Venter Paul RST IV

Retele GSM
GSM este prima retea de telecomunicatii mobile ce s-a dezvoltat pe intreg
globul pamantesc. Initial Groupe Spécial Mobile, acum Global System for Mobile
Communications, GSM este un standard dezvoltat de ETSI (European
Telecommunications Standards Institute) ce descrie reteaua de comunicatii digitala
celulara de generatia a doua. Sistemul Global pentru Comunicatii functioneaza in
mai mult de o suta de tari si peste 300 de milioane de utilizatori din intreaga lume
il considera cea mai buna alegere. Statistic, numarul utilizatorilor GSM de pe glob
creste cu o jumatate de milion in fiecare luna.

Primul sistem celular din Europa, Nordic Mobile Telephone, (NMT - 450
Mhz) a fost lansat in 1981, in Suedia. Retelele bazate pe aceste specificatii tehnice
au fost cele de care s-a folosit marea majoritate a retelelor mobile din intreaga
lume pana la inceputul anilor '90. Un an mai tarziu s-a infiintat un organism pentru
standardizari, care sa redacteze specificatiile tehnice pentru un sistem radio celular
mobil european cu rezervarea unei benzi de frecventa in jur de 900 Mhz. Ca
urmare, tehnologia GSM (Global System for Mobile Communication) a devenit un
standard digital pan-european, iar abonatii isi pot folosi termonalele in toata
Europa si in unele tari din Asia, Australia si Indonezia. Circa 300 de milioane de
persoane sunt incluse in aceasta retea cvasi-universala.

Reţeaua GSM este concepută ca o reţea inteligentă (IN - Intelligent

Network). Reţelele de radiocomunicaţii mobile numerice, din care face parte şi
GSM ca standard european, dispunând de o mare varietate de mesaje de
semnalizare, simplifică şi îmbunătăţesc funcţiile legate de mobilitate. Aceasta se
realizează prin procedeele de localizare şi înregistrare automată în reţea

Sistemul GSM are la bază standardele definite pentru servicii, interfeţe între
funcţii/subsisteme şi arhitectura protocolului de Coferinţa Europeană pentru Poştă
şi Telecomunicaţii CEPT (Conferénce Européene des Postes et
Télécommunications). Spre deosebire de alte reţele celulare, care oferă numai
standardele pentru interfaţa radio şi interferenţele cu alte reţele, în cazul GSM, sunt
definite toate interferenţele. Specificaţiile concrete ale sistemului sunt elaborate de
Institutul European de standarde în Telecomunicaţii, ETSI (European
Telecommunications Standards Institute).
1
Venter Paul RST IV

Sistemul GSM este un sistem bidirecţional şi nu se limitează numai la

asigurarea de servicii telefonice, de calitatea celor terestre, pentru echipamente
portabile şi mobile.

Dintre alte numeroase facilităţi se remarcă:

• Înglobarea unor caracteristici ISDN cum ar fi:

- o numerotare completă ISDN;

- transmisiuni de date cu viteze până la 9,6 kbit/s.

• Admiterea de transmisiuni de faximile (Grupul 3 FAX=analog), cu toate că

reluarea transmisiei, datorită cerinţelor de sincronizare şi probabilităţii de eroare pe
canalul radio, conduce la limitări tehnice serioase.

• Transmiterea de mesaje asigurând două servicii:

- Serviciul pentru mesaje scurte punct la punct, SMSPP;

- Serviciul pentru mesaje scurte difuzate în toată celula, SMSCB.

Calitatea comunicaţiei în fonie este superioară faţă de sistemele analogice în cazul

unui raport semnal/zgomot (interferenţă) mai mic. De asemenea, viteza
transmisiunilor de date este mai mare dacât în cazul sistemelor analogice, iar rata
erorilor este mai mică.

GSM extinde funcţia de mobilitate la nivelul abonatului, prin utilizarea

modulului personal de identitate (SIM - Subscriber Identity Module). La
introducerea SIM într-un terminal, acesta este dedicat abonatului. La fiecare apel,
folosind proceduri de control a autenticităţii, reţeaua GSM verifică dacă utilizatorul
este un abonat autentic.Securitatea este sporită prin introducerea secretizării
comunicaţiilor (fonie, fax sau date) la nivelul interfaţei radio. Se exclude astfel
posibilitatea interceptării radio a unei comunicaţii.

2
Venter Paul RST IV

Evolutia GSM:

1979

Alocarea unor domenii de frecvenţă pentru serviciul de comunicaţii celulare

1982

Este creat grupul special pentru comunicaţii mobile (GSM) în cadrul CEPT

1986

Este format un nucleu permanent la Paris

1987

Pe baza experimentelor şi a evaluării variantelor de prototip sunt alese principalele

metode de transmisie

1988

Sunt acceptate oferte pentru sisteme de validare

1989

GSM devine un comitet tehnic în cadrul ETSI. Se fac oferte pentru sisteme
operaţionale

1990

Se încheie faza 1 în procesul de standardizare pentru GSM900

Se începe procesul de definire al recomandărilor pentru DCS1800

1991

Primul sistem GSM în funcţiune (la expoziţia TELECOM'91)

1992

Toţi operatorii europeni de sisteme GSM900 trec la faza comercială de exploatare

3
Venter Paul RST IV

Servicii GSM

Faza 1

1. Servicii suport:

- Transmisiuni de date asincrone şi sincrone cu viteze cuprinse între 300-9600 bit/s

(inclusiv 1200, 75 bit/s asincron),

- PAD (Packet Assembler/Disassembler) asincrone 300-9600 bit/s,

- Fonie şi date (alternativ) cu opţiunea fonie urmată de date.

2. Teleservicii:

- Telefonie,

- Apeluri de urgenţă (fonie),

- Serviciu de mesaje scurte sursă-destinatar (SMSPP),

- Serviciu de difuzare de mesaje scurte, sursă-destinatari multipli (SMSCB),

- Grupul 3 Telefax.

3. Servicii suplimentare:

- Transferul apelului: necondiţionat, când abonatul mobil este ocupat, nu răspunde

sau nu este găsit în reţea,

- Interdicţia apelurilor de la abonat spre reţea sau a apelurilor internaţionale

(eventual cu excepţia ţării de origine),

- Blocarea, la cerere, a tuturor apelurilor spre abonatul mobil sau atunci când
abonatul mobil nu este în teritoriul acoperit de reţeaua de apartenenţă.

Faza 2

Faza 2 cuprinde un set mult mai larg de servicii şi de funcţii, actualizate faţă de
proiectul iniţial, în conformitate cu experienţa rezultată din exploatarea fazei 1, cu
noile cerinţe ale pieţei şi cu progresele tehnologice. Câteva dintre modificările care
apar în faza 2 datorită îmbunătăţirilor şi dezvoltărilor sunt:

4
Venter Paul RST IV

- armonizarea specificaţiilor pentru GSM şi DCS1800,

- introducerea canalelor vocale de viteză redusă care vor dubla capacitatea de

trafic,

- îmbunătăţirea serviciilor de mesaje scurte,

- introducerea modulului de identitate al abonatului (SIM).

- Păstrarea unui apel (o comunicaţie în desfăşurare este păstrată pe durata în care se

răspunde la un apel nou sau se iniţiază o nouă comunicaţie; abonatul poate comuta
între două conexiuni).

- Comunicaţie simultană cu mai mulţi abonaţi (maxim 6); acest serviciu este o
combinaţie între serviciile ”Coferinţă” din ISDN şi ”Al treilea interlocutor”
specific telefoniei).

- Grup închis de utilizatori: Un grup de abonaţi care beneficiază de servicii limitate

de a ieşi şi/sau intra cu apeluri;

- Indicaţia taxării: Se oferă informaţii on-line asupra costului convorbirii în

desfăşurare;

- Serviciul de mesaje scurte cu date nestructurate: permite operatorului, în

competiţia pentru piaţă să-şi definească şi să ofere servicii noi, nestandardi-zate;

- Restricţii impuse de operator (pentru diverşi abonaţi).

Domenii de frecvenţă alocate GSM

Alocat varianta standard Solicitat pentru Sens comunicaţie

suplimentare

890 - 915 MHz 872 - 888 MHz Staţie mobilă→staţie de

bază

935 - 960 MHz 917 - 933 MHz Staţie de bază→Staţie

mobilă

5
Venter Paul RST IV

Domeniul de frecvenţe utilizat de standardul GSM în varianta standard, are alocat

un domeniu de frecvenţă de 25 MHz. Ecartul între frecvenţa de emisie şi cea de
recepţie pentru un canal radio duplex este de 45 MHz. Folosind o bandă de
comunicaţie, pe fiecare sens, de 200kHz şi asigurând benzi de gardă de 100 kHz, la
capetele domeniului, se obţin 124 de canale radio. Canalele radio au la bază o
structură cu diviziune în timp implementată pe mai multe purtătoare
(TDMA/FDMA).

Infrastructura retelei

Structura unei reţele GSM este destul de complicată. În principiu, există trei
elemente principale: Base Station Subsystem (BSS), Network an Switching
Subsystem (NSS) şi GPRS Core Network. Base Station Subsystem este acea
componentă care permite conectarea telefoanelor mobile la centrala de telefonie
mobilă. Ea este formată din staţiile GSM pe care le vedem la tot pasul în zilele
noastre şi care sunt numite Base Transceiver Station (BTS), precum şi din unităţile
de control pentru staţii (BSC). Staţiile GSM sunt de obicei dotate cu antene
unidirecţionale. Zona de acoperire din jurul unei staţii/celule GSM este împărţită
radial în sectoare, pentru fiecare din ele fiind repartizată una sau două antene. Un
tip comun de sectorizare este cea de tip trifoi, cu trei sectoare de 120o fiecare.O
unitate de control pentru staţii (BSC) controlează de obicei zeci sau sute de antene,
direcţionând traficul către NSS. Într-o reţea GSM există mai multe BSC-uri
regionale care concentrează conexiunile dintr-o anumită zonă şi le transmite către
MSC, o componentă a NSS. Network Switching Subsystem (NSS) este acea
componentă a unei reţele GSM similară cu centrala telefonică a unei reţele de
telefonie fixă. Ea realizează managementul convorbirilor din reţea şi asigură
interconectivitatea cu alte reţele de telefonie mobilă sau fixă. Cea mai importantă
componentă a NSS este Mobile Switching Center (MSC). Aceasta este
responsabilă în principal cu direcţionarea apelurilor şi a SMS-urilor. De asemenea,
prin intermediul MSC-ului, un utilizator din reţeau GSM poate contacta un
utilizator de telefonie fixă. GPRS sau General Packet Radio Service este un
serviciu de telefonie mobilă pentru transmisia de date, bazat pe trunchierea fluxului
de date în pachete. GPRS Core Network, cea de-a treia componentă a unei reţele
GSM, este responsabilă cu managementul acestui serviciu de date.

6
Venter Paul RST IV

7
Venter Paul RST IV

Atentionare in timp real

Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență ”RO-ALERT” va fi

implementat pe teritoriul României în scopul prevenirii pierderii de vieți omenești
ca urmare a fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase, stabilește o
Ordonanță de Urgență adoptată astăzi de guvern.

Prin Sistemul ”RO-ALERT” vor fi transmise populației mesaje de avertizare în

timp real, prin intermediul tehnologiilor moderne din domeniul comunicațiilor și
tehnlogiei informațiilor. Sisteme similare și-au dovedit eficiența în SUA, Olanda,
Lituania, Franța, Germania și Belgia.

Sistemul ”RO-ALERT” are o serie de avantaje:

- Transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului iminent prin

intermediul rețelelor operatorilor de telefonie mobilă;
- Transmiterea rapidă a mesajelor către toți utilizatorii aflați în arealul
amenințat chiar în condiții de congestie a rețelelor operatorilor de telefonie
mobilă;
- Afișarea instantanee a mesajelor pe ecranul terminalului mobil fără a fi
necesară vreo intervenție a utilizatorului;
- Repetarea ciclică a mesajelor de alertare la intervale de timp configurabile;
- Receptarea mesajelor de avertizare și de către terminalele aflate în roaming;
- Acuratețea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informațiilor
furnizate de surse autorizate.

Sisteme similare și-au dovedit eficiența în SUA, Olanda, Lituania, Franța,

Germania și Belgia.

Wireless Emergency Alerts(WEA)

Este un sistem de alerta folosit in Statele Unite ale Americi proiectat sa difuzeze
alerte de urgenta catre telefoane mobile si pagere.

8
Venter Paul RST IV