SCAN si PRELUCRARE: Aleph editor prima editie digitala: Costin Teo Graur august 2011ear Wii |. cela mm alab 6 ' ae | 4 LA ORIZONT, ANUL 2000 Neindoielnic, asistam la 0 — pelpabila. Afirmatia cé ne-am fi elaborat un sistem unitar de dezvoltare multilaterals fara pre transformat dintr-o {ar emina- _cercetare i creatie tehnico-stin cedent a societatii romanesti, la mente agrara, Impovarata de re fiic’, specific etapei actuale si transformarea in’ profunzime a latii semifeudale, intr-o tara cu ode perspectiva, in concordanta activitatii socialeconomice, de economie moderna, capabil si cu obiectivele ‘dezvoltarii_ noas terminata de hotéririle celui realizeze cele mai complexe teh: tre. social-economice. Aven as deal Xill-lea Congres al PCR, nologii ale acestui sfirsit de se- zi un program clar de orien- de orientarile i indicatille secre’ col ar prea banala dac& nu sar are a acestei activitati, elaborat tarului general al partidului, to- lua in considerare timpul incre- pe baza unei analize stiinffice ri varasul Nicolae Ceausescu. dibil de scurt tn care sa petre- guroase, racordat la disponibili Mai corect spus, nu asistém, ci cut acest proces. Dintre nume- tajle existente gi la cerintele de sintem cu tobi participanti activi roasele exemple ce sar putea _perspectiva ale dezvoltarii noas: la acest complex proces de da pentru a caracteriza stadiul tre, avem o puternica bazé me- mare amploare, caci fiecare din: fnalt al dezvoltarii noastre actu: terial’, insumind © multitudine tre noi purtém responsabilitatea ale, cel mai semnificativ ni se de institute de cercetare_stiin tunei anume contributi, sintem pare a fi sistemul cercetarii stiin- fica si proiectare tehnologca si Coautori si beneficiari a tot ce fifice romanesti. Este adevarat institute de invatémint superior se intimpla in Roménia de as- ca, dea lungul istoriei, poporul dotate cu aparatura moderna, in tazi, find in acelasi timp che nostru a dat reprezentanti de care lucreazé cei mai buni spe mati s8 gindim si 88 actionim seam care au intrat definitiv in cialigti in. domeniu (prin numarul cu toaté energia la realizarea galeria marilor personalitati sliin- de cercetatori si cadre didactice maretelor obiective prefigurate fifice mondiale, demonstrind ca- _universitare, raportat la popula de partid in vederea inaintérii pacitatea nativ’ de creafie spe- {ia activa, Romania se afla, din patriei_noastre socialiste spre cific. romAnului. Astazi ins3, acest. punct de vedere, printre noi orizonturi de progres si cind noile probleme cu care sé __primele {ari din lume), avem, de prosperitate. Ritmul trepidant al confrunta omenirea nu mai pot asemenea, un cadru organizato: transformarilor ce se petrec sut 4 solutionate de cercetatori sol-- ric cuprinzator, definit prin exis Ochi nostri creeazd impresia tari, se impune din ce tn ce mai tenfa unor organisme coordona- une! jadevdrate comprimaci @ mult implementarea unui sistem toare - Consul National al St timpului. Intr-adevar, ceea ce al —_ industrial de cercetare stiintfics.infei._si_Invatamintului, condus tadata se realiza tn citeva dece. Este meritul incontestabil al par de tovarasa academician doctor nit astézi se infaptuieste in de fidului_ nostru, al secretarului' inginer Elena Ceausescu, Co: cursul cltorva ani, ceea ce nu sau general, tovaragul Nicolae — mitetul National pentru Stiin{d gi de mult era de domeniul fantas © Ceausescu, de a fi sesizat Tehnologie, institutele centrale ticulii astézi este realitate vie aceasta cerinta obiectiva side 2 de cercetare stiiniificd - § a auanan 3 ANTICIPATIAorganic integrat_unei viziuni largi, de mare amploare si larg perspectiva ce caracterizeaza ‘conceptia ‘general al partiduls, tovaragul Nicolae Ceaus afirmare a dis- ponbbibtatlor societati socialste roménesti mult dezvoltate in planul unci noi calitati, supe rioare. ‘Momentele de bilan cu carac- ter de aniversare reprezinta, fara. tndoiala, prilejul cel, mai ni- merit de evaluare a drumului parcurs si de identificare a di- rectillor de perspectiva pe. baza experienjei_acumulate. Pentru tinara generatie din patria noas- tra — care za de marea converg spre realizarea unui vii- tor luminos si prosper — un ast. fel de moment important 1a constituit marcarea aniversarii a 65 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist ga 30 de ani de la infiintarea Uniunii ciatiilor Studentilor Comunisti din Romania. Onorata de_pre- zenta secretarului general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, a tovarasei_aca demician doctor inginer Elena ‘Ceausescu, festivitatea de ani- versare a organizajilor revolu- tionare ale tineretului si studen- tilor s.a constituit intro lucida si realist analiza privind valorifics- rea imensului potential creator al tinerei ti, In. contextul amplului efort al tntregului_ nos tru popor pentru realizarea obiectivelor adoptate de cel deal Xllhlea al partic lui. Cu acest i Sa it clay deen 8 tmeretul reve Ita_datorie patriotic’ de a continua traditia luptei revolutio- vele prioritare, la infaptuirea c3- rora tineretul ‘este chemat si-si aduca 0 contributie importants. Un loc central in preocuparile organizatiei de tineret 1 ocupa problematica modernizarii activi tatiisocial-economice. Nu_tre- buie uitat faptul ca in urma cu citeva luni secretarul general al partidului atragea atentia ca anal 1987 repreainta o etapa im portant in acest proces com- Plex ce sia propus, In urma ho- taririor Congresului al XilHea al partidului, sa reconfigureze toate structurile si laturile socie- tati’ prin promovarea celor mai recente cuceriri ale stiintei si tehnologici moderne. Obiectivul esential al strategiei partidului si statului nostru — acela de a se trece in actualul cincinal de la stadiul de tara in curs de dez voltare la o noua etapa, de tara mediu dezvoltata si in perspec: tiva atingerea nivelului de civil zafie comunista - nu poate fi atins decit in conditile imple- mentarii pe _scara larga a. pro- gresului_ stiintific si tehnologic, laolalta cu. continua ridicare 3 nivelului ideologic si cultural al maselor, cu adincirea democra- tiei_ revolutionare muncitoresti, socialiste. Aceasta etapa - de fnalta efervescenta creatoare si de intens efort organizatoric -, caracterizata prin vointa de ne clintit 2 intregului nostru popor de a intimpina prin fapte de munca exemplare Conferinta indu-se energetica nucleara. Problema ar fi insa incomplet soluponata dacd-nu sar avea in vedere si imensele disponibilitats ale economisiri energie. De la cele mai marunte masuri organi- zatorice pina la inlocutrea teh: nologilor energofage cu tehnolo- ii noi, de inalt randament ener Getic, sau reintroducerea in cir cuitul economic a resurselor se cundare de energe, se deschide un vast cimp de actiune, cu efecte benefice pentru dezvolta- rea societati Strins corelata cu acest ampli proces este si pro- blematica reciclarii_ materialelor 3 pieselor refolosibile — care, in esenta, constituie, in egala ma: sura, © noua resursa de materi prime -, dar gi recuperarea tunor_investifi, energetice. ‘Trebuie cubinuais cu aceasta ocazie © semnificatie social-eco- nomica deosebita care, deseori, scapa la prima vedere. Proble matica valorificarii supericare a energei si a resurselor mate ALMANAH ANTICIPATIArea in proc ee refolosibile, = a icafii de ordin ecologic. Pro- cesele industriale cu pierderi e 3 de materiale se reprezint& nu numai o sions episllpe plan econo si un factor de risc ibge price 6 soxielate ca #8: noastr, preocupat th cel mai de oslo unei need ee eee efi- Giente, nu 1 poate neglia. Tata deci suficiente temeiuri pentru a conferi acestei_preocupari_ma- jore a partidului si statului nos- fru importanja Capitalaacor- data. A introduce pe scara larga ee Cele mai avansate cucern Sfiinjei si tehnicit presupune $4.0 schimbare de optica la nive: ia seine pectesorale ol cal general, presupune primul rind 0 abordare revolu: fionara, caracterizata_printr-un in reintroduce: social-economic spirit permanent de autodeps: ‘Am fost cu tofii martori si lasi la restructurarea intregu sistem de thvijamint care, ‘intro perioad’ relativ scurt’, & trecut de la o configuratie exclu siv teoreticd la una cu puternice valente practice. Rejeaua invat’ mintului liceal si superior este modelata astizi pe necestsle ‘economiei nafionale, fiind pre: Porelecenttelsickoti paalel a rescut preocuparea pentru rea: lizarea, prin sistemul de invaté- mint, @ unui om nou, cu un larg orizont cultural, un accent deo: ‘sebit find pus pe studiul stinte- lor sociale. Putem spune deci ca exista toate condifile ca scoala noastré s& formeze specialisti cu © Inalta pregatire profesionals, in acelasi timp educati in spiritul tunel conceptii_ materialist-siin fice despre lume si viat8, pa trunsi de constiinta inaltelor datoriri ce le revin fata de socie. tate. Nu este intimplator feptul 4, fh marie confrunti sing fice si tehnice internationale - olimpiade si balcaniade de sti inf, expoziti’ si sesiuni tehni co-stiintifice -, reprezentantii nostri aur ocupat in mod perma- nent locuri fruntage, atestind pe plan mondial inalta tinuta profe- sional a sistemului nostru de invatamint, a miscdrii uteciste de creatie _,,Stiinté-tehnic’-pro- ducfie™. Acum, se cere mai mult ca niciodaté valorificarea acestui ‘nalt potential creativ in toate sferele de activitate ale societAfi Rptrvt obiectivelor prefigurate fe cal deal XlHles Congres parlidulul Este o oblate e Onoare a finerei generatii, a or- ganizatiei sale revolufjonare, de a réspunde concret, prin fapte, minunatelor conditii de munca, studiu si viafS create prin grija partidului nostra, a secretarului sau general, tovardsul Nicolae Ceausescu. CONDITIA LITERATURII DE ANTICIPATIE TEHNICO-STIINTIFICA Pe fondul unei_preocu sporite pentru educatia multila terala a jose generafi, intr-un context mai larg de diversificare propagandei poiitice si cultu fale, acum inc ani, la iiatve aparea prima edie a Almanahului ,Anticipa far publica ced propunes promoveze un gen. literar aparte, it _de gustat de Catre tineri. In paralel, prin prganelor, 9 organics lor C., a factorilor implicati in gustului literara si artistica in ‘crated anticipatiei tehnico-stiintifice. Au luat nastere 0 serie de cenacluri literare in marile localitati ale ta industriale, in acestor cenacluri, prile) de util schimb de experienta si de ana liza a activitatii depuse, de orientare a creatiei literare $i ar tistice spre problematica majora @ genului. In fiecare an sa orga nizat un concurs de create lite ara $i artistica la care au parti cipat un numar mare de autori, membri sau nemembri ai cena clurilor, lucrarile premiate find publicate in urmatoarea editie a Almanahului _,Anticipatia®. Ca urmare a acestei miscari in per fa dezvoltare, ce continua generatiilor mai vechi de scritori in acest domeniu, sa observat in ultimul timp 0’ des chidere mai mare a activitatii editoriale spre acest gen de lite ratura atit de cautat. Au aparut ‘in numar sporit 0 serie de anto logit cuprinzind cele mai reusite lucrari din intreaga tara, de re gula selectate pe o anumita te matica, sau au fost editate in numar mai mare volume de but sau de autori consacrati. almanahuri de prestigiu, editate de regula de revistele literare, au aparut lucréri sau sectiuni Cuprinzind literatura de anticipa tie tehnico-stintfica, unele cena cluri, reviste studentesti si in mod’ exceptional 0 revista de cultura (revista Arges") edi- teaza ocazional suplimente inte- gral dedicate acestui §en de lite ratura. Merita mentionat_ faptul ca suplimentul cenaclului He: lion din Timisoara a fost deose bit de apreciat, in 1984 la Con ferinta european de literatura stingfico fantasties Eurocon”, Ge 2. ut oc Ia Brighton glia. in sfirsit, ee fice eae weak pentril cea mai, valoroas3. lu. crare editoriala. din domeniul it teraturii_ de anticipatie tehni co-stiintfica, Semnificativ este faptul ca 91 critica literara, destul de timid insa, a Inceput 62 se intereseze de acest gen literar, dar in prea mica masura inca, dezbaterea critica raminind monopolul fani: lor (cititori ¢i autori de literaturade anticipatie tehnico-stiintifica, de regu fara 0 pregatite profe sionala in literaturii, dar cu o patimasa dragoste pen: tru acest gen). Asa se face ca, pe fondul unei cresteri cantita: tive substantiale de texte (elabo- rate sau chiar publicate), exist temerea ca acel salt calitativ atit de dorit si de necesar nu sa realizat si nici near fi. previzibil $A se realizeze atita vreme cit lipseste 0 abordare sistematica si perfinenta din partea criticii de specialitate. Situatia nu este atit de grava cum ar parea la prima vedere, daca, din pacate, nar fi alimentata deo anumité tendinfa ce se manifesta in ul tima vreme, Faré a fi un bun cu- noscator al fenomenelor ce se manifests th marea literatura contemporana roméneasc3, poti insa identifica in spatiul dezbate: rilor pe marginea literaturii_ de anticipatie tehnico- stiintifica ‘acea tendin{a pagubitoare de abordare a creatiei literare de pe platforma unui provincialism Angst, prin prisma unui spirit de grup, ‘eludindu-se principle ge- neral valabile, agezate deasupra oricdrei subiectivitati, atit de ne- cesare_unei analize principiale Care $_promoveze adevaratele valor. Nu ducem lips& nici in acest spa{iu de oameni price Pull creat nil de cisponi ltaji editoriale, ne lovim insa prea adesea de lipsa de onesti tate, de etica profesionala. Prea mulia energie 52 iroseste in po: lemici numai dé dragul de a po- lamiza, prea mult spaiu tipogra dak acide tunor aménunte; marginale, sa: pindu-se din vedere problemele de continut, de orientare ideolo- gicd i culturala, de realizare es- fefica in ansamblu a textelor. Ni se pare semnificativ’ sa remar- cam - fara a avea tn nici un caz intenfia. de a face 0 paralelé in- tre clasica opera shakespeariana si acest gen de literatura con- femporana - c& anumite negli jenfe de constructie si anacro- nisme notorii ale marelui titan al literaturii universale (in ,Regele loan" trag tunurile cu un veac mainte de_intrarea artileriei in razboaie, in Roma ui Caesar bat ceasurile ca in Londra iaco- bina; contemporanii lui Coriolan poarta pistoale si spun rugaciuni nainte de masa ca_puritani Cleopatra joaca biliard; Boerniei i'se acorda un tarm la mare, iar Milanului un ocean etc., etc.) nu au stirbit cu nimic valoarea de it_a operelor marelui scriitor englez, care au_ramas pentru eternitate tn patrimoniul mondial al culturit_ prin lor, profund umanst, prin fondl yr deo permanenta actuali- fate. Aceasta nu inseamina cltusi de putin s& toleram erori grama- ticale sau anacronisme stingiice in lucrarile contemporanilor nostri, dar nici $8 ne_marginim la a le céuta cu tot dinadinsul, scapindune fondul problemelor. Critica literara a fost gi tre- buyie sa ramina un pretios instru- ment de sprijinire a valorilor au- tentice in domeniul literaturi, pe baza unei analize cuprinzatoare, exigente, principiale si construc: five, g nu un miloc stresant de atac.ta persoan’ sau da ,rezol- vare“ a unor interese de grup. Sintem absolut convinsi ca, 0 data stinse aceste fenomene ne- gative, nesemnificative pentru spatiul literaturii noastre, vor cistiga si cititorii si autor si, in ultima instanta, literatura de va- loare, Pe de alta parte, este mai actuala acum ca oricind 0 creg: tere a receptivitatii, in mod spe- cial a tinerilor autori, fata de cri- tica literara onesta, premisa ab- solut necesara pentru o evolutie sanatoasa in planul creatiei lite- rare. Este locul si este momen: tul pentru o mai mare deschi- dere faja de critica literara - a5 zice chiar, desi nu a5 vrea sa fu interpretat gresit, pentru o mai larga toleranta fata de critica — atit din partea autorilor, cit si din partea revistelor de Speciali tate. Se cuvine deci, dupa aparitia a cinci edit din acest almanah si pe fondul yriei dezbateri din ce In ce mai aprinse pe margi- nea genulu $8 rememoram si totodata $2 redefinim statutul acestei publicafii, tntr-un fel unica, in spectrul atft de larg al Simatahurilor editate tn ultima perioada. PAmanahul ,Anticipatia’ este si va continua’ sa rémind un al manah pentru tineret. Acest fapt implica th egala“ masura promovarea literaturii de antic pajie tehnico-stiingifica, cu un profund mesaj, vizind, prin for inele speciice’ acestul gen lite rar, problematica majora a zile- lor noastre, cu alte cuvinte, o li teratura cu o importanta mizd politica si educativa si, in acelasi timp, afirmarea unor tinere ta: lente in acest domeniu. ‘A devenit deja o traditie de a publica. in almanah_medalicane cuprinzind prezentarea activita- iii i a celor mai reprezentative lucrari_ cu precadere ale unor ti- neti aflati in etapa de cdutare a unui drum propriu chiar exista riscul, lesne de infeles, de lansa autori care nu au dispo- nibiltatea creativa de a continua pe un plan st ‘opera lite- tara inceputa. Ne asumam acest risc cu constiinja datoriei de a cultiva in rindul tinerei generatii dragostea pentru literatura gi cu Increderea cd numai aceasta largs “deschidere spre “tneret poate sa ofere conditile creari unui climat fertil, de formare a unei noi generatii de scriitori care s& ducd pe mai departe, Intro continua ascenden(a, tre: difile literaturii noastre de anti- cinatie.tehnico-siinffica. masuraposibiltaflor, pen- tru a’avea 0 viziune mai larga a acestul gen tray, fn almanah ssint prezentate si cele mai sem- nificative opere literare ale unor scriitori consacrati pe plan inter- national. O mare parte a almanahului este dedicata stiinjei, sub gene- ricul semnificativ ,Stiinfa la fron- tierele cunoasteri, plecind de la considerentul ca acest gen de literatura. deseori extrapoleaza pentru viitor posibilul drum al cercetarii gtiintifice identificinduse ca_,anticamer a stiinfei. Nu am pledat si nici nu pledam pentru o literatura de gen yiitorologic, in sensul prefigurasii mersulul tnainte al stiin{ei, dar sintem convinsi ca acest gen literar nu poate ignora coe Vali geese ia a injei gi impactul lor viitor fata de ‘om i societate. lata de ce in ru- brica mai sus amintita am incer- cat in permanenja, cu sprijinul tunor prestigiosi oameni de. sti: inta, $4 conturém marile intre- Dear tae cone vse conte na gi sa prezentam ipotezel “nee in curs de pew Stari asupra ideii ca ee de anticipape tehni- co-stiinfifica reprezinta gi o mo- Gaasewa te casemate a ALMANAH ANTICIPATIAcul viitorului, prezentindu-ne tn maniera literara posibile scenarii ale evolufiei om-societate-tehno- logie, constientizindu-ne toto- data ‘responsabilitafle sau riscu- tile implementarii necontrolate a rezultatelor cercet&rii, stiintifice ‘31 tehnologice de virf. In fine, un spatiu amplu. in almanah este “consacrat criticii literare, fara $3 ne sfiinf s4 asociem opinii princi- pial _contradictorii, considerind c& cititorul este suficient de ma- tur s& Infeleaga natura dialectica PRETEXT PENTRU O CONTINUARE explicitare a confinutului acestui_almanah pare redun- danta. Citindu! pe Sorin Antohi ~ un remarcabil tinar critic si dumneavoastra, sint inutile; daca dimpotriva, atunci sint inadmisibile", aceasta continu- ‘patru medalioane ~ trei ale unor foarte tineri creatori si altul al ‘unui scriitor consacrat, Mircea Serbanescu. Mihnea Colum @ unei opere literare. Facem un apel de constiin{a la adresa tu: turor_critic#lor nostri de valoare pentru a ne ajuta s&_ realizam rin intermediul rubricii de profil ~ ,Galaxia SF* - acea orientare de’ confinut si de expresie lite tard atit de necesara unui gen de literatura ce se bucura de o larga audienta la tinarul cititor care Ml poate influenta uneori de- cisiv pe plan estetic. Conside: ram c& atita vreme cit acest gen literar are un impact si o influ: si in privinta traducerilor, actua- ul almanah se reduce ls doua, dar care credem ca sint semnifi: ative prin Intndere si valoare pentru literatura de gen pe plan mondial. Este vorba de romanul »Sfirsitul etemnitati® de Isaac Asimov (traducere Anca Razus) ~ 0 frumoasa pledoarie pentru necesitatea dezvoltarii obiective, fara nici o imixtiune din afar, 3 societatii omenesti -, si nuvela de mare intindere A doua inva. zie a martienilor’ “de Arkadi si Boris Strugatki (traducere Vale- ian Stoicescu) - un interesant antiscenariu al operei cu aceeasi tematica a lui H. Wels ceea ce priveste ,,Stiinta la enja deosebit de mari asupra copiilor si tinerilor nu ne este permis sa sam in afara rigori lor piers Fe motivul _neinte- meiat c& ar depasi competentele strict literare. Simful datoriei de onoare fafa de cultura roma- nneascé ne impune s8 nu aban- dondm la voia intimplarit acest gen literar atit de prolific si popular. lata de ce astepiam cu interes $i speran{a orice opinie, sugestie si critica constructiva la adresa rubricii_ Galaxia SF". frontlerele cuncasteri aut prestigiu, cum ar fi Al. Bok D. Constantin, S. Chelcea, D. Drimer, S. Marcus, C. Maximi- lian, Al. Mironov, | Purica si M. Serban, fac o prezentare a unor incitante probleme cu care se actuala in va: universuli, tehnologiile viitorului, riscurile genetice si ale improbabilei cals. torii in timp, bioeneraetica, pre cum gi eterna problema a omu- lui zapezilor. »Galaxia SF“ scum opinii critice asupra_cé ™mai_repre- zenative Wucraci edtorale api rute in ultima perioada i, acelasi timp, o dezbatere in Ceea.ce priveste unele aspecte mai importante ale fenomenului dezvoltarii literaturii de anticipa- te tehnico-stiintifica la noi si pe plan mondial, in care am inclus ‘si lucrarile de critica literara pre- miate la concursul de anul tre- cut (autori: Cristian T. Popescu si Lucian Jonica), Multumim pe aceasta cale criticilor 1. Hobana (Uniunea Scriitorilor), M. Co: man, V. Bugariu, S. Antohi, Szavai Geza si, in egala masura, Pictorului Liviu Suhar (Uniunea Artistilor Plastici), care si-au sa- crificat_din timpul lor liber pen: tru a ne ajuta sa intelegem mai bine si mai corect acest gen de literatura si arta. Multumind tuturor celor ce ne-au sprijinit in realizarea aces: tui almanah, ne exprimam spe- ranfa ci vom primi pe adresa redactiei opinii, sugestii si critici Pertinente, care sa ne indrume in. vitor spre elaborarea unor editii mult mai bune. IOAN ALBESCU ausanari gees 7ionel i. purica Stiinta la frontierele cunoasterii dimensiunile universului = Treceti pe dezintegratorul controlat de pro- toni si urmariti cresterea de enersie acumulata in plasma de. quarkunit ~ Am ajuns la valoarea maxima pentru procesul de supersimetrie, i se raspunse dupa un timp, = Acfionafi comenzile pentru transformarea fer- mioni-bozoni-ermioni. Simficlim se desface, se dezagregs umplind universul, trecind pentru scurt timp intr-o lume noua. Apoi, deveni din nou constient de coexis- tenta sa normala. Privi ih jur. Totul era la locul sfiut: fotolul in care sedea, aparatele de control din jur, fereastra neutrinic& prin care putea vedea la distante cos: mice, de sute de mii de ani lumina, ‘Neutrinii veneau cu viteza luminii din galaxia pe care abia o parasise $i care fi aparea asa cum era ea, cu mult inainte de a pleca el de acolo. citeva minute, prin procesul de supersimetrie, parcursese doua sute de mii de ani lumina. Desigur c4 iti trebuie curaj sa risti aplicarea acestui proces care poate usor sé te lase transfor: mat th forte, in bozoni, ce sar fi raspindit in uni versul geamén Ey, astfel incit nimic nu ar mai fi amintit de existenfa unor structuri inteligente, sen- sibile si complexe, cele clteva minutetcit a durat transformarea, au trecut in universul geaman E’, prin intermediul cimpului gravitational si au revenit in universul lor E, la distanta de sute de mii de ani lumina fata de Pozitia initiala. Era prima data cind se experimenta procesul de supersimetrie cu trecerea prin universul geaman e "3 Daca aceasta experienta reugea, exista posibil tatea de a investiga celélalt univers, despre care ‘nu se stia 8 exista decit prin intermediul gaurilor negre. $i, cu putin curaj, iata ca ef au reusit $4 depa- geasca aceasta incercare. = Totul este normal. Fiecare isi reia activitatea obignuitd, se auzi din nou vocea sonora a coordo- natorului navei extragalactice. Duipa citva timp, cind starea nervoasa reveni la normal, istoricul navel, putin intrigat, spuse: ~ Am g§sit in memoria calculatorului, inregistrat din fluxul de neutrini care ne vin de la galaxia noastra, un document ce dovedeste a. stramogi 8 nostri banuiau existenja proceselor pe care noi le ‘experimentam astazi, Deoarece pina la prima es- cala parcurgem distanjele cu vitez mai mic& decit viteza luminii, avem timpul necesar ca s& ne amu: zam. Propun sa punem descifratorul de limbaje sa nil traducd, Unele concepte utilizate sint greu de sesizat, totusi este sigur ca, desi nu aveau infor: mati asupra constantelor de timp si spafiu, stiau destul de multe despre dimensiunile suplimentare ale Universului Dupa citeva minute, fiecare membru al echipa- jului se amuza ascultind: »Universul este compus din corpuri si forte. Ut timele descriu interactia dintre corpuri. ‘Aceasta idee pe care o datoram antichitati gre- cesti se intfneste, sub diverse forme dar continu, in istoria stiintei umane despre natura. © intinim la Aristotel, de la care ne-a ramas caracterizarea corpurilor $i a fortelor ca fiind cele care nu se pot suprapune in acelasi timp si spatiu - corpurile, sau ‘se pot suprapune oricite - forfele. O intilnim in se- colul XVI la Newton, care reugeste primul sa con- struiasca acel minunat instrument de_predictie care se cheama mecanica clasici, mecanica new- toniana, prin legarea conceptului de forta cu cel de acceleratie. O intinim la inceputul secolulur nostru, cind pentru descrierea microobiectelor fizi- iia fost necesar s8 se uneasca descrierea corpus- cularé a obiectelor cu cea ondulatorie in sinteza pe care 0 numim astézi mecanica cuantica gi cind s.a descoperit ca microobiectivele, nucleele atomi- lor, pot s& se dezintegreze, transformindu-se unele in altele. Astfel, problema descrierii universului capata valenje noi. Ne putem tntreba cite particule sint elementare, asa fel incit prin interactia lor, des- risa prin intermediul unor ctmpuri de forfe, s4 se poata compune toate corpurile cunoscute. Pe de alta parte, cimpurilor de forte li se aso- ciaza particule specifice fiecaruia, ca de exemplu fotonul, care este asociat cimpului electromagnetic generat de particulele: electron, cu sarcind elec: ‘rica negativa, sau pozitron cu sarcina pozitiva. Asadar, descrierea fortelor se face printr-un schimb de particule, denumite bozoni, intre parti culele care genereaz’s prin sarcinile lor cimpurile de forte, denumite fermioni. Ne alam in fata a ALMANAH ANTICIPATIA ieddoua tipuri de particule, fermionii care au compor- tarea corpurilor, si bozonii, care descriu forte. Datele experimentale acumulate in decursul ulti- melor decenii cu acceleratoarele de particule si cu reactorii nucleari de cercetare din marile centre ca: Brookhaven (S.U.A.), Dubna si Sherpuchovo (URSS), Geneva (Elvetia) etc. au permis, prin sistematizarea lor, s8 se construiascd un model standard al particulelor fundamentale. Astfel, toate corpurile ar fi compuse din sase quarkuri, grupate ‘n trei familii de cite dowd, si gase leptoni, grupati tot in trei fami. Daca quarkurile, combinindu-se sint asociate trei particule (W*, W>, 2°}; fortele acleare asociate cu cimpul de forte cromodi- similar celui electromagnetic, dar cu trei farcni de culdare tn loc de una ¢ eu opt particule asociate (gluoni); pe lings acestea, pastrindu-si Gan den Meer, laura ai Prom Nobel in anul 1985. Giorgi si Weinberg au elaboral o teorie unifica- toare a fortelor electroslabe cu cele cromodina- mice, teoria care prevede transformarea quarkuri- trebui sa se dezintegreze cu un timp de viata de 10 ani. Viata lor este enorma daca finem seama unui foton este un lucru foarte rar. Un calcul sim- plu arata c4, pentru a constata dezintegrarea unui Proton in cursul unui an, este nevoie s& se supra- vegheze o cantitate de zece mii de tone de apa. Protonii se gasesc in ap ca nuclee ale atomilor de hidrogen i tn calitate de componente ale nuclee- lor de oxigen. Au fost efectuate imediat sapte ex- perimente, in S.U.A, URSS., Italia, Franta si in- dia, in condifii cu totul speciale, pentru ca sa se puna fn evidenta Asttel, dezintegrarea protonului. Astlel, la Cleveland, intr-o mina de sare, la o adincime de peste 1,5 km, un detector de opt mii de tone de ‘ment $4 nu se confunde cu reactile date de razele cosmice. Rezullatele publicate tn 1985 arata c4 protonul, daca s.ar dezintegra, ar avea'o vial in orice caz ‘mai mare de 10” ani, deci cu un ordin de marime mai mare decit prevedea teoria lui Giorg-Glas- how. Exista insa gi alte teorii, care prevad o viata ‘mai mare, astfel ca problema nu este incheiata si, {in anil urmatori, eforturile experimentale pentru a descoperi dezintegrare protonuli vor continua. In paralel, insi, se studiaz’ si comportarea nu- cleelor la energii foarte mari. Nucleul unui atom este o bucata de materie cu totul diferita de orice corp din experienta noastré zilnics. El este extra- ‘ordinar de dens: un degetar plin cu materie nu- dlearé ar’ cintéri un milion de tone. De o importants deosebiti este comportarea nucleelor la schimbarile de temperatura, presiune si densitate, care pot apirea cind ele se ciocnesc la viteze apropiate de viteza Pentru a im- prima. unui nucleu 0 astfel de viteza este necesar Ca el s& fie accelerat la energii foarte mari. La In- stitutul Unificat' de Cercetari Nucleare de la Dubna sé accelereaza nuclee de neon la viteze care sint 98% din viteza lumini, iar la Lawrence Berkley Laboratory se pot accelera ioni grei, ca cei de uraniu. Ciocnirea nuceelor la aceste viteze poate da informafii asupra structurii materiel nu- cleare aduse la starea de plasma de quarkuri, care apare la temperaturi de-ordinul a 10" grade. Dac pina in prezent proprietatile quarkurilor au fost studiate numa in inter-reacti dintre particule ind viduale, ciocnirile dintre nucleele grele accelerate la viteze relativiste permit studiul comportarii qu- arkurilor in stare de plasma. Universul nostra sia inceput existen{a tocmai Intro astiel de stare. lata deci ca, in anii vitori, ne putem astepta ca si se produca in laborator sta- rea initial pe care materia a avut-o in univers. Revenind la ideea de unificare a cimpurilor de forje, constatam cé am lisat deoparte cimpul gra- vitational. Visul lui Einstein a fost, toata viata, 54 realizeze unificarea cimpului gravitational cu cel electromagnetic. Dac& Einstein nu a reusit si-gi vada visul implinit, in schimb noi asistam, tn ultimii zece ani, la progrese simbtoare pe calea realizar acestui vis care, in etapa actuala, ar tnsemna ela- borarea unei teorii unificatoare a celor patru cim- puri de forte intr-unul singur. Se crede cé, la ince- putul universului, in primele tui momente, cind energia particulelor era foarte mare, exista 0 sin gura fort si, pe masura ce energia particulelor a scazut, au inceput sa se diferentieze intre ele for- tele gravitationale de cele cromodinamice, apoi cele slabe $i, in fine, cele electromagnetice. Pentru a intelege posibilitatea unei astfel de uni- ficdri, fizica a trebuit $8 renunfe la ideea de care aminteam la inceput si anume ca universul este compus din corpuri si forte care nu se pot trans- forma unele in altele. Teorille de supersimetrie si sopergraviatia contiderA 3 anion! (Corpurla) ‘se pot transforma in bozoni (forte) si invers. 9Consecintele unor astfel de teorii sint remarca- bile. Printre altele, am refine aici faptul c& toate perticulele par sa fie produse prin transformari de supersimetrie din gravitoni. Cimpul gravitational devine un fel de Alma Mater, origine comund a tu: turor corpurilor si fortelor ‘din univers. Pe de alta parte, teorille de superaravitatie pre- vad existenta unor forte de gravitatie care se anu- leaza la distante mici, Una dintre particule aso- iat cu aceste cimpuri de forte, care pot fiatit de atractie cit si de respingere, a’ primit numele de gravifoton si ea descreste cu distanta,anulinduse la clfiva mets. Desigur 8 teorille fizicii se bazeaza pe experi mentele facute, iar noile teorii trebuie 54 prevada, © daté cu existenta unor particule, $i conditille in care ele pot fi constatate experimental. Pentru de- tectarea gravifotonului, noi am propus experiente in care se utiizeaza neutroni ultrareci, ce vor pu: tea fi realizate la reactorii nucleari de la Dubna si Grenoble in urmatorii ani. Dacé se va dovedi c& existd astfel de cimpuri de forte, ele vor fi primul nostru motiv de incredere in consecintele teorillor de supergravitatie, printre care poate c8 cea mai interesanta este aceea ca transformarea unui fer mion intr-un bozon gi apoi refacerea fermionului au loc cu deplasare in spatiu si timp, si astfel de ‘dei par astazi stranii, ele nu ne sperie, cAci tot atit de ciudata li sar fi parut idea c& se poate scoate energie din masa nucleelor de uraniu chiar si celor mai mari fizicieni de la sfirgtul secolului al XDXea. Teorille de supergravitatie au retnviat ‘delle lui Kalutza si Klein, din 1922, care, pentru a explica existenfa cimpului electromagnetic alaturi de cel gravitational, au imaginat un spatiu cu cinci di- ‘mensiuni, adaugind o dimensiune in plus fata de cele trei dimensiuni spatiale si 0 dimensiune tem- porala specifice spatiului-timp introdus de Einstein. Teorile de supergravitatie au crescut numarul dimensiunilor pina la 11. Ele asociazé fiecarui Punet al spatiului-timp cu patru dimensiuni o sfera pete erent mspananives it . Insa, printre altele, = nu pot elimina decit parfial aparitia infnifilor, adica faptul ca, daca consideram particulele punc: tuale, atunci interactia cu ele ingile are loc la dis- tanje nule. Cum forfele sint in genere invers pro: portionale cu o functie de distanta, cind distanta este nuld, acestea devin infinite. = nu pot explica de ce neutrinii si interactille” slabe prefera un univers fara simetrie in oglinds. Abia in 1984, Green si Schwartz au rezolvat aceste probleme asociind teoria strunelor cu su- peraravitatia. Aceasta teorie considera particulele elementare nu ca puncte, ci'ca niste mici coarde cu dimensiuni de ordinul 102% metri, adica dis. tanta cea mai mica compatibilé cu teoria cuante- lor, care a fost numité distanta Planck, de la nu- mele autorului conceptului de cuanta de energie ~ sau, poate mai corect, de actiune. Fiecare parti- culé elementard nu este altceva decit o struna care vibreaza. Asttel, dimensiunile gpafiului se reduc la 10 si, aga cum-arata de Witten, teoriile de acest tip, de- numite teorii ale supercoardelor, sint invariante la anumite transformari locale. Grupurile de transfor- mari specifice acestor invariante au fost descope rite la inceputul secolului XX de E. Cartan si nu- mite grupuri exceptional. Cel care pare cA ex- plica in conditioptime existenta leptonilor, a qu- arkurilor, a aromelor, culorilor si a spinului diferit doilea grup, E’y, descrie un univers geamin*. Intre cele doua universuri nu’se poate comunica dectt prin intermediul cimpului gravitational. Aceasta ar putea explica si asa-zisa ,ipsA de masa“ pentru ca universul nostru s revind la sta rea inifiala, din momentul mari explozii, adic’ s& fie_un univers pulsatoriu. Desigur, exist o intrebare normala: ,Este posi- bil s8 detectam existenta unei dimensiuni supli- mentare a universului, s4 zicem a cincea dimen: siune?* La sfirsitul anului trecut, 1986, Bars si Vesser, si apoi Barr si Mohapatra, au propus 0 schema foarte inteligenta, prin care o forta foarte mic& ar putea s8 aparé ca rezultat al existenfei unei a cin: cea dimensiuni a universului. Aceasta forta fusese identificata de Fishback si colaboratorii sti la ince- putul anului 1986 ca rezultat al abaterilor consta- tate in minele de mare adincime de la legea atrac- tie: gravitationale a lui Newton si a fost regasita Prints-o inteligenta interpretare a erorilor din expe: rienta facuta de Etvés in 1922: 0 forta de respin- gere care se anuleaza exponential cu distanta si care este produsa de hipersarcina, sarcin’ propor: fionala cu numarul de neutroni si proton". ~ Nu credeti ca sistemul utilizat acum 0 suta de ani pentru. zboruri cosmice, prin respingere cu ajutorul radiafilor coherente hiperfotonice, avea la baza_aceasté idee? — Da, este posibil, In orice caz, pamintenii din mileniul al doilea - cum se cronometrau ei ~ stiau destul de multe. Dar, de la a sti pina la a putea a trebuit s& treaca mult vreme... Ii multumim, isto- ricule, cA ne-ai fAcut s4 nu ne plictisim in acest timp. = Atentie! Continuam experienta noastré.., se auzi din nou informatia sonora a coordonatorului navei_extragalactice. 10 Auuanan eesolomon marcus stiinta la frontierele cunoasterii stiinta, ca arta doua tendinte inverse Uifimele doua'secole au cunoscut 0 comparti- mentare tot mai accentuata a culturil, Tendinta de a ageza totul in sertare riguros codificate se mani- festa si azi, dar de citeva decenii devine tot mai puternic& si tendinta oarecum invers4, de orien- {are asupra aspectelor globale, dinamice, de inter- actiune a unor fenomene dintre cele mai diferite Nu este vorba de doua tendinte care se saboteaza reciproc; dimpotriva, ele se sprijind reciproc. Pen- tru a infelege modul in care intra in: legstura obiecte i fapte dintre cele mai eterogene, este ne- cesar clasificarea lor prealabilé, dupa cum studiul legaturilor, asemanarilor, influentelor reciproce poate s& Conduca la noi criterii de clasificare a jectelor si faptelor respective. ultima instanta, fatea. culturit re- clama raportarea ei la unele puncte de reper, la unele criterii organizatoare. Intelectul nostru are 0 nevoie organica de ordine gi simplitate. Ceea ce Injelegem, printr-o viziune globala, este de fapt 0 decupare’ a reaiitati, alta decit ‘cea cunoscuta. Daca, de exemplu, cineva sa organizat biblioteca la dupa criteriul alfabetic, trecerea la crite- riul tematic # obliga la stabilirea Unor elemente co- mune pe care le pot avea carfi aparfinind unor au- tori ale caror nume tncep cu aceeasi litera. Mult- plicitatea de aspecte, care se cer considerate, im- plica © multiplicare ‘corespunzétoare a criterilor dupa care putem clesifica faptele de cultura © ALTA DECUPARE A REALITATI Dupa aceste consideratii generale, s& trecem la unele exemple. Clasificarea traditionala a discipli- nelor distinge domeniile stiinffice si cele ingine- fest, cele Hozohice si cele itererartstice. Stin- tele, la rindul lor, sint clasificate, de exemplu, in stiinte ale naturii'si stiinte sociale. lath Insa cd 0. alta decupare a realitati conduce la 0 ordonare de cu totul alté naturé a obiectelor ei. Avem in ve dere proprietatile de simetrie. Un volum de peste sail peor rabiashn 0 Gymety- Un ing Human Understanding. edited by Istvan Hargit- tai, Pergamon Press, New York) reuneste eforturile unui mare numar de specialist, pentru a demon stra faptul ca fenomenele de simetrie intr in nu- mitorul comun al tuturor disciplinelor, de la mate matica, fizica gi chimie pind la literatura, muzica si arte vizuale. Se constata astfel ca, din punctul de vedere al simetriei, uncle fenomene aparfinind tunor domenii foarte departate pot fi mai apropiate ANTICIPATIA decit unele fenomene apartinind aceluiagi dome: niu, Sitwatii de tipul celei de mai sus, care permit o parcurgere transversala si unificatoare a cvasitota: litatii Cunoasteri, sint nenumarate. Teoria sisteme lor, si semiotica ‘sint doud discipline de punct de vedere .care conduc, fiecare in parte, la 0 noua decupare a realitatii, lao noua viziune privind ase manarile si deosebirile dintre fenomene. Dar si dis cipline clasice de tipul matematicii sau al lingvisticii au dobindit o functie de stiint& pilot, ele orien: teaza cvasitotalitatea cunoasterii umane. Despre procesul de matematizare a cunoagterii umane 52 scris i nu mai este nevoie s& insistam. Despre modul tn care lingvistica exercita functia de meta: disciplina (adic de disciplins de ordinu! al doilea) am scris cu o alta ocazie (Unguistica, stlinga pilot, Studi si Cercetari Lingvistice 1969, nr. 3p. 235-245). MOMENTUL ARTISTIC AL $TIINTED Exista 0 nevore sociala presanta de a dezvolta puncte de vedere alternative, de a le asocia, din: Guile posbiltatea sa se potenteze reciproc. Ins ‘onstatam tot mai frecvent promovarea unei viziuni artistice. Clasici ca Henri Poincaré si Jac: ques Hadamard au insistat asupra.identitafii de structura a creatiei stinfifice si a celei artistice. Anterior acestora, Kal Weierstrass. considera c& scineva care nu e putin poet nu poate fi un mate- ™atician stralucit”. Marele nostru matematician $i poet Dan Barbilian - lon Barbu era de parere c& smatematicile pun in joc puteri sufletesti nu mult diferite de cele solicitate de poezie si de arta Unul dintre cei mai mari specialisti in programarea calculatoarelor, Donald Knuth, sia intitulat cele- brul siti tratat The Art of Computer Programming (Arta. programar® | calculator). Intro. discutie natura. matematicii, care a avut loc in fe- bruarie 1983 la Universitatea Indiana (S.U.A.), sa susfinut idea ca matematica insasi ar fi o arta, prin ceea ce are ea mai valoros. $4 considera, de exemplu, 0 problema simpla si elementaré. Daca te depiasezi.cu 4 km pe ord, ajungi la desti- nate, situata la distanta de x km, cu o intirziere de 0 ora fata de timpul fixat t. Daca insa te de- plasezi (alergind) cu 8 km pe ord, atunci ajungi la destinatie cu o ora mai devreme decit trebuie. La ce distant se afl destinatia? Desigur, este vorba de 0 problems standard, care conduce la un sis. il patetematica nu este nici stiinté a natunil, nici stints Seceme Uitechal el ut cone ench eptcatal otro clas’ de fenomene ale lumii inconjuratoare, asa Intinpla cu obiectul Sz, al chimii, al exemplu dintrun domeniu mai elementar ius treaza_acest fenomen. Demonstrarea_teoremei maria hi Ferma, prvind ecuatia x"-+ y"= "nua pu tut fi inca objinuta. Obtinerea ei ar fi un autentic act de descoperire a unui fenomen important pri vind muljimea numerelor intregi, dar metoda prin care $-ar obfine un atare rezultat ar contine, fara E . aspecte importante de invenfie. INVENTIA TEHNICA tice gi momente de mestesug. Ne vom referi, de aceea, la situatit in care actul de descoperire se asociazd cu cel de invent. Franklin inventeazaorigine descoperite de Pasteur, America exista si inainte de 12 octombrie 1492, cind Columb a descope: rit-o, acidul nucleic mesager exista si inainte de a fi pus. n evident in Francois Jacob si Jacques Mo- INTRE INVENTIA TEHNICA $1 INVENTIA marae? weve tiek: totaltatea uneltelor = mijloacelor de munca, metodelor practice de lucru, cu ajutorul carora so- cietatea obtine si prelucreaza bunurile necesare satisfacerii ‘care nevoilor sale." O prima idee se de aici este aceea ca obiectul inventiei tehnice (in sensul ingineresc al cuvintului) este de natura materials. fn schimb, Invenga Herara, may zicala sau plastica are rezultat un obiect ab- stract care, chiar daca poseda un suport material (un text, 0 partitura, un tablou), isi dezvaluie func- urmator: Este inventia superioaré descoperifi Este invenfia literaré superioaré celei tehnice? Nu cred 3 se poate pune problema in acest fel. In- gre 13mihai e. serban es la ntierele cunoasterii nicdieri, niciodata »O zi din cer face cit un an pe pamine* (Wu Cheng — Calatorie spre Soare-apune) Timpul este cel mai mare dusman al omului. Pu: tine ndscociri ale spiritului uman au avut 0 influ: enta atit de marcanta asupra evolutie! civlizatiei mane, precum timpul ~ sau, mai exact spus, no: fiunea ‘de timp. Timpul nu este per se. Exista-numai, in lungul sir al evenimentelor fenomenale ce caracterizeazs evolutia Universului, si pe care noi ham humit suc: cesiune, cauzalitate, secventialitate sau repetabil tate. Pentru ca civilizatia umana sa ajunga in pose- sia acestor concepte, fara de care Insagi evolutia sa ar fi lipsita de sens, a fost nevoie ca ea sisi dezvolte, pe deo parte; puterea de ptrundere, de analiza a fenomenelor pe care le ofera maretul ta blou. al naturii, iar pe de alt8 parte, memoria ex: terna, culturala, a speciei, care sa permita viziunea ampla, nu numai multianuala, ci chiar ‘multiseculard, asupra respectivelor fenomene. in momentul in care specia umana capatase destula experienta pentru a putea pune ordine in rindurile fenomenelor cunoscute, sa nascut tim: pu ca mijloc specific. aman de abordare a miste rului existential. Ulterior, printr-un paradox care caracterizeaza destul de multe episoade ale isto: rei culturale a umanitagi, timpul devine factor prim al evolutiei, precedind tn. mai toate miturile impulsul initial de la care a pornit devenirea uni versala. Mai ales in miturile arice, nofiunea de ab: stractie absoluta a absenjei timpului este foarte clar reprezentata: zeul Brahma pune in migcare Kalachacra (roata Universului), aducind astfel in fiinfa si timpul, care pind atunci era potential si static. Intrun mit anterior, zeul Vishnu doarme, jn haosul dinainte de inceputul lumii, pe © uriasa cobra incolacita, numita Ananta. Acest_simbol semnifica timpul’ absent, o etapa precosmogonica care precede orice fenomen, orice miscare. De altfel, numai trezirea zeului va pune in migcare timpul, dind nastere timpului real, insotitor al tutu: ror _fenomenelor. Istoria culturala a speciei umane este profund marcaté de impactul pe care nofiunea de timp La avut asupra procesului clstigarii constiintei de sine. Mai precis supuss marilor cicluri biologice, climaterice s geologice care erau legate de ampla dinamica a naturii, omenirea antics a avut poate 14 mai mult timp sa mediteze la aceasta fascinanta inventie care este timpul. Rezultatele acestei medi tafii le gésim diseminate intr-un numar impresio nant de mituri si basme, timpul fiind prezent in formele urmatoare: — timpul divin — pe care multe mitoloaii con. sidera etern, dar pe care mitologia vedica, consi derabil, mai profund’, refuzi sil recunoascd ca atare. in mitologia vedica, o zi a sufletului univer- sal Brahman este egalé cu 4.320.000.000 ani solari, reprezentind un ciclu care debuteaza cu creatia nei lumi gi se incheie cu distrugerea ei, Dupa 100 de ani ai lui Brahman, are loc ultima distrugere, Mahapralaya, act definitiv si total, care antreneaza si disparitia ‘lui Brahman. Exist chiar mitologit care nu admit nici macar eternitatea zeilor (in Jupta finala din aspra mitologie scandinava, Ragna- hr, zeul suprem Odhinn, care a platit cu un ochi infelepciunea. primordiala capatata de la Mimir, paznicul arborelui Ygadrasill, piere inshitit de lupul Fenrir, fara a se mai putea intoarce in universul caruia ia dat nagtere). ~ timpul invers ~ pare un strigt, de revolta al fiinjei umane confruntate cu ireversibilitatea tim- pului, find izvorit poate din sentimentul acut al imposibilitafii retrairi unor evenimente trecute. Istoria pestrit’, Ailianos ne transmite un mit in care se spune ca in Ocean, la limitele lumii cunos: cute, exist un continent enigmatic, in care se afla tun finut ciudat, ca ,o prapastie; nu este acolo nici 2i, nici noapte gi cerul e totdeauna pin de un amurg rogiatic. fn finutul respectiv curg doua flu vii: Fluviul Bucuriei si Fluviul Tristetii, pe malurile Brora crese_pomi citdati, care rodesc fructe ne cunoscute. Fructele produse de pomii afati lings Fluviul Bucune: au un efect ciudat asupra fiintei umane: cel ce lea gustat se desparte de rutina existenjei sale cotidiene, uitind pina si ceea ce ia placut, 91 Incepe sé intinereasca, retraind ani tre- cuti demult, Daca omul care consuma ciudatele fructe este batrin, trece in ceea ce numim ,floarea virstei, pentru ca ulterior s& se prefac& in tindr, adolescent si copil, intregul proces culminind cu disparitia. — timpul relativist — tntilnim aici prefigurarea tulburatoare a unor realitati pe care ni le propune SF ANTICIPATIAtiei umane, au existat preocupari stiintifice mult mai avansate decit ne putem noi inchipui? Sau, pur si simplu, s4 fie o extrapolare empirica a feng: menului de dilatare si contractie a timpului subiec raci*, in care eroul principal traieste o palpitanté Ingiruire de aventuri, zburind cu viteza gindului din stea in stea. La reintoarcerea in timpul obiec- tiv, el constata ca au trecut mii de ani de la mo- mentul inceperii peripetilor sale temporale. Intr-un apocrif slav consacrat profetului Isaia, se relateaza faptul c& personajul biblic a fost ridicat la ceruri de catre un inger, petrecind 2 ore in tmparatia de dincolo de noi. Convins de scurtimea célstoriei sale, Isaia va avea surpriza 8 constate ca pe pa- mint au trecut 32 de ani, fara ca el 63 poata ex- plica in vreun fel acest ciudat fenomen. Apropiindu:se de timpurile noastre, constatam o noua atitudine a omului fata de problema timpulvi, atitudine izvorita din spiritul demiurgic care a ca- racterizat cu constanta epoca moderna a istorici izatiei. De aceasta data, timpul nu mai este re- versibil sau maleabil, ci el se prezinta ca un ele- ment constant a ceea ce numim acum continuum spatiotemporal", care poate fi strabitut in toate sensurile, atit spre trecut, cit si spre vitor. Daca Ia Villiers de L'sle - Adam transferul in trecut are loc in mod accidental, in imprejurari misterioase legate de aparitia unei ceti deoscbit ‘de dense, pu- tem consemna nasterea mitului modern al caléto- riei temporale in scrierile lui H.G. Wells, a cérui ALMANAH ANTICIPATH »Masind 2 timpului* a ramas prototipul rezolvarii pozitiviste si rationale @ problemei transferului temporal. Sint prezente, desigur, gi elementele stiintifice care fac positile speculatile asupra posibiltati c3- latoriei temporale. In modelul matematic al lui Go. del, inspirat de anumite elemente din teoria relati- vitatii, realitatea spatio-temporala poate forma tn anumite condifi bucle, cea ce duce la suprapune- rea a doua regiuni diferite ale acestei realitati, fapt care antreneaza plasarea subiectului uman intro ambianta din trecut sau din viitor. Desigur, teoria tui Godel nu spune nimic despre mijloacele teh- nice prin care 0 astfel de bucla spatio-temporala ar putea fi provocata in mod artificial de catre om, ‘studiata si stapinita, dupa plac, de catre acesta (la- ‘cund pe care, din pacate, nu au reusit 5-0 astupe nici cei mai ingeniogi .creatori SF). intr-o alta abordare a acestei problematici, sa- vantul britanic F.R. Stamard sustine ca ar exista fin Univers Jocuri reci*, unde miscarea material si temporala ar fi dinspre viitor sau trecut, prile- juind suprapuneri peste sensul normal trecut - vii- tor. Se afirma, de asemenea, c3 dereglari ale cur- serii normale a timpului ar putea avea loc si in imensul virte} al unei gauri negre, a cérei ,ptnie* ar constitui poarta de trecere spre alte spafii sau timpuri. La scriitorii contemporani de SF, tema transfe- rului temporal, precum si temele conexe ale tim- pului invers si célétorului paradoxal, apar cu 0 frecven{ remarcabil, find una din directile prio- ritare de curgere ale bogatului fenomen pe care fl reprezinté creatia in domeniul SF. S-a ajuns chiar pina acolo tnctt un distins creator in domeni ~ Tam numit aici pe Gérard Klein, al carui roman Seniorii razboiulyi va ramine o capodoper’ a ge- nului - pare a se specializa tn tratarea acestei teme. Mai mult chiar, creatia sa constituie, intr-un fel, o prefigurare a nivelului suprem la care poate ajunge implicarea omului in desfasurarea tempo- ralé a evenimentelor. Este cazul, aici, $8 intreprindem o scurt& incur- siune in istoria literaturii de gen. In creatile de tn- ceput, se acredita cu tarie ideea unei abtineri complete de la amestecul in evenimentele care se petrec in timpul vizitat (omorirea ‘unui fluture pu: tind avea urmari de neprevizut in timpul obiec- tiv, mai precis in acel segment al sau din care era plecat calitorul temporal). Mai recent, Paul An derson acredita intr-o alté capodopera a genului, Patrula timpului, ideca ca fenomenele care au urmari In viitor se manifesta ca tendinte, modifica- tile aduse de transfugii temporali neputind afecta evolutia de ansamblu a acestora. Ideea ni se pare pe deplin corect&, fiind apropiaté de principiul nostru, care afirma ca fenomenele cu larga am: ploare’sociala se manifesta prin oameni, dar nu printr-un anumit om, oricit de important ar fi locul pe care fl ocupa un astfel de om intr-o anumita fazi de dezvoltare a fenomenului. Revenind la Gérard Klein, s& subliniem faptul c& 15Dar nu am scris aceste rinduri cu scopul de a trece tn revista varietatea abordarii temei calato- Fiei in timp. Scopul nostra, acum mérturisit, este arata care sint impedimentele in calea realiza- i, in plan conceptual, ce ar trebui si o faci Din. punct de vedere al realitatilor fizice impli cate in procesul transferului temporal, putem afirma c& acesta jlustreaza un mod mecanicist de apropiere si analiza a acestor fenomene. Timpul este conceput ca un element material, cu 0 con: sisten{a cert, care poate fi derulat, precum o banda de magnetofon, atit inapoi cit si inainte. Pu tem considera cA o astiel de viziune este inspirat’ si de una din particularitafile psihice ale fintei umane care, nascuta fara memoria de specie, pe care o dobindeste cu suficienta greutate, este in schimb inzestrata cu o puternica memorie indivi duals, in care se stocheaza intr-o aparenté conti- nuitate toate evenimentele trecute, si din care se pot extrage linii de tendinta pentru extrapolarile in vitor. Pe masurd ce societatea umana a evoluat, sau dezvoltat atit memoria de specie (dobindita prin mecanismele sociale de indiare si formare) cit si me- moria individuals (dobindita pe seama,experientei personale). Cumularea acestor doua elemente in intelectul unui individ, si existenfa unui mare nu mar de indivizi cu aceasta dotare, au permis uma- nitatii sa ,nventeze" vitorul. Exploatarea viitorului al Sin re 5 Grants keveraiate’¢ ciclicitate a proceselor naturale nu este perfect’ (ele aparind astfel numai in vizorul unei judecati umane viciaté de ignoranta). Traditia mecanicista a gindirii moderne ne-a inspirat iluzia ca este posi- bila regisirea unor stari trecute, in timp ce abor: darile relativiste contemporane ne propun conclu- Orice stare trecuté a complexului bio - chimico. - fizic pe care reprezinta planeta noastra este re- zultatul insumat al unor tendinte negentropice de nivel diferit, care culmineaz’ cu_impresionantul atunci? Sa acceptam ideea ca trecutul si, mai |, nu exista decit in amintirea si in ima-'S8 fie oare calitoria in timp numai un vis al ra- tiunii? Nu intra, oare, ideea transferului temporal in conflict cu sentimentele normale si cu starea mo- rala obisnuita a oricarui om normal? Pentru a la ‘muri de la inceput intelesul afirmatiei noastre, vor spune c& aceasta reflectie ne este inspirata de fil mul Bid Return in Time al regizorului Jeannot Schvare, film care a rulat pe ecranele noastre sub fitlul anodin Undeva, cindva... In aceasta fasci nant creatie cinematograficé, un tindr si talentat dramaturg traieste 0 ndurerata poveste de dra- goste cu © actrita mult mai in virsta decit el, pe care 0 intiineste insd in tineretea ei plind de stralu- cire, efectuind un salt tnapoi in timp. Totul-debuteaza ciudat: la receptia care a urmat unei reusite premiere, dramaturgul este vizitat de (© batrinica cu o jinuta maiestuoasa, care inmt- neaza un ceas de buzunar, soptindui: rce-te la minel*. Dupa un oarecare timp, cind dramatur- gul se hotaraste 8 intreprinda o cercetare asupra identitafi_misterioasei batrine, afla c4 este vorba de o actrita care a avut mare succes dupa dece- niul 2 al secolului nostru, si de al carei chip; sur- prins intro fotografie, el se indragosteste nebu- neste (sa mai precizam ca, intre timp, actrita in- chisese ochii pentru totdeauna). Decis sa repare ceea ce i se parea o nedreptate pe care i-o face timpul, dramaturgul apeleaza la servicille unui pro: fesor de fizicd, care-| initiazé intro metoda de transfer temporal prin concentrare mintala (spre marea cinste a scenaristului, problema transferului in timp este rapid expediata, lésind loc actiunii) Reusita este deplina, el intfinind in citeva minute pe cea care {i tulburase atit de mult inima si gindu- rile. La rindul su, tinara actrifa pare sal fi astep- tat Intreaga viata, gil intimpina cu bucuria pe care numai adevarata iubire f-0 poate inspira. Greu am putea gasi cuvinte pentru a descrie iubirea lor - tocmai de aceea, ne vom multumi cu gindul ca ei au fnvins timpul, un obstacol mult mai indirjit decit balconul care separa pe Romeo de Julieta. Cei doi eroi de film par a fi creati unul pentru celdlalt, si Intre ei se nasc legaturi sentimentale al caror ecou peste timp va avea vibratii profunde si dureroase {el fredoneaza, fericit, ,Rapsodia de Rahmaninov. pe care ea nu o cunoagte, find scrisa dupa mo mentul intiniri lor - dar pe care, vizitind locuinta artistei defuncte, o aude cintats de 0 cutie muzi ala, menajera precizind ca a fost malo prefera ta a ei). De unde ins8 atta durere? Ch totul prea 2 f perfect, cind simteau ca nimic nu iar mai putea desparti, Timpul s.a aratat necrutator puterea: descoperind in buzunarul hainei o moneda din epoca sa, fericitul tinar fsi aduce aminte de adeva- rata sa existenta, in care revine instantaneu, spre spaima deplina a iubitei sale, In mina acesteia nu va ramine, ca amintire, decit ceasul pe care el la purtat tn permanenta, dar pe care ea 1 va da peste $0 de ani! (Avem aici un nou exemplu de cere | are ceasul de la ea, iar ea tl are de la ell Al cui este ceasul de fapt, care este prove nienta lui?), Putem spune cA niciodata timpul nu a cauzat durere mai mare. Faptele reversibile pe care le stocheaza trecutul pot fi mai ugor suportate toc mai prin imobilitatea lor. Pentru eroul nostru, ire versibili este numai reintoarcerea in timpul pre zent ~ c&ei, in ciuda tuturor eforturilor sale, el nu mai poate reedita calatoria in trecut. Dar ¢2 inchi dem acum registrul rational, si si dim gas ini ginditva la suferinta unei fiinte care iubeste cu toata puterca gingagei sale fapturi, si care-si vede iubitul disparind nu in trecut, ci in vitor. Ea nu are nicidecum sentimentul ireversibilitati, c&ci ea va trai mereu cu speranta reintiiiri, a reaparitiei fiintei iubite. Ocolind ofertele pasionate nascute de frumusetea sa rapitoare, ea va duce o viata de as: cet, mergind din triumf in triumf si visind cu ochii deschisi la fericirea care paréa tot mai departe Aceasta, paradoxal, se petrecea pe masura ce ea se apropia de viitorul unde Lar fi putut tnttini pe el Si ba intiinit! Cum a batut inima ei viaguita de asteptare atunci cind a recunoscut, fntr-un tinar dramaturg, pe fostul ei iubit! Cum ia tremurat vocea atunci cind, inminindu ceasul pe care ba pastrat ca pe un odor nepretuit, ia cerut sa se fn- toarca la ea de dincolo de Timp! Si cit de adinca, de cumplita si de patrunzétoare ia fost suferinta atunci cind sia dat seama ca La reinttnit prea tir- ziu, ca intreaga ei viata, intreaga sa frumusete si intreaga sa asteptare au fost in zadar, ea find acum batrina, prea batrina... Daca mi sar cere $8 indic care este cea mai tragicé poveste legatd de iubire, nu ag govai nici o clipa, numind-o pe cea de mai sus. Nu as evita sa amintesc, desigur, nici aparitia cercului vicios; el nu sar fi intors in timp daca fiinta batrinel nu iar fi stimit interesul, ceea ce nu s.ar fi intimplat daca ea nu lar fi asteptat si dorit o via(a intreags, dupa intoarcerea sa in timp. Lasind la 0 parte tot ceea ce, ‘din punct de ve- dere rational, ne indeamn’ s& fim circurispecti fata de utiitatea calatoriei in timp (cronoplastie in voluntard, atentate cronoplastice, scaparea de sub control a anumitor tehnici sau preluarea lor in teh- nologia de razboi) sa recunoastem ca exista si alte argumente, de ordin: moral si sentimental, care ne indeamna sa respingem aceasta seducatoare per- spectiva. Ce valoare mai are un trecut pe care poti afinge si schimba, sau un vitor pe care fl cu: nosti dinainte de a fauri? Sa speram cd nu vom célatori in timp. Nicdieri, Niciodata. ALMANAN, ANTICIPATIA 17dolphi drimer piilte la ntierele cunoasterii tehnologiile viitorului Fiecare an, prilej de bilant, asemenea zbuciumu- Jui marit ne aduce si ne indeparteaza de idea po- sibilitajilor cuprinderii Intr-un tot a cunostinjelor umane. Tehnologia este o stiinfa particular caracteri- zata prin faptul c& stringe in matca ei toate cele- lalte stiinte in scopul de a raspunde la simpla si in acelasi timp complicata intrebare cum" se reali zeaza lucrurile, Ea se gaseste mereu in situatia dea fi incompleta. Chiar daca in timpurile noastre descoperirile stiinjfice se aplica aproape imediat - de exemplu laserul caruia i.a trebuit 0 zi intre ob- finerea razei si utilizarea ei ~ mai exist decalaje Intre ceea ce stim si ceea ce putem face ca ur- mare a unor resurse materiale si umane limitate. Pentru a discuta tehnologille vittorului trebuie 58 Incercam mai inti sa definim continentele“ stin- tei, asa cum apar ele pe ,harta” curioasterit sfirst tului de veac. De exemplu, cel mai dinamic cimp al cercetarilor stiintifice 1 constituie azi biotehno- logia, 1 urmeazé de aproape cercetarile din do- meniul undelor de fumina si apoi ingineria computerizata, Pentru a ajunge la un numar de 6 ,continente" stiintifice se enumera domenille pri- vind contactul suprafetelor (partial tribologia), protectia mediului natural si transformarea materialelor. Implicatile tehnologiei sint in toate aceste mari domenii ale stintelor vitorului desi multa vreme tehnologia sa c numai cu activitatea de transformare a metalelor si apot a materialelor. Pentru a pastra puntea de unire cu trecuful, s8 abordim in cele ce urmeaza proble- mele viitoare ale tehnologiei din acest continent Diversificarea materialelor, de la piatra, lemn si pufine metale in secolul 19, pind la peste 2 mi liarde de tipuri-marci de materiale utilizate in 1987, este uriasi. Simplele transformari de materiale prin turnare, presare si agchiere pentru a aduce semifabricate in stare de repere, cu 0 forma geo- metrica prestabilits, fara a se diminua ca-impor: tanta, au trebuit sa fie’completate cu posibilitatile electricitatii, magnetismului, chimici, particulelor atomice si nucleare. Denumite generic tehnologit neconventionale, aceste posibitati noi de prelu- crare 2 materialelor au devenit - unele dintre ele — metode obignuite ale industriel constructoare de masini - de exemplu, electroeroziunea, al carei 18 pol in tara noastra se gaseste la Tinigoara, atit din punct de vedere stiingfic cit si industrial. Pe calea afirmarii se gasesc prelucrarile cu ultrasunete, cele prin corodare chimic& (stanjéri chimie, frezari chimice, gravari chimice etc.), cele cu izotopi a dioactivi, cu laser si cu fascicul de electroni. in special ultimele dous tehnologi, rod al colaborarii dintre fizicieni si ingineri, par a avea implicatii ma. jore in conceptia transformarior de materiale le- gate de eficienta prelucrarilor. Un element impor tant al eficientei il constituie viteza de prelucrare, components de bazé a productivitatii. Vitezele mijloacelor mecanice de prelucrare - de exemplu rin agchiere - au crescut de la 10 m/s la sute de m/s, iar in anul 1988 si urméatorii, se vor depasi mi de m/s, patnunzindu-se in domeniul vitezelor de aschiere supersonice. Ca o imagine, cutitul de aschiat mai mult va zbura decit va aluneca pe material, facind si in acest domeniu tranzitia calitativa de la mersul pe jos, apoi calare, cu autoturismul gi pina la avion. Chiar tn aceste conditii de agchiere cu viteze foarte mari, multe din prelucrarile cu laser sau cu fascicul de electroni sint mai rapide. Cu.ce se poate compara mecanic gaurirea ofelului cu gro- sime de 2 mm cu peste 1000 de gauri/secunda, Posibilitate actuala a fasciculului de electroni? Si in cazul laserului si in cel al fasciculului de electron, scula, radiatie de lumina tn primul caz si radiatie de particule in cel de-al doilea, poate fi condusa si focalizaté optic sau respectiv electromagnetic, cu viteze de neimaginat pentru sistemele mecanice. Desigur, se ridicd problema puterii. Dar, progre- sele stiinfei nu au incetat sa apara. Pentru fasciculul de electroni tensiunile de acce- lerare au crescut de la 10.000 V ia 60,000 V si la 120.000 V. Vitezele imprimate particulelor au ajuns la aproape 0,6-0,7 din viteza luminiy crescind considerabil energia pe care o pot transfera mate- rialului. In acelasi timp au aparut tuburile ionice, in care energia nu creste atit prin marirea vitezei, cit fn special prin marirea masei particulelor - joni in loc de electroni. Astiel de instalatii cu ioni, folosite In special in microelectronica, se vor extinde in vii- torul apropiat in tehnologia depunerilor tribologice sia prelucrarilor dimensionale. In acelasi timp, motoarele reactive ionice au depasit faza experi- ALmanan ANTICIPATIA 3?‘mentarilor intrind in sfera utilizarilor curente. Defi. ienja tehnologica important& a masinilor de pre- lucrat cu fascicul de electroni consta in necesita. tea stapinirii mediului de lucru-vid inaintat in tunul electronic si vid si gaze inerte in tunul ionic Aceste probleme, din fericire, nu se pun in spatiul cosmic unde ,insulele artificale cu activitate umand vor fi dotate cu astfel de magini ugor ma- nevrabile si extem de eficiente. Pe pamint, pro- “bleme mici, dar extrem de importante ale etansari- lor, ale garniturilor, ale degazarii materialelor din care este confectionata masina, prezinta incé difi cultati. Aceste cificultati nu micgoreazé rata de eregtere a masinilor, dea dreptul impresionanta in ultimit ani si anume 200%. Laserul parea invins de cresterea puterii masinilor de prelucrat cu fascicul de electroni. Cum se putea masura un laser de 1-2 kw cu un fascicul cu puterea de 120 kW? Se pare ins ca situafia tinde s4 se schimbe. Re de 0 parte s-au dezvoltat laserii in impulsuri cu energi fn impuls de zeci de kJ si cu frecvente mari ale impulsurilor (de exemplu de tip YAG), iar pe de alté parte au aparut laserii de mare putere cu ra- diatii X, care pot ajunge si ei pind Ja puteri de zeci si sute de KW. Laserii necesita sisteme optice complicate - lentile de mare finefe - ins& au mai ‘putine probleme specifice de mediu intern th ra: port cu instalatille cu fascicul de electroni. Vor apare si maginile de prelucrat dintr-o combinatie laser fascicul de electroni? De ce nu? Un prim in- ‘ceput a fost realizat in instalatille experimentale de producere a energiei prin fuziune, unde substanta ~ amestec de deuteriu cu tritiu - este bombardata de un fascicul de electroni purtati pe o raza laser. Vom strunji freza, gauri, suda, depune in viitor cu ‘© asemenea instalatie? Probabil, caci nu am stat la indoial $8 unim cimpul electric cu cel magnetic In prelucrari electromagnetice sau cel electric cu cel cchimic fn prelucrari electrochimice sau combinate. Asteptam maging unealta combinata unda de lu- mina si de particule, care nu are nume, dar aparc la orizont ca 6 promisiune importanta a tehnolo- giei viitorului. Eficienta nu tnseamna numai pro- ivitate, secolul XXI va fi indeosebi un seco! al ji si eresterii fabihtati produselor. Problema fiabiltati se interfereazd mult. cu siguranta viel ‘omului pe planeta. Constructile ingineresti implica prin dimensiuni pericolul la catastrofe ecologice nu numai intro zon’ geografica, dar citeodata mai mult decit intr-un teritoriu. S& ne gindim la avioane gigant cu sute de pasageri; poduri de zeci de kilometri, blocuri cu sute de etaje, lacuri de acumulare si baraje pentru centrale hidroelectrice, centrale electronucleare sa.m.d. Fiabilitatea unor astfel de produse incepe cu fiabilitatea fiecarui re per care le compune. Accidentul tragic al navetei spatiale americane cauzat de o garnitura de etan gare a repus in discufie durate de viata a fiecdrui ‘element din ansamblul unui produs. Pe de o parte studille privind materialele, iar pe de alta parte cu nostinjele prelucrarii acestora. Astazi este cert c5 »stressul din materiale are aceeas! importanta ca Auaanan 3? ANTICIPATIA si cel din mediul uman. De fept, denumirea de qstress" din medicind este adoptaté din inginerie prin analogie cu tensiunile la care sint supuse ma snedicina s& abordeze acum mai complex pro- blema stress-ului, Fiecare material provenind dintrun minereu si extras printr-un anumit proce- dew metalurgic confine particularitati chimice si la baza Intelegerii speranjei de viata intrinsece a reperului. Cu cit starea de tensiuni initials va fi mic& cu atit fiabilitatea reperului va fi mai ‘Aceasta teorema tehnologica impune noi de prelucrare, de exemplu aschierea prin , depunerea prin metalizare, lipirea cu zivi, Tehnologile noi de- rectificare trebuie $8 atit problema sculelor cit si aceea a masi- tilor, Pentrd seule se doreste aranarea reglata particulelor abrazive cu geometrie definits si nu in: timplitoare ca la actualele corpuri abrazive. In ce cimpuri se va realiza practic 0 asemenea tehnolo- gie, constituie 0 cdutare a numeroase laboratoare th care cercetarile folosesc chiar metode matema- tice de tip Monte-Carlo, Masinile moderne de rec: fificat cit lagare, de exemplu pend de aer, cu tigi ditate ridicata si insensibile a vatiatii de tempera- turd, presiune atmosferica sau umiditate, consti tuie ‘produse de mare vitor ale industriel de ma sini unelte. Depunerile prin metalizare, tehnologii de viitor, desi aparute prin deceniul 3 si trecute bine de prima tinerete, au cépatat importanta deo- sebita nu ‘numai in reconditionarea pieselor, dar si in clédirea acestora. Starea de tensiuni interne mult mai mica decit la sudare da posibilitatea obti- nerii unor piese cu geometrie complexa. in sfirsit, lipirea cu adezivi, care din punct de vedere istoric pare mai veche dectt oricare alta tehnologie - de exemplu utilizata fa palatul din Cnossos 1400 te.n din insula Creta pentru lipirea de particule de cu pru gi de fier pe picturile de pe pereti - cuinoaste © noua dezvoltare, ca urmare a realizarii de noi ti- puri de adezivi (cianocrilati, anaerobici, ceramici) si a dezvoltarii metodelor de depunere. Un succes deosebit al fiabilitéii acestei tehnologii 1a consti: tuit utilzarea ef in constructia structurit avionului Voyager care, la sfirsit.de an 1986, a facut incon, jurul lumii fra oprire. Tehnologia de lipire cu ade ivi urmeaza a fi extinsa in constructia de autotu risme, instalatii industriale, inclusiv in constructie materialelor de tip fagure. Pentru cresterea fiabilitatii produselor prin sca derea nivelului de tensiuni interne este cunoscuta importanta tratamentelor termice de detensionare Ig maefectuare prin incalzirea si apoi racirea controlata a piesei intr-un cuptor. O astfel de tehnologie, in afara faptului cA est8 energofaga, necesita spat industriale mari gi timp indelungat. Incercari pen: tru remedierea acestor deticienie se fac pe mai multe-cai, in primul rind cu ajutorul laserunn capa- bil sd detensioneze local piesa introdusa intr-un mediu absorbant de lumind, in al doilea rind prin vibratii mecanice la frecvente joase (10-40 Hz), In special aceasté tehnologie pare a avea avantaje certe tn cazul constructilor metalice mari cu geo- metrie complicata. Studi efectuate la institute de specialitate din Bucuresti si Craiova au pus fn lu: mina aspecte deosebite ale tehnologiei si au per mis realizarea unor utilaje specifice. Nu este ex clus8, in al treilea rind, nici detensionarea in reac: toare nucleare sub influenta radiatillor. In prezent, aceasta tehnologie se foloseste pentru gSurire in vederea obtinerii fitrelor de singe sau a filtrelor pentru desalinizarea apelor, dar studile teoretice ale interactiunii materialelor cu radiatile nucleare arata a posibilitatile folosiriidirjate a energiei nu: cleare in tratamente pentru modificarea structuri sint- mult /mai_mari, idee fundamental noua pentru micsorarea ni velului de tensiuni interne din piese 0 constituie realizarea reperelor din fibre metalice sau nemeta- lice. In primul rind, fibrele cu cit sint mai subtiri au © rezisten{é mecanicd mai ridicaté decit acelasi material masiv, iat in al doilea rind prin tesere pot realiza cele mai variate forme geometrice. Vom asista in vitor la implantarea {esaturilor in con: structia de masini? Probabil ca da, cu atit mai mui cu cit cei in confectia de imbracdminte se gindesc la costume sudate. Tehnologille de tesere deosebit de promitatoare vor putea rezolva importante probleme de econo- misire a materialelor, a eneraiei gi de automatizare eselor de productie. ultimil ani sau dezvoltat si tehnologi care pot crea in materiale tensiuni interne de sens con: trar celor din exploatarea produsului, astiel ca acestea sa se anihileze reciproc. Ideile sint nume- ‘roase, inca putin exploatate, dar fara indoiala ca vor apare rapid noi tehnologii - de exemplu, extin- derea bombardarii cu alice a suprafetelor supuse la solicitari de intindere, intinderea controlaté a pieselor de dimensiuni mari etc. Un exemplu il ‘poate constitui si tehnologia realizarii pieselor din pulberi al carei ritm de dezvoltare se pastreaza de mai bine de zece ani printre cele mai inalte - 60% ~ practic cu o dublare a productiei la fiecare trei ani. In acest domeniu, prin tehnologii izostatice la ‘inalta presiune, se pot obtine piese de inalta cali- tate cu un randament ridicat de utilizare a mate- Fialelor. Tehnologia pulberilor tinde s& inlocuiascé chiar metode traditionale in obtinerea semifabrica telor, cum ar fi laminarea tablelor subtiri, tragerea tevilor, piese turnate sau forjate cu avantaje tehni- coconomice importante. Printre nove tennologi se remarca, cu deschide rea larg, conceptia ,materialului potrivit Ia locul potrivit*, concepfie usor de recunoscut in inventa rul_naturi Din ce in ce mai mult se vor uliliza materiale compuse ,neconventionale” compuse prin meca: nisme interne de precipitare, oxidare sau nitrurare (de exemphi eutectice solidificate directionat alu- miniu-oxid de aluminiu, ceramica plastica) com- puse cu fibre (compozite), compuse cu aer ((a- gun). Tehnologile de prelucrare a acestor materiale aduce in discutie - in afaré de laser sau alte me- tode - folosirea jetului de apa. Primele masini care folosesc dept scula apa sub presiune (de la 2000-8000 atm) au aparut la sfirstul anilor '70 si par a fi de neinlocuit in obtinerea formei geome: trice a materialelor compuse. Uneori apa este adi- tivaté cu 0 pulbere abraziva. pentru marirea pro- ductivitati. Problemele arele ale constructiei duzei rin care este proiectat jetul de apa - de obicei din safir ~ si etansarile la presiuni ridicate par a fi rezolvate industrial. ‘Vom ajunge sa folosim unda de apa ca o undé luminoasa sau de particule? Nu este exclus, desi insesi bazele teoretice ale prelucrarii cu jet de apa sint inca tn discufie. Natura foloseste de altfel de mult apa, pentru a se modela. ‘Nu pufem incheia prezentarea tehnologilor vi- torului rd a aduce ‘in discutie idea sistemelor tehnologice. Astazi un reper este integrat intrun sistem de fabricatie si trece printr-o gama de preiucrari. Nu- mai tehnologille care se cuprind intr. conceptie general, automata gi care vor admite controlul prelucrarii pe masura realizarii acesteia vor putea fi considerate in perspectiva. in acest sens robofii industriali capabili s8 preia sarcini de manipulare si conducere, avind si sarcini de control vor putea, cu ajutorul microcalculatoarelor, $8. inlocuiascé operatorul uman in faza stricta de executie a re perului. Tehnologile”noi intr-un cadru nou, intr-o conceptie ciberneticd sau. mai larga, integronica, vor conduce pe noi culmi stiinta tehnologiei din domeniul transformarii materialelor. Desigur c&. si celelalte continente" stinfiice vor beneficia de dezvoltarea materialelor, dupa cum prin interfe- renta cu biotehnologia, undele de lumina, ingineria computerizata, tribologia si mediul natural se pot imagiua conunuu noi metode de prelucrare. 20 Amana ANTICIPATIA SFconstantin maximilian genetica si transformarea incotro? O tntrebare care revine mereu mai des in toare discutile consacrate rosturilor stiintei contemporane. Fireste, nimeni nu. mai contest importanfa.stiinfei, nimeni nu mai neaga faptul, atit de evident de altminteri, ca supravietuirea Pla- netei noastre va fi conditionata de capacitaten sti intei de a rezolva marile dileme ale secolului urma- tor - de la explozia demografica la dew ificare, * de la stabilirea unui nou echilibru nord:-suc la insti- tuirea unei politici ecolosice eficiente. Mereu mai multi se intreaba ins& dacé stiinfa nu este si un factor distructiv. Nu cumva, captivata de potentia- lul ei aparent nelimitat, va incerca 88 sparga arani- tele imposibilului? Inainte de a anticipa consecin- tele marilor ei performante? Cascade de intrebari la care avem sau la care nu avem raspunsuri... In- trebari care, oricum, nu mai surprind nici lumea factorilor de decizie politica. Cosmarul a intrat in firesc. $i, ca si cum nu ar fi suficiente nelinistile actuale, stinfa arunc’ pe masa incertitudinii noi provocari. Eram convinsi.c& tina se va opri speriata in fata vietii, ca niciodata nu vom incerca s8 redese- nm istoria vietii, Nu pentru cé istoria vietii este perfecta, ci pentru ca manipularea ei este Incar- cata de consecinte imprevizibile, Cine ne aduce cerfitudinea ca, odat drumurile deschise, ele vor fi umplute de realizari ,imposibile"? Cine ne poate asigura ca stiinja exclude eroarea, ca stiinta este condusi de cele mai generoase aspiratii umane? (Desi ar trebui si fie aga). Dincolo de toate spaimele noastre se intinde ins zona increderii aproape nelimitate in stin{3, Prin ea vom fi ceea'ce am vrut intotdeauna sa fim = 0 specie inteleapta. Stim, cresterea noastra este plina de dureri. Dar stim la fel de bine ca durerile sint efemere. In acest peisaj atit de incarcat de lumini si de umbre vine genetica. Plina de fabuloase sperante. Incredibile, extrase din regiunile deseori greu de conturat ale fanteziei. Tot} cei ce am fost contem- porani cu nasterea geneticii moderne cram siguri 8 ea va redimensiona viitorul. Dar nimeni, sau aproape nimeni nu banuia ca vitorul este atlt de aproape. Eram fascinati de prezent... de investiga- ALMANAN [ANTICIPATIA Stiinta la frontierele cunoasterii umané rea cromozomilor..., de universul deseori neclar al patologiei ereditare.... si lasam generatilor urma toare sansa de a ,,transforma natura” (0 formula care traducea imensa noastra ignorant). Ingineria genetic era, acum mai putin de doua decenii, o himera.,Universul genetic va rdmine intotdeauna inaccesibil analizei_noastre“, spunea atunci unul dintre marii pionieri ai geneticii moleculare. $i neam trezit in plina dimineata a ingineriei gene: tice. Nimic nu mai este imposibil. Controlul vieti... o realitate banala - nu chiar banala... dar, oricum, intrat“in_rutina multor laboratoare. Totul se schimba. Dogmele de ieri se prabusesc si, poate, ceea ce este si mai important, sintem gata s& dari mam orice dogma stintifca, daca ea nu mai co- respunde faptelor, chiar si atunci cind nu 0 putem Inlocui cu 0 noua teorie Evolutia este o certitudine, una dintre marile certitudini ale stiintei. Resorturile primare ale evo- lutiei sint ins total necunoscute. O afirmatie cel putin bizara. Dupa ce decenii la rind am conside: rat teoria sintetica a evolutie:, derivata din darwi- nism, ultimul raspuns al stiinjei. Prin neo-darwi- rnism puteam raspunde tuturor intrebarilor. Cre deam doar. Surpringi de fapte, am injeles cd avem nevoie de o noua teorie, impusa de alte realitati biologice. lata numai clteva dintre datele care nu mai pot fi explicate de neo-darwinism. Conform acestei teorii, toate caracterele trebuie sa fie utile Altiel ar fi fost eliminate de selectia naturals. Dar se stie acum ca universul nostru genetic adapos: teste cel putin 100 de oncogene, de gene care in duc tumorile maligne; aceste gene au fost desco perite in toate speciile animale si vegetale, supe rioare si inferioare, in care au fost cAutate. De ce au fost pastrate, de vreme ce sint potential letale? Au fost descoperite, apoi, primele gene ale mort = un mecanism suplimentar de control al longevi tati? Si ele, ca si oncogenele, exista sila om sila plante si la restul animalelor. De ce? Cum au apa rut serille de hormoni care asigura integrarea spe ciei? Nici un rasouns Sa continua. De un secol este cert c4 cimpan zeul este specia cea mai apropiata filogenetic de noi, Conform dogmelor paleontologiei clasice, au 2kpornit amindoua dintr-un trunchi comun tn urmé cu cel putin 25 de milioane de ani. Din acest punct de plecare s-au ramificat urangutanul, gorila si cimpanzeul. Genetica a demonstrat ca premisa este eronata, La inceput a fost un trunchi comun, Din el s-au format succesiv urangutanul, gorila.... $1 apoi a avut loc marea ramificare om- aloe ne pune Ins problema_responsa: biapior special umane: a ajuns Homo Sapiens cu 2fs, cama, eyecia n pesca Am chau panes? ‘cumva, specia in otravit ‘Am dezlntuit djinii mecanismelor progresului teh- nic dincolo de orice imite, contribuind astfel la de- zumanizarea Aladinilor paminteni? Am inahitit, la comi, energia varsaté de maruntaiele Terrei, pen- tru proiecte, nebunesti ..-Astazi, dup& cum stiti din transmisiunile holo: vizate, a fost pus punct final constructiei unuia dintre’proiectele planetare pe care Nemo si Aron- nax lear i catalogat, cu, siguranta, dept nebunesti: proiectul Gliiser. Vo here leaga perfect. Cred ca este dune cam ‘sami ani ed toria si sa va descriu cum primii kilowati cosmici sint turnati de Soare direct Ti depoattele de ener BTgie a Pamintului — pentru a réspunde in acelasi ‘timp si spaimelor din deceniile trecute... Capitanul Nemo, profesore Aronnax, urmaritimé, deci, de- senez pe scurt etapa I a proiectului de tealizare a retelei de centrale energetice orbitale! Kieca unei heliocentrale-satelit terestru ia venit pentru prima oara inginerului Peter Glaser - asta si explica de ce proiectul acesta fi poarts numele, Civilizatia Sapiens este recunosc&toare antemergi- torilor, visatorilor, celor care ne dezleags de lantu- rile_gravitationale ale rutinei zilnice. Ce a construit Gliser, In tfierbintata‘ imagina- tie A presupus in primul rind, corect, ca energia vi- itor} va fi energia solar c& respect, drogos- tea, admiratia multimilenara, cultul Soarelui, pro- pagat de toate mitologile trebuie si devina ‘com- ponent concreta a habitatului planetar de miine. Paseo ener sol rl ponte f tek converts cu randament bun in alte energi, 29a c8 vor con stru heloreceptonre In afra Pani, a hotart f, pe sateliti instalati pe orbite geostationare, 13.36 600 de ilomettaltieine. Panoun fotevcl taice {si vor deschide ,petalele; vor capta radiati- ile solare, le vor converti in energie electrics, cu care va fi alimentat apoi un generator de mi- crounde ce va emite catre o statie de receptie pa- minteana... adic& exact catre noi, catre statia de receptie de pe Insula Misterelor, gata de a primi gi transforma primul tren de microunde, la 67 de ani de ‘a momentul in care ingnerul Glaser tsi publica fantezia sa cosmica in vechea revist’ Science"... Si iatd-ne acum, astazi, cu heliocentrala Glaser 1'gata sa intre in functiune. Proiectul, de’ com- plexitate inimaginabils, 2 fost pus la punct de aru- de cercetare al profesoruli Dubceek langon de la Universitatea din Praga, in colabo- rare cl supercomputerul specializat pe constructii cosmice Cray 14, aflat sub atolul coralier Fakaofo. _ Din materiale compozite - fibre de carbon si fo- li de scrilaluminiu - au fost construite un fel de sectoare de umbrels intinse pe 30 de kilometri pa- frati, eau desfasurat montorii de la compania Zeiss, condusi de Adolf Ishmael Fiallah, cunoscut Cititorlor infoziarului nostru din disputele avute cu profesorul Mbongo de-a lungul acestor aproay dow’ decenii de activitate cosmica comuna ( ute obisnuite intre proiectant si executant, nimic altceva). Un generator de microunde conceput la Universitatea din Seul transforma energia electrica preluata de elementii fotovoltaici in microunde, pe care o antend cu diametrul de 1 km, proiectata la Manilla, le va trimite c&tre suprafafa Pamintului... ~ ‘adiea exact aici, unde ne aflim noi, la stata de re- cepti Succesul stafiei pilot, miniheliocentrala data In folosin{& in 2020 deasupra Saharei, rentabilizarea ¢i in mai putin de un deceniu, faptul c& energia astfel obfinuta nu afecteaza cu. nimic mediul th- conjurator ne dau siguranfa &, atunci cind la ora H, primul tren invizibil de microunde va.porni c3- tre Insula Misterelor, totul va functiona perfect: eae a antene! cu diametril de 7 ilometsi va primi ,berbecele" energetic, convertoarele isi vor face datoria si in refelele subpamintene 8 500 de megawali vor fi pug la dispozitia industrilor zonale tizate, se intelege - metalurgii, chi- mistii, biotehnologi vor profita din plin, la fel stati ile miniere marine, de acvaculturé, orége- lele submarine i plutitoare din jur 38 Mai am clteva minute, asteptam cu tofi, emo- fionati, momentul. De un calm olimpian, energeti- cianul Krisztoff Mandela Smith urmareste atent ci- frele de pe displyuni. Peste doud zile, dacé totul ne, Kréztoff sofia ui cunoscuta pict rif Stone Petrov, vor rmine sin tori din stajia de receptie - nu vorbesc re sis femele de intelgents atificiala speciaizate Ih ener- gee, bineinteles, ci doar de faptul cA ei vor fi singu- ‘ii oameni de pe stinca de beton din mijlocul lacu- Iai artificial sSpat pe insuld (pentru mai multé sigu- ran{& centrala de receptie a fost inconjurata de un brfu de apa lat de 1 lelometru, un bazin artificial in care sofii Smith-Petrov vor putea sa-si cultive cea de a doua profesie - si pasiune — a lor, piscicul- tura, incercind popularea bazinului cu pesti de mare valoare nutritiv)... Dar,-iata, ecranul mare de biocristale incepe numératoarea inversa... 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 0 ~ frafi piminteni, revolutia ‘energetica planetaré a inceput, acele cadranelor ~ simulate, pentru noi, pe displayuri - sau deplasat c&tre dreapta, ne aflam la puterea instalata de... la 8.500 MW! In jurul meu izbucnesc urale, oamenii se imbrétigeaz8, oameni care au lucrat la con: structia centrale! receptoare, oameni veniti aici de pe toate meridianele si paralelele globuluterestru, atit de diferii si atit de apropiati totodats, frati, tofi, intru specie, rafiune i interese. in arterele Pamintului curge, deci, de citeva clipe, soare imblinzit, helioenergie in stare cruda furnizata de ,Gliser 1, prima din cele 60 de ase menea heliogentrale, proiectate la sol, dar con- struite, modular, pe cele trei statii Lagrange, de unde piesele si subansamblele au fost trimise pe »plute* cosmice cAtre centrale, urmind a fi mon Tate fntr-un lant energetic care’ va’ deveni functio- nal in urmStorit douazeci de ani, furnizindune tol. kilowatii de care are nevoie ~ nu Pamintul, ci spa- fiul cosmic din apropierea Pamintului, himerele concrete pe care cutezanta omului le construieste pentru asi putea lasa visele s& vagabondeze catre planetele vecine, asteroizi, comete, stelele apro- piate noua, tentanta Cale a Laptelui si, mai tirziu, de ce nu, galaxille si nebuloasele vecine. if Aici a ajuns omul, iata, asta a facut, si acestea fi proiectele lui. sinteti multumifi de réspuns, mo si Aronnax? Mai este nevoie, pentru jude- cata_voastrd greoaie, de oameni ai secolului al XIXlea, de alte dovezi? Da?... Probabil ca da... Imaginatia este o calitate care se coace cu timpul, pe masura ce rafiunii i cresc aripi. Si pentru cd ‘simt nevoia s&i apar pe cei daruip spre visare, pe demiurgi care Imping inainte roata progresului pe aceast’ (Gi, probabil, pe toate planetele), mam hotarlt, cépitane Nemo i _ Aron: ax, 88 continui o vreme rubrica de proiecte pla netare din acest mijloc de presa a anului 2035, descriindu-v4, in numerele viitoare, cu mijloacele presei - desuete astazi dar incé pe injelesul vostru = alte intimplari terestre cu iz gigantic, intimplari care au strins laolalts, umar ling umar, cetateni ai celor 6 continente pamintesti infrajite. Acest ma- nunchi de reportaje va incepe chiar cu numarul de miine al infoziarului nostru. WAWAHARLAL ALEXANDRA LIU VELASQUEZ) ragment din volumut_,Proi Mironoy si Alexandru Bolu, ‘vos, for? Alexandru aiture Alba- ALMANAN ANTICIPATIAMARIAN TRUTA noapte buna, tereza schita premiata la concursul de feratura gi arta de anticipatie tehnico-stiinfi edifia 1986 q speriata. Era puternic gi frumos. a Ae yihestoshs, Ween cma eb ee ic un rau, Eu team creat. ~ Cine esti? intreba ea. = Dar tu gti cine esti? Bar aint orcas 1 Aga te chema’tnainte? - Aga ma cheama acum. Dar tu cine esti? = Stapinol tau, Tereza. ~ Cu ce drepi, stapinul meu? = Eu te-am creat, nu ai de unde sti, te-am creat 8 te iubesc, “eram singur aici ~ Ce este aici? » nu ai Injelege. = Oricum, nu inteleg nimic. = Ai s& infelegi, Tereza. Numai si nutti fie teama. ~ Nu mie teama. Sa nu ma ating, stai acolo, Cum antes cheama? ° ives Incntat Era nelinigtits of frumoasa, Egti_un prost, Clas, am fost doris In attea lumi felt am fnvafat ceva din haosul pestrit in care va zbateti voi, fiintele. Tu ce esti, om, nui agat. Sint om, recunoscu Clais. Dar sini foarte sin- gur si nus ‘obisnuit.. Mie dor de ai mei sti tinar, oft Tereza. Sint departe? - Prea departe. Mau debarcat aici s8 le con- struiesc 0 lume, ziceau ca se vor infoarce, multi, s8 ridice orase, cetafi si porturi. Nu s-au, mai in: tors si cred cé m-au uitat. Pot s3 te jin de mina, Tereza? ~ Sa nu ma atingi, stai_ acolo. ~ Dar eu sint stapinul tau, Tereza. = Tu esti Clais, uri om, stapinul nimanui. Ce fi-a ° venit_sa ma nascocesti? - Eram singur si doream sé fiu iubit de cineva. Fin, ha, re Tereza, <3 tu ma iubesti TU pe mine, Sint 6 curtezand.'Am fost iubita de regi si prinji dintr-o sumedenie de lumi. M-au adorat fSp- tur de la hotarul infernului si mvau.imbrafigat zei... Pe cind tu esti un simplu om. ~ Esti frumoasa, Tereza. ~ Minti fara s sti, nu sint nicicum, cine te-a in: vatat sma chemi’ = Nimeni, eu. Te-am gindit si creat singur, ar trebui s&-fi fiu st&pin. ~ Esti frumos, Clais. Dar nici un om nu ma sta- pinit pind acum. - Pot s& te fin de mina, Tereza? ~ Poti, réspunse curtezana. Apoi, araté-mi ceva Sen ta. hd »Tu esti o lume“, sopti el tn ‘9Ctt esti de fericit, nefericitule", fi réspunse Tereza infor. use usor. Treceati peste un pod ce se sfirgea la ™arginea unei scoici frumos rasfrinte. - E casa mea, zise Clais intrind. Tereza 1 urma. - Araté-mi-o, ceru ea. = Am s&-ti arst oglinzile fermecate, ele se aprind din cind in cind si chipurinecunoscute apar $i spun lucruri fara noima. Pe ma dis- treazd, mai ales atunci cind apar si chipuri de fete ce-mi stiu numele si pat a vorbi cu mine. »Ras- punde, Clais", zic ele. Un timp am incercat 's& le vorbese dar nu ma seas. Os det 0 fais ag plins si mia parut rau, Tu plingi, Tereza? ~ Nu, rosti ea minioasa. Cum sa pling eu? ~ Stil, tu esti o curtezand, iar curtezanele nu Se priveau th ochi. Erau tematori aes frumog. ~ Povesteste-mi despre tine, porunci Tereza. ~ Naam fost nciodala staph tn lames de unde vin. Sint doar un parasit de la care se asteapta un vis frumos; cind mau adus aici mi-au cerut o lume ‘n care s8 traiasca ei, dar eu te-am creat pe tine, esfi mai frumoasa dectt ceea ce Imi -cereau, Aveam parinti, iam uitat, prieteni de tot soiul, nud ‘mai stiu, era cam demult cind am picat aici, calare pe scoica ce imi slujeste drept casa. Pe atunci nu exista nimic tn jur, deci un desert peste care am tot plutit si am tot plutit, era si o bezna cumplita. ‘Am néscocit lumina, dar'nu ca cea pe care 0 vezi acum, lumina de demult era neinchipuit de fru- ‘moasé, apoi am sadit oaze peste pustiul nesfirsit, 39 ALMANAH ANTICIPATIAUna din lune apunea thtr-un orizont de purpura, cealalts ci tn exallare aruncind vipsi Ge hu: mina peste bratul de padure din fata scoici. Intra toropita si se ageza pe jitul din fafa ferestrei. Voci se nascura tn fafa ei si una din oglinzile fermecate prinse viata, un chip linistit, cu ochi departafi o Cine esti? intrebs chipul din ogiinda, = Tereza, raspunse in grai rosti = Tereza’ - celélalt paru c& se gindeste putin -¢ un nume frumos, nui asa? = Umie'e Cla? reba chal din oginds = Unde e treba_chipul din oglinda. =, Boarme. Tu cine est? Dacd nu raspunz, am s&+{i_sparg_ogli asta, sint_un prieten al lui Clais. Alte oglinzi se aprinsera si ochi de barbati gi fe. mei o priveau. ,Astias oameni", pufni Tereza tm- pacata c& ei nui pot auzi gindil. Curios, nici ea nu era th stare sa le asculte gindurile, Auzea doar vieul lui Clais si, pe data, se simi de de © bucurie cum nu mai’ intinise demult. = Cine e? tntrebau chipurile din oglinzi. Ce cautd acolo, a scos-o Clas din germinator? N-o Cunoastem. = Liniste, ceru intitul si ceilalfi ticurd. Apoi mai « zise: Vrei sal trezesti pe Cais? Vocea lui era blinds, dar dincolo de ea Tereza ghicea incordare. ~ De ce? E pbosit si toate sint ascunse. chip 07 821 slutam, a facut 0 greseals,rost alt ip. Tereza zimbi. . = Nu are nevoie de ajutorul vostru. Sint eu aici ~ S&i spui cA venim spre el s& vedem lumea ce nea fagaduito, Intre oglinzi cobori tacerea. = Sa nu veniti aici, ceru Tereza, : = Tu de unde esti? intreba una din oginzi. Ce seamana cu mine", gindi ea, apoi raspunse: “Vin de prea departe ca sa intelegeti voi. Si nici_nu va doresc aici. Treeu in alta incapere si atinse peretele sub care dormea Clais, Tereza, intreba el Vino, chipurile din oglind’ vor sa ajunga la tp Sa ae eee ca regs com ual inochi, Stiu atunci gh dene de scimee de vs, presus decit existenta ei apuca de mina. »Numai tu poti sai aduci incoace, daca fi do- resti....ma vei pierde, daca ma dorest... alungai, fi sept in snd.” trara in sala cu oglinzi, ~ Clais, rostir3.chipurile, di-ne coordonatele. Incet, el rasuci un buton, vocile amufira, lumi- nile se’stinsera incet, cu un suspin se destacura ferestrele s:i inund’’ un intuneric de argint de afara. Undeva in adinc ceva mai zumzai o vreme, poi “nimic nu se mei auzi = Cindva, sopti Clais, o taina a explodat si m-a lovit. De atunci toate sint taine. Multe sint as- cunse si vor muri... Poate nu vorn avea nevoie de ele. Dar tu ce vei face intro lume pustie? = Vino, rise Tereza Trecurd spre padure prin apa riului si apa le minglie picioarele desculte. ANTICIPATIASILVIU, GENESCU peisagistul povestire premiata la concursul de literatura si arta de anticipatie tehnico-stiintific’, ‘desen de EMIL BOGOS Plafonul de nori era destul de coborit, batea vin: til, temperatura era in seadere si toate astea cu: mulate, dadeau peisajului mohorit care-i oferi cer- titudinea cA totusi s-ar putea sd gaseasca pe Ke- tin, dormitind intr-una din camerele domului sau, Reduse altitudinea, coborind sub noni si parbrizul glaiderului se umphu de stropi de apa care evolu: ara rapid ajungind sa se lateasca sub ochii ei deve: sire 9 percien’e set ee fr si simpli ploua. scl ia spre Tul i Kerin, Altgea tntlese cite ceva din infernal acvatic de afara. In primul rind, glaiderul se cutre- mura vizibil opintindu-se din greu pe noua direc: tie, iar in al doilea rind, incercind sa respecte niste legi imuabile care tineau de aerodinamica, in plin vara} glaiderul se intoarse in aer manevrat de o ra: fala de vint napustita din flanc, care traversase apele grele ca peo nimica toata. Altea 13 dadu seama ca era un fleac aflat la cheremul tuturor r- bufnirilor de moment, adunate intr-o furtuna de vara, care cu aceeasi impartialitate impingea valuri de nori pe cerul strabatut de fulgere sau facea si se scuture zdravan un giaider de agrement. Norii e contorsionau, und formele aberante ole unge ‘stiri smintite gonind spre momentul anihilari. citeva ore, se gindi Alteea, toate astea vor fi niste zdrente albicioase plutind fragile in razele unui soare triumfator, vintul o adiere lenesa si furtuna fn sine o remarca intr-un dialog intimplstor: , Stil, jeri_a fost 0 vreme aturisita.” alta rafala de vint o facu din nou sa oscileze in aer si asta o convinse ca navea rost sa mai continue zborul in conditii in care i se putea intim: pla s8 nu mai ajunga niciodata la domul lui Kerin.SILVIU GENESCU Cauta un loc de aterizare si puse Slaiderul pe sol. Ploaia batea mai departe darabana pe parbrizul opacizat, si Alteea plimba de clteva ori stergatorul e t& distinge cite ceva din exte- riorul glaideruh aceea verde intrevazuta de a printre siroaiele de apa ca ceva imprecis antre- nat thtr-o miscare confuzé si sincopata erau co- pacii ravasiti de vint, iarba parea alunecoasa, solul obliga la un mers sovéielnic prin noroiul compus de apa si lipsa alellor betonate. Aterizase Intr-o jana undeva la clteva sute de metri de domul lui Rerin. Pe indicatorul de ruth aga se vedes, Claide- rul era un spot de lumina, Kerin un alt spot, intre ei parea ca nu se afla dectt dorinta ei de a ajunge Ie cellalt pot fuminog. Nis de mnizeria ce ofa, jeea privi spre copacii aplecati fn bataia vintului, amintindu-si c8 doar cu doua ore In urma fusese fntr-un loc unde habitatul se supunea proprillor necesitati, si N'Yorkul i se p&ru soarele indepartat eee, 0 coplaie fercts jutor... ingaima ea, privin cuprinse de vibratia furiel_necontrolate a_vintului. Rabufnirile furtunii zguduiau din cind tn cind glaiderul, trecind peste el cu un vifit cuprins in notele inalte ale ‘unui fipat singuratic si lugubru planind deasupra celorlalte reprezentari sonore ale furtunii. Ca atunci pe plaja, thiro sear cind, o data cu frea- ‘matul muribund de pe crestele valurilor sparte pe 3t al vreunui pes- crus solitar si dezorientat, In seara aceea i se pa- use 3 pescarugi, rotindu-se deasupra amurgului pe ntinsul cerului inca 0 zi trecuta strigau dupa ajutor si Alteea injele- sese ca la rindul ei era pe cale s8 esueze in cauta rea férmului ca pasdrile migratoare cu simful de orientare perturbat de o lume care le menaja tol mai putin fraghiateo, Strgitul i de ajutor 18 m&sese mai departe ingropat in suferinta muta ala- turata momentelor de descurajare, inclus tn trada- rea ascunsa de zimbetul abil si tandretea ipocrits ‘a cuiva in care crezuse. Crezuse atunci pentru ul- fima oaré. Ajunsese tot atunci la concluzia ca punctele vulnerabile ale lumii in care traia trebuiau ‘hu menajate, ci speculate, exploatate si dincolo de limita securifati personale. Astfel, pescdrusii rede- venirs pasarile stupide si lacome din literatura de specialitate, lasafi sA se descurce pe cararile sinu- ase ale vintului carei aduceau ling’ respiratia uniform si rece a oraselor Insirate de-a lungul tar- murilor odaté pustii, populate cu cochilii in care marea isi mai gisea incd o data freamatul. Rind pe rind, gi alte lucruri reveniserd la sensu- rile inifiale, asta finde’ meseria de supravietuitor se invaja din mers, alaturi de el, de ea, de ei tofi care tréiau la umbra acelorasi cuvinte manevrate in drumul spre limanul unde era obligatoriu s& ajunga tofi. Résfoind metafore, Altea era cit pe ce SA esueze Secrifics focului ceva, ca s& rdmina restul, firma un vechi principiu adoptat de Alteea intr-un moment suspendat deasupra inceputului sau sfirs- tului unei noi c&latorii pentru viatd, sin asteptarea aceea lung’ se mistuiser’ inocenja slefuita de sin- nisip, se auzea gi tipaitul guratatea melancolica de unde se trezise implicata ih jocul.subti rutinat al_comportamentuhiuman, fara nici o aparare in faa aspectelor macabre ale jocului, micile timiditati care-i Insoteau prezenta ca ‘un ecou al existentei discrete de pina atunci. acelagi incendiu voluntar se volatilizase si farmecul diafan al fragilitatii ei, in urma flacarilor ramasese un alt om care se Imbracase sub acelasi nume pentru cealalta etapa a calatoriei. Alteea avea senzatia ca se afla pe un vapor pe cale sa se scufunde, cu oceanul spumegind in dreptul hublourilor aflate sub linia de plutire. Cind ga dlaideruul gis, 0 lov un aer rece amestecat cu stropi de apa si o a doua rafala uda fotoliul de pilota. Inchise ropede gs, sprininduse cu spe fele de ea Legéturile cu lumea din care venise pS- reau ca se rupsesera o data cu inchiderea usgii, era vata de confortul calculat din interiorullglsideru- fi lasata s& se descurce sit ré la intrarea in am- bianja, salbatica si Srprevizta, a unui peisaj ne- controlat de jaloanele estetice si practice ale civili- zatiei. Parea ultima pata alba de pe Pamint, cu arborit adunaji unul in altul, unifi fntr-un zid vegetal cao solidaritate in fafa mersului grabit si decis al Al- teei. Din chte stia, Kerin cultiva satistacti reale, in- luse ca tot ce er s& ramina organiza pe Fiereseacee citrate tecstiice erect rase, pe vuietul inegal al vintului, seminjele unde germinasera padurile astea. Si era culmea ironiei, se gindi ea oprindu-se ca sa-gi traga sufletul, sa gaseasca pe Kerin adorind salbaticia Gin jurul lu, al, maestrul de necontestat al artei peisajului, nu: anfat de el cu anotimpuri subtile care existau doar dincolo, in perimetrul clipelor ciudate, incrustate Uneori ‘intro zi de toamna, vara, iain... Toamna aceea palidd, discreté ca singuratatea tunui infelept, inconjura pavilioanele translucide ale Muzeului Figurilor Mustre; sau vara ca 0 Oda a Bucuriei, intinss pe citeva hectare in Gradina Cen: trala din N’York, incremenite in cele citeva clipe deosebite sugerate de Kerin prin peisajul desfasu: rat dincolo. de sensul concret al imaginilor aso- ciate cu anotimpurile ,prime", care suportau com- ozitia. Altea era alte. compozi Nostalgia unei Primaveri", drum spre Kerin din pricina unei Kerin locuia intro cladire care nu aréta nici departe ca domul la care se asteptase Altea. locul constructiei desfasuraté pe elemente modu- late sub semnele functionalitati arhitecturii secolu- lui, Alteea ajunse in preajma unei case solide din piatr, cu doua nivele si 0 terasé. Probabil cA are vreo 200 de ani, presupuse Alteea, atingind 0 creang& agezat oblic in fata ei. Creanga zvicni in sus, degajaté de apa adunaté in frunzele facute cus $i picdturi din ploaia depozitata i udaré obra- i. Cind i se deschise usa din lemn masiv, Alteea fu ALMANAK. ANTICIPATIA SFpeisagistul tot mai convinsa ca nimerise pe o insula th afara timpului, Interiorul se etala sub ochii ei pastrind aerul sobru, marcat de o eleganja céutata a genu- lui de locuinte conservatoare din secolul trecut Nu lipsea nici semineul din sufragerie. ~ Are montat un purificator catalitic, rosti Kerin pe un ton de scuza, remarcind privirea vag nedu- merita a Alteei fixata pe conturul anacronic al se- mineului de unde se revareau valuri de caldura. incapere plutea un miros discret de conifere, de o provenienja ambigua, putea fi busteanul care troznea tn semineu, sau un ionizator invizibil lao privire superficials.’ Fu destul de surprinsa 38-1 vada pe Kerin ud pina la piele. Cind intrase tn su: fragerie, e tocmai tsi dadea jos un pulover carami- ziu, pe obraji lucea o pelicula find de apa, era clar ca 'statuse afara tn ploaie. ~ Eo 2i buna pentru pescuit, continu’ Kerin, adresindwi un suris fugitiv, O parte din privirile hui zburau peste umérul Alteci care sesizeaza acel dialog tacut, rapid, intrejinut de doua persoane care se cundpteau de sulicent timp ca sf ae Ine: eaga din ochi, Femeia carei deschisese era in spatele ei, chiar daca n-o vedea, fi simtea prezenta prin senzafia incomods aparuis totdeauna cind privirle cuiva Iti sint proptite tn ceafa. Sufrageria era impegnaté cu caldura tihnita si constanta tn: tretinuta de succesul unei familii reusite. Alteea era convinsa ca stricase pentru moment ritualul cotidian al cuplului, tnregistra privirea.nelinigtita afintita de Kerin asupra ei, derivata din faptul stiut ca nu putuse ajunge aici, In sufrageria asta din in: timplare, nimeni nu se mai ratécea astazi. Alteca arbora un zimbet crispat, suspendat undeva Intre stinghereala si timiditatea unei care nu vrea_s& deranjeze, dar nare ‘de ales. ~ Banuiesc c& tu am ales un moment ca $8 va provoc la o discutie, incepu ea, dar Cummstantele ‘nu-mi permiteau smi anunt din timp vizita, gi in consecin{a am trecut peste protocolul cuvenit. Kerin 0 examina cu 0 cautaturé circum: spect’. Figura lui umeda lucea, lumina pulsa pe obraii lui 0 data cu zbuciumul flacarilor din sern- neu, Umbre adinci se tirau pe peretii incéperii intr-un spectacol incoerent de chinezesti. = $i findca vorbeati de protocol, glasui Kerin, propun s& trecem peste formalismul care sti neste cursivitatea unei conversatii si s8 nam pluralul de politete. Facu o pauza in care-si Ingadui_un zimbet prietenos. Mie poti s8-mi spui Kiyft, continua el pe acelagi ton binevoitor, care In aparenta voia s& anuleze stinjeneala Alteei, iar ea este Femeia inainta si roba de casa fogni ugor. Din- colo de tonul amical intretinut de Kerin, Alteca in- trevazu ironia aceea vag folosita ca un rafina- ment intr-o conversatie impinsa eS mo- mentul cind voiai sa-ti asiguri ascendentul asupra interlocutorului, — Eu sint Alteea, rosti, ea t deja_peste subtilitatile manevrate de Kerin. In urma cu cltiva ani, s.ar fi inrosit puternic, cu sansa de riposta pa- ralizata de timiditatea agezata ca o cortina intre ea ALMANAH ANTICIPATIA @ cei din jur. Cu acelasi ton de jovialitate cautata, Kerin pro- use s@ ia toti trei ceva ,fierbinte" care sa neutra: lizeze aspectul mohorit ‘si umed al atmosferei de afara, si propunerea lui se matorializa sub forma unui bol pintecos umplut cu grog preparat sub ochii lor de un Kerin preocupat de numarul sau de alchimie practica, insotit de migcari fluide @ acrione terminate tn susurul discret al bauturii fumate tot de el in pahare. Este o rejeta proprie, o informa el pe Alteea care studia coloritul rogiatic al grogului. Toastul sun conventional si amabil un ,Pentru noi, pre: cedind clinchetul paharelor ciocnite si se trezira fatn-fata cu momentul tensionat al revelarii sco- pului vizitei Alteei, clip& aminata de jovialitatea exersata de Kerin pe fondul ironico-banal al con- versatiei de pipa atunci Alteea sorbi dintr-o inghifitura grogul din pahar si ceru sa fie condusa la toaleta Cind reveni tn sufragerie, avea ochii stralucitori din cauza lichidului de protectie prezent In apara- tul folosit la implantarea lentilelor de contact, in ufechea dreapta purta microcapsula receptorului radio. Micile cercuri sclipitoare aplicate pe obraji ofereau imaginea unui exces de cochetarie femi- nina, le avusese inca de cind intrase tn vila, dar eau’ pur si simplu un sistem multiplu de senzori Iimprastiati pe fata ei ca o constelatie ciudata si fn. departata. Pandativul masca microfonul directional i emitatorul radio, care folosea echipamentul de Comunicatii de pe glaider ca releu de legatura cu tun centru de interpretare a datelor. Mama si Ke: rin fi aruncara o privire atenta. In lumina discreta din sufragerie ochii ¢i luceau vag, dar asta facea ca figura Alteei si dobindeasca expresie de eu- forie_subita. = Totdeauna mi se intimpla aga, zise Alteca congtienta de efectul secundar provocat de lichi- dul acela de protectic. Kerin fi primi cuvintele cu 0 arcuire 2 sprincenelor. = Cind totdeauna? riposta el. Kensie Rented nee in afiga un r. Fara sa spuna nimic, Marna fsi permise si ea un surfs diafan, Al. teea banuise ca in cadrul cuplului, Marna func: ~ fiona ca un fundal pe care se desfasura personali- tatea voluntara a lui Kerin, si de data asta, ca sin atitea alte dati, nu-si putu ascunde satistactia de a fl avut dreptate. Se eplecd putin inainte cas! cum ar fi vrut sa le spuna ceva confidential, dar nu facu alceva decit s8 exploreze aura care unea cei doi cao unica amprenta sentimentala. Aura lui Kerin era insa sesizabila, mai conturata, inglobind in ea efluvile energetice’ emanate de Mana. Ob- serva c& cele doua personalitati fuzionau fara nici © Great a, Incepem s8 discutam despre Nos — Vreau sa 8 discutam despre Nos: talgia unei Primaveri*, zise Alteea in continuarea gestului ei, Remarca o schimbare usoara tn aspec tul aurei lui Kerin, palise putin, pentru o clipa lu- ‘ase aspectul noros indus de tensiunea vaga provo- cata de cuvintele directe ale Alteei. fl luase prinSILVIU GENESCU ‘surprindere, se gindi ea. O crezuse vreuna din ne- bunele care trec peste mari si {ari ca $8 vada un artist in carne si oase, sau... Kerin igi lua 0 mina meditativa, prelunsi ca si dea mai multa greutate cuvintelor 1 Os © privire directa si circumspecta, - ce context ai avut contact cu lucrarea mea? Din cite gtiu, nu a fost accesibila publicului. Altea se aplec spre geanta de plastic agezata de ea linga fotoliu la revenirea ei in sufragerie Puse pe masu{a un mic recorder. Bee cis eae Inte de pee ok tema cu ‘evenimente zen crarii tale la bordul tui, Grup ‘Amindoi se referisera la ‘unei Prima- Gey bend esobnu e parser Se teat sera’ dialogurile ambigue, Cuvintele redevenisera concrete si dure, eliberate de micile trucuri ale conversatiei dintre doi oameni care tncercau sd Suprinda cu un moment mai devreme ce gndeste celalal. Kerin ramase mai departe detasat de orice tn- carcatura emofionala, aura Jui se desena ferm si protector tntinsa spre haloul deo cromatica neu: tra al Marnei. ~ Stii, Incepu el, nava asta a plecat in urma cu aproape un an de zile si ma a ea ca la un vis, ca la ceva abstract si inconsistent, fiinde& nu mai aveam nici_o dovada_ pal ca mai ‘exist. cu adevarat. N-au mai zis nimic despre ea fi echipaul ei, dupa ce aut lansat.o, Amintre le gate de prezenta mea la cet lucrasem la unei Prir ri, au nit tot mai di- ‘onfuze... nu stiu care ar fi cuvintul potr: vit. Dar ceea ce a ramas limpede in mintea mea este sensul acestei ,Primaveri". Kerin ridica spre Alteea o figura impurpurata de flacdri si satisfactia Wuntric’ ramas3. in urma ulti melor cuvinte. ~ Am conceputo ca pe o legatura foarte-puter- nica tntre ei, care plecau in pentru mai mult timp déctt orice alta finta umana, si planeta lasata in urma. Spatiulsi ocupat de_,Primavara" mea, adaugé Kerin dupa o pauz, unii tau gasit o functionalitate pur recreativa, vorbesc de cei din exteriorul comunitati umane formata din membri acestui echipaj, jinu el s& precizeze,, dar in mod si gur, pentru cei din nava, .Primava‘a'" are o incar- cat afectva, Miam ‘dat toatdsiinja pentru ieee pecs sober woes aa.e Privire fix si incisiva.. ~ Dar era sami vit vorba, adauga Kerin, in ce circumstanje ai avut contact cu ,Nostalga unei Primaveri“? Alteea il lasase s8 vorbeasca evaluindu:i cuvin- tele cu de rece la care o obliga posibilitatea ca si ea s& fie un factor de decizie chemat sa sta- bileasca méasurile luate dupa aceasta discutie vi- zavi de Kerin, de ,Primavara" lui, de nava Sa Cei re vorbiseré despre toate astea inainte de a fi trimisa aici, se straduisera sii re- prezinte exact importanja’discufiei defasurata in acel moment. Urmarise cuvintele lui Kerin, avind minte traseul strabatut pina ce ultima propozitie la centrul de prelucrare. De la microfonul onal si pha acolo, nu parea dect un pas relatez, pe scurt, ce sa intimplat cu {Sagan Asta nft de Toate, cu Altea pe un ton hotérit. Era cazul s& se stie cine propune desfagu: rarea discutiei. Kerin accepta cu un zimbet inju: mata resemnat, de om fmpins spre singura uss = Naa avut loc nici o lansare, continua Altea. Totul a fost simulat tn cadrul ultimului test care sa cazut de cuvin{a sa fie facut. Era pentru prima dati cind se imagina o asemenea expedite, si ‘oiau 62 glia precis cum se comporta echipajul vecinatatea certitudinii ca nui vor revedea nicio- ee ene are en ce niment indepartat si c4 vor fi singuri pentru foarte ‘mult timp. Lucruri din astea, adauga Alteea, para- sind pentru un moment tonul doct adoptat. Lui Kerin facea impresia c3 vorbeste dintr-o carte deschisa tn fala ei, si pentra prima data fi incolti in minte ideea cA avea inaintea lui pe cineva trimis aici dupa un instructaj_ serios. Alleea sesiza tensiunea embrionaré care ince: puse 8 se dezvolte de cealalta parte prin modifi area = ined o data = a aspectulu aural Iui Kerin adusa la aspectul acela difuz, de nor coborit slucta imbratisata de pernele moi ale fotoliului. S.a convenit ca echipajul s4 fie menfinut in acest ultim test aproximativ un an. Bineinteles, Se eee ae ee cu impresia c4 misiunea reala incepuse. {yi aduci aminte ce tapaj a fost la jJansare“. Urma ca lansa- tea real 8 fie foarte discreta, dar asta numai dupa evaluarea testului. Erau ‘monitorizati_ prin toate, mijloacele posibile. Dupa cinci luni de sabor", comandantul navei, in acord cu echipajul, decide’ intreruperea misiuni, activarea unui sistem Care distruge instantaneu nava, si asta intr-un mo- ment cind se credeau destul de departe de siste- mul solar, si ct motoarele functionind intr-un re: im care ‘nu mai permitea comunicatia radio cu Parga tats bec bbece Umea eters jul luat sub control medical, adauga Alteea, dups ° th care trimisese cuplului 0 privire sum- bra, In mare, cam asta tot, sisi ea retrain du-se spre profunzimile comode ale foicliulu marca. modificarea imaginii energetice a lui Kerin, aura pierduse aspectul acela largit, de un albastru albicios intins pe un fond stralucitor. Cépatase 0 tenia rosiatica, estompata de fuziunea cu aura Marnei, care isi menjinea neutralitatea. Femeia asta nu sx implica deloc, observa Alteca, e un zid de emotit tere si comode. ~ Ah, si ca séfi réspund la intrebare, facu Al tzea, arintinds bruse de inceputl dscuié, eu sint ‘angojata ia guvernamentala care’ an- cheteazh acest. dezasi, Ultmul ‘cv. venise mai tirziu, dupa o ezitare bine studiata, dupa un moment cind linigtea se agezase intre ei ca ceva palpabil. = Nu vad in ce masurd eu si ,Primavara mea am putea constifui obiectul unei ‘anchete, rosti el ALMANAH ANTICIPATIApeisagistul pe un ton egal. si mai tuma un pahar de grog si trimise spre Alteea o privire intrebatoare si nedu: merita. La inceputul discutiei, prefer totusi s-o numim discutie si_nu_anchets, am_mentionat existenta unor inregistrari care te vor interesa. Intinse mina spre recorderul de pe masuta. Reprezinta conver: satia. a doi membri ai echipajului pe mai multe pe rioade de timp. Sint exact secventele care ne inte- reseaza iB oom momentul de fata. Degetele ei mingfiara_ una din laturile lui, grogul din bol se re fects ‘pe metalul lucios ca o'pata imprecisa de cu: Lee son @ vase Panel nu gasesti ca stra- batem acuma o primavara edenica, in care totul este de-a pururi tn floare si miresme ametitoare? E ‘cam_cligeatic peisajul ren ( it indepartat de pasarele si zgomot de pai) ~ Peisajul asta este o treaba bine facuta, gi in. circumstantele actuale trebuie sé1 accepti ca atare. Eu incerc s4 ma acomodez cu el, nes Semi placa si pentru asta nu vreau $3 eee eee ee ee ee la o zi dintr-o primavara. " ~ Succes. Sper sa mA chemi si pe mine'tn ziua aia, (Un surls scurt) = Imposibil, Freda. Aici fiecare are pusa de-o- PaaS 8 & bi: Ca pachetele de sub bradul copilariei? Alteea opri inregistrarea adresindusi lui Kerin un suris enigmatic care bara cuvintele asteptate de el dupa ce idicase nasul, din pabarul cu. gros Arata pujin abatut, dezamagit ca dupa o zi infruc- tuoasa. ~ Ei, la asta nu ma asteptam, comenta el re- semnat. Sperasem o alta reactie din partea echi- pajului, Si banuiesc ca Astia doi sint un caz repre- zentativ, nu? facu el inviorindusse cu propria iro- nie. ~ Aceeasi oameni, dou’ luni mai tirziu, rosti Al- tea ca 0 voce din OFF de la marginea uhui film Gramatic. fnregistrareademara din-now. (Zgomot de pasi) = Cunosteai amanuntul asta? (vocea lui Ta men), pe vremea cind Bonaparte studia geografia, in caietul lui de insemnari aparuse o inscriptie: ,,In- sula Sf. Elena, mica insula in Atlantic’, Atft."La vremes aceza recuse cu privle peste insula far $8 stie casi va petrece acolo ultimi ani ai vieti. Este 0 mica irnie, nu? ~ De_care presupun cd Bonaparte nu era con- stient. E greu de crezut ca gia amintit de o insem- axe laconic dint-un caiet de Feu. Ironia 0 con struiesti tu. Dar nu inteleg ce vrei sa spui cu ,epi- sodul_ Bonaparte". = Socoteste-|_ 0 nuantare a ideli pe care tiam expus-o mai inainte. Mi-ai povestit ca in momentul cind ai aflat cA s-au apucat sa construiasca o nav ‘cu asemenea destinajie te-ai intrebat cine ar putea A att de nebun st plece ltt de departe,acceptind 8 revina intr-un timp cind nimeni cunoscuti nud va mai astepta la sosire. $i ata, esti aici. ~ $i-n acest caz ironia nu exista independent de tine. Hai sa incheiem utile astea despre insule exiluri, autoexiluri. deprime, ep 8A ma recorderul fu oprit din nou, si Altea subli nie c urma o secventa tntimplata in cea de a pa tra luna de zbor. Episoadele.se derulau thtr-o lo: ica secret’, care: scapa lui Kerin. Avea o expre- se preccupsté trasiture ee desenau pe thle de forta ale unei tensiuni interioare perceputa de Al- {gee prin evaluarea cimpului energetic devent cetps $i rosiatic ca un soare vazut printro perdea de fum. mai observa si o degajare din aura Marae ter nears etek espe ea trecuse relaxarea tihnita din viata cofidiand. Ma Intreb dacai constient ca are linga el o mobila, se gindi Alteea contemplind pe amindoi de la inalti mea implicatilor suplimentare intrevazute de ea. sag, DPV uml, zee Keri, eit wn soi de mt ~ Deci patru luni de la ,Jansare“, specifica -Al- tea. Precizez 8 aceste discufii au'loc In cadrul oferit de ,Primavara" ta, Kerin. (Debuteaza vocea lui, Tamen) ~ Aici, noi toti, !asim soarta celor plecati departe’ de locurile natale, poate pentru totdeauna, si atunci tncercam sa organizam me: iu! din jur dupa forma si asemanarea locurilor Is sate in urma (pauz3), Sati dacd nu, cel putin vrem 8 avem certitudinea ca am identificat similaritat fn noul mediu, = Da, fiecare a recompus, universul cunoscut din acel joc de cuburi al similaritatlor. Si nu este doar amuzant, este necesar, ca speranta, In fond, sintem i noi tot un soi de’ naufragiati. Am ajuns pe acum hai sane adaptam. ; Jgde. hota to wore acesag insula. Uni au ajuns deja, alti sint in apropiere. Ii amintesti de ziua de primavara de care-i vorbeam? (pauza). Asta este insula. Si este aceeasi pentru tot Intreruperea tnregistranii gi: = Cu doua saptamini inainte de suspendarea testului, anunta Alteea pornind re: . ~ Mie frica de singuratatea asta comuna. Tre: cutul imi apare in minte tot mai estompat (pauza), Tamen, fac eforturi ca simi amintesc figurile ce: lor de ‘acasa. Ce purtam in noi de cltva timp in- coace? = Dureri. Dureri de care nu ne.am fi crezut in stare pina acum. ‘S.au rupt In noi nigte legaturi gi asta implica un timp al suferintei. Stiintific, asta s-ar numi criza de adaptabilitate. Si eu am momente confuze, cred a toti trecem prin asta, mai mult sau mai putin vizibil. Este lungul drum al navei oceanelor necu: noscute. Asa s-au simfit si cei din vechime, havi: gind spre Terra Incognita. Nava care precede flota adunata. tn porturi. = Drumul asta seamana mai mult cu o deriva Tamen, navigim pe oceane pustii, ravasite de unpeisagistul age din care, nu mai scdpim. lava atl » pt ‘@ Supravetuitorii peste apele sumbre ale diluviului, care a sters orice cale de intoarcere. Aici se face referire la Atlantida, observa Alteca peste ecoul vociiinregistraie. Kerin o privi lung gi Interogatv, vru s8 spuné ceve, dar Alieea anunia rutinata: = Doua ore thainte de stoparea testului, Este clipa revelatiei, continua ea. ~ Care coincide cu moartea, in centra pindeste intotdeauna un Minotaur, nu?, completa Kerin pe un ton alb, sters de emotii. Alteea nui raspunse. (Vocea lui Tamen) ~ Vanes ut Khejumena, fiu al lui Atslan, sint le gat de voi prin aceeasi suferints lasata de pierde ea pamintului sacru al civilizatiei noastre. Sa ra- mina aceste cuvinte in memoria acestor locuri pentru ca de Atslan si-si aduca aminte cel ce se Vor ridica in urma noastra (pauza, dominata de un murmur uniform de voci nedeslusite), Vanes ut Khejumena, fiu_al lui Atslan, coman- dant al ultimei nave din Flota Imperiale. - lata un epitaf exemplar, imprimat in tumulul Glonda Side, parca asai numit de vechile legende irlandeze, nu Kerin? Parea uluit ca sa raspunda imediat, ui Kerin fi trebuira citeva momente pina sa treaca dincolo de uimirea aceea agezata peste el ca o plasa care: paraliza reactille. = De unde stii de Glonda Side? intreba el ina- busit. Am fost acolo cu ani ih urma, intro va canta... ~ $i nai rezistat ideii de a inregstra‘o holo: grama cu peisajul acela singuratic al tumului ras de vinturi. Kerin aproba dind din cap. Ai folosit un laser pentru holotomia de dinaintea inregistrarit peisajului, pe care lai diseminat in Nostalgia unei Primaveri* sub forma unor holograme cu aparitie aleatorie, continua Alteea detasata. Ea avusese timp 53 fie uimita de impactul compozitiei lui Ke: tin asupra echipajului. Au functionat ca o informa- tie subliminala Kerin. Informatia a patruns iin sistemele de control ale navei, a ajuns s pe com: Duterul geaman de pe .Pémint s\ dumnezeu sie ce sar fi intimplat daca’ cei de aici nar fi acumu- lat-o in secvente disparate. Alteea se opri atenta la ceva cei scapa lui Kerin. ~ Subiectul nu poate fi implicat in dezastrul de pe Sagan“, gopti o voce in urechea Alteci. N.a avut reprezentarea concreta a informatiei stocate fn holograma. Altea dadu din cap, ~ Ia loc s8 le daruigsti un moment de contem- plare a cea ce ar putea fi o zi frumoasa pe pa mint, zise ea privindu direct in ochi, ai impiantat in echipaj singuratatea disperata a ultimilor atlant. Sa crezut, la un moment dat, c& asta reprezinta tun sabotaj. in conditii reale, nava sar fi dezinte- grat in spatiu. Sint aici ca sa te absolv de aceasta posibilitate, sau sa te inculp. ‘Arunca pe masa pandativul, isi scoase din ure. che microcapsula, care aterizars pe luciul masutet ca niste bijuteri’ refuzate. Trucurile dezvaluite de scamator la sfirsitul spectacolului. Isi mingtie obrajii cu. un gest lenes. ~ Senzori, adauga Altea. Ai avut noroc! Esti I ber, Kerin. —' ,Nostalgia_unei Primaveri din Atlantida" murmura el dus pe ginduri. ~ Un titlu frumos, sint de acord, dar ce riscant €.sa te lagi cucerit de comporitia asta, zise Altea. Oricum, facu ea dupa un moment de tacore. ,Sa- ‘gan’ va fi din nou lansat, dar fara primaveri, fara peisale, si chiar daca locul ocupat inainte de ,pri mavara’ te va semna cu un parcaj subteran, tot ‘este mai bine. Reprezinta ceva familiar, de asta au nevoie acolo, = Ma intreb,cum ar fi aratat ,larna vrajbei noas. tre, gasui Marna pentru prima oara in acea sears. ‘dosen do ALEXANDRU ANDRIES 46 ALMANAH ANTICIPATIA