Sava Ștefan

Capitolul 3

Particularitățile climatice din Podișul Babadag

3.1. Aspecte generale

Podişul Babadag, prin poziţia sa geografică, se situează la limita a două tipuri de

climat: climatul de tip continental, de nuanţă piemontană şi climatul de litoral maritim. Primul
tip de climat este mai extins ca suprafață, însă cel de-al doilea reușește să influențeze unii
parametrii climatici din cadrul podișului cum ar fi: umiditatea atmosferică, nebulozitatea,
amplitudinea temperaturilor etc.

Zona propusă pentru studiul climatic se caracterizează printr-un climat temperat, cu

precipitaţii în tot timpul anului şi maximul la începutul verii, cu temperatura lunii celei mai
calde de peste 22⁰C şi cu ierni relativ blânde, de slabă nuanţă mediteraneană.

3.2. Factorii climatogeni

Factorii care generează clima sunt determinaţi de cauze generale: radiaţia solară,
circulaţia atmosferică generală, dar şi de cauze locale: suprafaţa activă-subiacentă şi activitatea
antropică. Gradul de influențare al acestor factori asupra climei variază, însă, de departe, cel
mai important rol îl are radiația solară.

3.2.1. Factorii dinamici

Factorii dinamici ai climei se află în strânsă legătură cu cei geografici și radiativi,

elementele circulației generale atmosferice intervenind prin anumite influențe specifice.

Factorii dinamici sunt reprezentați prin circulația generală a atmosferei, însă local, pot
fi reprezentați și prin circulațiile aerului de tip briză, acestea oferind caracteristici specifice
unei anumite regiuni, cum este și în cazul Dobrogei.

În cadrul zonei cercetate, circulația vestică sau zonală are o frecvență de aproximativ
45%, iar circulația tropicală de doar 15%. În afară de acestea, se remarcă și circulația polară
(30%), dar și circulația de blocare (10%). Aceste circulații generale ale atmosferei sunt

1
determinate de principalii centrii barici ai regiunii, și anume: Anticiclonul Azoric,
Depresiunea Islandeză, Anticiclonul Euro-Siberian și Depresiunile Mediteraneene. (Lungu M.,
2010)

Anticiclonul Azoric, de natură termodinamică, are ponderea cea mai mare în evoluția
fenomenelor atmosferice. Acest maxim barometric acționează în tot cursul anului, cu
frecvența cea mai mare în sezonul cald (aprilie-septembrie), și cu frecvența cea mai mică,
toamna, în octombrie, când începe să alterneze cu Depresiunea Islandeză.

Ciclonul Islandez este foarte extins si activ iarna, când poate ocupa integral nordul
Oceanului Atlantic. Uneori dezvoltă cicloni pe marea Mediteraneană care ajung până în
regiunea de studiu, iar vara se retrage spre nord, activitatea sa fiind mai redusă asupra acesteia.

Anticiclonul Est–European, de origine termică, cu caracter semipermanent, acționează

cu precădere asupra părții de est si sud-est a României. El se manifestă iarna prin advecții de
aer rece si uscat, absența nebulozității, scăderi accentuate de temperatură. În contact cu
ciclonii mediteraneeni care transportă aer umed si cald, determină viscole violente puternice si
ninsori abundente, mai ales în sud-estul României, inclusiv asupra zonei cercetate (Iulica
Văduva, 2008)

Ciclonul mediteranean este un ciclon semipermanent care se formează în bazinul

occidental sau central al Mării Mediterane, pe frontul creat de pătrunderea aerului polar peste
vestul si centrul Europei, la contactul cu aerul cald tropical (Geografia României, vol. I, 1983)

În anotimpul de vară, Anticiclonul Azorelor deplasează asupra Mării Mediterane,

Europei Sudice si Vestice, aer de origine tropicală din Sahara care determină un timp cu
nebulozitate scăzută și temperaturi ridicate până în apropierea Dobrogei. Anticiclonul Euro-
Siberian duce la scăderea temperaturii aerului, iar ciclonii mediteraneeni generează ploi, în
special, în anotimpurile de tranziție. (Popovici I., 1984)

3.2.2. Factorii radiativi

Radiația solară este cel mai important factor climatogen, depinzând direct de
activitatea solară și indirect de alte elemente cum ar fi: mișcarea de revoluție a Pământului în

2
jurul Soarelui, mișcarea de rotație a planetei în jurul propriei axe etc., acțiunea acestor
parametrii determinând succesiunea anotimpurilor și succesiunea dintre zi și noapte

Podișul Babadag dispune de cantități mari de energie solară datorită poziției sale
geografice favorabile, a proximității Mării Negre, a reliefului relativ uniform și a altitudinilor
reduse. Situarea în partea estică determină o nebulozitate mai mică, iar poziționarea în partea
sudică duce la realizarea unor unghiuri mai mari ale înălțimii Soarelui deasupra orizontului. .

Valorile medii anuale de strălucire a Soarelui pentru Podișul Babadag se încadrează

între 2.220 și 2320 de ore, durata de însorire micșorându-se în raport cu creșterea altitudinii
reliefului. Anual, cele mai mici sume medii lunare de radiaţie globală se înregistrează în
decembrie (luna solstiţiului de iarnă), iar cele mai mari, în iulie (înălţimi mari ale Soarelui şi
nebulozitate redusă).

3.2.3. Factorii antropici

Prin activitatea sa, omul a reușit să influențeze într-un mod pozitiv sau negativ
condițiile de desfășurare a proceselor si fenomenelor atmosferice. Astfel, pentru a-si procura
produsele necesare a acționat prin extinderea suprafețelor agricole, defrișarea pădurilor,
irigarea suprafețelor cu deficit de umiditate, amenajare a numeroase suprafețe acvatice
artificiale etc., determinând astfel o modificare a principalilor parametri meteorologici. (Ilinca
Văduva, 2008)

Modificările antropice aduse masivelor forestiere din Podișul Babadag, au avut drept
urmare unele schimbări în complexul fizico-geografic actual cum ar fi: sporirea intensității
vântului, scăderea umidității solului și a aerului, accentuarea eroziunii de suprafață, activitatea
proceselor de eroziune torențială și apariția unor topoclimate mai uscate în spațiul forestier.

În Dobrogea de Nord sunt favorabile aridizării treptele inferioare și mijlocii ale

reliefului. Aici este admisă existența unui pericol de aridizare și în zona forestieră, numai în
ipoteza defrișării pădurilor actuale, având în vedere capacitatea redusă de refacere naturală a
vegetației lemnoase în condițiile ecologice ale Dobrogei de Nord. La pericolul de aridizare se
adaugă și transformarea unor importante suprafețe de tren în stâncării și pavaje deșertice
datorită suprapășunatului și eroziunii ( Mihăilescu, Păltineanu, Seceleanu, 2000).

3
 3.2.4. Factorii fizico-geografici

Cea mai clară diferenţiere a rolului climatogen jucat de factorii fizico-geografici, se

constată la analiza comparativă a modului în care sunt influenţate elementele meteorologice
(caracteristicile climei) de cele două tipuri fundamentale de suprafaţă activă: marină și
continentală.

De asemenea, gradul mai mare de împădurire, ca și fragmentarea mult mai mare din
cadrul Podișului Babadag, condiționează o redusă omogenitate în dezvoltarea unor fenomene
și procese meteorologice. Același lucru se poate spune și despre influența suprafeței
subiacente care, prin diversitatea caracterelor sale geologice și geografice, oferă un albedou
diferențiat și numeroase alte posibilități de schimb între ea și atmosferă. Astfel, putem
identifica diferite tipuri de topoclimate și de microclimate precum: microclimatul de terase și
interfluvii, microclimatul versanţilor însoriţi, microclimatul versanţilor umbriţi, microclimatul
de pădure etc. (Popovici I., 1984)

3.3. Analiza elementelor climatice din Podișul Babadag

Pentru a realiza studiul climatic din cadrul Podișului Babadag am utilizat datele
referitoare la temperatura aerului, precipitații atmosferice, vânt, umiditate, durata de strălucire
a Soarelui și nebulozitate, date provenite de la următoarele stații meteorologice: Jurilovca,
Corugea, Hârșova, Tulcea și Gura Portiței. (Fig. 2.1)

Stația meteorologică Jurilovca, funcționează din anul 1953, la început în interiorul

comunei, iar in prezent aceasta este amplasată la marginea comunei, pe partea stângă a șoselei
care duce în localitatea 6 Martie. Altitudinea reliefului pe care este amplasată platforma
meteorologică, este 37,65 m, în jurul acesteia existând un câmp deschis și plat.

Stația meteorologică Corugea, a fost înființată în anul 1953, funcționând în prezent la

marginea localității Corugea, pe un teren plat înconjurat de dealuri. Are o altitudine de 219,2
m, aceasta fiind astfel singura stație din Dobrogea amplasată la peste 200 m altitudine.

4
 Stația meteorologică Hârșova, a fost înființată în aprilie 1953, în prezent fiind situată la
marginea de sud-est a Hârșovei, pe un câmp deschis, la o altitudine de 37,51 m.

Staţia meteorologică Tulcea, a fost înfiinţată în anul 1947 și este situată între malul
drept al braţului Tulcei şi dealurile Tulcei la sud-est. Altitudinea terenului pe care este
amplasată este de 33 m.

Staţia meteorologică Gura Portiţei, a fost înfiinţată în aprilie 1985 și este o staţie de
coastă maritimă. Platforma meteorologică, are altitudinea de 2 m, fiind situată pe o fâşie de
pământ între Marea Neagră şi Lacul Goloviţa ce face parte din complexul lacustru Razim-
Sinoe. (Lungu M., 2010)

Figura 2.1 (prelucrată după Lungu M., 2010)

5
 3.3.1. Temperatura
Unul dintre cei mai importanți parametrii climatici este reprezentat de temperatura
aerului, aceasta fiind influențată în timp de fluxul de radiații solare, circulația generală a
atmosferei, relief etc.

Cunoașterea variațiilor temperaturii aerului în ceea ce privește valorile diurne, anuale

și multianuale, poate duce la evidențierea particularităților climatice din zona analizată,
aceasta fiind necesară atât în cercetarea științifică cât și în anumite domenii economice
precum: agricultură, transporturi, turism etc. Analiza temperaturii aerului se poate realiza în
mai multe moduri, prin compararea valorilor medii lunare, a valorilor medii anuale, a valorilor
extreme înregistrate, a tendințelor de evoluție a temperaturii etc.

Temperatura medie în Podișul Babadag

Tabelul 2.1 Valorile medii lunare și anuale ale temperaturii aerului la stațiile Gura
Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)
Stația Alt Media
Meteo (m) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală
Gura Portiței 2 0,7 1,6 5,9 10,8 16,9 21,4 24,2 24,2 18,6 13,4 8,3 2,2 12,3
Jurilovca 37 -0,3 0,6 4,0 9,7 15,8 20,5 22,9 22,2 18,2 12,6 7,5 2,6 11,4
Corugea 219 -0,3 0,0 2,6 7,6 13,0 17,6 19,8 19,6 16,0 11,0 5,8 1,6 9,5

Figura 2.2 Graficul valorilor medii lunare ale temperaturii aerului la stațiile Gura
Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)

Graficul valorilor medii lunare ale temperaturii aerului la

stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea
(1965-2005)
⁰C
30
25
20
15 Gura Portiței
10 Jurilovca
5 Corugea
0
-5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

6
 Repartiția temperaturii medii anuale (⁰C) a aerului în Dobrogea și Podișul Babadag

Figura 2.3 (prelucrată după Lungu M., 2010)

Din figura 2.2 se poate observa că valorile medii lunare ale temperaturii aerului la
stațiile amplasate în proximitatea Podișului Babadag urmează o pantă ascendentă, începând
din luna ianuarie, când la stația meteorologică de la Corugea se înregistrează cea mai scăzută
temperatura medie de -1,9 ⁰C, iar cea mai ridicată de 0,7 ⁰C la Gura Portiței, până în lunile de
vară. Se remarcă și o pantă descendentă care reprezintă scăderea temperaturilor medii lunare
începând din sezonul cald până în luna decembrie, când valorile minime și maxime ale
acesteia se înregistrează tot la stațiile Corugea și Gura Portiței, respectiv 0,3 ⁰C și 2,2 ⁰C.

În ceea ce privește temperaturile medii anuale, din analizarea valorilor înregistrate la

cele trei stații meteorologice, reiese faptul că temperaturile anuale mai ridicate au loc la stația
de la Gura Portiței (2001-2010) de 12,3 ⁰C, iar cele mai scăzute la Corugea (1965-2005) de
doar 10 ⁰C.

Din analizarea datelor provenite de la stațiile din proximitatea zonei cercetate, și

anume Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005) putem observa că
amplitudinea termică dintre valorile medii înregistrate în lunile extreme, ianuarie și iulie, este
de aproximativ 21,5 ⁰C.

De asemenea, din Figura 2.3 se poate observa faptul că temperatura medie anuală din
cadrul Podișului Babadag crește treptat de la vest, unde se înregistrează valori de aproximativ
10 ⁰C, spre est, cu valori ce ating și depășesc 11 ⁰C.

7
 Temperatura maximă în Podișul Babadag

Tabelul 2.2 Valorile medii ale temperaturii maxime lunare și anuale ale aerului la
stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)

Stația Alt Media

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Meteo (m) anuală
Gura Portiței 2 12 12,7 19,3 21,4 27,5 31,8 33,4 33,6 29 24 18 13 22,9
Jurilovca 37 8,9 9,9 10,9 20,3 24,9 29,1 30,2 30,3 27 22 16 11 20,0
Corugea 219 10 12,4 20 23,9 28,3 31,5 32,9 32,8 30 25 18 12 23,1

Figura 2.4 Graficul valorilor medii ale temperaturii maxime lunare ale aerului la
stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)

Graficul valorilor medii ale temperaturii maxime lunare ale

aerului la stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și
⁰C Corugea (1965-2005)
40
35
30
25 Gura Portiței
20 Jurilovca
15
Corugea
10
5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Din analizarea datelor, cu privire la valorile maxime lunare ale temperaturilor,

provenite de la cele trei stații meteorologice, se constată faptul că valorile cele mai reduse din
cadrul fiecărei luni se înregistrează la Jurilovca cu o medie anuală de doar 20 ⁰C, cu
aproximativ 2 ⁰C mai redusă decât la celelalte stații.

Din figura 2.4 se observă că cea mai scăzută valoare medie lunară a temperaturii
maxime a aerului este de 8,9 ⁰C în luna ianuarie înregistrată la stația Jurilovca, iar cea mai
ridicată este de 33,6 ⁰C în luna august la stația Gura Portiței.

Interpretând datele provenite de la cele trei stații meteorologice analizate pe perioada

1965-2005 reiese faptul că amplitudinea de temperatura dintre lunile extreme, ianuarie si iulie,
din cadrul Podișului Babadag este de aproximativ 21,8 ⁰C.

8
 Temperatura minimă în Podișul Babadag

Tabelul 2.3 Valorile medii ale temperaturii minime lunare și anuale ale aerului la
stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)

Stația Alt Media

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Meteo (m) anuală
Gura Portiței 2 -13,1 -11 -5 -0 5 10 14 12,3 7,5 -0 -3 -7 0,8
Jurilovca 37 -11,6 -10 -5 1,2 6,7 11 13 11,9 7,1 1 -4 -8 1,0

Corugea 219 -13,2 -12 -7 -1 4,3 8,7 11 10,1 5,1 -1 -5 -10 -0,8

Figura 2.5 Graficul valorilor medii ale temperaturii minime lunare ale aerului la stațiile
Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)

Graficul valorilor medii ale temperaturii minime lunare ale aerului la

stațiile Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005)
⁰C
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gura Portiței Jurilovca Corugea

Analizând graficul valorilor medii ale temperaturii minime lunare ale aerului la stațiile
Gura Portiței (2001-2010), Jurilovca și Corugea (1965-2005) se poate observa că cele mai
scăzute temperaturi sunt înregistrate în luna ianuarie -13,2 ⁰C la stația de la Corugea și -13,1 la
stația de la Gura Portiței, iar cele mai ridicate valori sunt în luna iulie la stațiile Gura Portiței
de 14 ⁰C și Jurilovca de 13 ⁰C.

Dintre stațiile meteorologice analizate din cadrul Podișului Babadag observăm că cea
cu temperatura mai scăzută este stația Corugea cu o medie pe perioada 1965-2005 de -0,8 ⁰C și
cea cu media anuală cea mai ridicată pe aceeași perioada de timp este Jurilovca cu o
temperatura de 1 ⁰C..

9
 3.2. Precipitații atmosferice

Precipitaţiile atmosferice, alături de temperatura aerului, reprezintă unul dintre cele

mai importante elemente climatice ce individualizează teritoriul nord-dobrogean, inclusiv zona
analizată, din punct de vedere climatic, Podișul Babadag. Proximitatea Mării Negre și a
Dunării influențează regimul precipitațiilor din această regiune.

Precipitațiile atmosferice pot înregistra abateri importante față de media multianuală a

regiunii sau a fiecărei stații meteorologice în parte, acestea producându-se, în principal,
datorită particularităților diferite ale maselor de aer determinate de vânturile dominante, dar și
datorită ciclonilor și anticiclonilor mobili.

Tabelul 2.4 Cantităţile medii lunare şi anuale de precipitaţii (mm) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Stația
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
meteo
Hârșova 20,0 22,2 25,5 29,6 47,2 51,7 49,2 38,4 35,9 23,4 32,1 32,3 407,6
Corugea 24,9 25,1 32,0 38,1 47,7 62,8 46,2 42,9 40,3 35,1 40,5 37,1 472,8
Jurilovca 23,4 26,8 24,1 24,6 29,3 29,8 32,9 41,7 40,4 22,0 31,0 31,9 354,5
Tulcea 23,4 25,6 27,4 31,6 37,7 51,4 48,3 36,1 34,8 25,6 32,9 32,5 407,3

Figura 2.6 Graficul cantităţilor medii lunare de precipitaţii (mm) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul cantităţilor medii lunare de precipitaţii (mm) la stațiile

Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
(mm)
70
60
50
Hârșova
40
Corugea
30 Jurilovca
20 Tulcea
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

10
 Figura 2.7 Graficul cantităţilor medii anuale de precipitaţii (mm) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul cantităţilor medii anuale de precipitaţii (mm) la

stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-
(mm)
500
450
400
350 Hârșova
300 Corugea
250 Jurilovca
200 Tulcea
150
100
50
0

Repartiția teritorială a cantităților medii anuale de precipitații (mm/an) în Dobrogea și

în Podișul Babadag (1965-2005)

Figura 2.8 (prelucrată după Lungu M., 2010)

11
 Analizând graficul cantităţilor medii lunare de precipitaţii la stațiile Hârșova, Corugea,
Jurilovca și Tulcea pentru perioada 1965-2005, putem observa faptul că cele mai mari cantități
de precipitații lunare se înregistrează la stația Corugea cu 62,8 mm în luna iunie, iar la polul
opus se află stația Hârșova cu doar 20 mm în luna ianuarie.

În ceea ce privește cantitățile medii anuale de precipitații la stațiile analizate pentru

realizarea studiului climatic din Podișul Babadag, se remarcă faptul că cele mai mari cantități
de precipitații se înregistrează la stațiile Corugea și Tulcea cu 472,8, respectiv 458,3 mm, iar
cantitățile cele mai mici la stațiile Jurilovca cu 354,5 mm și Hârșova cu 407,6 mm. (Figura
2.7)

Din Figura 2.8 se poate observa că precipitațiile medii anuale din Podișul Babadag sunt
cuprinse între: sub 350 și peste 450 mm/an. În partea nordică, nord-estică se înregistrează cele
mai mari cantități anuale de precipitații, în partea centrală și central-vestică acestea sunt
cuprinse între 350 și 400 mm/an, iar în extremitatea sudică sunt cele mai mici valori de sub
350 mm/an. De asemenea, în această figură se poate observa și o zonă izolată în carul
Podișului Babadag unde cantitățile medii anuale de precipitații depășesc 500 mm/an
(Atmagea, 510 mm/an), valori influențate atât de altitudinile puțin mai ridicate ale reliefului ce
constituie obstacole în calea maselor de aer încărcate cu vapori de apă, cât și de gradul mai
mare de împădurire care sporește umiditatea atmosferică.

3.3 Vântul

Vântul, alături de precipitațiile atmosferice și de temperatura aerului, este un alt

parametru meteorologic important în analiza climatică a teritoriului studiat.

Este important de ştiut care este acţiunea combinată a centrilor barici de acţiune
atmosferică (mai ales Anticiclonul Siberian sau Est-European şi Ciclonul Mediteranean), care
este deplasarea maselor de aer la altitudinile mai mari şi care sunt situaţiile tipice aero-
sinoptice care generează vânt puternic în cadrul Podișului Babadag, zonă ce face parte din
Dobrogea, considerată cea mai vântoasă regiune a ţării, aşa cum afirmă la începutul secolului
XX, C. Brătescu.

12
 În cadrul zonei cercetate, cât și în proximitatea acesteia, vântul ca și energia solară
reprezintă o sursă de potențial energetic meteo-climatic de importanță deosebită pentru
valorificarea economică în perspectiva dezvoltării acestei regiuni geografice.

Tabelul 2.5 Mediile anuale ale frecvenţei (%) şi vitezei (m/s) vântului pe direcţii, la
stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

N NE E SE S SV V NV Calm
Stația
meteo
% m/s % m/s % m/s % m/s % m/s % m/s % m/s % m/s %
Hârșova 23,0 4,7 7,7 4,0 5,0 3,2 11,4 3,2 15,0 2,6 11,2 2,0 7,1 2,4 9,7 2,9 9,9
Corugea 11,6 4,6 6,8 4,2 7,8 3,9 10,8 4,1 10,8 3,7 7,1 3,5 13,5 3,7 12,8 4,0 18,8
Jurilovca 12,1 5,2 13,5 5,5 5,1 4,2 10,0 4,0 11,5 4,1 10,3 3,5 5,4 3,0 18,4 4,3 13,7
Tulcea 14,6 4,1 7,6 3,8 5,7 3,4 7,7 4,5 10,0 4,9 5,7 3,9 10,1 3,3 16,9 3,9 21,7

Figura 2.9 Graficul direcției vântului la stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea
(1965-2005)

Analizând figura 2.9 putem observa predominanța vânturilor cu direcție nordică, nord-
vestică și vestică la stațiile din proximitatea Podișului Babadag. Vânturile nordice și nord-
vestice prezintă cea mai ridicată frecvență în zonele în care acestea coincid cu orientarea văilor
(Hârșova), a cursurilor de apă (Tulcea) sau a țărmurilor lacustre (Jurilovca). De asemenea, se
poate spune că vânturile din această regiune se află în concordanță cu regimul vânturilor din
Dobrogea, care se caracterizează, în general, prin predominarea direcțiilor nordice, nord-
vestice și vestice, care au o frecvență anuală cuprinsă între 35% și peste 50%.

În concluzie, direcțiile generale a vânturilor din cadrul Podișului Babadag sunt

determinate atât de circulația aerului, cât și de orientarea principalelor forme de relief.

13
 3.4. Umezeala aerului

Umezeala aerului este un parametru meteorologic ce particularizează Dobrogea,

inclusiv Podișul Babadag faţă de sectoarele învecinate, atât în privinţa tensiunii vaporilor de
apă, cât şi în cea a umezelii relative.

Umezeala relativă a aerului din Podișul Babadag se remarcă prin caracteristici

distincte, determinate de proximitatea marilor suprafeţe acvatice din est, vest şi nord (Dunărea,
limanurile fluviale şi maritime, Marea Neagră). În condiţiile existenţei acestor surse
importante şi stabile de vapori de apă, umezeala relativă a aerului se distinge prin valori mari,
produse, în principal, datorită frecvenței mari a perioadelor secetoase. (Lungu M.,2010)

Tabelul 2.6 Valorile mediile lunare şi anuale ale umezelii relative la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Stația meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Hârșova 89 87 82 75 73 72 71 72 76 80 87 91 79
Corugea 87 86 81 76 73 72 71 72 76 80 86 89 79
Jurilovca 88 88 85 86 84 81 80 81 84 85 88 89 85
Tulcea 85 84 81 76 74 71 73 74 78 82 83 84 80

Figura 2.10 Graficul valorilor medii lunare ale umezeli relative (%) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul valorilor medii lunare ale umezeli relative (%) la

stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
%
100
90
80
70
60 Hârșova
50
40 Corugea
30 Jurilovca
20
Tulcea
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

14
 Figura 2.11 Graficul valorilor medii anuale ale umezeli relative (%) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul valorilor medii anuale ale umezeli relative (%) la stațiile

Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
%
86
85%
85
84
83
82
81
80 79% 80%
79
78 79%
77
76
Hârșova Corugea Jurilovca Tulcea

Analizând graficul valorilor medii lunare ale umezeli relative (%) la stațiile Hârșova,
Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005) observăm că cele mai mari valori se înregistrează în
sezonul rece al anului, dar observăm și o creștere a umezelii aerului dinspre partea vestică spre
cea estică a Podișului Babadag, conform amplasării stațiilor analizate.

De asemenea, din analiza datelor provenite de la cele trei stații reiese faptul că cele
mai mari valori anuale ale umezelii aerului se înregistrează la stația meteorologică de la
Jurilovca cu o medie anuală de 85%, iar cele mai mici valori la stațiile Corugea si Hârșova.
(Figura 2.11)

3.5 Durata de strălucire a Soarelui și nebulozitatea

Durata de strălucire a Soarelui depinde, pe de o parte, de nebulozitate care este

dependentă de circulația generală a atmosferei, iar pe de alta de condițiile geografice locale
(Precupanu,1998). Un alt element important este poluarea atmosferei, mai ales în
împrejurimile centrelor urbane si praful atmosferic din așezările rurale, care măresc opacitatea
atmosferei si diminuează fluxul de radiație solară. (Iulica Văduva, 2008)

Durata de strălucire a Soarelui este un parametru care scoate în evidență faptul că

Dobrogea, din care face parte și zona analizată, este regiunea cea mai senină a ţării. De aceea,
alături de energia eoliană, energia solară reprezintă una dintre cele mai importante resurse
climatice ale Dobrogei.

15
 Tabelul 2.7 Duratele medii lunare şi anuale (ore şi zecimi de oră) ale strălucirii
Soarelui la stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Stația meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Hârșova 78,0 99,1 145,9 192,2 259,5 286,6 313,1 299,0 238,2 182,4 92,7 68,7 2225,4

Corugea 81,6 96,9 128,3 176,5 251,8 280,3 305,7 284,9 225,4 174,2 99,2 73,2 2178,0

Jurilovca 84,6 89,0 130,8 192,9 275,0 305,1 338,8 318,6 250,4 175,7 95,8 69,3 2326,0

Tulcea 87,5 95,6 128,8 180,9 247,8 244,2 314,8 302,9 249,0 177,3 101,9 76,2 2246,3

Figura 2.12 Graficul duratelor medii lunare (ore şi zecimi de oră) ale strălucirii Soarelui la
stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Duratele medii lunare (ore şi zecimi de oră) ale strălucirii

Soarelui la stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-
(ore)
400
350
300 Hârșova
250 Corugea
200
Jurilovca
150
100 Tulcea
50
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Figura 2.13 Graficul duratelor medii anuale (ore şi zecimi de oră) ale strălucirii Soarelui la
stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Duratele medii anuale (ore şi zecimi de oră) ale strălucirii Soarelui

la stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
(ore)
2350
2326
2300
2250 2225.4 2246.3
2200
2178
2150

2100
Hârșova Corugea Jurilovca Tulcea

16
 Analizând datele referitoare la duratele medii lunare şi anuale (ore şi zecimi de oră) ale
strălucirii Soarelui la stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005) se poate
observa că cele mai multe perioade însorite se înregistrează în sezonul cald al anului.

În ceea ce privește numărul total al orelor de strălucire a Soarelui în Podișul Babadag,

acesta variază între 2178 și 2326 de ore, cea mai mare valoare fiind înregistrată la stația
meteorologică de la Jurilovca.(Figura 2.13)

Nebulozitatea este elementul climatic care poate fi influențat, atât de factori naturali,
cât si de cei antropici. Astfel, gradul de nebulozitate și tipul norilor depind de poziția
geografică, de altitudine, de prezența bazinelor de apă, de formarea si evoluția maselor de aer,
de anotimp, dar și de activitățile practice ale oamenilor, care contribuie la creșterea gradului de
poluare a aerului. (Erhan, 1993-1994).

Nebulozitatea este un parametru meteorologic definitoriu pentru clima Dobrogei.

Valorile medii anuale sunt mai mici decât în celelalte regiuni ale ţării. Valori mai reduse ale
nebulozităţii medii în Podișul Babadag, se înregistrează în lunile de vară, când predomină
aerul cald de la periferia Anticiclonului Siberian coborât până la nivelul sudic al Câmpiei Ruse
şi Ucrainiene.

Tabelul 2.8 Valorile mediile lunare şi anuale ale nebulozităţii (zecimi) la stațiile
Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Stația meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Hârșova 6,7 6,3 6,1 5,6 4,9 4,2 3,4 3,2 3,7 4,3 6,7 6,9 5,2
Corugea 6,7 6,5 6,4 6,0 5,1 4,3 3,5 3,2 3,8 4,5 6,2 6,8 5,3
Jurilovca 6,7 6,7 6,5 5,7 4,7 3,8 2,9 2,9 3,8 4,8 6,4 7,8 5,3
Tulcea 6,6 6,7 6,6 5,8 5,1 4,4 3,5 3,4 3,9 4,8 6,4 7,0 5,4

17
 Figura 2.14 Graficul valorilor medii lunare ale nebulozității (zecimi) la stațiile
Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul valorilor medii lunare ale nebulozității (zecimi) la

(zecimi) stațiile Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
9
8
7
6 Hârșova
5 Corugea
4 Jurilovca
3
Tulcea
2
1
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Figura 2.15 Graficul valorilor medii anuale ale nebulozității (zecimi) la stațiile
Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)

Graficul valorilor medii anuale ale nebulozității (zecimi) la stațiile

(zecimi) Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005)
5.5
5.4
5.4
5.3
5.3
5.3
5.2
5.2
5.1

5
Hârșova Corugea Jurilovca Tulcea

Din analizarea graficului valorilor medii anuale ale nebulozității (zecimi) la stațiile
Hârșova, Corugea, Jurilovca și Tulcea (1965-2005) putem observa că valorile sunt mai mici
decât în alte regiuni ale țării, mediile anuale oscilând între 5,2 zecimi la stația meteorologică
de la Hârșova și 5,4 zecimi la stația meteorologică de la Tulcea.

În ceea ce privește valorile medii lunare ale nebulozității înregistrate la stațiile

analizate pentru realizarea studiului climatic în Podișul Babadag, se remarcă faptul că

18
nebulozitatea medie cea mai redusă este în luna august (cu 3,2 zecimi la Corugea și 2,9 zecimi
la Jurilovca), iar luna cea mai înnorată este decembrie (cu 6,8 zecimi la Corugea și 7,8 zecimi
la Jurilovca).

3.6. Presiunea atmosferică

Prin presiune atmosferică se înțelege greutatea cu care apasă o coloană de aer cu

secțiunea de 1 cm² și cu înălțimea considerată de la nivelul la care se face măsurarea și până la
limita superioară a atmosferei.

Centrii de maximă presiune se numesc anticicloane (notaţi M, B, H) marcându-se pe

hartă cu albastru, iar centrii de minimă presiune se numesc depresiuni (D, H, L). Trasarea şi
marcarea centrilor barici pe o hartă meteorologică reprezintă relieful baric al respectivei
suprafeţe.

În cadrul zonei cercetate, circulația generală a atmosferei este determinată de

principalii centrii barici ai regiunii, și anume: Anticiclonul Azoric, Depresiunea Islandeză,
Anticiclonul Euro-Siberian și Depresiunile Mediteraneene. (Lungu M., 2010)

În anotimpul de vară, Anticiclonul Azorelor deplasează asupra Mării Mediterane,

Europei Sudice si Vestice, aer de origine tropicală din Sahara care determină un timp cu
nebulozitate scăzută și temperaturi ridicate până în apropierea Dobrogei, inclusiv a Podișului
Babadag. Anticiclonul Euro-Siberian duce la scăderea temperaturii aerului, iar ciclonii
mediteraneeni generează ploi, în special, în anotimpurile de tranziție. (Popovici I., 1984)

19
 3.7 CONCLUZII GENERALE

Pentru realizarea studiului climatic în Podișul Babadag au fost luați în considerare cei
mai importanți parametri climatici și anume temperatura aerului, precipitațiile atmosferice,
vântul, umezeala aerului, durata de strălucire a Soarelui și nebulozitatea, aceștia fiind
înregistrați pe o perioadă mai mare de timp la stațiile meteorologice de la Gura Portiței,
Jurilovca, Corugea, Hârșova și Tulcea.

Conform studiului realizat, Podişul Babadag se caracterizează printr-un climat

temperat, cu precipitaţii în tot timpul anului şi maximul la începutul verii, cu temperatura lunii
celei mai calde de peste 22⁰C şi cu ierni relativ blânde, de slabă nuanţă mediteraneană. De
asemenea, în cadrul acestui podiș se poate observa și predominanța vânturilor cu direcție
nordică, nord-vestică și vestică, acestea fiind determinate, în general, de circulația aerului, dar
și de dispunerea principalelor forme de relief.

În ceea ce privește durata de strălucire a Soarelui, Podișul Babadag se remarcă ca fiind

una dintre cele mai senine regiuni ale țării cu o medie de peste 2.250 de ore cu soare pe an și o
nebulozitate scăzută de aproximativ 5,3 zecimi.

Acest studiu își propune să realizeze o caracterizare cât mai precisă a particularităților
climatice din cadrul Podișului Babadag și a evoluției climei de-a lungul timpului în această
regiune.

20