Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Catedra Finanțe și Bănci

Lucru individual

A studentei Iovu Inga

Anul, grupa II, MK 1502

la disciplina „Finanțe”

Coordonatori științifici:
Mîrzac Mariana
Lachi Cristina

Chișinău, 2015
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1. Selectați principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați analiza în
dinamică și în structură a indicatorilor selectați.

Tabelul 1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mil lei

Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014
Taxa pe valoarea adăugată 9146,4 10464,3 10671,8 12174,1 12852,0

Contribuţii de asigurări sociale de stat 5985,3 6562,6 7150,0 7756,2 8362,6

obligatorii

Granturi 2002,0 1075,1 1636,4 2083,8 4127,1

Accizele 2074,0 2666,7 2893,6 3508,2 3428,1

Venituri nefiscale 1874,9 1628,8 2110,3 2130,2 3250,0

Impozitul pe venit din salariu 1544,7 1769,1 2027,0 2205,7 2447,0

Impozitul pe venit 483,9 571,4 1966,7 2052,4 2430,5

Total venituri publice 27540,2 30139,7 33530,3 36899,5 42446,8

Tabelul 2. Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea Modificarea
Modificarea Modificarea
absolută a absolută a
relativă a relativă a
Indicatori veniturilor în 2014 veniturilor în 2014
veniturilor în 2014 veniturilor în 2014
față de 2010, mil față de 2013, mil
față de 2010, % față de 2013,%
lei lei
Taxa pe valoarea
3705,6 677,9 40,51 5,56
adăugată

Contribuţii de

asigurări sociale de 2377,3 606,4 39,71 7,81

stat obligatorii

Granturi 2125,1 2043,3 106,14 98,05

Accizele 1354,1 -80,1 65,28 -2,28

Venituri nefiscale 1375,1 1119,8 73,34 52,56

Impozitul pe venit
902,3 241,3 58,41 10,93
din salariu
Impozitul pe venit 1946,6 378,1 402,27 18,42

Total venituri 14906,6 5547,3 54,12 15,03

∆CPTVA 2014-2010=CPTVA 2014-CPTVA2010=12852,0-9146,4=3705,6 mil. lei

∆CPTVA 2014/2010=((CPTVA 2014-CPTVA2010)/ CPTVA2010)*100%= ((12852,0-9146,4)/9146,4)*100% = 40,51%
∆CPTVA 2014-2013=CPTVA 2014-CPTVA2013=12852,0-12174,1=677,9 mil. lei
∆CPTVA 2014/2013=((CPTVA 2014-CPTVA2013)/ CPTVA2013)*100%= ((12852,0-12174,1)/12174,1)*100% = 5,56%

Grafic, Concluzii:

4000
3500 Taxa pe valoarea adăugată

3000
Contribuţii de asigurări sociale de
2500 stat obligatorii
2000 Granturi
1500
1000 Accizele

500
Venituri nefiscale
0
2014-2010 2014-2013
-500 Impozitul pe venit din salariu

Impozitul pe venit

450
Taxa pe valoarea adăugată
400

350 Contribuţii de asigurări

sociale de stat obligatorii
300
Granturi
250

200 Accizele

150 Venituri nefiscale

100
Impozitul pe venit din
50
salariu
0 Impozitul pe venit
2014/2010 2014/2013
-50
 În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată statul a
asigurat o creştere continuă a veniturilor publice care au crescut în sumă absolută cu 14906,6 şi respectiv 5547,3
milioane lei în anul 2014 comparativ cu 2010 şi respectiv 2014 comparativ cu 2013. Astfel observăm că în anul
2014 veniturile publice au crescut într-un ritm mult mai înalt ca în anul precedent.
Ritmul de creştere a veniturilor publice în 2014 a fost de 15,03% comparativ cu anul precedent şi de
54,12% comparativ cu anul 2010. În sumă absolută cel mai mult au crescut granturile (cu 2043,3 milioane lei în
2014 faţă de 2013), urmate de veniturile nefiscale (cu 1119,8 milioane lei în 2014 faţă de 2013) şi taxa pe valuarea
adăugată (cu 677,9 milioane lei în 2014 faţă de 2013), apoi urmează contribuţiile de asigurări sociale de stat
obligatorii(cu 606,4 milioane lei în 2014 faţă de 2013) şi impozitul pe venit( cu 378,1 milioane lei în 2014 faţă de
2013). Totodată observăm că cel mai puţin au crescut impozitul pe venitul din salariu (cu 241,3 milioane lei în
2014 faţă de 2013) şi accizele care au înregistrat o modificare absolută de -80,1 milioane lei în 2014 faţă de 2013 .
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2013 a fost pus accentul pe creşterea
veniturilor pentru granturi, aceeaşi tendinţă fiind urmată şi în anul 2014 înregistrînd o modificare relativă în 2014
de 98,05% faţă de anul 2013 .Totodată observăm o pondere semnificativă în cazul veniturilor nefiscale, şi anume
de 52,56 % în 2014 faţă de anul 2013.
Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014

Taxa pe valoarea adăugată 33,21 34,71 31,82 32,99 30,27

Contribuţii de asigurări sociale de stat 21,73 21,07 21,32 21,01 19,70

obligatorii

Granturi 7,26 3,56 4,88 5,64 9,72

Accizele 7,53 8,84 8,62 9,50 8,07

Venituri nefiscale 6,80 5,40 6,29 5,77 7,65

Impozitul pe venit din salariu 5,60 5,86 6,04 5,97 5,76

Impozitul pe venit 1,75 1,89 5,86 5,56 5,72

Total 83,88 81,33 84,83 86,44 86,89

gsCPTVA2010= (CP2010/CPt)*100%= (9146,4/27540,2)*100%=33,21%

gsCPTVA2011= (CP2011/CPt)*100%= (10464,3/30139,7)*100%=34,71%
gsCPTVA2012= (CP2012/CPt)*100%= (10671,833530,3)*100%=31,82%
gsCPTVA2013= (CP2013/CPt)*100%= (12174,1/36899,5)*100%=32,99%
gsCPTVA2014= (CP2014/CPt)*100%= (12852,0/42446,8)*100%=30,27%
Grafic, concluzii:

100% Impozitul pe venit

90%
80% Impozitul pe venit din
salariu
70%
60% Venituri nefiscale
50%
Accizele
40%
30%
Granturi
20%
10%
Contribuţii de asigurări
0% sociale de stat obligatorii
2010 2011 2012 2013 2014

În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul veniturilor publice cele
mai importante venituri sunt veniturile din taxa pe valoarea adăugată (30-32% în total venituri publice), urmate de
veniturile din contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii( 19-21% în total venituri publice), granturi (6-10%
în total venituri publice) şi accize (7-10% în total venituri publice). Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit
aport în cadrul veniturilor publice, doar că într-o măsură mai mică,deţinînd o pondere nesemnificativă şi anume
veniturile fiscale (6-8% în total venituri publice), impozitul pe venit din salariu(6% în total venituri publice) şi
impozitul pe venit (6% în total venituri publice).
În dinamică observăm că structura veniturilor nu a suferit modificări semnificative şi este evidentă o
tendinţă de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de la 21,73 % în anul 2010 la 19,7% în
anul 2014 şi a taxei pe valoarea adăugată de la 33,21% în anul 2010 la 30,27% în anul 2014, iar pe fonul acestei
reduceri are loc o creştere uşoară a ponderii în total venituri publice a celorlalte categorii de venituri . Totodată
observăm o creştere mai pronunţată în cazul impoyitului pe venit de la 1,75 % în 2010 la 4,72% în anul 2014,
celelate categorii de venituri înregistrînd mici creşteri de 1-2%.
 2. Selectați principalele 7 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați analiza în
dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Tabelul 4. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN, mil lei
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014

Cheltuieli de ordin social 21407,0 22945,7 24625,0 26003,3 29044,7

Cheltuieli de ordin economic 3197,2 3616,4 4611,3 5801,3 7624,8

Menţinerea ordinii publice,apărarea şi 1540,8 1804,8 1948,2 2190,0 2580,9

securitatea statului

Serviciile de stat cu destinaţie 1361,6 1456,6 1750,6 2084,0 2155,0

generală

Justiţia şi jurisdicţia constituţională 339,1 351,6 354,8 583,1 634,4

Serviciul datoriei de stat 547,6 662,4 666,4 492,6 591,8

Protecţia mediului înconjurător şi 127,6 220,4 291,4 390,7 578,8

hidrometeorologia

Total cheltuieli publice 29326,4 32101,0 35373,5 38651,3 44393,1

Tabelul 5. Analiza în dinamică a cheltuielilor BPN

Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea
absolută a absolută a relativă a relativă a
Indicatori cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în
2014 față de 2010, 2014 față de 2013, 2014 față de 2010, 2014 față de 2013,
mil lei mil lei % %
Cheltuieli de ordin
7637,7 3041,4 35,67 11,69
social

Cheltuieli de ordin
4427,6 1823,5 138,48 31,43
economic

Menţinerea ordinii

publice,apărarea şi 1040,1 390,9 67,50 17,84

securitatea statului

Serviciile de stat cu
793,4 71 58,26 3,40
destinaţie generală
Justiţia şi jurisdicţia
297,3 51,3 87,67 8,79
constituţională

Serviciul datoriei de
44,2 99,2 8,07 20,13
stat

Protecţia mediului

înconjurător şi 451,2 188,1 353,60 48,14

hidrometeorologia

Total cheltuieli 12066,7 5741,8 41,14 14,85

∆CPChS 2014-2010=CPCh S 2014-CP Ch S 2010=29044,7-21407,0=7637,7mil. lei

∆CPCh S 2014/2010=((CPCH S 2014-CPCh S 2010)/ CPCh S 2010)*100%= ((29044,7-21407,0)/ 21407,0)*100% = 35,67%
∆CPCh S 2014-2013=CPCh S2014-CPCh S2013=29044,7-26003,3=3041,4mil. lei
∆CPCh S 2014/2013=((CPCh S 2014-CPCh S2013)/ CPCh S2013)*100%= ((29044,7-26003,3)/ 26003,3)*100% = 11,69%
Grafic, Concluzii:
9000

8000
Cheltuieli de ordin social
7000
Cheltuieli de ordin economic
6000
Menţinerea ordinii publice,apărarea şi
5000 securitatea statului
Serviciile de stat cu destinaţie
4000 generală
Justiţia şi jurisdicţia constituţională
3000
Serviciul datoriei de stat
2000
Protecţia mediului înconjurător şi
1000 hidrometeorologia

0
2014-2010 2014-2013
 400
Cheltuieli de ordin social
350

300 Cheltuieli de ordin economic

250
Menţinerea ordinii
publice,apărarea şi securitatea
200 statului
Serviciile de stat cu destinaţie
150 generală

100 Justiţia şi jurisdicţia

constituţională

50
Serviciul datoriei de stat

0
2014/2010 2014/2013

În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată statul a
asigurat o creştere continuă a cheltuielilor publice care au crescut în sumă absolută cu 12066,7 şi respectiv 5741,8
milioane lei în anul 2014 comparativ cu 2010 şi respectiv 2014 comparativ cu 2013. Astfel observăm că în anul
2014 cheltuielile publice au crescut într-un ritm mult mai înalt ca în anul precedent.
Ritmul de creştere a cheltuielilor publice în 2014 a fost de 14,85% comparativ cu anul precedent şi de
41,14% comparativ cu anul 2010. În sumă absolută cel mai mult au crescut cheltuielile de ordin social (cu 3041,4
milioane lei în 2014 faţă de 2013), urmate de cheltuielile de ordin economic (cu 1823,5 milioane lei în 2014 faţă de
2013) şi cheltuielile efectuate pentru menţinerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului(cu 390,9 milioane
lei în 2014 faţă de 2013), apoi urmează cheltuielile pentru protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologie(cu
188,1 milioane lei în 2014 faţă de 2013) şi cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat ( cu 378,1 milioane lei în
2014 faţă de 2013). Totodată observăm că cel mai puţin au crescut cheltuielile pentru serviciiile de stat cu
destinaţie generală (cu 71 milioane lei în 2014 faţă de 2013) şi cheltuielile pentru justiţia şi jurisdicţia
constituţională care au înregistrat o modificare absolută de 51,3 milioane lei în 2014 faţă de 2013 .
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2013 a fost pus accentul pe creşterea
cheltuielilor pentru protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologie, aceeaşi tendinţă fiind urmată şi în anul
2014 înregistrînd o modificare relativă în 2014 de 48,14% faţă de anul 2013 . Totodată observăm o pondere
semnificativă în cazul cheltuielilor de ordin economic, şi anume de 31,43 % în 2014 faţă de anul 2013.
Tabelul 6. Analiza în structură a cheltuielilor BPN, % în totalul cheltuielilor
Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014

Cheltuieli de ordin social 72,99 71,47 76,06 67,27 65,42

Cheltuieli de ordin economic 10,90 11,26 13,03 15,00 17,17

Menţinerea ordinii publice,apărarea şi 5,25 5,62 5,50 5,66 5,81

securitatea statului

Serviciile de stat cu destinaţie 4,64 4,53 4,94 5,39 4,85

generală

Justiţia şi jurisdicţia constituţională 1,15 1,09 1,00 1,50 1,42

Serviciul datoriei de stat 1,86 2,06 1,88 1,27 1,33

Protecţia mediului înconjurător şi 0,43 0,68 0,82 1,01 1,30

hidrometeorologia

Total 97,22 96,71 103,23 97,1 97,3

gsCPChS010= (CP2010/CPt)*100%= (21407,0/29326,4)*100%=72,99%

gsCPChS2011= (CP2011/CPt)*100%= (22945,7/32101,0)*100%=71,47%

gsCPChS2012= (CP2012/CPt)*100%= (24625,0 /35373,5)*100%=76,06%

gsCPChS2013= (CP2013/CPt)*100%= (26003,3/38651,3)*100%=67,27%

gsCPChS2014= (CP2014/CPt)*100%= (29044,7/44393,1)*100%=65,42%

Grafic, concluzii:

Protecţia mediului înconjurător şi

100%
hidrometeorologia
90%
Serviciul datoriei de stat
80%

70%
Justiţia şi jurisdicţia constituţională
60%

50% Serviciile de stat cu destinaţie

generală
40%
Menţinerea ordinii
30%
publice,apărarea şi securitatea
statului
20%
Cheltuieli de ordin economic
10%

0%
Cheltuieli de ordin social
2010 2011 2012 2013 2014

În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul cheltuielilor publice
cele mai importante venituri sunt cheltuielile de ordin social (65-67% în total cheltuieli publice), urmate de
cheltuielile de ordin economic ( 15-17% în total cheltuieli publice), cheltuielile pentru menţinerea ordinii publice,
apărarea şi securitatea statului (5-6% în total cheltuieli publice) şi cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinaţie
generală (4-5% în total cheltuieli publice). Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit aport în cadrul veniturilor
publice, doar că într-o măsură mai mică, deţinînd o pondere nesemnificativă şi anume cheltuielile pentru justiţia şi
jurisdicţia constituţională (1-2% în total cheltuieli publice), cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat (1% în total
cheltuieli publice) şi cheltuielile pentru protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologie (1% în total cheltuieli
publice).

În dinamică observăm că structura cheltuielilor nu a suferit modificări semnificative şi este evidentă o

tendinţă de reducere a cheltuielilor de ordin social, de la 72,99 % în anul 2010 la 65,42% în anul 2014, iar pe fonul
acestei reduceri are loc o creştere uşoară a ponderii în total cheltuieli publice a celorlalte categorii de cheltuieli. O
creştere mai evidenţiată o putem observa în cazul cheltuielilor de ordin economic de la 10,9% în anul 2010 la
17,17% în anul 2014, celelalte categorii înregistrînd creşteri uşoare de 0,2-1%.
 II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza Raportului
Financiar al unei întreprinderi.

Întreprinderea analizată: VINĂRIA-BARDAR S.A.

1. Analiza gestiunii activelor circulante:

Tabelul 7. Indicatorii gestiunii activelor circulante a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei

Numărul de rotaţii 𝑉𝑉2014 AC2014=80493360 0,508

Nrot2014= 𝐴𝐶2014
în 2014 40899452
Nrot2014=80493360=0,508
Nrot2014

Numărul de rotaţii 𝑉𝑉2015

Nrot2015=𝐴𝐶2015 AC2015=
𝐴𝐶2014+𝐴𝐶2015
= 0,378
2
în 2015 80493360+56937782 137431142
= =68715571
2 2
Nrot2015
26009620
Nrot2015=68715571=0,378

Durata în zile a unei 365 365 718,503

Drot2014=𝑁𝑟𝑜𝑡2014 Drot2014=0,508=718,503
rotaţii în 2014
Drot2014

Durata în zile a unei 365 365 965,608

Drot2015=𝑁𝑟𝑜𝑡2015 Drot2015=0,378=965,608
rotaţii în 2015
Drot2015

Efectul de Eînc/ac =(Drot2015- 26009620 17608512

Eînc/ac=(965,608-718,503)* 365
încetinire/accelerare 𝑉𝑉1
Drot2014)* 365 =17608512
Eînc/ac

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că în anul 2015 activele circulante din cadrul întreprinderii
VINĂRIA-BARDAR S.A. nu au fost gestionate eficient.
 Astfel observăm că numărul de rotații a scăzut faţă de 2014, iar durata unei rotații s-a majorat din cauză că
în anul 2015 durata unei rotații a activelor circulante a crescut cu aproximativ 247 zile. Astfel în fiecare zi de
întîrziere întreprinderea a ratat încasări din vînzări de 71289,522 lei pe zi.
În total înregistrîndu-se blocări de fonduri în active circulante în sumă de 17608512lei ceea ce a generat o
instabilitate a activității întreprinderii date și o gestiune necorespunzătoare a activelor circulante.
2. Determinarea capacității de plată a întreprinderii:

Tabelul 8. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii

Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Lichiditatea 𝑀𝐵+𝐼𝑇𝑆 856132+0 1,803 0,2-0,3 +1,503
Labs= Labs= = 1,803
𝐷𝑇𝑆 474697
absolută
Labs

Lichiditatea 𝐴𝐶−𝑆𝑡 68715571−35815475 1,916 0,7-0,8 +1,116

Lint= Lint=
𝐷𝑇𝑆 17166079
intermediară 32900096
=17166079=1,916
Lint

Lichiditatea 𝐴𝐶 68715571 0,400 1-2 -1.6

Lcur = Lcur= =0,400
𝐷𝑇𝑆 17166079
curentă
Lcur

Solvabilitatea 𝑇𝐴 77217925 1,890 >1

Solv =𝑇𝐷 Solv= =1,890
40849445
Solv

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată are o capacitate foarte rea de a achita
datoriile, astfel la 1 leu de datorii revin 1,890 lei de active.
În ceea ce privește capacitatea imediată de plată putem constata că întreprinderea are o capacitate rea de
achitare a datoriilor pe termen scurt. Nici unul din cei 3 indicatori nu sunt încadrați în limite.O problemă
identificată este în cazul lichidității absolute care este deasupra limitei intervalului optim cu 1,503 , deci putem
recomanda întreprinderii de a micșora mijloacele bănești din contul oferirii unor creanțe. O altă problemă este
evidențiată în cazul lichidității intermediare care la fel se află deasupra limitei optime cu 1,116, deci putem afirma
că întreprinderea dispune de mojloace băneşti, investiţii pe termen scurt şi creaţe suficiente pentru a acoperi
 datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a stocurilor. Astfel întreprinderii date îi putem recomanda să
micşoreze viteza de rotaţie a stocurilor, adică micşorarea vînzărilor. În cazul lichidităţii curente deviere a limitei
optimale cu -1,6 , deci întreprinederea nu este predispusa de a-şi plăti datoriile curente de aceea ea poate să apeleze
la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. Însă pentru a ajunge în limita optimală îi putem recomanda
întreprinderii de a micşora stocurille de mărfuri şi materiale şi mijloacele băneşti prin oferirea creanţelor, pentru că
un nivel ridicat al lor nu este benefic pentru întreprindere.
Vorbind despre solvabilitatea întreprinderii VINĂRIA-BARDAR S.A putem menţiona că are o valoare de
1,890, adică mai mare de 1, ceea ce dă dovadă că întreprinderea analizată are o capacitate majoră de a-şi achita
obligaţiile băneşti imediate şi îndepărtate faţă de terţi.

3. Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii:

Tabelul 9. Indicatorii rentabilității

Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Rentabilitatea 𝑃𝐵 12783404 49,14% >20%
∗ 100% Rv= ∗ 100%=49,14%
𝑉𝑉 26009620
vînzărilor
Rv

Rentabilitatea 𝑃𝑃𝐼 TA=

𝑇𝐴 2014+𝑇𝐴2015 3,63% >25% -21,37%
∗ 100% 2
economică 𝑇𝐴
68715571+68715571
= =68715571
2
Rec

2497611
Rec= ∗ 100%=3,63%
68715571
Rentabilitatea 𝑃𝑛𝑒𝑡 𝐾𝑃2014+𝐾𝑃2015 7,45% >15% -7,55%
∗ 100% KP= =
𝐾𝑃 2
financiară
35847361+31145125
Rfin =33496243
2

2497611
Rfin= ∗ 100%=7,45%
33496243

Concluzie:
În rezultatul calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată nu are un rezultat operaţional net
tocami bun. Totuşi unicul avantaj îl prezintă rentabilitatea vînzerilor care se încadrează în limita optimală, putem
menţiona că în întreprinderea dată există o legătură strînsă între rezultatul financiar şi veniturile din vînzări
 obţinute. Totodată observăm o problemă în cadrul rentabilităţii economice care se află sub limita optimală şi
anume cu 21,37 % mai puţin, ceea ce înseamnă că întreprinderea trebuie să întreprindă măsuri pentru eficientizarea
utilizării activelor existente, poate ar fi raţional ca o parte din ele să fie lichidate. O altă problemă o putem observa
în cazul rentabilităţii financiare la care la fel se observă o deviere limitei optimă cu 7,55% mai puţin, constituind
7,45 %, ceea ce ne arată că întreprinderea are o capacitate nu prea eficientă de a utiliza capitalul propriu pentru a
obţine profit. În cazul dat sfatul pe care il voi da întreprinderii analizate este de a se retrage dintr-o afacere pentru
o anumită perioadă.

4. Analiza structurii financiare a întreprinderii:

Tabelul 10. Indicatorii fondului de rulment și ai capacității de îndatorare a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
Capacitatea de 𝐷𝑇 DT=Dfin TL+DTLcalc+DfinTS+ 1,479
îndatorare 𝐾𝑃 DcomTS+DTScalc=27959712+947009+11468027+
globală 5223355+474697=46072800
CÎG 46072800
CÎG= =1,479
31145125

Capacitatea de 𝐷𝑇𝐿 DTL= Dfin 1,265

îndatorare la 𝐾𝑃 TL+DTLcalc=27959712+11468027=39427739
termen 39427739
CÎT= =1,265
31145125
CÎT
Rezerva de (2-CÎG)*KP RÎT =(2-1,479)*31145125=16226610,125 16226610,125
împrumut
totală
RÎT
Rezerva de (1-CÎT)*KP RÎTL =(1-1,265)* 3114525= -8253458,125 8253458,125
împrumut pe
termen lung
RÎTL
Rezerva de RÎT-RÎTL RÎTS =16226610,125 – (-8253458,125)= 2448068,25
împrumut pe 2448068,25
termen scurt
RÎTS
 Fondul de St+Cr+MB+ITS FRB=36815475+20190350+856132+0= 56861957
rulment brut 56861957
FRB
Fondul de FRB-DTS DTS= DfinTS+ DcomTS+DTScalc= 39695878
rulment net 11468027+5223355+474697=17166079
FRN FRN=56861957-17166079=39695878

Fondul de FRB-DTS-DTL FRP=56861957-17166079-39427739=268139 -268139

rulment propriu
FRP
Fondul de FRN-FRP FRS=39695878-268139=39427739 39427739
rulment străin
FRS
Necesarul de (SMM+Cr)- NFR=(35815475+20190350)- 50307775
fond de (Dcom+Dcalc) (5223355+474697)=50307775
rulment
NFR
Trezoreria netă FRN-NFR TN=39695878-50307775= -10611897 10611897
TN

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am realizat că întreprinderea are o structură puţin stabilă, astfel indicatorul
fondului de rulment net este pozitiv, ceea ce ne permite să afirmăm că la întreprindere se respectă criteriul
estimaţiei resurselor deasemenea observăm că trezoreria netă este mai mare decît zero. Totodată putem constata că
întreprinderea VINĂRIA-BARDAR S.A nu are un grad înalt de autofinanţare. Fondul de rulement propriu este
negativ, ceea ce înseamnă că capitalul propriu nu este suficient pentru a acoperi necesarul de finanţare a activelor
imobilizate, astfel ele vor fi finanţate din datoriile pe termen lung. Întreprinderea trebuie să-şi modifice structura
financiară şi să găsească modalităţi pentru a converti datoriile pe termen scurt în datorii pe termen lung.
Prin urmare întreprinderea are rezerve considerabile de împrumut, acest lucru este confirmat şi de indicatorii
capacităţii de îndatorare care sunt încadraţi în limitele optimale. Întreprinderea VINĂRIA-BARDAR S.A mai
paote lua cu împrumut 16226610,125 lei, dintre care împrumuturi pe termen lung 8253458,125 lei şi împrumuturi
pe termen scurt 2448068,25 lei.