[ascunde]

Schimbător de căldură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Model transparent al unui schimbător de căldură ţeavă în ţeavă, cel mai simplu posibil.

Un schimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care transmite căldura de la un

mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care
le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor.[1][2] Dacă mediile sunt în contact cu peretele
despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip recuperativ, iar dacă
mediile sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind
cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip regenerativ. Transferul de căldură are loc
întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece.[3]
Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese
de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, răcire și solidificare.[3] Ele își găsesc
o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare, climatizare, distilare (în industria
chimică și petrochimică), în centralele termice, termoficare și ca anexe ale mașinilor termice. Un
exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde fluidul cald (apa de răcire a motorului)
transferă o parte din căldura evacuată din motor unui fluid rece (aerul din mediul ambiant).[1]

Cuprins
[ascunde]

 1Tipuri constructive și clasificări

 2Schimbătoare de căldură de tip recuperativ
o 2.1Schimbătoare de căldură fără schimbare de fază
 2.1.1Schimbătoare de căldură cu fascicul tubular
 2.1.2Schimbătoare de căldură cu serpentine
 2.1.3Schimbătoare de căldură cu plăci
 2.1.4Schimbătoare de căldură spirale
 2.1.5Radiatoare (calorifere)
o 2.2Schimbătoare de căldură cu schimbare de fază
 2.2.1Condensatoare
 2.2.2Vaporizatoare
o 2.3Calculul termic al recuperatoarelor
 2.3.1Metoda LMTD
 2.3.2Metoda ε-NTU
 2.3.3Comparație între metodele LMTD și ε-NTU
o 2.4Schimbătoare de căldură cu suprafețe extinse
 3Schimbătoare de căldură de tip regenerativ
 o 3.1Cowpere
o 3.2Preîncălzitoare rotative
o 3.3Calculul termic al regeneratoarelor
o 3.4Comparație între recuperatoare și regeneratoare
 4Schimbătoare de căldură prin amestec
o 4.1Condensatoare prin amestec
o 4.2Turnuri de răcire
 5Asigurarea circulației fluidelor în schimbătoarele de căldură
 6Aspecte privind ființele vii
 7Note
 8Bibliografie
 9Vezi și
 10Legături externe

Tipuri constructive și clasificări[modificare | modificare sursă]

După modul de transfer termic schimbătoarele se împart în schimbătoare de suprafață, la care
transmiterea căldurii se face printr-un perete despărțitor, considerată suprafață de separație, cu
o conductivitate termică cât mai mare și schimbătoare prin amestec, la care transmiterea căldurii se
face prin amestecul mediilor.[4][5][6] Deoarece sunt mai simple și mai eficiente, schimbătoarele prin
amestec sunt preferate în toate cazurile în care fluidele se pot amesteca.[6]
Transferul termic poate fi staționar în timp (continuu) sau nestaționar (periodic).[5][7] Cele cu transfer
continuu sunt realizate de obicei cu suprafață de separație și sunt numite recuperatoare, iar cele cu
transfer nestaționar acumulează căldura într-o perioadă de timp și o restituie în alta, fiind
numite regeneratoare.[8] Un alt tip de schimbătoare de căldură nestaționare sunt acumulatoarele, în
care căldura este acumulată și livrată apoi la cerere.[5]
Suprafața de schimb de căldură poate fi realizată din țevi în fascicul tubular, de tip „țeavă în țeavă”,
din țevi în formă de serpentină sau din plăci profilate. Suprafața poate să fie netedă sau cu nervuri,
aripioare (suprafețe extinse). De-a lungul suprafeței, fluidele pot curge în același sens, caz în care
se spune că curg în echicurent, sau în sensuri contrare, caz în care se spune că curg
în contracurent. Există și scheme de curgere complexe, cum sunt curgerile în curent încrucișat, în
care cele două fluide curg perpendicular unul pe altul, cu amestecarea șuvițelor de fluid pe partea
respectivă a suprafeței (curgere amestecată) sau fără amestecarea lor (curgere neamestecată), și
scheme mixte, cu una sau mai multe treceri.[4][5][8][9]
Simbolurile folosite în schemele termice care conțin schimbătoare de căldură erau standardizate
conform STAS 2644-73, însă în 2009 acest standard a fost anulat, fără a fi înlocuit de un altul.[10]

Schimbătoare de căldură de tip recuperativ[modificare | modificare sursă]

Schimbătoare de căldură fără schimbare de fază[modificare | modificare sursă]
Majoritatea schimbătoarelor lucrează fără schimbarea stării de agregare a mediilor, iar transferul
termic are loc între fluide: lichid-lichid (răcitoare, încălzitoare, preîncălzitoare), lichid-
vapori (condensatoare), lichid-gaz(radiatoare, boilere, butelii de încălzire, în instalații frigorifice),
vapori-lichid (vaporizatoare, preîncălzitoare, fierbătoare), vapori-gaz și gaz-gaz.[8][9][11] Există însă și
schimbătoare la care unul dintre medii este solid, de exemplu cele care mențin apa înghețată într-
un patinoar.
Schimbătoare de căldură cu fascicul tubular[modificare | modificare sursă]
 Schimbător de căldură cu fascicul tubular „U”.

Aceste schimbătoare sunt formate dintr-o manta în care se află o serie de țevi, montate sub forma
unui fascicul. Capetele țevilor sunt fixate în una sau două plăci tubulare.[12]
Cel mai simplu și mai ieftin tip de schimbător este cel cu două plăci tubulare fixe, între care este
montat un fascicul de țevi drepte.[13] Deoarece curgerea fluidelor se poate organiza în contracurent,
acest tip de schimbător are performanțe termice foarte bune. Dacă proprietățile fizice ale unuia din
fluide cer ca acesta să parcurgă un drum mai lung, curgerea în interiorul fasciculului se poate
organiza în 2, 3 sau 4 treceri, însă în acest caz pentru a realiza același transfer termic, deoarece
eficiența schimbătoarelor de acest tip este mai mică, este nevoie de suprafețe mai mari ale
fasciculului, deci ele devin mai mari și mai scumpe.[12]
Etanșarea între cele două fluide este foarte bună, eventuale scurgeri putând apărea doar la
îmbinarea imperfectă dintre țevi și plăcile tubulare sau în cazul spargerii țevilor. Deoarece apar
diferențe de dilatare între țevi și manta din cauza temperaturilor diferite și eventual a coeficienților de
dilatare diferiți ai materialelor țevilor și mantalei, îmbinările țevilor cu placa tubulară sunt solicitate și
pot slăbi, compromițând etanșeitatea. Pentru a reduce aceste solicitări se pot prevedea
compensatoare de dilatare, care însă fac ca mantaua să fie foarte elastică, iar ea trebuie susținută
în mai multe puncte de sprijin.[12][14] O altă soluție pentru reducerea solicitărilor este ca una dintre
plăcile tubulare să fie mobilă și etanșată în manta cu o garnitură (schimbătoare cu cap
mobil),[15] însă aceasta se poate uza, compromițând etanșeitatea.[12][14]

Colmatarea ţevilor unui schimbător dintr-o termocentrală.

O altă problemă este că fasciculul de țevi este greu de curățat la exterior, ceea ce face ca acest tip
de schimbător de căldură să fie recomandat pentru fluide curate, sau când curățirea se poate face
chimic, fără demontarea fasciculului.[12]
Dacă este nevoie de reducerea cât mai mult a solicitărilor fasciculului, acesta poate fi format din țevi
în formă de U, fixate într-o singură placă tubulară.[16] însă aceasta se poate uza, compromițând
etanșeitatea.[12] Astfel, țevile se pot dilata liber în manta, însă curățirea țevilor devine dificilă și în
interior, nu numai în exterior.[12][14]
Coeficientul de schimb de căldură la curgerea unui fluid de-a lungul țevilor este considerabil mai mic
decât cel la curgerea perpendicular pe țevi și depinde de viteza de curgere a fluidului.[17] De aceea,
în manta se plasează o serie de șicane, care dirijează curgerea fluidului din exteriorul fasciculului
relativ perpendicular pe țevi. Distanța dintre șicane oferă o secțiune de curgere care asigură viteza
de curgere dorită. De asemenea, prezența șicanelor uniformizează curgerea și mărește turbulența
fluidului, ceea ce îmbunătățește coeficientul de schimb de căldură. Tot ele rigidizează fasciculul de
țevi. Nu este obligatoriu ca șicanele să asigure etanșeitatea compartimentelor dintre ele, proiectanții
exploatând această posibilitate pentru uniformizarea solicitărilor termice și reducerea pierderilor de
presiune, însă cu prețul scăderii eficienței. La proiectare se alege compromisul convenabil.[12]
Un caz la limită în cazul acestor schimbătoare sunt cele numite „țeavă în țeavă”, la care fasciculul se
reduce la o singură țeavă, iar mantaua este confecționată și ea dintr-o țeavă. De obicei, pentru
reducerea spațiului ocupat țeava este pliată, practic prin cuplarea mai multor schimbătoare scurte.

 Scheme de schimbătoare de căldură cu fascicul tubular



Schemă cu două plăci tubulare, cu fascicul drept, cu o singură trecere.

Schemă cu două plăci tubulare, cu fascicul drept, cu două treceri.

Schemă cu o singură placă tubulară, cu fascicul U.


 Schimbător de căldură țeavă în țeavă.
Schimbătoare de căldură cu serpentine[modificare | modificare sursă]

Aranjarea ţevilor în linie (a), respectiv alternat (b).

Aceste schimbătoare sunt formate dintr-o serie de țevi în formă de serpentină, în formă elicoidală
sau șerpuite.[9] Serpentinele elicoidale sunt folosite de obicei la încălzirea apei din rezervoare cu
acumulare.
Schimbătoarele cu serpentine șerpuite sunt formate din mai multe serpentine în paralel, cu capetele
legate la colectoare. Sunt schimbătoarele obișnuite pentru recuperarea căldurii din gazele
de ardere la generatoarele de abur, caz în care aceste serpentine, prin care circulă apa sau aburul,
sunt plasate în canalele de gaze de ardere. Trecerile succesive ale țevilor prin canalul de gaze
determină un model al amplasării țevilor, care poate fi în linie (în paralel, în coloană) sau alternat (în
zig-zag, în eșichier).[18][19][20][21]Modelul amplasării în șah este, la aceleași viteze de circulație ale
fluidelor, mai eficient din punctul de vedere al transmiterii căldurii.[21][22][23][24]

Economizorul unui generator de abur de 60 t/h.

La generatoarele de abur acest tip de schimbătoare de căldură se întâlnește în special la

spraîncălzitoarele de convecție și la economizoare. La supraîncălzitoare volumul aburului care
trebuie supraîncălzit este relativ mare față de volumul unui lichid. Viteza de curgere a aburului prin
interiorul țevilor este cuprinsă între valorile de 12–25 m/s, valorile mai mici corespunzând presiunilor
mari ale aburului.[25] Pentru a realiza secțiunea necesară pentru curgerea aburului destul de frecvent
se amplasează în planul serpentinei câte două sau trei țevi în paralel, rezultând așa-zisele
serpentine duble, respectiv triple.[25][26] Pentru a-și putea îndeplini sarcina, supraîncălzitoarele
trebuie plasate în zone de temperatură înaltă a gazelor, la care materialele nu rezistă dacă nu sunt
răcite. Serpentinele sunt susținute de țevi de susținere răcite prin circulația în interior a apei sau a
aburului. Necesitatea intercalării în fascicul a țevilor verticale de susținere face ca amplasarea
alternată a serpentinelor să fie mai puțin eficientă ca în cazul economizoarelor. La supraîncălzitoare
se folosește curgerea fluidelor atât în contracurent, cât și în echicurent, sau în scheme de curgere
complexe, în funcție de necesitățile privind limitarea solicitărilor mecanice și termice.[19][25]
Economizoarele au aceeași construcție cu a supraîncălzitoarelor.[27] Prin interiorul țevilor circulă apă,
cu viteza de 0,1–1,0 m/s,[28] iar la nevoie se pot amplasa două pachete de țevi de economizor în
paralel, astfel că nu este nevoie de serpentine duble sau triple. Deoarece economizoarele sunt
amplasate în zone de temperatură moderată, nu este nevoie să fie susținute de țevi răcite, ci pot fi
susținute de platbande, ceea ce permite aranjarea țevilor atât în linie, cât și alternat.[29] În caz că
gazele de ardere conțin cenușă, adică provin din arderea cărbunilor, se preferă dispunerea în linie,
care reduce eroziunea țevilor. Altfel se preferă dispunerea alternată, mai eficientă la transmiterea
căldurii.[28]
Spre deosebire de aburul care curge prin supraîncălzitoare, apa care curge prin economizoare are o
concentrație de săruri mult mai mare, săruri din care o parte se depun în interiorul țevilor,
colmatându-le.
Schimbătoare de căldură cu plăci[modificare | modificare sursă]

Schimbător de căldură cu plăci.

Sunt folosite în industria alimentară, de exemplu la încălzirea și răcirea laptelui, berii și vinului și la
prepararea apei calde de consum, în instalații individuale și în puncte termice de cartier.[30]

Amplasarea plăcilor.

Forma unei plăci.

Aceste schimbătoare sunt alcătuite dintr-un set de plăci individuale montate într-un cadru metalic de
susținere și strânse cu buloane. Fiecare pereche de plăci alăturate formează un canal de curgere,
astfel încât în două canale adiacente sensul de curgere al celor două fluide este întotdeauna în
contracurent. Plăcile sunt executate din foi metalice subțiri, din oțeluri inoxidabile, și sunt prevăzute
cu ondulații realizate prin presare, atât pentru mărirea rigidității, cât și pentru îmbunătățirea
transferului termic prin mărirea turbulenței fluidelor.[30][31] Etanșarea între plăci împiedică amestecul
agenților termici și scurgerea acestora spre exterior și se realizează cu garnituri. Garniturile
din cauciuc, rășini, butil sau neopren rezistă la presiuni până la 25 bar (suficiente pentru instalații de
încălzire) și temperaturi de 150 °C, iar cele de azbest până la 200 °C.[31]
Acest tip de schimbătoare sunt compacte, la un volum dat oferă o suprafață de schimb de căldură
mare, suprafața de schimb de căldură poate fi mărită sau micșorată conform necesităților, adăugând
sau scoțând plăci, au costuri de fabricație reduse și sunt ușor de curățat.[30] Au însă și probleme.
Buloanele se pot relaxa,[32] caz în care apar scurgeri pe lângă garnituri, însă scurgerile au loc spre
exterior, nu prin amestecarea fluidelor.[33] Au căderi de presiune relativ mari, ceea ce mărește
costurile de pompare. Dacă apare o avarie, repararea durează mult, mai ales dacă sunt sute de
plăci[33] și se pot colmata relativ ușor, nervurile reținând impuritățile.[34]
Schimbătoare de căldură spirale[modificare | modificare sursă]

Schema unui schimbător de căldură spiral.

La aceste schimbătoare suprafața de schimb de căldură este formată dintr-o bandă rulată în formă
de spirală, realizându-se astfel între spire două canale, în care se poate organiza ca cele două fluide
să circule în contracurent sau în curent încrucișat.[35][36][37] Datorită suprafețelor relativ plane, de
obicei presiunea de lucru este limitată la 20 bar,[35] dar există și construcții care se pot folosi la
presiuni de sute de bar, respectiv temperaturi de sute de °C.[36] Sunt schimbătoare compacte, cu
căderi de presiune relativ mici și pot fi folosite pentru fluide care pot colmata ușor canalele, tipul de
curgere prin schimbător favorizând autocurățirea.[37][38]
Radiatoare (calorifere)[modificare | modificare sursă]
Radiatoarele (caloriferele) sunt schimbătoare de căldură folosite la încălzirea centrală cu apă caldă
și, mai rar, cu abur.[3] Caracteristic acestora este faptul că de la suprafața de încălzire spre aerul din
spațiul încălzit căldura se transmite prin convecție liberă. Radiatoarele pot fi
din fontă, oțel sau aluminiu.
Radiatoarele din fontă sunt concepute să lucreze în instalații de termoficare, la presiuni relativ mari,
necesare pentru încălzirea clădirilor înalte. Ele sunt realizate din elemenți, care sunt piese turnate,
asamblate cu nipluri.[39] În România dimensiunile acestor elemenți au fost standardizate, atât pentru
elemenții cu secțiune circulară a coloanelor,[40] cât și pentru cei cu secțiune a coloanelor
eliptică.[41] Ele sunt foarte rezistente la coroziune și, la o exploatare corectă au o durabilitate foarte
mare, iar producătorii oferă la ele garanții și de 25 de ani.[42] Tehnologia de turnare este scumpă, ca
urmare au un preț relativ mare. Având o masă mare și un volum mare de apă de încălzire în ele au o
inerție termică mai mare, lucru favorabil la exploatarea centralelor de apartament, care lucrează în
regim intermitent.[39] Dezavantajul lor este că fonta este casantă, ele putându-se sparge la șocuri.

 Exemple de radiatoare (calorifere) pentru încălzire

 

Radiator cu elemenți.

Radiator din tablă de oțel.

 Radiator din aluminiu (secționat).

Radiator cu abur.

Radiator de baie, pentru prosoape.

Radiatoarele din tablă de oțel sunt formate din table ambutisate și sudate. Sunt realizate în mai
multe tipodimensiuni. Au masa proprie mult mai mică, și conțin mai puțină apă în ele, ca urmare se
încălzesc mult mai repede.[43] Sunt cele mai ieftine, dar și cele mai puțin durabile. Deși se iau măsuri
pentru realizarea unor protecții anticorozive (smălțuire) atât pe interior, cât și pe exterior, este posibil
ca stratul anticoroziv să crape iar în acest caz durabilitatea lor este mică, garanția oferită de
producător nedepășind 10 ani.[44] Atât radiatoarele din fontă, cât și cele din oțel sunt compatibile cu
orice fel de țevi din care este realizată instalația de încălzire, atât din oțel, cât și din cupru sau
materiale stratificate (pexal[45]).

Radiator electric cu ulei.

Radiatoarele din aluminiu sunt realizate din corpuri turnate sau extrudate asamblate între ele de
asemenea cu nipluri, ceea ce asigură o mare flexibilitate în exploatarea spațiului disponibil pentru
amplasarea lor. Se încălzesc la fel de ușor ca cele de tablă.[46] Au un preț intermediar, între cele din
fontă și cele de oțel și o durabilitate de asemenea intermediară, garanția oferită fiind pentru 15
ani.[47] Aluminiul și cuprul formează un cuplu electrochimic destul de puternic, ca urmare nu se
recomandă folosirea țevilor de cupru împreună cu ele deoarece apare coroziunea electrochimică pe
interiorul radiatorului.
Un caz special sunt radiatoarele cu ulei pentru încălzire, la care căldura dezvoltată de o rezistență
electrică nu este cedată spațiului încălzit prin radiație, ci este preluată întâi de o masă de ulei, ca
agent termic lichid. Uleiul asigură astfel o răcire corespunzătoare a rezistenței electrice, el însuși
cedând căldura spațiului încălzit prin suprafața radiatorului, prin convecție liberă, exact ca în cazul
caloriferelor. Prin aceasta se asigură un confort sporit, similar cu cel oferit de calorifere.
Schimbătoare de căldură cu schimbare de fază[modificare | modificare sursă]
Condensatoare[modificare | modificare sursă]

Condensator de turbină cu abur cu fasciculul tubular distrus.

Condensatoarele folosite în industria alimentară și cea chimică sunt formate de obicei din serpentine
prin care circulă vaporii care trebuie condensați, scufundate într-un vas cu apă de răcire,[3] sau, de
exemplu la mașinile frigorifice, din serpentine cu suprafețe extinse în exteriorul cărora circulă aerul
de răcire.[48] Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale, la
condensarea aburului evacuat de turbinele de abur, în vederea realizării unei presiuni cât mai
scăzute la ieșirea din turbină.[49]
 Schema unui condensator.

Condensatoarele de suprafață permit realizarea unor presiuni foarte mici (un vid foarte înaintat), iar
condensatul obținut este foarte pur, fără aer. Ele sunt formate dintr-o manta și un fascicul tubular
format din țevi cu diametrul de 17–24 mm și grosimea peretelui de 0,5–1 mm, din alamă sau titan,
fixate prin mandrinare în două plăci tubulare. Drept mediu de răcire, care circulă prin interiorul
țevilor, se folosește în general apa și foarte rar aerul. Aburul condensează pe suprafața exterioară a
țevilor. Pentru a evita scurgerea condensatului în jos din țeavă în țeavă, ceea ce ar mări grosimea
peliculei de apă pe țeavă și ar înrăutăți schimbul de căldură, între țevi sunt plasați din loc în loc
pereți despărțitori care dirijează scurgerea condensatului.[50]
Țevile condensatoarelor sunt supuse fenomenelor de coroziune și de colmatare. La
condensatoarele cu țevi de titan, atât depunerile pe pereții interiori ai țevilor, cât și coroziunea
cauzată de microorganismele din apă este mult mai mică, iar curățirea interioară a țevilor se poate
face mult mai ușor. Curățirea se poate face cu perii de nailon sau cu bile de cauciuc.[51] Dacă aceste
țevi nu se pot curăța ele se înfundă cu dopuri la capete. Se admite înfundarea doar a 3–4 țevi la
fiecare mie. Dacă acest număr crește, ele trebuie înlocuite.[52]
Vaporizatoare[modificare | modificare sursă]

Schema unui fierbător folosit în industria chimică.

Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi, prin fierbere, cum ar fi în
industria chimică, la distilare. În acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular, iar vaporii formați se
adună în spațiul de abur de sus.[53][54][55] Alt tip de fierbător este cel din sistemele fierbătoare ale
generatoarelor de abur. Aceste vaporizatoare sunt formate actual exclusiv din țevi verticale cu
suprafețe netede, asamblate prin sudare la colectoare.[56]
Centralele nucleare produc curent electric folosind turbine cu abur, exact ca termocentralele.
Primele centrale nucleare aveau reactoarele răcite cu gaze (erau de tip GCR, AGR, respectiv
HTGR), iar aburul era produs în vaporizatoare cu serpentine, foarte asemănătoare cu a
schimbătoarelor de căldură folosite în generatoarele de abur cu combustibili fosili.[57][58]
 Capătul de sus al fasciculului tubular al unui generator de abur vertical pentru CNE.

La centralele nucleare cu două circuite, la care reactoarele sunt răcite cu apă sub presiune (de tip
PWR, inclusiv CANDU), aburul care acționează turbinele este produs cu ajutorul generatoarelor de
abur pentru centrale nucleare. Acestea sunt în principiu tot schimbătoare de căldură, care transmit
căldura din circuitul primar (al reactorului nuclear) apei din circuitul secundar, pe care o vaporizează.
Ele trebuie să satisfacă la cel mai înalt nivel cerințele de fiabilitate și disponibilitate (MTBF), fapt care
se obține prin alegerea soluțiilor care minimizează solicitările mecanice și termice din componentele
lor (țevi, plăci tubulare).[59] De asemenea, pentru evitarea contaminării radioactive, se folosesc soluții
constructive care împiedică intrarea în contact a celor doi agenți termici în caz de pierdere a
etanșeității.[60]

Principiul unui generator de abur vertical pentru CNE. *1 fascicul tubular; *2, *3 ieşirea, respectiv intrarea
agentului termic primar; *4 spaţiu de abur.

Construcția acestor generatoare este de tip manta și fascicul tubular, care poate fi dispus atât
orizontal, cât și vertical. Generatoarele cu dispunerea orizontală a fasciculului (de exemplu la CNE
Shippingport, CNE Novo Voronej și CNE Beloiarsk [61]) sunt mai compacte pentru un debit de abur
dat, însă nivelul apei variază la înclinarea lor, astfel că, deși forma ar fi potrivită, nu sunt adecvate
pentru unități mobile (nave, submarine).[60] Generatoarele cu dispunerea verticală a fasciculului
(soluția Westinghouse), deși ridică probleme la fixarea și etanșarea fasciculului pe placa tubulară de
la bază,[62] sunt folosite actual în exclusivitate, datorită schimbului de căldură mai eficient.[60][63]
Deși sunt destinate domeniului nuclear, calculul termic al acestor generatoare de abur se face în
mod identic cu al oricărui alt recuperator.[64]
Un alt caz în care se folosesc vaporizatoarele este când un lichid este răcit prin vaporizarea unei
părți din el. Vaporii preiau o cantitate de căldură în funcție de căldura latentă de vaporizare a
substanței. Un exemplu este la instalațiile frigorifice, unde este răcit freonul folosit ca agent frigorific.
Vaporizatoarele de acest tip sunt formate din țevi orizontale sau verticale. Cele cu țevi orizontale
sunt mai simple, iar cele cu țevi verticale mai eficiente din punct de vedere al schimbului de
căldură.[65][66]
Calculul termic al recuperatoarelor[modificare | modificare sursă]
În cazul schimbătoarelor de căldură recuperative în care cele două medii între care se transmite
căldura sunt fluide (cazul obișnuit), calculul căldurii transmise se bazează pe o relație de bilanț.
Deoarece schimbătoarele se pot izola termic bine, pierderile pot fi considerate foarte mici, ca urmare
se consideră că căldura cedată de fluidul cald este egală cu cea care transmisă prin peretele
despărțitor și este egală cu cea primită de fluidul rece.
Metoda LMTD[modificare | modificare sursă]
Metoda LMTD (engleză Log mean temperature difference) este metoda clasică de calcul. Ea se

bazează pe diferența medie logaritmică de temperatură .[67][68]

Se obișnuiește să se noteze cu 1 fluidul cald, iar cu 2 fluidul rece. Intrările sunt notate cu ′ (prim), iar
ieșirile cu ″ (secund). Cu aceste convenții, temperatura fluidului cald la ieșirea din schimbător este

notată .
Fluxul termic cedat de fluidul cald este:

cel primit de fluidul rece este:

iar cel transmis:

Primele două relații stabilesc legături între natura, debitele

și temperaturile celor două fluide, iar a treia permite

dimensionarea suprafeței necesară transferului

termic.
În relațiile de mai sus:

sunt debitele masice ale celor două fluide,

sunt capacitățile termice masice,

sunt fluxurile capacității termice,

este coeficientul global de transfer termic,

este diferența medie logaritmică de temperatură.

 Valoarea produsului se poate calcula din relația
generală:[68]

unde rezistența termică a peretelui se calculează cu

relațiile:

în cazul peretelui separator plan, respectiv

în cazul peretelui separator cilindric (țeavă).

În relațiile de mai sus:

sunt suprafețele de schimb de căldură pe fețele 1, 2, respectiv prin mijlocul grosimii țevii,

sunt diametrele exterior și interior ale țevii, respectiv lungimea ei, dacă suprafața este considerată
cilindrică,

sunt coeficienții de convecție între perete și fluidul respectiv,

este grosimea peretelui despărțitor, în caz că suprafața de schimb de căldură este considerată plană,

este conductivitatea termică a materialului peretelui despărțitor.

Deoarece de obicei grosimea țevilor este

relativ mică față de diametrul lor, suprafața de
schimb de căldură calculată pe suprafața
exterioară a țevilor nu diferă mult de cea
calculată pe interiorul lor. Cu foarte rare
excepții, aceste suprafețe sunt considerate
egale, ca urmare suprafața de schimb de
căldură este calculată ca și când ar fi plană,

caz în care . Relația pentru calculul

coeficientul global de transfer termic se
simplifică la:[69][70]
 Variaţia temperaturilor de-a lungul
suprafeţei pentru curgere în echicurent.
Fluxul capacităţii termice a fluidului cald
este mai mic (a) respectiv mai mare (b) ca
cel al fluidului rece.

Variaţia temperaturilor de-a lungul

suprafeţei pentru curgere în contracurent.
Fluxul capacităţii termice a fluidului cald
este mai mic (a) respectiv mai mare (b) ca
cel al fluidului rece.

Diferența medie logaritmică de

temperatură depinde de tipul curgerii.
Intuitiv, cel mai simplu schimbător de
căldură este cel cunoscut drept „țeavă în
țeavă”, prezentat în prima figură a
articolului. Peretele despărțitor dintre fluide
este țeava interioară. În acest caz, cele
două fluide pot curge de-a lungul țevii în
același sens, curgere numită în echicurent,
sau în sensuri contrare, curgere numită în
contracurent. Pentru aceste tipuri de
curgeri diferența medie logaritmică de
temperatură se calculează cu relația:[67][71]

unde:

sunt diferențele de temperatură

între fluidul cald și cel rece la capetele
suprafeței, adică:

 pentru echicurent (v. fig.):

 pentru contracurent (v.
fig):

Pentru orice alte tipuri

de curgere este
nevoie să se
stabilească relații
pentru diferența medie
logaritmică de
temperatură sau
coeficienți de corecție
față de curgerea în
contracurent.[72]
Metoda ε-
NTU[modificare | m
odificare sursă]
Metoda ε-NTU
(engleză Number of
Transfer
Units),[73] cunoscută în
bibliografia română ca
metoda ε-NTC
(Număr de unități de
Transfer de
Căldură),[74] respectiv
ca metoda eficienței
termice, a fost
propusă prima dată
în 1955 de către Kays
și London ca o
metodă de a
determina parametrii
de funcționare a
schimbătoarelor de
căldură deja
construite, pe baza
comparării
posibilităților
lor.[75] Ulterior ecuațiile
eficienței au fost
completate pentru
schimbătoare de
căldură în echicurent
și contracurent
inclusiv pentru cazul
în care fluidele curg
cu viteze relativ mari.
În acest caz,
modificările care
intervin în energia
cinetică a fluidelor au
un efect semnificativ
asupra câmpurilor
termice. S-a stabilit că
eficiența depinde de
mărimile
adimensionale care
compară fluxul termic
prin perete cu fluxurile
termice maxime
posibil pe părțile
caldă, respectiv rece,
și de patru mărimi
adimensionale care
descriu influența
distribuției energiei
cinetice pe părțile
caldă, respectiv rece a
schimbătorului.[76]
Eficiența
schimbătoarelor de
căldură poate fi
calculată cu relații de

forma adaptate
pentru fiecare tip de
curgere.[77] Exemple
de astfel de relații:

 pentru curgere în
echicurent:[71]

 pentru
curgere în
contracurent:[7
1]

 pentru
curgere în
curent
încrucișat
cu
ambele
fluide
neameste
cate:[78]

Nomog
ramă
pentru
aprecie
rea
eficienţ
ei unui
schimb
ător de
căldură
cu
curger
e în
curent
încruci
şat, cu
ambele
fluide
neame
stecate
.

Deoarece
relații ca
ultima
sunt greu
de folosit
în
practică
fără
un calcula
tor
electronic
și
un softwa
re coresp
unzător,
aceste
relații sunt
prezentat
e și sub
formă
de nomog
rame,[77][7
9][80] ca în

figura
alăturată,[
81] nomog

ramă
aplicabilă,
de
exemplu,
unui
radiator
de
mașină.
În relațiile
de mai
sus:[82]

est
e eficiența
schimbăto
rului,
raportată
la fluidul
cald,

est
e eficiența
schimbăto
rului,
raportată
la fluidul
rece,
 est
e numărul
de unități
de
transfer
raportate
la fluidul
cald,

est
e numărul
de unități
de
transfer
raportate
la fluidul
rece,

est
e raportul
fluxurilor
capacitățil
or termice
ale
fluidelor,
raportat la
fluidul
rece,

est
e raportul
fluxurilor
capacitățil
or termice
ale
fluidelor,
raportat la
fluidul
cald.
Relațiile
de mai
sus
permit,
bineînțele
s, nu
numai
„verificare
a
eficienței”,
adică
determina
rea
parametril
or de
funcționar
e posibili
pentru un
schimbăto
r de
căldură
deja
construit,
ci și
dimension
area sa la
proiectare
.
Compara
ție între
metodele
LMTD și
ε-
NTU[mo
dificare |
modific
are
sursă]
La
calculul
numeric,
unde
geometriil
e reale
ale
schimbăto
arelor de
căldură
modelate
sunt
discretizat
e, ambele
metode
conduc la
același
rezultat
numeric.
Metoda ε-
NTU este
mai
stabilă,
este
converge
ntă în
orice
situație,
însă
timpul de
calcul
este de
câteva ori
mai mare.
Metoda
LMTD
necesită o
inițializare
mai
îngrijită și
nu este
converge
ntă
întotdeau
na, dar,
dacă
converge,
soluția se
obține
rapid, în
mult mai
puține
iterații.[83]
Schimb
ătoare
de
căldură
cu
suprafe
țe
extinse[
modifica
re | modi
ficare
sursă]
Se
folosesc
în cazurile
când
coeficient
ul de
convecție
pe partea
unuia din
fluide este
mult mai
mic decât
cel de pe
partea
celuilalt
fluid, caz
în care
îmbunătăț
irea
coeficient
ului global
de
transfer
termic se
poate
obține
prin
mărirea
(extindere
a)
suprafeței
de
contact cu
fluidul
care are
coeficient
ul de
convecție
mai
mic.[84]
Suprafețel
e extinse
sunt
recomand
ate pentru
răcitoarel
e de
ulei[85] (pe
partea
uleiului),
radiatoare
pentru
autovehic
ule,[86] alt
e tipuri de
răcitoare,[
87] conden

satoare
pentru
instalații
de
 climatizar
e[88] (la
toate pe
partea
aerului).
Părțile
care
extind
suprafețel
e, numite
curent ner
vuri, se
obțin prin
extrudare,
sau se
lipesc pe
suprafața
de bază
prin braza
re în cupt
oare cu vi
d. În
aceleași
cuptoare
se
execută
și tratame
ntele
termice c
ompleme
ntare: de
durificare,
călire,
recoacere
etc.[89]

 Exemple
de
schimbă
toare de
căldură
cu
suprafeț
e extinse

 Radiator
de
mașină.

Radiatoar
e pentru
răcirea
compone
ntelor de
calculator
.

Vaporizat
or de
instalație
frigorifică.

Vaporizat
or de
instalație
de
climatizar
e.


Registru
de
încălzire.
Calculul
schimbulu
i de
căldură
printr-o
suprafață
nervurată
se face la
fel ca
printr-o
suprafață
nenervura
tă, însă
folosind
un
coeficient
de schimb
de
căldură
echivalent
, dat de
relația:[90]

unde:

sunt
supra
fața
de
bază,
cea a
nervu
rilor,
respe
ctiv
suma
lor,

este
coefic
ientul
de
schim
b de
căldur
ă al
supra
feței
nervu
rate,

este
randa
ment
ul
nervu
rii,

sunt
temp
eratur
ile
supra
feței
de
bază,
a
nervu
rii,
respe
ctiv a
mediu
lui
ambia
nt.
 Va
ria
ţia
te
m
pe
rat
uri
i
de
-a
lu
ng
ul
un
ei
ne
rv
uri
.

Deoar
ece
temp
eratur
a
nervu
rii
variaz
ă cu
depăr
tarea
de
supra
fața
de
bază
(v. fig.
alătur
ată),
randa
ment
ul
nervu
rilor
se
obține
prin
integr
are
de-a
lungul
nervu
rii și
este
dat
de
relația
:[90]

u
n
d
e:

u
n
d
e
:

e
s
t
e
î
n
ă
l
ț
i
m
e
a
r
e
l
a
t
i
v
ă
a
n
e
r
v
u
r
i
i
,
u
n
d
e
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l
d
e
p
o
n
d
e
r
a
r
e

d
e
p
i
n
d
e
d
e
f
o
r
m
a
n
e
r
v
u
r
i
i
,
e
x
p
r
e
s
i
i
l
e
s
a
l
e
g
ă
s
i
n
d
u
-
s
e
î
n
b
i
b
l
i
o
g
r
a
f
i
e
,
[
9
0
]

e
s
t
e
c
o
n
d
u
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a
t
e
r
m
i
c
ă
a
m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i
n
e
r
v
u
r
i
i
,

e
s
t
e
g
r
o
s
i
m
e
a
n
e
r
v
u
r
i
i
.
Î
n
g
e
n
e
r
a
l
,
p
e
n
t
r
u
n
e
r
v
u
r
i
c
o
r
e
c
t
p
r
o
i
e
c
t
a
t
e
,
c
u
g
r
o
s
i
m
e
c
o
r
e
s
p
u
n
z
ă
t
o
a
r
e
,
r
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l
n
e
r
v
u
r
i
i
d
e
p
ă
ș
e
ș
t
e
8
5
%
,
d
e
c
i
n
e
r
v
u
r
a
r
e
a
m
ă
r
e
ș
t
e
e
f
e
c
t
i
v
s
u
p
r
a
f
a
ț
a
d
e
s
c
h
i
m
b
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
.

S
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
d
e
t
i
p
r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
S
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
d
e
t
i
p
r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
,
c
u
n
o
s
c
u
t
e
ș
i
s
u
b
n
u
m
e
l
e
d
e

r
e
c
u
p
e
r
a
t
o
a
r
e
i
n
t
e
r
m
i
t
e
n
t
e
,
s
u
n
t
c
a
r
a
c
t
e
r
i
z
a
t
e
p
r
i
n
f
a
p
t
u
l
c
ă
t
r
a
n
s
f
e
r
u
l
t
e
r
m
i
c
d
e
l
a
f
l
u
i
d
u
l
c
a
l
d
s
p
r
e
f
l
u
i
d
u
l
r
e
c
e
s
e
f
a
c
e
p
r
i
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
u
n
e
i

u
m
p
l
u
t
u
r
i
,
c
a
r
e
e
s
t
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
ă
p
e
r
i
o
d
i
c
d
e
f
l
u
i
d
u
l
c
a
l
d
,
i
a
r
a
p
o
i
c
e
d
e
a
z
ă
c
ă
l
d
u
r
a
p
r
i
m
i
t
ă
f
l
u
i
d
u
l
u
i
r
e
c
e
.
U
z
u
a
l
u
m
p
l
u
t
u
r
a
e
s
t
e
d
i
n
m
a
t
e
r
i
a
l
e

c
e
r
a
m
i
c
e
s
a
u
d
i
n
m
a
t
e
r
i
a
l
e

m
e
t
a
l
i
c
e
,
d
e
o
b
i
c
e
i

o
ț
e
l
.
C
u
r
g
e
r
e
a
f
l
u
i
d
e
l
o
r
e
s
t
e
o
r
g
a
n
i
z
a
t
ă
d
e
o
b
i
c
e
i
î
n
c
o
n
t
r
a
c
u
r
e
n
t
.
C
e
l
e
m
a
i
c
u
n
o
s
c
u
t
e
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
e
s
u
n
t
c
e
l
e
d
e
t
i
p

C
o
w
p
e
r

ș
i
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
l
e
r
o
t
a
t
i
v
e
a
l
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
d
e
a
b
u
r
e
n
e
r
g
e
t
i
c
e
ș
i
a
l
e
u
n
o
r

t
u
r
b
i
n
e
c
u
g
a
z
e
.
[
3
]
[
9
1
]

C
o
w
p
e
r
e
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]

R
e
 g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
C
o
w
p
e
r
.

R
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
e
C
o
w
p
e
r
s
e
f
o
l
o
s
e
s
c
î
n

m
e
t
a
l
u
r
g
i
e
,
l
a
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
r
e
a
a
e
r
u
l
u
i
i
n
t
r
o
d
u
s
î
n

f
u
r
n
a
l
e
.
Î
n
f
u
r
n
a
l
t
r
e
b
u
i
e
r
e
a
l
i
z
a
t
ă
o
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
ă
f
o
a
r
t
e
î
n
a
l
t
ă
,
n
e
c
e
s
a
r
ă
t
o
p
i
r
i
i

f
i
e
r
u
l
u
i
,
c
e
e
a
c
e
n
e
c
e
s
i
t
ă
c
a

a
e
r
u
l

i
n
t
r
o
d
u
s
î
n
f
u
r
n
a
l
s
ă
a
i
b
ă
o
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
ă
c
â
t
m
a
i
r
i
d
i
c
a
t
ă
,
u
z
u
a
l
1
2
0
0
–
1
3
5
0

°
C
.
Î
n
c
ă
l
z
i
r
e
a
a
e
r
u
l
u
i
s
e
p
o
a
t
e
f
a
c
e
r
e
c
u
p
e
r
â
n
d
c
ă
l
d
u
r
a
d
i
n

g
a
z
e
l
e
d
e
f
u
r
n
a
l
,
c
a
r
e
a
u
l
a
i
e
ș
i
r
e
a
d
i
n
f
u
r
n
a
l
o
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
ă
f
o
a
r
t
e
î
n
a
l
t
ă
,
d
e
1
5
5
0
–
1
6
5
0

°
C
.
I
n
s
t
a
l
a
ț
i
a
c
a
r
e
a
s
i
g
u
r
ă
t
r
a
n
s
f
e
r
u
l
c
ă
l
d
u
r
i
i
d
e
l
a
g
a
z
e
l
e
d
e
f
u
r
n
a
l
l
a
a
e
r
u
l
c
a
r
e
v
a
f
i
i
n
t
r
o
d
u
s
î
n
f
u
r
n
a
l
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
r
e
z
i
s
t
e
l
a
a
c
e
s
t
e
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
m
a
r
i
ș
i
t
r
e
b
u
i
e
s
ă
p
o
a
t
ă
a
s
i
g
u
r
a
d
e
b
i
t
e
d
e
a
e
r
m
a
r
i
.
[
9
2
]

A
c
e
s
t
e
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
s
e
c
o
n
s
t
r
u
i
e
s
c
s
u
b
f
o
r
m
a
u
n
o
r
t
u
r
n
u
r
i
u
m
p
l
u
t
e
c
u
c
ă
r
ă
m
i
z
i
r
e
f
r
a
c
t
a
r
e
,
a
m
p
l
a
s
a
t
e
d
e
c
a
l
a
t
,
c
u
s
p
a
ț
i
i
î
n
t
r
e
e
l
e
,
p
r
i
n
c
a
r
e
c
i
r
c
u
l
ă
g
a
z
e
l
e
,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
a
e
r
u
l
.
[
3
]

S
e
p
o
t
f
o
l
o
s
i
c
ă
r
ă
m
i
z
i
d
e
f
o
r
m
ă
o
b
i
ș
n
u
i
t
ă
,
[
3
]

d
a
r
e
x
i
s
t
ă
f
o
r
m
e
d
e
c
ă
r
ă
m
i
z
i
m
a
i
e
f
i
c
i
e
n
t
e
,
c
a
r
e
r
e
d
u
c
p
i
e
r
d
e
r
i
l
e
d
e
p
r
e
s
i
u
n
e
,
d
e
c
i
e
n
e
r
g
i
a
c
o
n
s
u
m
a
t
ă
d
e
s
u
f
l
a
n
t
e
l
e
c
a
r
e
a
s
i
g
u
r
ă
c
i
r
c
u
l
a
ț
i
a
f
l
u
i
d
e
l
o
r
.
[
9
3
]

M
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e
f
o
l
o
s
i
t
e
l
a
c
ă
r
ă
m
i
z
i
a
u
d
r
e
p
t
c
o
m
p
o
n
e
n
t
ă
p
r
i
n
c
i
p
a
l
ă

a
l
u
m
i
n
a
(
A
l
2
O
3
)
s
a
u

f
o
r
s
t
e
r
i
t
a

(
M
g
2
S
i
O
4
)
.
[
9
4
]

L
a
f
i
e
c
a
r
e
f
u
r
n
a
l
e
x
i
s
t
ă
c
e
l
p
u
ț
i
n
d
o
u
ă
t
u
r
n
u
r
i
,
d
a
r
d
e
o
b
i
c
e
i
m
a
i
m
u
l
t
e
.
P
r
i
n
u
n
u
l
d
i
n
e
l
e
c
i
r
c
u
l
ă
g
a
z
e
l
e
d
e
f
u
r
n
a
l
ș
i
î
n
c
ă
l
z
e
s
c
u
m
p
l
u
t
u
r
a
,
i
a
r
p
r
i
n
c
e
l
ă
l
a
l
t
,
d
e
j
a
c
a
l
d
,
c
i
r
c
u
l
ă
a
e
r
u
l
,
c
a
r
e
s
e
î
n
c
ă
l
z
e
ș
t
e
d
e
l
a
u
m
p
l
u
t
u
r
ă
.
C
â
n
d
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
t
u
r
n
u
l
u
i
î
n
c
ă
l
z
i
t
c
r
e
ș
t
e
s
u
f
i
c
i
e
n
t
,
i
a
r
c
e
a
a
t
u
r
n
u
l
u
i
c
a
r
e
î
n
c
ă
l
z
e
ș
t
e
a
s
c
ă
z
u
t
,
s
e
c
o
m
u
t
ă
f
u
n
c
ț
i
o
n
a
r
e
a
t
u
r
n
u
r
i
l
o
r
,
c
e
l
c
a
r
e
a
f
o
s
t
î
n
c
ă
l
z
i
t
d
e
g
a
z
e
d
e
v
i
n
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
r
d
e
a
e
r
,
i
a
r
c
e
l
c
a
r
e
a
î
n
c
ă
l
z
i
t
a
e
r
u
l
v
a
f
i
î
n
c
ă
l
z
i
t
d
e
g
a
z
e
l
e
d
e
f
u
r
n
a
l
.
[
3
]
E
x
e
m
p
l
u
d
e
i
n
s
t
a
l
a
ţ
i
e
d
e
f
u
r
n
a
l
c
u
c
i
n
c
i
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
C
o
w
p
e
r
.

P
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
r
o
t
a
t
i
v
e
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
P
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
r
r
o
t
a
t
i
v
d
e
t
i
p
L
j
u
n
g
s
t
r
ö
m
î
n
c
o
n
s
t
r
u
c
ţ
i
e
.

P
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
r
u
l
r
o
t
a
t
i
v
,
p
r
o
i
e
c
t
u
l
l
u
i
L
j
u
n
g
s
t
r
ö
m
.
P
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
l
e
d
e
a
e
r
r
e
g
e
n
e
r
a
t
i
v
e
s
u
n
t
f
o
l
o
s
i
t
e
î
n
c
a
z
u
l
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
d
e
a
b
u
r
f
o
a
r
t
e
m
a
r
i
ș
i
l
a
i
n
s
t
a
l
a
ț
i
i
l
e
d
e
t
u
r
b
i
n
e
c
u
g
a
z
e
s
t
a
ț
i
o
n
a
r
e
.
A
c
e
s
t
e
a
l
u
c
r
e
a
z
ă
l
a
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
m
u
l
t
m
a
i
m
i
c
i
d
e
c
â
t
c
e
l
e
n
e
c
e
s
a
r
e
l
a
f
u
r
n
a
l
e
.
S
u
p
r
a
f
a
ț
a
d
e
s
c
h
i
m
b
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
e
s
t
e
f
o
r
m
a
t
ă
d
i
n
t
r
-
u
n
c
i
l
i
n
d
r
u
,
r
o
t
a
t
i
v
(
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
d
e
t
i
p
L
j
u
n
g
s
t
r
ö
m
)
s
a
u
f
i
x
(
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
d
e
t
i
p
R
o
t
h
e
m
ü
h
l
e
)
,
c
o
m
p
a
r
t
i
m
e
n
t
a
t
r
a
d
i
a
l
.
Î
n
c
o
m
p
a
r
t
i
m
e
n
t
e
e
s
t
e
p
l
a
s
a
t
ă
u
m
p
l
u
t
u
r
a
,
f
o
r
m
a
t
ă
d
i
n
p
a
c
h
e
t
e
d
e
t
a
b
l
ă
o
n
d
u
l
a
t
ă
c
u
g
r
o
s
i
m
e
a
d
e
0
,
5
–
1

m
m
.
[
9
1
]
[
9
5
]

L
a
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
e
d
e
a
b
u
r
c
a
r
e
a
r
d
c
o
m
b
u
s
t
i
b
i
l
c
u
c
o
n
ț
i
n
u
t
m
a
r
e
d
e

s
u
l
f
,
î
n
p
a
r
t
e
a
f
i
n
a
l
ă
a
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
r
u
l
u
i
p
o
a
t
e
s
ă
a
p
a
r
ă
c
o
r
o
z
i
u
n
e
a
p
r
o
d
u
s
ă
d
e
a
c
i
z
i
i

s
u
l
f
u
r
o
s
(
H
2
S
O
3
)
ș
i

s
u
l
f
u
r
i
c

(
H
2
S
O
4
)
.
P
e
n
t
r
u
e
v
i
t
a
r
e
a
c
o
r
o
z
i
u
n
i
i
,
î
n
a
c
e
a
s
t
ă
z
o
n
ă
s
e
p
o
a
t
e
f
o
l
o
s
i
o
u
m
p
l
u
t
u
r
ă
c
e
r
a
m
i
c
ă
s
a
u
d
i
n
s
t
i
c
l
ă
.
[
9
5
]

C
a
l
c
u
l
u
l
t
e
r
m
i
c
a
l
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
D
e
ș
i
f
e
n
o
m
e
n
e
l
e
d
i
n
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
s
u
n
t
v
a
r
i
a
b
i
l
e
î
n

t
i
m
p

(
n
e
s
t
a
ț
i
o
n
a
r
e
)
,
v
a
l
o
r
i
l
e
p
a
r
a
m
e
t
r
i
l
o
r
o
s
c
i
l
e
a
z
ă
î
n
j
u
r
u
l
u
n
o
r
v
a
l
o
r
i
m
e
d
i
i
.
Î
n
p
r
a
c
t
i
c
ă
,
l
a
c
a
l
c
u
l
u
l
t
e
r
m
i
c
a
l
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
s
e
f
o
l
o
s
e
s
c
a
c
e
l
e
a
ș
i
r
e
l
a
ț
i
i
c
a
ș
i
î
n
c
a
z
u
l
r
e
c
u
p
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
,
f
o
l
o
s
i
n
d
v
a
l
o
r
i
l
e
m
e
d
i
i
a
l
e
p
a
r
a
m
e
t
r
i
l
o
r
ș
i
i
n
t
r
o
d
u
c
â
n
d
e
v
e
n
t
u
a
l
u
n
e
l
e
c
o
r
e
c
ț
i
i
c
o
r
e
s
p
u
n
z
ă
t
o
a
r
e
r
e
g
i
m
u
r
i
l
o
r
n
e
s
t
a
ț
i
o
n
a
r
e
,
c
o
r
e
c
ț
i
i
c
a
r
e
s
e
s
c
o
t
d
i
n
n
o
m
o
g
r
a
m
e
c
a
r
e
a
p
a
r
î
n
l
u
c
r
ă
r
i
l
e
d
e
s
p
e
c
i
a
l
i
t
a
t
e
.
[
9
6
]
[
9
7
]
[
9
8
]
[
9
9
]

C
o
m
p
a
r
a
ț
i
e
î
n
t
r
e
r
e
c
u
p
e
r
a
t
o
a
r
e
ș
i
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
Î
n
c
o
m
p
a
r
a
ț
i
e
c
u
r
e
c
u
p
e
r
a
t
o
a
r
e
l
e
,
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
e
o
f
e
r
ă
î
n
a
c
e
l
a
ș
i
v
o
l
u
m
o
s
u
p
r
a
f
a
ț
ă
d
e
s
c
h
i
m
b
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
m
a
i
m
a
r
e
,
c
e
e
a
c
e
f
a
c
e
c
a
c
o
n
s
t
r
u
c
ț
i
a
l
o
r
s
ă
f
i
e
m
a
i
c
o
m
p
a
c
t
ă
,
e
f
i
c
i
e
n
ț
a
l
o
r
s
ă
f
i
e
m
a
i
b
u
n
ă
ș
i
c
ă
d
e
r
e
a
d
e
p
r
e
s
i
u
n
e
m
a
i
m
i
c
ă
.
C
a
u
r
m
a
r
e
e
l
e
s
u
n
t
m
a
i
e
f
i
c
i
e
n
t
e
d
i
n
p
u
n
c
t
d
e
v
e
d
e
r
e
e
c
o
n
o
m
i
c
.
D
i
s
t
r
i
b
u
i
r
e
a
f
l
u
i
d
u
l
u
i
î
n
u
m
p
l
u
t
u
r
ă
e
s
t
e
m
a
i
s
i
m
p
l
ă
d
e
c
â
t
î
n
f
a
s
c
i
c
u
l
e
l
e
d
e
ț
e
v
i
,
i
a
r
u
m
p
l
u
t
u
r
a
p
o
a
t
e
f
i
o
p
t
i
m
i
z
a
t
ă
a
s
t
f
e
l
î
n
c
â
t
c
ă
d
e
r
e
a
d
e
p
r
e
s
i
u
n
e
s
ă
f
i
e
a
c
e
e
a
ș
i
î
n
t
o
a
t
e
z
o
n
e
l
e
,
i
a
r
p
r
i
n
a
c
e
a
s
t
a
s
e
e
v
i
t
ă
d
r
u
m
u
r
i
p
r
e
f
e
r
e
n
ț
i
a
l
e
a
l
e
f
l
u
i
d
e
l
o
r
.
S
p
ă
l
a
r
e
a
a
l
t
e
r
n
a
t
i
v
ă
a
s
u
p
r
a
f
e
ț
e
i
a
j
u
t
ă
l
a
c
u
r
ă
ț
i
r
e
a
e
i
ș
i
î
m
p
i
e
d
i
c
ă
c
o
l
m
a
t
a
r
e
a
ș
i
c
o
r
o
z
i
u
n
e
a
.
L
a
g
a
z
e
,
c
o
e
f
i
c
i
e
n
ț
i
i
d
e
t
r
a
n
s
f
e
r
t
e
r
m
i
c
g
a
z
-
p
e
r
e
t
e
s
u
n
t
m
u
l
t
m
a
i
m
i
c
i
d
e
c
â
t
l
a
l
i
c
h
i
d
e
,
c
e
e
a
c
e
n
e
c
e
s
i
t
ă
s
u
p
r
a
f
e
ț
e
d
e
s
c
h
i
m
b
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
m
a
i
m
a
r
i
.
P
o
r
o
z
i
t
a
t
e
a
m
a
r
e
a
u
m
p
l
u
t
u
r
i
i
ș
i
s
u
p
r
a
f
a
ț
a
d
e
s
c
h
i
m
b
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
m
a
r
e
o
f
e
r
i
t
ă
l
e
f
a
c
i
d
e
a
l
e
p
e
n
t
r
u
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
g
a
z
-
g
a
z
.
[
1
0
0
]

P
r
i
n
c
i
p
a
l
u
l
d
e
z
a
v
a
n
t
a
j
a
l
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
o
r
e
s
t
e
f
a
p
t
u
l
c
ă
n
u
s
e
p
o
a
t
e
e
v
i
t
a
u
n
o
a
r
e
c
a
r
e
g
r
a
d
d
e
a
m
e
s
t
e
c
î
n
t
r
e
f
l
u
i
d
e
.
Î
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
f
i
e
c
a
r
e
d
i
n
t
r
e
f
l
u
i
d
e
v
a
c
o
n
ț
i
n
e
o
m
i
c
ă
c
a
n
t
i
t
a
t
e
d
i
n
c
e
l
ă
l
a
l
t
f
l
u
i
d
.
L
a
p
r
e
î
n
c
ă
l
z
i
t
o
a
r
e
l
e
r
o
t
a
t
i
v
e
,
p
a
r
t
e
a
d
e
f
l
u
i
d
c
a
r
e
s
e
a
m
e
s
t
e
c
ă
e
s
t
e
c
e
a
p
r
i
n
s
ă
î
n
t
r
e
s
e
p
a
r
a
t
o
a
r
e
l
e
r
a
d
i
a
l
e
,
i
a
r
l
a
c
e
l
e
c
u
u
m
p
l
u
t
u
r
ă
f
i
x
ă
,
v
o
l
u
m
u
l
d
e
f
l
u
i
d
c
a
r
e
s
e
a
f
l
ă
î
n
u
m
p
l
u
t
u
r
ă
î
n
m
o
m
e
n
t
u
l
c
o
m
u
t
ă
r
i
i
f
l
u
i
d
e
l
o
r
.
D
e
a
c
e
e
a
r
e
g
e
n
e
r
a
t
o
a
r
e
l
e
p
o
t
f
i
f
o
l
o
s
i
t
e
d
o
a
r
a
c
o
l
o
u
n
d
e
a
m
e
s
t
e
c
u
l
f
l
u
i
d
e
l
o
r
e
s
t
e
a
c
c
e
p
t
a
b
i
l
,
d
e
e
x
e
m
p
l
u
a
m
e
s
t
e
c
u
l
g
a
z
e
l
o
r
d
e
a
r
d
e
r
e
c
u
a
e
r
u
l
.
[
9
1
]

S
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
p
r
i
n
a
m
e
s
t
e
c
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
A
c
e
s
t
t
i
p
d
e
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
s
e
f
o
l
o
s
e
s
c
l
a
c
l
i
m
a
t
i
z
ă
r
i
(
u
m
i
d
i
f
i
c
a
r
e
)
,
l
a
c
o
n
d
e
n
s
a
r
e
a
v
a
p
o
r
i
l
o
r
ș
i
l
a
r
ă
c
i
r
e
a
a
p
e
i
.
[
1
0
1
]

T
r
a
n
s
f
e
r
u
l
t
e
r
m
i
c
p
o
a
t
e
a
v
e
a
l
o
c
î
n
t
r
e
l
i
c
h
i
d
-
l
i
c
h
i
d
(
a
m
e
s
t
e
c
ă
t
o
a
r
e
)
,
v
a
p
o
r
i
-
l
i
c
h
i
d
(
d
e
g
a
z
o
a
r
e
,
a
c
u
m
u
l
a
t
o
a
r
e
,
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
)
,
l
i
c
h
i
d
-
g
a
z
(
s
c
r
u
b
e
r
e
,
t
u
r
n
u
r
i
d
e
r
ă
c
i
r
e
)
,
g
a
z
-
g
a
z
(
a
m
e
s
t
e
c
ă
t
o
a
r
e
)
.
[
1
1
]

C
o
n
d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
p
r
i
n
a
m
e
s
t
e
c
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
C
o
n
d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
l
e
p
r
i
n
a
m
e
s
t
e
c
p
e
n
t
r
u
t
u
r
b
i
n
e
r
e
a
l
i
z
e
a
z
ă
c
o
n
d
e
n
s
a
r
e
a
a
b
u
r
u
l
u
i
p
r
i
n
a
m
e
s
t
e
c
a
r
e
a
l
u
i
c
u
a
p
ă
d
e
r
ă
c
i
r
e
,
i
n
t
r
o
d
u
s
ă
s
u
b
f
o
r
m
a
u
n
o
r
d
u
ș
u
r
i
.
A
c
e
s
t
e
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
a
u
o
c
o
n
s
t
r
u
c
ț
i
e
s
i
m
p
l
ă
ș
i
i
e
f
t
i
n
ă
,
d
a
r
r
e
a
l
i
z
e
a
z
ă
u
n
v
i
d
s
c
ă
z
u
t
d
i
n
c
a
u
z
a
i
n
f
i
l
t
r
a
ț
i
i
l
o
r
m
a
r
i
d
e
a
e
r
.
C
o
n
f
o
r
m

l
e
g
i
i
l
u
i
D
a
l
t
o
n
,
p
r
e
s
i
u
n
e
a
d
i
n
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
e
s
t
e
s
u
m
a
p
r
e
s
i
u
n
i
l
o
r
p
a
r
ț
i
a
l
e
a
l
e
a
b
u
r
u
l
u
i
ș
i
a
a
e
r
u
l
u
i
i
n
f
i
l
t
r
a
t
.
A
e
r
u
l
s
e
p
o
a
t
e
i
n
f
i
l
t
r
a
î
n
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
p
r
i
n
n
e
e
t
a
n
ș
e
i
t
ă
ț
i
s
a
u
p
o
a
t
e
f
i
a
d
u
s
d
i
z
o
l
v
a
t
î
n
a
p
a
d
e
r
ă
c
i
r
e
.
A
c
e
s
t
t
i
p
d
e
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
s
-
a
f
o
l
o
s
i
t
l
a
p
r
i
m
e
l
e

m
a
ș
i
n
i
c
u
a
b
u
r
,
î
n
s
ă
,
d
i
n
c
a
u
z
a
a
c
e
s
t
u
i
d
e
z
a
v
a
n
t
a
j
,
a
f
o
s
t
î
n
l
o
c
u
i
t
c
u
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
a
r
e
d
e
s
u
p
r
a
f
a
ț
ă
.
[
4
9
]

P
e
n
t
r
u
a
e
l
i
m
i
n
a
a
c
e
s
t
d
e
z
a
v
a
n
t
a
j
,
î
n
s
i
s
t
e
m
u
l
H
e
l
l
e
r
-
F
o
r
g
ó
d
r
e
p
t
a
p
ă
d
e
r
ă
c
i
r
e
s
e
f
o
l
o
s
e
ș
t
e
c
o
n
d
e
n
s
a
t
u
l
î
n
s
u
ș
i
,
r
ă
c
i
t
î
n
t
r
-
u
n

t
u
r
n
d
e
r
ă
c
i
r
e

u
s
c
a
t
.
S
i
s
t
e
m
u
l
,
c
a
r
e
n
u
n
e
c
e
s
i
t
ă
a
p
ă
d
e
r
ă
c
i
r
e
,
d
e
c
i
e
s
t
e
a
d
e
c
v
a
t
p
e
n
t
r
u
r
e
g
i
u
n
i
l
e
a
r
i
d
e
,
n
e
c
e
s
i
t
ă
î
n
s
ă
u
n
t
u
r
n
d
e
r
ă
c
i
r
e
c
u
o
s
u
p
r
a
f
a
ț
ă
d
e
r
ă
c
i
r
e
f
o
a
r
t
e
m
a
r
e
.
[
4
9
]

T
u
r
n
u
r
i
d
e
r
ă
c
i
r
e
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]

T
u
r
n
u
r
i
l
e
d
e
r
ă
c
i
r
e
a
l
e
c
e
n
t
r
a
l
e
i
n
u
c
l
e
a
r
e
C
o
f
r
e
n
t
e
s
(
S
p
a
n
i
a
)
.

Î
n
t
e
r
m
o
c
e
n
t
r
a
l
e
s
a
u
c
e
n
t
r
a
l
e
l
e
n
u
c
l
e
a
r
e
,
c
ă
l
d
u
r
a
e
v
a
c
u
a
t
ă
î
n
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
c
o
n
f
o
r
m

c
i
c
l
u
l
u
i
C
l
a
u
s
i
u
s
-
R
a
n
k
i
n
e

d
u
p
ă
c
a
r
e
f
u
n
c
ț
i
o
n
e
a
z
ă
e
s
t
e
p
r
e
l
u
a
t
ă
d
e
a
p
a
d
e
r
ă
c
i
r
e
a
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
u
l
u
i
.
A
c
e
a
s
t
ă
a
p
ă
t
r
e
b
u
i
e
a
p
o
i
s
ă
f
i
e
r
ă
c
i
t
ă
l
a
r
â
n
d
u
l
e
i
,
î
n
t
u
r
n
u
r
i
d
e
r
ă
c
i
r
e
.
A
c
e
s
t
e
a
p
o
t
f
i
f
i
e

u
s
c
a
t
e
,
c
a
z
î
n
c
a
r
e
s
u
n
t
d
e
f
a
p
t
n
i
ș
t
e
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
f
o
a
r
t
e
m
a
r
i
f
ă
r
ă
s
c
h
i
m
b
a
r
e
d
e
f
a
z
ă
,
f
i
e

u
m
e
d
e
,
c
a
z
î
n
c
a
r
e
c
ă
l
d
u
r
a
d
e
e
v
a
c
u
a
t
e
s
t
e
p
r
e
l
u
a
t
ă
s
u
b
f
o
r
m
ă
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
l
a
t
e
n
t
ă
d
e
v
a
p
o
r
i
z
a
r
e
a
u
n
e
i
p
ă
r
ț
i
d
i
n
a
p
ă
,
p
r
i
n

t
r
a
n
s
f
e
r
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
ș
i
d
e
m
a
s
ă
.
D
e
r
e
g
u
l
ă
s
e
f
o
l
o
s
e
s
c
t
u
r
n
u
r
i
u
m
e
d
e
,
c
e
l
e
u
s
c
a
t
e
f
i
i
n
d
f
o
l
o
s
i
t
e
d
o
a
r
î
n
z
o
n
e
l
e
c
u
d
e
f
i
c
i
t
d
e
a
p
ă
.
[
1
0
2
]
[
1
0
3
]

L
a
t
u
r
n
u
r
i
l
e
u
m
e
d
e
a
p
a
c
a
r
e
v
i
n
e
d
e
l
a
c
o
n
d
e
n
s
a
t
o
r
e
s
t
e
l
ă
s
a
t
ă
s
ă
c
a
d
ă
s
u
b
f
o
r
m
ă
d
e
p
i
c
ă
t
u
r
i
d
e
a
s
u
p
r
a
u
m
p
l
u
t
u
r
i
i
,
f
o
r
m
a
t
ă
d
i
n
p
l
a
s
e
r
e
z
i
s
t
e
n
t
e
l
a
c
o
r
o
z
i
u
n
e
,
c
a
r
e
o
p
u
l
v
e
r
i
z
e
a
z
ă
,
f
a
c
i
l
i
t
â
n
d
e
v
a
p
o
r
a
r
e
a
.
C
u
r
g
e
r
e
a
a
e
r
u
l
u
i
c
a
r
e
p
r
e
i
a
v
a
p
o
r
i
i
f
o
r
m
a
ț
i
p
o
a
t
e
f
i
î
n
c
o
n
t
r
a
c
u
r
e
n
t
,
s
a
u
î
n
c
u
r
e
n
t
î
n
c
r
u
c
i
ș
a
t
,
r
e
a
l
i
z
a
t
ă
p
r
i
n
t
i
r
a
j
n
a
t
u
r
a
l
s
a
u
f
o
r
ț
a
t
.
T
i
r
a
j
u
l
n
a
t
u
r
a
l
e
s
t
e
r
e
a
l
i
z
a
t
d
e
d
i
f
e
r
e
n
ț
a
d
e
d
e
n
s
i
t
a
t
e
d
i
n
t
r
e
a
e
r
u
l
d
i
n
t
u
r
n
,
c
a
r
e
e
s
t
e
m
a
i
c
a
l
d
ș
i
p
o
a
t
e
f
i
c
o
n
s
i
d
e
r
a
t
s
a
t
u
r
a
t
c
u
v
a
p
o
r
i
d
e
a
p
ă
,
d
e
c
i
m
a
i
u
ș
o
r
.
T
i
r
a
j
u
l
f
o
r
ț
a
t
e
s
t
e
r
e
a
l
i
z
a
t
c
u
a
j
u
t
o
r
u
l
v
e
n
t
i
l
a
t
o
a
r
e
l
o
r
.
T
u
r
n
u
r
i
l
e
c
u
t
i
r
a
j
f
o
r
ț
a
t
s
u
n
t
m
a
i
e
f
i
c
i
e
n
t
e
p
e
n
t
r
u
u
n
i
t
ă
ț
i
m
i
c
i
,
i
a
r
c
e
l
e
c
u
t
i
r
a
j
n
a
t
u
r
a
l
p
e
n
t
r
u
u
n
i
t
ă
ț
i
m
a
r
i
.
[
1
0
2
]
[
1
0
3
]
[
1
0
4
]

C
a
u
r
m
a
r
e
a
c
o
m
p
l
e
x
i
t
ă
ț
i
i
f
e
n
o
m
e
n
e
l
o
r
d
e
t
r
a
n
s
f
e
r
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
ș
i
d
e
m
a
s
ă
,
t
u
r
n
u
r
i
l
e
d
e
r
ă
c
i
r
e
s
u
n
t
c
o
n
s
i
d
e
r
a
t
e
u
n
d
o
m
e
n
i
u
a
p
a
r
t
e
f
a
ț
ă
d
e
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
o
b
i
ș
n
u
i
t
e
.
[
1
0
5
]

A
s
i
g
u
r
a
r
e
a
c
i
r
c
u
l
a
ț
i
e
i
f
l
u
i
d
e
l
o
r
î
n
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
[
m
o
d
i
f
i
c
a
r
e

m
o
d
i
f
i
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
]
L
a
c
u
r
g
e
r
e
a
f
l
u
i
d
e
l
o
r
p
r
i
n
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
a
r
e
l
e
d
e
c
ă
l
d
u
r
ă
a
p
a
r
p
i
e
r
d
e
r
i
(
c
ă
d
e
r
i
)
d
e
p
r
e
s
i
u
n
e
d
e
t
e
r
m
i
n
a
t
e
d
e
f
r
e
c
a
r
e
a
c
u
s
u
p
r
a
f
a
ț
a
d
e
t
r
a
n
s
f
e
r
t
e
r
m
i
c
(
p
i
e
r
d
e
r
i
p
r
i
n
f
r
e
c
a
r
e
)
,
r
e
s
p
e
c
t
i
v
d
e
d
e
p
ă
ș
i
r
e
a
o
b
s
t
a
c
o
l
e
l
o
r
l
o
c
a
l
e
(
p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
c
a
l
e
)
.
A
c
e
s
t
e
c
ă
d
e
r
i
d
e
p
r
e
s
i
u
n
e
t
r
e
b
u
i
e
a
c
o
p
e
r
i
t
e
d
e

p
o
m
p
e
l
e

s
a
u

v
e
n
t
i
l
a
t
o
a
r
e
l
e

c
a
r
e
a
s
i
g
u
r
ă
c
i
r
c
u
l
a
ț
i
a
a
c
e
s
t
o
r
f
l
u
i
d
e
p
r
i
n
s
c
h
i
m
b
ă
t
o
r
.
[
1
0
6
]
[
1
0
7
]

L
a
p
r
o
i
e
c
t
a
r
e
p
i
e
r
d
e
r
i
l
e
p
r
i
n
f
r
e
c
a
r
e
s
e
p
o
t
c
a
l
c
u
l
a
c
u
r
e
l
a
ț
i
a
:
[
1
0
6
]
[
1
0
8
]

i
a
r
c
e
l
e
l
o
c
a
l
e
c
u
r
e
l
a
ț
i
a
:
[
1
0
6
]

u
n
d
e
:

e
s
t
e
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l
d
e
p
i
e
r
d
e
r
i
p
r
i
n
f
r
e
c
a
r
e
:
 pentru curgeri laminare,[106][107][108]

pentru curgeri turbulente peste materiale

netede,[106][107][108]

pentru curgeri turbulente peste materiale rugoase.[107]

M
e
n
i
u
d
e
n
a
v
i
g
a
 r
e
 N
u
s
u
n
t
e
ț
i
a
u
t
e
n
t
i
f
i
c
a
t

 D
i
s
c
u
ț
i
i

 C
o
n
t
r
i
b
u
ț
i
i

 C
r
 e
a
r
e
c
o
n
t

 A
u
t
e
n
t
i
f
i
c
a
r
e

 L
e
c
t
u
r
ă
 M
o
d
ifi
 c
a
r
e
 M
o
d
ifi
c
a
r
e
s
u
r
s
ă
 I
s
t
o
ri
c
C
ă
u
t
a
r
e

 P
a
g
i
n
a
p
r
i
n
c
i
p
a
 l
ă
 S
c
h
i
m
b
ă
r
i
r
e
c
e
n
t
e
 C
a
f
e
n
e
a
 A
r
t
i
c
o
l
a
l
e
a
t
o
r
i
u
 F
a
c
e
b
o
 o
k
P
a
r
t
i
c
i
p
a
r
e
 C
u
m
î
n
c
e
p
p
e
W
i
k
i
p
e
d
i
a
 A
j
u
t
o
r
 P
o
r
t
a
l
u
r
i
t
e
m
 a
t
i
c
e
 A
r
t
i
c
o
l
e
c
e
r
u
t
e
 D
o
n
a
ț
i
i
T
i
p
ă
r
i
r
e
/
e
x
p
o
r
t
a
r
e
 C
r
e
a
r
e
c
 a
r
t
e
 D
e
s
c
a
r
c
ă
P
D
F
 V
e
r
s
i
u
n
e
d
e
t
i
p
ă
r
i
t
Î
n
a
l
t
e
p
r
o
i
e
c
t
e
 W
i
k
i
 m
e
d
i
a
C
o
m
m
o
n
s
T
r
u
s
a
d
e
u
n
e
l
t
e
 C
e
t
r
i
m
i
t
e
a
i
c
i
 M
o
d
i
f
i
c
ă
r
i
c
o
 r
e
l
a
t
e
 T
r
i
m
i
t
e
f
i
ș
i
e
r
 P
a
g
i
n
i
s
p
e
c
i
a
l
e
 N
a
v
i
g
a
r
e
î
n
i
s
t
o
r
 i
c
 I
n
f
o
r
m
a
ț
i
i
d
e
s
p
r
e
p
a
g
i
n
ă
 E
l
e
m
e
n
t
W
i
k
i
d
a
t
a
 C
i
t
e
a
z
ă
a
c
 e
s
t
a
r
t
i
c
o
l
Î
n
a
l
t
e
l
i
m
b
i
 Б
ъ
л
г
а
р
с
к
и
 D
e
u
t
s
c
h
 Ε
λ
λ
η
ν
ι
κ
ά
 E
n
g
l
i
 s
h
 E
s
p
a
ñ
o
l
 F
r
a
n
ç
a
i
s
 P
o
l
s
k
i
 С
р
п
с
к
и
/
s
r
p
s
k
i
 T
ü
r
k
ç
e
Î
n
c
ă
3
6
M
o
d
i
f
i
c
ă
l
e
g
ă
t
u
r
i
l
e