Sunteți pe pagina 1din 10

Cernea Adrian

131EA

ANALIZA EXPERIMENTALA SI NUMERICA A REGIMURILOR


TRANZITORII ALE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU
EXCITATIE INDEPENDENTA

I. Chestiuni de studiat
A. Încercări experimentale
A.1. Determinarea rezistentei si inductivitatii indusului si a infasurarii de excitatie
RA , LA , R f , L f ;
A.2. Determinarea constantei de flux  k  n ;
A.3. Determinarea curbei de prima magnetizare   f  I f  ;
A.4. Determinarea cuplului static de frecari M 0 si a coeficientului cuplului dinamic
de frecari F ;
A.5. Vizualizarea si inregistrarea evolutiei tensiunii de alimentare si a curentului
absorbit de motor la pornire reostatica;
A.6. Vizualizarea si inregistrarea evolutiei tensiunii si a curentului in cazul franarii
dinamice.

B. Simularea funcţionării transformatorului trifazat


B.1. Implementarea in matlab-simulink a modelului de curent continuu cu excitatie
independenta;
B.2. Simularea pornirii reostatice. Determinarea din simulare a treptelor reostatului de
pornire si a momentelor de comutare a treptelor astfel incat pe parcursul pornirii
curentul absorbit sa apartina intervalului  I n , I 2 n  ;
B.3. Simularea franarii dinamice. Determinarea valorii rezistentei de franare pentru
un curent de franare maxim impus  I f max  3  I n  si pentru timp de franare impus
t f  5 sec ;
B.4. Compararea rezultatelor simulate cu cele masurate

II. Scheme de montaj


II.A.1. Determinarea rezistentei si inductivitatii indusului si a infasurarii de excitatie
a) Determinarea rezistentei indusului si infasurarii de excitatie:

1 – Amonte – Rezistente mari


2 – Aval – Rezistente mici
R A  1.45 (k=1)
R f  173.3 (k=2)
b) Determinarea inductivitatii indusului

U 3  R A I A  jX A I A
X A  L A
1
U 1  U 2  R A I A 
2 2
LA 
I A
c) Determinarea inductivitatii infasurarii de excitatie

2
1 U  2
Lf     Rf
 I 

II.A.2 & A.3 II.A.5 & A.6

III. Date nominale:


E1  E 2  0.95 A / 200V 15 A  205V / 2.5kW
D1  D2  13 A 17 A  200V / 2.5kW
16.5 A  220V / 3kW
E1  E 2 / D3  D4  0.95 A / 16.5 A
nn  1500rpm

III. Tabele de date:


Determinarea Inductivitatii indusului:

U1 V 94 62 78
U2 V 90 60 75
U3 V 7 4.6 6.4
IA A 1.74 1 1.2
LA H 0.0304 0.0262 0.0370
Exemplu de calcul:
R A  1.45
1 1
U 12   U 2  R A I A   94 2   90  1.45 �
1.74   0.03H
2 2
LA 
IA p 50
2 ��

Determinarea Inductivitatii excitatiei:


U V 200 130 68
I A 0.04 0.03 0.02
Lf H 15.90 13.78 10.80
Exemplu de calcul:
R f  173.3
2 2
1 U  2 1  200 
Lf     Rf     173.3  15.90 H
2

  I  2  p  50  0.04 
III.A.2. Determinarea constantei de flux  k  n ;
Determinarea se face la mersul in gol la tensiunea si curentul stabilit: U A  U n si I e  I n , si
masuram I A 0 si n0 .
I ex A 0.95
UA V 220
I A0 A 1.1
n0 rpm 1860

 k  n  U n2p R nA I A0 
220  1.45  1.1
2p 1860
 1.12Wb
0
60 60
III.A.4. Determinarea cuplului static de frecari M 0 si a coeficientului cuplului dinamic de
frecari F ;
Masuratorile se vor face la mersul in gol la diferite tensiuni de alimentare:
U A 220 201 189 177 165 153 142 130 118 105 93 82
I A 0 1.1 1.07 1.04 1.02 1 0.97 0.95 0.95 0.93 0.91 0.88 0.85
n0 1860 1700 1600 1500 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700
 0 194 178 167 157 146 136 125 115 104 94 83 73
M 1.33 1.29 1.25 1.23 1.21 1.17 1.14 1.14 1.12 1.10 1.06 1.02

71 59 46 35 23 13
0.81 0.78 0.73 0.69 0.63 0.56
600 500 400 300 200 100
62 52 41 31 20 10
0.98 0.94 0.88 0.83 0.76 0.67

Exemplu de calcul:
2pn0 2p 1860
0    194.77 rad / s
60 60
M   k  n I A0  1.12  1.1  1.23 Nm
Din grafic deducem: M 0  0.65 Nm si F  0.38  10 3 Nms

Determinarea momentului de inertie:

n0 rpm 1600 1400 1200 1000 800 600


tF s 5.46 4.83 4.12 3.33 3 2.42
JA Kgm 2 0.43 0.38 0.33 0.26 0.24 0.19

F t
JA 
 F  0 
ln1  
 M 0 
III. A.5. Vizualizarea si inregistrarea evolutiei tensiunii de alimentare si a curentului absorbit
de motor la pornire reostatica;
Variatia curentului la pornirea reostatica Variatia tensiunii la bornele
masinii la pornirea reostatica
III.A.6. Vizualizarea si inregistrarea evolutiei tensiunii si a curentului in cazul franarii
dinamice.

Forma curentului la franarea dinamica Forma tensiunii la franarea dinamica

B. Simularea funcţionării transformatorului trifazat


III.B.1. Implementarea in matlab-simulink a modelului de curent continuu cu excitatie
independenta;
Schema folosita pentru compararea rezultatelor din simulare cu cele masurate in laborator,
este prezentata in figura urmatoare. Pentru a obtine conditiile de lucru din laborator, alimentarea
am format-o dintr-o sursa de tensiune trifazata, un transformator si un redresor. Cuplul de sarcina
se aplica la 15 secunde dupa pornirea masinii, valoarea acestuia fiind proportionala cu viteza
unghiulara si evident mai mica decat cea a cuplului nominal.
Valorile treptelor reostatului de pornire pe care l-am folosit in experiment sunt:
Rp1=R1+R2+R3+R4=27,1  R1=13.3 
Rp2=R2+R3+R4=13,8  R2=6.8 
Rp3=R3+R4=7  R3=3.5 
Rp4=R4=3,5 ceea ce implica: R4=3.5 
La urmatoarea schema am conectat un osciloscop, cu care vom vizualiza:
-Variatia tensiunii la borne la pornirea reostatica;
-Variatia curentului la pornirea reostatica;
-Variatia turatiei la pornirea reostatica.

III.B.2. Simularea pornirii reostatice. Determinarea din simulare a treptelor reostatului de


pornire si a momentelor de comutare a treptelor astfel incat pe parcursul pornirii curentul
absorbit sa apartina intervalului  I n , I 2 n  ;
Momentele de comutare ale treptelor folosite in experiment sunt:
t1=0.81 u.r,
t2=0.93 u.r,
t3=1.2 u.r,
t4=1.5 u.r.
Pentru a pastra curentul absorbit la pornire in intervalul  I n , I 2 n  , am folosit urmatorii
timpi de eliminare ale treptelor reostatice:
T1=0.8 u.r;
T2=1.16 u.r;
T3=1.3 u.r;
T4=1.4 u.r;
Dupa cum putem observa, timpii folositi in simulare sunt apropiati de cei rezultati la
partea practica din laborator. Am ales varianta de a pastra timpii obtinuti la partea A si sa
modificam treptele reostatice. Treptele rezultate sunt:
Rp1=4; %Rp1=R1+R2+R3+R4
Rp2=2; %Rp2=R2+R3+R4
Rp3=1; %Rp3=R3+R4
Rp4=0.5; %Rp4=R4
Deoarece masina nu a functionat in gol, tinem cont ca ea antrena o alta masina, am folosit
in modelul de simulare:
F=2*0.38*10^(-3);
Ja=2*0.38;
M0=2*0.65;
Obs: Deoarece transformatorul de alimentare are tensiunea din secundar de 170 V, turatia
masinii nu ajunge la turatia nominala.
S-a folosit o simulare pentru 2.5 u.r, pentru a se putea compara mai eficient cu variatia
experimentala (2.5 u.r).

B.3. Simularea franarii dinamice. Determinarea valorii rezistentei de franare pentru un


curent de franare maxim impus  I f max  3  I n  si pentru timp de franare impus  t f  5 sec  ;
Pentru determinarea rezistentei de franare, pentru parametrii impusi, am folosit
urmatoarea schema de simulare. Am introdus o rezistenta de franare si am impus ca la 15 secunde
dupa pornire (cand deja masina se afla in regim stabilizat) sa deconectam sursa de alimentare si
sa conectam rezistenta de franare (franare dinamica nerecuperativa).
Dupa cum putem observa in graficul de mai sus, franarea a respectat conditiile impuse, si
anume:
-timpul de franare impus – 5 secunde;
-curentul maxim de franare ~ aproximativ 3In.
Rezistenta de franare folosita a avut valoarea de 5 
IV.Observatii si concluzii:
In cadrul laboratorului am determinat rezistenta si inductivitatea infasurarii de excitatie,
cat si a indusului, constanta de flux, cuplul static de frecari si coeficientul cuplului dinamic de
frecari. Toate acestea ne-au fost necesare pentru a simula functionarea masinii si a compara
rezultatele obtinute teoretic cu cele experimental.
Formele de unda sunt asemanatoare; la simulare s-a folosit un alt reostat de pornire,
pentru a putea indeplini conditiile impuse, adica valoarea curentului de pornire sa fie cuprins in
intervalul  I n , I 2 n  ; acelasi lucru s-a observat si pentru franarea dinamica nerecuperativa, unde s-
au respectat conditiile impuse de franare, adica timpul de franare sa fie de 5 secunde, si curentul
maxim de franare de 3 ori mai mare decat curentul nominal al masinii, pentru a determina
rezistenta folosita la franare.