Capitolul 1

Calculul elementelor orizontale a unei platforme industriale

Să se proiecteze o platformă industrială cu dimensiunile rețelei de grinzi 16,2 x 6,2 m și
platelaj metalic, conform datelor inițiale:

𝑞 𝑛 = 22 𝑘𝑁/𝑚2 : 𝛾𝑓1 = 1,2 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛ță; 𝛾𝑓2 = 1,05

Grinzile și stîlpii sunt proiectați din oțel marca 𝐶235 cu 𝑅𝑦 = 230 𝑀𝑃𝑎, 𝑅𝑢 =
350 𝑀𝑃𝑎 , 𝑅𝑢𝑛 = 360 𝑀𝑃𝑎 − 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑜𝑖 și 𝑅𝑦 = 230 𝑀𝑃𝑎, 𝑅𝑢 = 350 𝑀𝑃𝑎 , 𝑅𝑢𝑛 =
360 𝑀𝑃𝑎 − 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑙𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒 , platilajul se sudează pe grinzi cu sîrmă Cb-08A Э42;

1.1 Determinarea dimensiunilor platelajului.

𝑛0 = 150

𝐸 2,06 ∗ 105
𝐸1 = =
1 − 𝜈2 1 − 0,3 2
= 2,26 ∗ 105 𝑀𝑃𝑎

𝐸 − 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 = 2,06 ∗ 105 𝑀𝑃𝑎

𝑙𝑝𝑙 4𝑛0 72 𝐸1 4 ∗ 150 72 ∗ 2,26 ∗ 105 ∗ 106 ∗

= (1+ 4 )= + (1 + ) = 98
𝑡𝑝𝑙 15 𝑛0 + 𝑞 𝑛 15 1504 ∗ 22 ∗ 103

𝑙𝑝𝑙 − 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑡𝑝𝑙 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖

𝒕𝒑𝒍 = 𝟏𝟎 𝒎𝒎

𝑙𝑝𝑙
= 94 𝑚𝑚; 𝑙𝑝𝑙 = 98 ∗ 1,0 = 98 𝑐𝑚
10
𝐿 1620
𝑛= = = 16,53 = 17
𝑙𝑝𝑙 98

𝐿 1620
𝑎= = = 95.29
𝑛 17
Am obținut deschiderea platelajului 95.29cm

1
 1.2 Dimensionarea grinzilor de platelaj

p n  22кН / м 2

t pl  10mm;

a  95.29 сm

l1  6.2m;

R y  230MPа;

 f 1  1.2;

 f 2  1.05;

 Încărcarea suplimentară din greutatea proprie a platilajului

gpl=7850*tpl=7850*10*10-3=0,785kN/m

unde: masa specifică a oțelului-7850kg/m3

 Încărcarea liniară de calcul pe grinda platilajului

𝑛
q=[𝛾𝑓1 𝑝𝑛 + 𝛾𝑓2 (𝑔𝑝𝑙 + 𝑔𝑔𝑟.𝑝 )]𝑎=[1,2 ∗ 22 + 1,05(0,785 + 0,5)] ∗ 0,9529 =

= 26.3𝑘𝑁/𝑚

unde : 𝛾𝑓1 = 1,2

𝛾𝑓2 = 1,05

Pn- sarcina utilă normată

𝑛
𝑔𝑝𝑙 -încărcarea din greutatea proprie a platelajului
𝑛
𝑔𝑔𝑟𝑝 - înărcarea din greutatea grinzii de platelaj(0,3…0,5)kN/m2

 Momentul de încovoiere maxim

𝑞𝑙 2 26.36 ∗ 6.22
𝑀𝑚𝑎𝑥 = = = 126.65𝑘𝑁𝑚
8 8
𝛾𝑛 𝑀𝑥 0,95 ∗ 126.65 ∗ 103
𝑊𝑐 = = = 475,56 𝑐𝑚2
𝑅𝑦 𝛾𝑐 230 ∗ 1,1
2
Conform anexei 9 adoptăm profilul dublu T 36 cu modulul de rezistență Wx=743cm3

h= 360mm Ix=13380 cm4

tw=d=7,5mm Sx= 423 cm4

t=12,3mm R= 12

m=48,6kg A= 61,9 cm2

b=145mm

𝐴𝑓
Precizăm valoarea coeficientului c1 în funcție de raportul
𝐴𝜔

𝐴𝑓 = 𝑏 ∗ 𝑡 = 145 ∗ 12,3 = 1783.5 𝑚𝑚2

𝐴𝜔 = ( ℎ − 2𝑡 − 2𝑅)𝑑 = (360 − 2 ∗ 12.3 − 2 ∗ 14) ∗ 6,5 = 2305.5 𝑚𝑚2

𝐴𝑓 1783.5
= = 0.77 = 0.8
𝐴𝜔 2305.5

Conform anexei 4 C1 = 1,09

 Verificăm rezistența

𝛾𝑛 𝑀𝑚𝑎𝑥 0,95 ∗ 126.65 ∗ 103

𝜎= = = 148.56 𝑀𝑃𝑎
𝐶1 𝑊𝑥 1.09 ∗ 743

𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1,1 = 253 𝑀𝑃𝑎

𝜎 < 𝑅𝑦 𝛾𝑐

Rezistența după tensiunile normale este asigurată.

 Rezistența după tensiunile tangențiale.

𝛾𝑛 𝑄𝑆𝑥 0,95 ∗ 81.71 ∗ 423 ∗ 10
𝜏= = = 32.72 𝑀𝑃𝑎
𝐼𝑥 𝑡𝜔 13380 ∗ 0,75
𝑞𝑙 26.36 ∗ 6.2
𝑄𝑚𝑎𝑥 = = = 81.71𝑘𝑁𝑚
2 8
3
𝑅𝑠 𝛾𝑐 = 0,58𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 0,58*230*1,1= 146.74MPa

Unde : 𝑆𝑥 - momentul static al semisecțiunii

𝐼𝑥 - momentul de inerție al secțiunii grinzii

𝑡𝜔 - grosimea inimii

𝜏 ≤ 𝑅𝑠 𝛾𝑐

Rezistența după tensiunile tangențiale este asigurată

 Verificarea rigidității

𝑙 5𝑞 𝑛 𝑙 3 5 ∗ 23,24 ∗ 6.23
= = = 0,00261
𝑓 384𝐸𝐼𝑥 384 ∗ 2,06 ∗ 105 ∗ 13380 ∗ 10−8 ∗ 106 ∗ 10−3

𝑛 𝑛
𝑞 𝑛 = (𝑝𝑛 + 𝑔𝑝𝑙 + 𝑔𝑔𝑝𝑙 )𝑎 = (22 + 0,785 + 0,48) ∗ 0,9529 = 23,24𝑘𝑁/𝑚2
𝑛
𝑔𝑔𝑝𝑙 = 𝑚 ∗ 10−2 = 0,48

𝑙
= 0.00261 < 0,004
𝑓

Rigiditatea este asigurată

4
 1.3 Calculul grinzilor principale

Date inițiale:
𝑘𝑁 𝑛
𝐿 = 16,2 𝑚; 𝑙1 = 6.2 𝑚 ; 𝑎 = 0,95 𝑚 ; 𝑡𝑝𝑙 = 10 𝑚𝑚 ; 𝑝𝑛 = 22 ;𝑔
𝑚2 𝑝𝑙
𝑛
= 0,785 𝑘𝑁; 𝑔𝑔𝑟.𝑝𝑙 = 0,48 𝑘𝑁 ; 𝑅𝑦 = 230 𝑀𝑃𝑎;

 Încărcarea totală
𝑛
𝑛 𝑛 𝑛
𝑔𝑔𝑝𝑙 0,48 𝑘𝑁
𝑞 = (𝑝 + 𝑔𝑝𝑙 + ) 𝑙1 = (22 + 0,785 + ) ∗ 6.2 = 144.36 2 ;
𝑎 0,95 𝑚
𝑛
𝑛
𝑔𝑔𝑝𝑙𝑛
0,48
𝑞 = (1,2𝑝 + 1,05(𝑔𝑝𝑙
+ )) 𝑙1 = (1,2 ∗ 22 + 1,05 (0,785 + )) ∗ 6.2 =
𝑎 0,95
𝑘𝑁
= 218.69 2
𝑚
 Momentul maxim

𝑞𝑙 2 218.69 ∗ 16,22
𝑀𝑚𝑎𝑥 = = = 7174.12𝑘𝑁𝑚
8 8
 Forța tăietoare maximă
𝑞𝑙 218.69 ∗ 16,2
𝑄𝑚𝑎𝑥 = = = 1771.38𝑘𝑁
2 2
𝑀𝑥 = 𝛼𝑀𝑚𝑎𝑥 = 1,05 ∗ 7174.12 = 7532.82 𝑘𝑁𝑚

𝑄𝑥 = 𝛼𝑄𝑚𝑎𝑥 = 1,05 ∗ 1771.38 = 1859.94 𝑘𝑁

𝛼 - coefficient care ține seama de greutatea proprie a grinzii principale 𝛼 = 1,05 ;

Grinzile principale se calculează după domeniul elastic de comportare a oțelului

𝛾𝑛 𝑀𝑥 0,95 ∗ 7532.82 ∗ 103

𝑊𝑐 = = = 28285.25 𝑐𝑚2
𝑅𝑦 𝛾𝑐 230 ∗ 1,1
5
Începem dimensionarea cu determinarea înălțimii.

 Înălțimea se determină din 2 condiții

1. Consumul minim de metal ℎ𝑜𝑝𝑡

𝑊𝑐
ℎ𝑜𝑝𝑡 = 𝑘√
𝑡𝜔

3ℎ
K=1,1 ; 𝑡𝜔 = 7 +
1000

1
ℎ= 𝑙
10
h= 0,1*16,2 = 1,62 cm = 1620 mm
3 ∗ 1620
𝑡𝜔 = 7 + = 7 + 3,96 = 11,86
1000
Adoptăm 𝑡𝜔 = 12 𝑚𝑚

28285.25
ℎ𝑜𝑝𝑡 = 1,1√ = 168.88𝑐𝑚
1

2. Asigurarea rigidității

Înălțimea minimală a grinzii

5𝛾𝑐 𝑅𝑦 𝑙 𝑙 𝑞 𝑛 5 ∗ 1,1 ∗ 230 ∗ 16,2 ∗ 400 ∗ 144,36
ℎ𝑚𝑖𝑛 = [ ] = = 1.0944 𝑐𝑚
24 𝐸 𝑓 𝑞 24 ∗ 2,03 ∗ 105 ∗ 218,69

Din anexa 9 tab. 5 alegem înălțimea grinzii cu lățimea foii 𝒃𝒇𝒐𝒊 = 𝟏𝟓𝟎𝟎𝒎𝒎

Înălțimea inimii ℎ𝜔

𝒉𝝎 = 𝟏𝟓𝟎𝟎 − 𝟏𝟎 = 𝟏𝟒𝟗𝟎𝒎𝒎

 Grosimea inimii
𝑘𝑄𝑋 𝛾𝑛
𝑡𝜔 ≥
𝐼𝑥 𝑅𝑠 𝛾𝑐
1,5 ∗ 1859.94 ∗ 0,95 ∗ 10
𝑡𝜔 = = 0.12 ∗ 10 = 1,2 𝑐𝑚
149 ∗ 0,58 ∗ 230 ∗ 1,1

6
 𝑅𝑦 230
ℎ𝜔 √ 149√
2,06 ∗ 105
𝐸
𝑡𝜔 ≥ = = 9.05 𝑚𝑚
5,5 5,5
Adoptăm grosimea inimii 𝒕𝝎 = 𝟏𝟒𝒎𝒎

Grosimea tălpii 𝑡𝑓

𝑡𝑓 ≈ 2𝑡𝜔

𝑡𝑓 = 2 ∗ 14 = 28 𝑚𝑚

Adoptăm grosimea tălpii 𝒕𝒇 = 𝟐𝟖 𝒎𝒎

 Înălțimea grinzii principlale:

ℎ = ℎ𝜔 + 2 𝑡𝑓

ℎ = 149 + 2 ∗ 2.8 = 154.6 𝑐𝑚

ℎ 154.6
𝐼𝑐 = 𝑊𝑐 = 28285.25 = 2186449.825 𝑐𝑚4
2 2
3
𝑡𝜔 ℎ𝜔 1 ∗ 1493
𝐼𝑖𝑛𝑖𝑚 = = = 275662.41 𝑐𝑚4
12 12
𝐼𝑡𝑝 = 𝐼𝑐 − 𝐼𝑖𝑛𝑖𝑚 = 2186449.852 − 275622.41 = 1910827.41 𝑐𝑚4

ℎ0 = ℎ𝜔 + 𝑡𝑓 = 149 + 2.8 = 151.8 𝑐𝑚

𝒉 = 𝟏𝟓𝟒. 𝟔 𝒄𝒎

 Determinăm aria tălpii

2𝐼𝑡𝑝 2 ∗ 1910827.41
𝐴𝑓 = = = 165.84 𝑐𝑚2
ℎ02 151.82

 Lățimea tălpii
𝐴𝑓 165.84
𝑏𝑓 = = = 59.22 cm = 592.2mm
𝑡𝑓 2.8

7
Condițiile necesare care trebuie respectate pentru alegerea lățimii tălpii

1. 𝑏𝑓 ≥ 𝑏𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙
1 1
2. 𝑏𝑓 = ( − ) ℎ = 64 − 25,6 = 38,4 𝑐𝑚
2 5
1
3. 𝑏𝑓 ≥ ℎ; 𝑏𝑓 ≥ 12,8 𝑐𝑚
10
4. 𝑏𝑓 ≥ 180 𝑚𝑚
5. 𝑏𝑓 ≤ 600𝑚𝑚

Adoptăm lățimea tălpii din tab.9.6 𝒃𝒇 = 𝟔𝟎𝟎 𝒎𝒎

 Verificăm talpa grinzii la stabilitatea locală

𝑏𝑒𝑓 𝐸
≤ 0,5√
𝑡𝑓 𝑅𝑦

𝑏𝑓 − 𝑡𝜔 600 − 14
𝑏𝑒𝑓 = = = 293𝑚𝑚
2 2

293 2,06 ∗ 105

= 10.4 ≤ 0,5√ = 14,07
28 260

Stabilitatea locală este asigurată.

Verificăm rezistența tălpii după tensiunile normale calculînd momentul de inerție și

modulul de rezistență

 Momentul de inerție
3
𝑡𝜔 ℎ𝜔 ℎ𝜔 𝑡𝑓
𝐼𝑥 = + 2𝑡𝑓 𝑏𝑓 ( + ) 2 ≥ 𝐼𝑐
12 2 2
1 ∗ 1493
𝐼𝑥 = + 2 ∗ 2.8 ∗ 60(74.5 + 1.4)2 = 2266427.06 𝑐𝑚4
12
𝐼𝑥 ≥ 𝐼𝑐

Condiția este satisfăcută.

8
  Modulul de rezistență.
𝐼𝑥
𝑊𝑥 = ≥ 𝑊𝑐
0,5ℎ
2266427.06
𝑊𝑥 = = 30421.83 𝑐𝑚3
0,5 ∗ 1149
𝑊𝑥 ≥ 𝑊𝑐 = 28285.25 𝑐𝑚2

Condiția este satisfăcută.

𝛾𝑛 𝑀𝑥 103
𝜎𝑥 = ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐
𝑊𝑥

0,95 ∗ 7532.82 ∗ 103

𝜎𝑥 = = 235.23𝑀𝑃𝑎
30421.83
𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 260 ∗ 1,1 = 253MPa

𝜎𝑥 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

Condiția este satisfăcută.

9
 1.4 Variația secțiunii grinzii compuse

Pentru a reduce consumul de metal se micșorează secțiunea grinzii aproape de reazem.

Variația secțiunii se efectuează prin micșorarea lățimii tălpii. Distanța pînă la secțiunea
micșorată va fi egală cu :
𝑙
𝑥=
6
16,2
𝑥= = 2,7
6
𝛼𝑞𝑥(𝑙 − 𝑥) 1,05 ∗ 218.69 ∗ 2,7(16,2 − 2,7)
𝑀𝑥1 = = = 4184.9 𝑘𝑁𝑚;
2 2
𝛾𝑛 𝑀𝑥1 0,95 ∗ 4184.9 ∗ 103
𝑊𝑐1 = = = 18480 𝑐𝑚2
𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐 195.5 ∗ 1,1

𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐 − 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ț𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟ă 𝑐𝑎𝑝 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝 𝑙𝑎 î𝑛𝑡𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟

𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 0,85 = 195.5𝑀𝑃𝑎

ℎ 154.6
𝐼𝑐1 = 𝑊𝑐1 = 18487.1 = 1429052.83 𝑐𝑚4
2 2
3
𝑡𝜔 ℎ𝜔 1 ∗ 1493
𝐼𝑖𝑛𝑖𝑚 = = = 275662.41 𝑐𝑚4
12 12
𝐼𝑡𝑝1 = 𝐼𝑐1 − 𝐼𝑖𝑛𝑖𝑚 = 1429052.83 − 275662.41 = 1153390.42 𝑐𝑚4

 Determinăm aria tălpii

2𝐼𝑡𝑝1 2 ∗ 1153390.42
𝐴𝑓1 = 2 = 2
= 100,1 𝑐𝑚2
ℎ0 151.8

 Lățimea tălpii
𝐴𝑓1 100.1
𝑏𝑓1 = = = 35.75 cm = 357.5mm
𝑡𝑓 2.8

Condițiile necesare care trebuie respectate pentru alegerea lățimii tălpii

1. 𝑏𝑓1 ≥ 𝑏𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙
1
2. 𝑏𝑓1 ≥ ℎ; 𝑏𝑓 ≥ 12,8 𝑐𝑚
10
10
 3. 𝑏𝑓1 ≥ 180 𝑚𝑚
𝑏𝑓 480
4. 𝑏𝑓1 ≥ = = 240
2 2

Adoptăm lățimea tălpii din tab.9.6 𝒃𝒇𝟏 = 𝟑𝟔𝟎 𝒎𝒎

Verificarea tensiunilor

 Momentul de inerție
3
𝑡𝜔 ℎ𝜔 ℎ𝜔 𝑡𝑓
𝐼𝑥1 = + 2𝑡𝑓 𝑏𝑓1 ( + ) 2 ≥ 𝐼𝑐1
12 2 2
1.4 ∗ 1493
𝐼𝑥1 = + 2 ∗ 2.8 ∗ 36(74.5 + 1.4)2 = 385927.38 + 1161379.29
12
= 1547306.67 𝑐𝑚4

𝐼𝑥1 ≥ 𝐼𝑐1

Condiția este satisfăcută.

 Modul de rezistență
𝐼𝑥1
𝑊𝑥1 = ≥ 𝑊𝑐1
0,5ℎ
1547306.67
𝑊𝑥1 = = 20016.9 𝑐𝑚3
0,5 ∗ 154.6
𝑊𝑥1 ≥ 𝑊𝑐1 = 18480 𝑐𝑚2

Condiția este satisfăcută.

 Tensiunile normale

𝛾𝑛 𝑀𝑥 1 103
𝜎𝑥1 = ≤ 𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐
𝑊𝑥1

0,95 ∗ 4184.9 ∗ 103

𝜎𝑥1 = = 198.4𝑀𝑃𝑎
20029.18
𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐 = 221 ∗ 1,1 = 215.05 MPa

𝜎𝑥1 ≤ 𝑅𝜔𝑦 𝛾𝑐

Condiția este satisfăcută.

11
 1.5 Verificarea rezistenței stabilității globale și rigidității grinzii compuse

 Tensiuni normale.

𝛾𝑛 𝑀𝑥 103
𝜎𝑥 = ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐
𝑊𝑥

0,95 ∗ 7532.82 ∗ 103

𝜎𝑥 = = 253,0𝑀𝑃𝑎
28285.25
𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1,1 = 253MPa

𝜎𝑥 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

Condiția este satisfăcută.

 Tensiuni tangențiale
𝛾𝑛 𝑄𝑥 𝑆𝑥 1
𝜏= ≤ 𝑅𝑠 𝛾𝑐
𝐼𝑥1 𝑡𝜔

ℎ𝜔 𝑡𝑓 𝑡𝜔 ℎ𝜔 2
𝑆𝑥1 = 𝑏𝑓1 𝑡𝑓 ( + ) + ;
2 2 8
1 ∗ 1492
𝑆𝑥1 = 2.8 ∗ 36(74.5 + 1.4) + = 10980.87 𝑐𝑚3 ;
8
0,95 ∗ 1859.94 ∗ 10 ∗ 10980.87
𝜏= = 125,39𝑀𝑃𝑎
1547306.67 ∗ 1
𝑅𝑠 𝛾𝑐 = 0,58 ∗ 230 ∗ 1,1 = 146,74MPa

𝜏 ≤ 𝑅𝑠 𝛾𝑐 ;

Condiția este satisfăcută.

 Tensiunile locale.
𝛾𝑛 𝐹
𝜎𝑙𝑜𝑐 = ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐
𝑙𝑒𝑓 𝑡𝜔

𝑙𝑒𝑓 = 𝑏 + 2𝑡𝑓 = 14.9 + 2 ∗ 2.8 = 20.5 𝑐𝑚

𝐹 = 2𝑄𝑚𝑎𝑥 = 2 ∗ 81.71 = 163.42𝑘𝑁

0,95 ∗ 16.423 ∗ 10
𝜎𝑙𝑜𝑐 = = 63.1𝑀𝑃𝑎
20.5 ∗ 1
12
 𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 260 ∗ 1,1 = 146.74MPa

𝜎𝑙𝑜𝑐 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

Rezistența inimii grinzii este asigurată și nu este necesitatea de a utiliza nevurile.

 Tensiuni echivalente.

2 2
𝜎𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣 = √𝜎𝑥1 + 𝜎𝑙𝑜𝑐 − 𝜎𝑥1 𝜎𝑙𝑜𝑐 + 3𝜏12 ≤ 1,15𝑅𝑦 𝛾𝑐

𝛾𝑛 𝑀𝑥 1 103 ℎ𝜔 0,95 ∗ 4184.9 ∗ 103 ∗ 149

𝜎𝑥1 = = = 181.34𝑀𝑃𝑎
𝑊𝑥1 ℎ 20016.9 ∗ 154.6
ℎ𝜔 𝑡𝑓
𝑆𝑓1 = 𝑏𝑓1 𝑡𝑓 ( + ) = 2.8 ∗ 36(74.5 + 1.4) = 7650.72 𝑐𝑚3 ;
2 2
𝑆𝑓1 − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑐 𝑎𝑙 𝑡ă𝑙𝑝𝑖𝑖 𝑓𝑎ță 𝑑𝑒 𝑎𝑥𝑎 𝑥

𝛾𝑛 𝑄𝑥 1 𝑆𝑓1 0,95 ∗ 1239.9 ∗ 10 ∗ 7650.72

𝜏𝑥1 = = = 58.24𝑀𝑃𝑎
𝐼𝑥1 𝑡𝜔 1547306.67 ∗ 1

𝜎𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣 = √181.342 + 63.12 − 181.34 ∗ 63.1 + 3 ∗ 58.242 = 169.75𝑀𝑃𝑎

1,15𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 1,15 ∗ 230 ∗ 1,1 = 290,95 𝑀𝑃𝑎

𝜎𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣 ≤ 1,15𝑅𝑦 𝛾𝑐

Condiția este satisfăcută.

Stabilitatea globală este asigurată din condiția că înălțimea grinzii a fost stabilită mai
mare ca înălțimea minimă.
𝐿 16,2
𝑄𝑥1 = 𝛼𝑞𝑔𝑟.𝑝𝑟 ( − 𝑥) = 1,05 ∗ 218.69 ( − 2,7) = 1239.9 𝑘𝑁𝑚;
2 2

𝑙𝑒𝑓 𝑏𝑓 𝑏𝑓 𝑏𝑓 𝐸
≤ [0,35 + 0,0030 + (0,76 − 0,02 )] √ ;
𝑏𝑓 𝑡𝑓 𝑡𝑓 ℎ𝑓 𝑅𝑦

𝑙𝑒𝑓 95.29
= = 2.64
𝑏𝑓 36

13
 𝑙𝑒𝑓 60 60 60 2,06 ∗ 105
= [0,35 + 0,0032 + (0,76 − 0,02 )] √ = 15.78;
𝑏𝑓 2.8 2.8 151.8 260

𝑙𝑒𝑓
≤ 15.78
𝑏𝑓

1.6 Verificarea stabilității locale a elementelor grinzii.

 Verificarea stabilității locale a tălpii

𝑏𝑒𝑓 𝐸
≤ 0,5√
𝑡𝑓 𝑅𝑦

𝑏𝑓 − 𝑡𝜔 60 − 1.4
𝑏𝑒𝑓 = = = 29,3
2 2

293 2,06 ∗ 105

= 10.46 ≤ 0,5√ = 14,07
28 260

Stabilitatea locală este asigurată.

 Verificarea stabilității locale a inimii

 Zveltețea condiționată a inimii:

ℎ𝜔 𝑅𝑦 149 230
𝜆𝜔 = √ = √ = 3,51
𝑡𝜔 𝐸 1.4 2,06 ∗ 105

𝜆𝜔 ≥ 3,2

Condiția nu este asigurată de aceea inima iși poate pierde stabilitatea. Inima se va întări
cu rigidizări transversale amplasate la distața ’’a’’ cu condiția că 𝑎 < 𝑎𝑚𝑎𝑥 = 2ℎ𝜔 =
2 ∗ 149 = 298 𝑐𝑚
𝐿 16,2
𝑎= = = 2.31 𝑚
7 7
 Lățimea rigidizărilor
ℎ𝜔 1490
𝑏ℎ = + 40 = + 40 = 89.6 = 90 𝑚𝑚
30 30
14
  Grosimea rigidizărilor

𝑅𝑦 230
𝑡𝑠 ≥ 2𝑏ℎ √ = 2 ∗ 90√ = 5,94
𝐸 2,06 ∗ 105

Adoptăm 𝒕𝒔 = 𝟔 𝒎𝒎

1.7 Verificarea stabilității panourilor de reazem

Primul panou

Z1= 1,4295 m
𝛾𝑛 𝛼𝑞𝑧1 (𝑙 − 𝑧1 ) 0,95 ∗ 1,05 ∗ 218.69 ∗ 1,4295(16,2 − 1,4295)
𝑀𝑧1 = =
2 2
= 2302.98𝑘𝑁𝑚
𝑙 16,2
𝑄𝑧1 = 𝛾𝑛 𝛼𝑞 ( − 𝑧1 ) = 0,95 ∗ 1,05 ∗ 218.69 ( − 1,4295) = 1455.12 𝑘𝑁
2 2
 Tensiunile în primul panou

𝛾𝑛 𝑀𝑧 1 103 ℎ𝜔 0,95 ∗ 2302.98 ∗ 103 ∗ 149

𝜎1 = = = 105.34𝑀𝑃𝑎
𝑊𝑥1 ℎ 20016.9 ∗ 154.6
𝛾𝑛 𝑄𝑧1 0,95 ∗ 1239.9 ∗ 10
𝜏1 = = = 56.46𝑀𝑃𝑎
ℎ𝜔 𝑡𝜔 149 ∗ 1.4

 Tensiuni tangențiale critice

0,76 𝑅𝑠 0,76 133.4
𝜏𝑐𝑟 = 10,3 (1 + ) = 10,3 (1 + ) = 146.8𝑀𝑃𝑎
𝜇2 𝜆2𝜔 1,552 3.512

𝑅𝑠 = 0,58 𝑅𝑦 = 0,58 ∗ 230 = 133.4 𝑀𝑃𝑎

𝑎 231
𝜇= = = 1,55
ℎ𝜔 149

 Calculăm parametrul 𝛿1

𝑏𝑓1 𝑡𝑓 3 36 2.8 3
𝛿1 = 𝛽 ( ) = 0,8 ( ) = 2.42;
ℎ𝜔 𝑡𝜔 149 1.4

 Tensiunile critice

15
 𝐶2 𝑅𝑦 55.5 ∗ 230
𝜎𝑐𝑟 = = = 1036.1 𝑀𝑃𝑎
𝜆2𝜔 3.512
𝑎
𝑅𝑦 115.4 230
𝜆𝑎 = 2 √ = √ = 2,72
𝑡𝜔 𝐸 1.4 2,06 ∗ 105

𝐶1 𝑅𝑦 33,13 ∗ 230
𝜎𝑙𝑜𝑐.𝑐𝑟 = = = 1031.1 𝑀𝑃𝑎
𝜆2𝑎 2.722
𝑎
𝐶1 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 8 î𝑛 𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛ță 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 ș𝑖 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝛿
ℎ𝜔

𝐶𝑐𝑟 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 8 î𝑛 𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛ță 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝛿

 Verificarea stabilității locale

𝜎 𝜎𝑙𝑜𝑐 2 𝜏 2
√( + ) + ( ) ≤ 𝛾𝑐 = 1,1
𝜎𝑐𝑟 𝜎𝑙𝑜𝑐.𝑐𝑟 𝜏𝑐𝑟

105.34 63.1 2 56.46 2

√( + ) +( ) = 0,17 ≤ 𝛾𝑐 = 1,1
1036.1 1031.1 146.8

Stabilitatea inimii în panourile de la rezeme este asigurată.

Panoul din mijlocul grinzii

Z2= 8.1 m
𝛾𝑛 𝛼𝑞𝑧2 (𝑙 − 𝑧2 ) 0,95 ∗ 1,05 ∗ 218.69 ∗ 8.1(16,2 − 8.1)
𝑀𝑧2 = = = 7156.19𝑘𝑁𝑚
2 2
𝑙 16,2
𝑄𝑧2 = 𝛾𝑛 𝛼𝑞 ( − 𝑧2 ) = 0,95 ∗ 1,05 ∗ 218.69 ( − 8.1) = 0 𝑘𝑁
2 2
 Tensiunile din panoul de mijloc

𝛾𝑛 𝑀𝑧 2 103 ℎ𝜔 0,95 ∗ 7156.19 ∗ 103 ∗ 149

𝜎2 = = = 211.2 𝑀𝑃𝑎
𝑊𝑥 ℎ 30421.83 ∗ 154.6
𝛾𝑛 𝑄𝑧2 0,95 ∗ 0 ∗ 10
𝜏2 = = = 0 𝑀𝑃𝑎
ℎ𝜔 𝑡𝜔 149 ∗ 1

16
  Tensiuni tangențiale critice
0,76 𝑅𝑠 0,76 133.4
𝜏𝑐𝑟 = 10,3 (1 + ) = 10,3 (1 + ) = 146.8𝑀𝑃𝑎
𝜇2 𝜆2𝜔 1,552 3.512

𝑅𝑠 = 0,58 𝑅𝑦 = 0,58 ∗ 260 = 150,8 𝑀𝑃𝑎

𝑎 231
𝜇= = = 1,55
ℎ𝜔 149

 Calculăm parametrul 𝛿2

𝑏𝑓 𝑡𝑓 3 60 2.8 3
𝛿2 = ( ) = 0,8 ( ) = 1,28;
ℎ𝜔 𝑡𝜔 149 1.4

 Tensiunile critice
𝐶𝑐𝑟 𝑅𝑦 32.04 ∗ 230
𝜎𝑐𝑟 = = = 599,12 𝑀𝑃𝑎
𝜆2𝜔 3.512
𝑎
𝑅𝑦 115.5 230
𝜆𝑎 = 2 √ = √ = 2.72
𝑡𝜔 𝐸 1.4 2,06 ∗ 105

𝐶1 𝑅𝑦 17.06 ∗ 230
𝜎𝑙𝑜𝑐.𝑐𝑟 = = = 530.96 𝑀𝑃𝑎
𝜆2𝑎 2.722
𝑎
𝐶1 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 8 î𝑛 𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛ță 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 ș𝑖 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝛿
ℎ𝜔

𝐶𝑐𝑟 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 8 î𝑛 𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛ță 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝛿

 Verificarea stabilității locale

𝜎 𝜎𝑙𝑜𝑐 2 𝜏 2
√( + ) + ( ) ≤ 𝛾𝑐 = 1,1
𝜎𝑐𝑟 𝜎𝑙𝑜𝑐.𝑐𝑟 𝜏𝑐𝑟

211.2 63.1 2 0 2
√( + ) +( ) = 0,22 ≤ 𝛾𝑐 = 1,1
599.12 530.96 146.8

Stabilitatea inimii în panourile de la rezeme este asigurată.

17
 1.8 Calculul îmbinării inimă tălpi

Îmbinarea inimă-talpă se execută prin cordoane de sudură. Cordoanele de sudură se

realizează prin sudură manuală pe ambele părți a inimii cu sîrmă marca Cb-08A;
Rwf = 180 Mpa( din anexa 2 pentru sîrmă de sudat); Rwz=162 Mpa( conform anexei
pentru oțel marca C 235)

𝛽𝑅𝜔𝑓 = 0,7 ∗ 180 = 126; 𝛽𝑓 = 0,7

𝛽𝑅𝜔𝑧 = 1 ∗ 162 = 162; 𝛽𝑧 = 1

 Calculul după 𝑅𝜔𝑓

𝑄𝑥 𝑆𝑓1 1859.94 ∗ 7650.72

𝑇= = = 9.19
𝐼𝑥1 1547306.67
𝐹 163.42
𝑉= = = 8𝑘𝑁
𝑙𝑒 20.5

√𝑇 2 + 𝑉 2 √9.192 + 82
𝑘𝑓 = = = 0,439 𝑐𝑚
2𝛽𝑓 𝛽𝑅𝜔𝑓 𝛽𝑅𝜔𝑧 𝛾𝑐 2 ∗ 0,7 ∗ 180 ∗ 1 ∗ 1,1

Adoptăm grosimea cordonului de sudură 𝒌𝒇 = 𝟕 𝒎𝒎

Calculul reazemelor grinzii principale

Reacțiunea de reazem 𝐹 = 𝑄𝑥 = 1859.94 𝑘𝑁

Din condiția la strivire calculăm aria necesară a rigidizării de reazem

𝛾𝑛 𝐹 0,95 ∗ 1859.94 ∗ 10
𝐴𝑐 = = = 45.89 𝑐𝑚2
𝑅𝑝 𝛾𝑐 350 ∗ 1.1

𝑅𝑝 = 𝑅𝑢𝑛 = 350 𝑀𝑃𝑎

 Adoptăm lățimea nervurii

𝑏𝑠 = 𝑏𝑓1 = 360 𝑚𝑚

 Acceptăm grosimea după condiția

𝐴𝑠 45.89
𝑡𝑠 ≥ = = 1,27 𝑐𝑚
𝑏𝑠 36

Grosimea rigidizării 𝒕𝒔 = 𝟏𝟒 𝒎𝒎
18
  Verificăm stabilitatea nervurii
𝛾𝑛 𝐹
𝜎=
𝜑𝐴𝑚

𝐸 2,06 ∗ 105
𝐴𝑚 = 𝑏𝑠 𝑡𝑠 + 0,65𝑡𝜔2 √ = 36 ∗ 1,4 + 0,65 ∗ 1.4 2√
= 88.52 𝑐𝑚2
𝑅𝑦 230

𝑡𝑠 𝑏𝑠3 14 ∗ 363
𝐼𝑧 = = = 4544.32 𝑐𝑚4
12 12

𝐼𝑧 4544.32
𝑖𝑧 = √ =√ = 7.16 𝑐𝑚
𝐴𝑚 88.52

hω 149
𝜆𝑧 = = = 20.81 ≈ 20
iz 7.16

Conform anexei 5 𝜆𝑧 = 20 ⇒ 𝜑 = 0,9605

𝛾𝑛 𝐹 0,95 ∗ 1859.94 ∗ 10
𝜎= = = 207.82𝑀𝑃𝑎
𝜑𝐴𝑚 0,9605 ∗ 88.52

𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1,1 = 253MPa

𝜎 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

19
 Capitolul 2.
Calculul stîlpilor comprimați centric

2.1 Calculul stîlpului cu elemente depărtate

Să se determine secțiunea unui stîlp realizat din oțel clasa C235 (𝑅𝑦 = 230 𝑀𝑃𝑎 ).

Stîlpul este solicitat axial de o forță concentrată 𝑁0 = 2𝑄𝑥 = 2 ∗ 1859.94 =

3719.8 𝑘𝑁 . Lungimea 𝑙 = 𝐻 − ℎ𝑔𝑟.𝑝𝑙 − ℎ𝑔𝑟.𝑝𝑟 = 12 − 0,36 − 1,54 = 10,1 𝑚;

Unde : 𝐻 − 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă 𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑖

ℎ𝑔𝑟.𝑝𝑙 − î𝑛ă𝑙ț𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗;

ℎ𝑔𝑟.𝑝𝑟 − î𝑛ă𝑙ț𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑒;

 Aria unei ramuri , luînd în prealabil 𝜑0 = 0,7

𝛾𝑛 𝑁0 0,95 ∗ 3719.8 ∗ 10
𝐴𝑟 ≥ = = 109.7 𝑐𝑚2
2𝜑0 𝑅𝑦 𝛾𝑐 2 ∗ 0,7 ∗ 230 ∗ 1

În prealabil adoptăm secțiunea din două profile T55( anexa 9) pentru care 𝐴𝑟 =
118 𝑐𝑚 2 ; 𝑖𝑥 = 21,8 𝑐𝑚

 Tensiunea în stîlp
𝛾𝑛 𝑁 0,95 ∗ 3740 ∗ 10
𝜎= = = 197,8 𝑀𝑃𝑎
2𝜑𝑥1 𝐴𝑟 2 ∗ 0,761 ∗ 118

Unde: 𝜑𝑥1 = 0,834 − 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑒𝑖 5 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝜆𝑥

𝑙 1010
𝜆𝑥 = = = 46.3
𝑖𝑥 21.8

𝑁 = 𝑁0 + 𝐺𝑠𝑡 = 3719.8 + 23,8 = 3740 𝑘𝑁

𝐺𝑠𝑡 = 2𝛾𝑓 𝑙𝑚0 𝑔 = 2 ∗ 1,2 ∗ 10.1 ∗ 78,5 ∗ 9,81 ∗ 10−3 = 23,8 𝑘𝑁;

20
 𝑚0 − 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑙 𝑇50

𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1 = 230 𝑀𝑃𝑎

𝜎 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

2.2 Calculul elementelor de rigidizare

Vom adopta rigidizarea cu plăcuțe. Ramurile le amplasăm în așa fel ca 𝜆𝑒𝑓 ≤ 𝜆𝑥 .

Luînd coeficicientul de zveltețe al ramurii 𝜆𝑟 = 30 calculăm coeficientul de
zveltețe în raport cu axa y.

𝑖𝑥 = 0,38ℎ, 𝑖𝑦 = 0,44𝑏;

𝜆𝑒𝑓 = √𝜆2𝑥 − 𝜆2𝑟 = √46.32 − 302 = 39.28

 Raza de inerție
𝜇𝑦 𝑙 1 ∗ 1010
𝑖𝑦 = = = 25.7 𝑐𝑚
𝜆𝑒𝑓 39.28

𝑖𝑦 25.7
𝑖𝑦 = 0,52𝑏 ; 𝑏 = = = 49.42 𝑐𝑚
0,52 0,52
Adoptăm 𝒃 = 𝟓𝟎𝟎 𝒄𝒎

𝑏 ≥ 2𝑏1 + 100 = 2 ∗ 115 + 100 = 330 𝑐𝑚

 Verificăm stabilitatea în raport cu axa y

𝐼𝑦 = 2( 𝐼𝑦1 + 𝐴𝑟 𝑎2 ) = 2(1356 + 118 ∗ 22.252 ) = 119546.75𝑐𝑚4 ;

𝐼𝑦1 − 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑒𝑟ț𝑖𝑒 𝑎𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑟𝑎𝑚𝑢𝑟𝑖;

𝑏 50
𝑎= − 𝑧0 = − 2,75 = 22.25 𝑐𝑚 ;
2 2

𝐼𝑦 119546.75
𝑖𝑦 = √ = √ = 22.5 𝑐𝑚
𝐴 2 ∗ 118

𝑙𝑦 1010
𝜆𝑦 = = = 44.8
𝑖𝑦 22.5

Stabilim dimensiunile plăcuțelor 𝑑𝑝𝑙 = 0.75 ∗ 50 = 37.5 =

38 𝑚𝑚 ( 𝑑𝑒 𝑙𝑎 0, 5𝑏 𝑝î𝑛ă 𝑙𝑎 0,75𝑏 ) ;
21
𝒕𝒑𝒍 = 𝟏𝟎 𝒎𝒎 .

 Distanța dintre plăcuțe :

𝑙0 = 𝜆𝑟 𝑖𝑦1 = 30 ∗ 3,39 = 101.7𝑐𝑚;

Adoptăm 𝒍𝟎 = 𝟏𝟎𝟎 𝒄𝒎

 Distanța dintre centrele plăcuțelor:

𝑙𝑟 = 𝑙0 + 𝑑𝑝𝑙 = 100 + 38 = 138 𝑐𝑚 ;

 Coeficientul de zveltețe al ramurilor:

𝑙𝑜 100
𝜆𝑟 = = = 29,4
𝑖𝑦1 3,39

 Coeficientul de zveltețe transformat:

𝜆𝑒𝑓 = √𝜆2𝑦 − 𝜆2𝑟 = √44.82 − 29,42 = 33.8

 Verificarea stabilității în raport cu axa y

𝛾𝑛 𝑁 0,95 ∗ 3740 ∗ 10
𝜎= = = 1169.1 𝑀𝑃𝑎
2𝜑𝑦 𝐴𝑟 2 ∗ 0,890 ∗ 118

Unde: 𝜑𝑦 = 0,890 − 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑒𝑖 5 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝜆𝑒𝑓

𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1 = 230 𝑀𝑃𝑎

𝜎 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

 Forța tăietoare care o preiau plăcuțele:

−6
𝐸 𝑁 −6
2,06 ∗ 105 3740
𝑄𝑓𝑖𝑐 = 7,15 ∗ 10 (2330 − ) = 7,15 ∗ 10 (2330 − )
𝑅𝑦 𝜑𝑦 230 0,890
= 43.0 𝑘𝑁;

Unde : 𝜑𝑦 = 𝜑𝑚𝑖𝑛 = 0,885

 Forța tăietoare:
𝑄𝑓𝑖𝑐 𝑙𝑟 43.0 ∗ 1,25
𝑇= = = 60.3 𝑘𝑁;
2𝑐 2 ∗ 0,445

22
  Momentul de încovoiere :
1 1
𝑀= 𝑄𝑓𝑖𝑐 𝑙𝑟 = 43 ∗ 1,25 = 13.4 𝑘𝑁𝑚;
4 4
Unde: 𝑐 = 2𝑎 = 2 ∗ 22.25 = 44.5 𝑐𝑚

Plăcuțele le prindem de ramuri cu sudură de colț cu cordoane de grosimea 𝑘𝑓 = 10 𝑚𝑚.

Pentru sudură manuală cu electrozi E42 conform anexei 2 𝑅𝜔𝑓 = 180𝑀𝑃𝑎 ; pentru oțel
C235 din anexa 1 𝑅𝜔𝑧 = 160 𝑀𝑃𝑎

𝛽𝑅𝜔𝑓 = 0,7 ∗ 180 = 126 𝑀𝑃𝑎 < 𝛽𝑅𝜔𝑧 = 1 ∗ 160 = 160𝑀𝑃𝑎;

 Caracteristicele geometrice ale cordonului:

𝑙𝜔 = 𝑑𝑝𝑙 − 2𝑐𝑚 = 38 − 2 = 36 𝑐𝑚;

𝐴𝜔 = 𝛽𝑓 𝑘𝑓 𝑙𝜔 = 0,7 ∗ 1 ∗ 36 = 25.2 𝑐𝑚2 ;

2
𝛽𝑓 𝑘𝑓 𝑙𝜔 0,7 ∗ 1 ∗ 362
𝑊𝜔 = = = 151.2 𝑐𝑚3 ;
6 6
 Tensiunile în cordoanele de sudură

𝑀 13.4 ∗ 103
𝜎𝜔 = = = 88.62𝑀𝑃𝑎;
𝑊𝜔 151.2
𝑇 60.3 ∗ 10
𝜏𝜔 = = = 23.64 𝑀𝑃𝑎;
𝐴𝜔 25.5

 Tensiuni rezultate:

2 = √88.622 + 23.642 = 91.7 𝑀𝑃𝑎

𝜎 = √𝜎𝜔2 + 𝜏𝜔

𝑅𝜔𝑓 𝛾𝜔 𝛾𝑐 = 180 ∗ 1 ∗ 1 = 180

𝜎 < 𝑅𝜔𝑓 𝛾𝜔 𝛾𝑐

23
 2.3 Dimensionarea bazei stîlpului comprimat centric

Calculul bazei stîlpului cu traverse

Materialul stîlpului este oțel C235 ( 𝑅𝑦 = 230 𝑀𝑃𝑎; fundația sub stîlp se execută din
beton clasa C15( 𝑅𝑏 = 8,5 𝑀𝑃𝑎 ) , forța axială în stîlp 𝑁0 = 3719.8 𝑘𝑁

𝑁 = 𝑁0 + 𝐺𝑠𝑡 = 3719.8 + 23.8 = 3743.6 𝑘𝑁

𝐺𝑠𝑡 = 2𝛾𝑓 𝑙𝑚0 𝑔 = 2 ∗ 1,2 ∗ 10.1 ∗ 78,5 ∗ 9,81 ∗ 10−3 = 23,8 𝑘𝑁;

𝑚0 − 𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑙 𝑇55

Din considerente constructive

𝐵 > 𝑎1 + 2𝑡𝑡𝑟 + 2𝑐 = 550 + 2 ∗ 14 + 2 ∗ 86 = 750𝑚𝑚

Adoptăm în prealabil 𝑅𝑓 = 9.73 𝑀𝑃𝑎

 Lungimea plăcii de reazem :

𝑁∗𝛾 3743.6∗0.95∗10
𝐴𝑝𝑙 ≥ = = 3655.1 𝑚
𝑅𝑏,𝑙𝑜𝑐 9.73

𝐴𝑝𝑙 3655.1
𝐿 ≥ = = 48.7 𝑚
𝐵𝑝𝑙 75

𝐿𝑚𝑖𝑛 = 𝑏 + 𝑏1 + 8 = 50 + 18 + 8 = 76

Adoptăm dimensiunile 𝑩𝒙 𝑳 = 𝟕𝟓𝒙 𝟕𝟔 𝒄𝒎

 Tensiunile de contact între placa de reazem și beton

𝑁 3743.6 ∗ 10−3
𝑞𝑓 = = = 6.56 𝑀𝑃𝑎;
𝐵𝐿 0.75 ∗ 0,76

 Pentru sectorul 1 :
𝑏 550
= = 1.41, 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏2.4 𝛼 = 0,076
𝑎 389
 Momentul maxim:

24
 𝑘𝑁𝑐𝑚
𝑀1 = 𝛼𝑞𝑓 𝑎2 = 0,076 ∗ 6.56 ∗ 38.92 ∗ 10−1 = 75.4 ;
𝑐𝑚
 Pentru sectorul 2 :
𝑏1 180
= = 0,32 , 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏2.4 𝛼 = 0,060
𝑎1 550

 Momentul maxim:
𝑘𝑁𝑐𝑚
𝑀2 = 𝛽𝑞𝑓 𝑎12 = 0,060 ∗ 6.56 ∗ 552 ∗ 10−1 ÷ 2 = 59.5 ;
𝑐𝑚
 Momentul în consolă :

𝑞𝑓 𝑐 2 6.56 ∗ 8,62 ∗ 10−1 𝑘𝑁𝑐𝑚

𝑀3 = = = 24.25 ;
2 2 𝑐𝑚
 Grosimea plăcii de reazem:

6𝑀𝑚𝑎𝑥 6 ∗ 75.4 ∗ 10
𝑡≥√ =√ = 4.21 𝑐𝑚;
𝑅𝑦 𝛾𝑐 230 ∗ 1,1

Adoptăm grosimea plăcii de reazem 𝒕 = 𝟒𝟓𝟎 𝒎𝒎;

Prinderea traverselor de corpul stîlpului se va face cu sudură semiautomată cu sîrmă Cb-

08A; 𝑅𝜔𝑓 = 180 𝑀𝑃𝑎 ( din anexa 2 pentru sîrmă de sudat);

Înălțimea traversei :
𝛾𝑛 𝑁 0,95 ∗ 3743.6 ∗ 10
ℎ𝑡𝑟 ≥ = = 53.45 𝑐𝑚;
𝑛𝜔 𝛽𝑓 𝑘𝑓 𝑅𝜔𝑓 𝜑𝜔𝑓 𝛾𝑐 4 ∗ 0,7 ∗ 1,2 ∗ 180 ∗ 1 ∗ 1,1

Adoptăm 𝒉𝒕𝒓 = 𝟓𝟎 𝒄𝒎

 Verificăm tensiunile în traverse:

6𝑀𝑡𝑟 6 ∗ 3958.2 ∗ 10
𝜎𝑡𝑟 = 2 = = 67.85 𝑀𝑃𝑎
𝑡𝑡𝑟 ℎ𝑡𝑟 1,4 ∗ 502

𝑅𝑦 𝛾𝑐 = 230 ∗ 1,1 = 253 𝑀𝑃𝑎;

𝜎𝑡𝑟 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

𝑄𝑡𝑟 442 ∗ 10
𝜏𝑡𝑟 = = = 63.14 𝑀𝑃𝑎
𝑡𝑡𝑟 ℎ𝑡𝑟 1,4 ∗ 50
25
 𝑅𝑠 𝛾𝑐 = 0,58 ∗ 230 ∗ 1,1 = 146.74 𝑀𝑃𝑎;

𝜏𝑡𝑟 ≤ 𝑅𝑦 𝛾𝑐

Unde:

𝑄𝑡𝑟 𝑏12 24.6 ∗ 182

𝑀𝑡𝑟 = = = 3985.2 𝑘𝑁𝑐𝑚;
2 2
𝑄𝑡𝑟 = 𝑞𝑡𝑟 𝑏1 = 24.6 ∗ 18 = 442.8 𝑘𝑁 ;
𝑎1 55 𝑘𝑁
𝑞𝑡𝑟 = 𝑞𝑓 ( + 𝑡𝑡𝑟 + 𝑐) = 6.56 ( + 1,4 + 8,6) 10−1 = 24.6 ;
2 2 𝑐𝑚

 Verificarea cordonului de sudură care prinde traversele și ramurile de placa de

reazem:
𝛾𝑛 𝑁 0,95 ∗ 3743.6 ∗ 10
𝜏𝜔 = = = 114.9 𝑀𝑃𝑎;
𝛽𝑓 𝑘𝑓 ∑𝑖 𝑙𝜔𝑖 0,7 ∗ 1 ∗ 442

∑ 𝑙𝜔𝑖 = 2 ∗ 75 + 4 ∗ 55 + 4 ∗ 18 = 442 𝑐𝑚
𝑖

𝑅𝜔𝑓 𝛾𝜔 𝛾𝑐 = 180 ∗ 1 ∗ 1 = 180

𝜏𝜔 < 𝑅𝜔𝑓 𝛾𝜔 𝛾𝑐

Calculul capului stîlpului.

Grosimea plăcii de reazem se adoptă constructiv între limetele 16...30mm.

Adoptăm 𝒕𝒑 = 𝟐𝟓 𝒎𝒎. Șuruburile îndeplinesc doar funcția de fixare și se iau

constructiv .

 Rigidizările capului stîlpului.

Determinăm dimensiunile rigidizării capului stîlpului pentru 𝑘𝑓 = 8𝑚𝑚.

 Înălțimea rigidizării
𝑁 3542.7 ∗ 10
ℎ𝑛 = = = 79.87 𝑐𝑚;
4𝑘𝑓 (𝛽𝑅𝜔 𝛾𝜔 )𝑚𝑖𝑛 𝛾𝑐 4 ∗ 0,8 ∗ 126 ∗ 1,1

Adoptăm 𝒉𝒏 = 𝟖𝟎 𝒄𝒎;

26
  Grosimea rigidizării
𝑁 3542.7 ∗ 10
𝑡𝑛 = = = 2,08𝑐𝑚;
𝑙𝑒𝑓 + 𝑅𝑝 33 ∗ 360

𝑙𝑒𝑓 = 𝑏 + 2𝑡𝑝 = 36 + 2 ∗ 2,5 = 41𝑐𝑚;

Adoptăm 𝒕𝒏 = 𝟒𝟎 𝒎𝒎; (𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 9, 𝑡𝑎𝑏 9.6)

Bibliografie

1. Calculul elementelor de rezistență ale platformelor industriale în exemple. Alc.

Gh. Moraru , V. Țibichi, A. Taranenco. Secția de redactare, Editare și
Multiplicare a U.T.M., Chișinău , 2003.
2. Calculul și asamblarea elementelor din oțel ale platformelor industriale. Indicații
metodice. Alc. A. Ungureanu. Chișinău, 1991.-40 p.
3. C. Șerbescu și a. platforme metalice industriale. Iași: Institutul Politehnic “Gh.
Asachi ” ,1990.-347

4. СниП II 23-81* Стальные конструкции. Нормы проектирования. Москва:

Стройиздат, 1990. - 94 с.
5. Лихтарников Я. М., Ладыжевский Д. В., Клыков В. М. Расчет стальных
конструкций .Киев. Будивельник, 1984. – 368с.

27