Facultatea de istorie şi geografie

Specializarea: Relaţii internaţionale şi studii europene an III, gr. II

Disciplina: Teoria Relatiilor Internationale.

Tema Referatului:

Cooperarea economică româno-ucraineană

Student: Ungureanu Crina

 Introducere
În urmă cu cinci ani, relația dintre România și Ucraina era una aproape rece. Chestiunea
minorității românești, procesul de la Haga câștigat de România, canalul Bastroe si problema
Krivoi Rog erau obstacole majore în calea unei bune relații de vecinatate, chiar daca revoluțiile
portocalii din 2004 de la Kiev si București născusera speranța că relațiile vor fi fructuoase. însa
odată cu anexarea Crimeei de către Rusia si izbucnirea conflictului din estul țării, Romania s-a
afirmat ca unul dintre susținătorii suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

Mai mult, România a facut pași importanți - atât simbolici, cât și practici - pentru
sprijinirea Ucrainei. Așa s-a ajuns ca imaginea României in ochii oamenilor politici de la Kiev
sa se imbunătățească enorm, la fel ca si percepția publică în Ucraina asupra țării noastre.

Cei mai semnificativi pași făcuți de România în

sprijinul Ucrainei:

 S-a poziționat mereu de partea Ucrainei și împotrivă Rusiei, continuînd de fapt o linie ostilă
Moscovei începută din prima zi a mandatului lui Traian Băsescu: A condamnat fără echivoc
anexarea Crimeei de către Rusia, precum și sprijinul dat de Moscova separatiștilor pro-ruși care
luptă în Estul Ucrainei. Lucru important: schimbarea de președinte sau de guverne nu a dus la
schimbări esențiale ale politicii precaute față de Rusia (în ciudă unor tentative timide al
Guvernului Ponta de a încerca un dezgheț în relația cu Moscova) A fost prima tara din UE care
a ratificat Acordul de Asociere Uniunea Europeana – Ucraina.

 A fost unul dintre statele UE care au pledat constant pentru sancțiuni mai dure la adresa Rusiei

 A pledat mereu cauza Ucrainei în toate formatele de discuții din UE și NATO.

 Și-a arătat disponibilitatea de a primi eventuali refugiați din Ucraina (nu a fost cazul)
 A cerut constant în interiorul NATO echilibrarea raportului de forțe la Marea Neagră, unde
Rusia a devenit-prin anexarea Crimeei-cel mai puternic jucător

 A semnat acordul de mic trafic la frontieră în octombrie 2014, și l-a ratificat în Parlament.

 Și-a exprimat disponibilitate să asiste Ucraina în procesul de reformare cerută de asocierea cu

UE

Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră

Analiza şi strategia arată faptul că localităţile mari şi oraşele pot juca un rol primordial în
modernizarea economiei deoarece acestea cuprind instituţiile necesare, (instituţii educaţionale,
infrastructură şi industrii) pentru demararea dezvoltării economice regionale a zonei de graniţă.
Totuşi, o strategie de dezvoltare rurală durabilă adecvată este de asemenea esenţială, deoarece
există doar câteva oraşe mari pe o distanţă de 30 de km de la graniţă. Orice dezvoltare adecvată
a zonei trebuie să fie bazată pe o dezvoltare echilibrată atât a zonelor urbane cât şi a celor rurale.
În plus, îmbunătăţirea reţelelor de transport şi energie este esenţială în dezvoltarea unei
infrastructuri mai eficiente, care prezintă o importanţă deosebită pentru dezvoltarea reală a unei
economii viabile deoarece aceasta asigură accesul persoanelor şi bunurilor în şi din zona de
graniţă. Prin urmare, Programul Operațional Regional 2014-2020, încearcă să se adreseze
tuturor acestor domenii prin diferite mijloace, în vederea încurajării cooperării prin întărirea
legăturilor între persoane, organizaţii, regiuni şi sectoare, pentru crearea oportunităţii de
dezvoltare a punctelor tari ale regiunii şi pentru a sprijini atingerea primului obiectiv al
Documentului Strategic ENPI.

Scopul Priorităţii 1 este acela de a îmbunătăţi performanţele economice ale zonei de

frontieră prin modernizarea şi diversificarea durabilă a economiei de granită. Cele mai
stringente nevoi ale zonei identificate prin analiza efectuată şi care vor fi abordate prin această
prioritate sunt: „prijin pentru dezvoltarea IMM-urilor (intreprinderi mici si mijlocii) şi creşterea
numărului de IMM-uri în vederea îmbunătăţirii economiei regiunii şi limitării migraţiei;
îmbunătăţirea competitivităţii economice, în special în ceea ce priveşte Inovarea, Cercetarea şi
 Dezvoltarea (R&D);”1 facilitarea dezvoltării unei modernizări echilibrate din punct de vedere
ecologic a agriculturii în vederea creşterii competitivităţii principalului sector din această zonă,
dezvoltarea potenţialului turistic remarcabil (turism cultural, agroturism şi turism tematic)
pentru dezvoltarea zonei; îmbunătăţirea infrastructurii regiunii prin modernizarea transportului
şi reţelelor de energie care suferă de lipsa investiţiilor fiind totodată principalul aspect al unei
economii competitive; pentru a face zona mai atractivă pentru Investiţiile Străine Directe
,promovarea abordărilor transfrontaliere în ceea ce priveşte producţia şi marketing-ul de produse
agricole, inclusiv produse organice, tehnici şi tehnologii agricole moderne (de exemplu iniţiative
de procesare în comun şi studii comune care îmbunătăţesc calitatea produselor agricole, instruiri,
schimburi de experienţă şi bune practici referitor la tehnicile şi tehnologiile agricole moderne
care previn poluarea apelor şi solului cu nitraţi şi pesticide şi totodată evitarea zonelor clasificate
ca fiind vulnerabile, crearea în comun de mărci pentru bunuri/servicii, armonizarea
standardelor).

Măsurile care sprijină această prioritate vor fi:

 Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii zonelor urbane şi rurale ale regiunii prin

cooperarea transfrontalieră

 Iniţiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră şi reţelelor de

energie

Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării

– milioane USD –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 1.991,7 813,0 1.426,7 2.226,9 1.709,5 1.894,5 1.439,1 966,93

Export 1.220,2 487,2 706,7 1.130,0 1.073,4 1.286,3 826,40 345,08

Import 771,5 325,8 720,0 1.096,8 636,1 608,2 612,79 621,85

Sold +448,7 +161,4 -13,3 +33,3 +437,4 +678,1 +213,61 276,77

„La data de 30.06.2016 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Ucraina a fost

1
Planul operational 2014-2020 ,http://www.aippimm.ro/categorie/programe/ , accesat la data de 09.03.2018
 de 590,08 milioane USD, din care exportul a fost de 215,14 milioane USD şi importul de 375,04
milioane USD, soldul fiind de 159,9 milioane USD în favoarea Ucrainei.

La 30.06.2016 volumul schimburilor totale a crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului
2015, exportul a crescut cu 16,1%, iar importul s-a majorat cu 30,17%. În primele șase luni din
2016, în comerțul României cu țările din afara UE, Ucraina ocupa locul 11 la export (pondere
2.80%) și locul 4 la import (pondere 4,64%)

Investiţii de capital din Ucraina:

La 31.03.2016 erau înregistrate în România un număr de 603 de societăți mixte româno –

ucrainene, cu un capital total investit de 11,971 milioane USD, Ucraina ocupând locul 59 în
topul investitorilor străini (conform ONRC).
Conform datelor Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, în perioada ianuarie-septembrie
2017, volumul schimburilor comerciale cu bunuri între Ucraina şi România a constituit 952,94
mln. de dolari SUA (ianuarie-septembrie 2016 – 802,89 mln. de dolari), din care exportul –
621,26 mln. dolari (ianuarie- septembrie 2016 – 533,90 mln. de dolari), importul – 331,69 mln.
dolari (ianuarie- septembrie 2016 – 268,99 mln. de dolari). Comparativ cu perioada similară din
2016, în general, cifra de afaceri a crescut cu 18,7%, exportul cu 16,4%, importul cu 23,1%.
Soldul comercial a constituit 289,57 mln. dolari în favoarea Ucrainei (ianuarie- septembrie 2016
– 264,91 mln. de dolari în favoarea Ucrainei).”2

Cooperarea economico-comercială dintre Ucraina şi România în perioada ianuarie-

septembrie 2017

„Principale grupe ale exportului din Ucraina în România în perioada ianuarie – septembrie
2017 au fost: metalele feroase (24,5% din volumul total al exportului), minereuri, zgură şi
cenuşă (17,7%), maşini, aparate, echipamente electrice (14,9%), lemn şi produse din lemn
(12,3%), încălţăminte (6,5%), materii textile şi art. din acestea (6,4%), produse alimentare,
băuturi, tutun (3,9%).„3

Principale grupe ale exportului din România în Ucraina în perioada ianuarie – septembrie
2017 au fost: maşini, aparate, echipamente electrice (23,2% din volumul total al importului),
produse ale industriei chimice şi conexe (13,2%), materii textile şi art. din acestea (11,8%),

2
www.agerpres.ro/economie, Accesat la data de 09.03.2018
3
https://www.mae.ro/node/, Accesat la data de 10.03.2018
 vehicule, aeronave şi echipamente transport (11,4%), produse ale regnului vegetal (10,0%),
mase plastice, cauciuc şi articole conexe (6,6%).

Potrivit Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, la data de 01 iulie 2017 investiţiile din
România în economia Ucrainei au constituiau 21,0 mln, de dolari SUA (0,01% din volumul total
de investiţii în Ucraina). Potrivit Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat al României la 30 septembrie 2017, în România au fost înregistrate 603 de
societati mixte româno – ucrainene, cu un capital total investit de 11,971 milioane USD, Ucraina
ocupând locul 59 în topul investitorilor străini

Camera de Comerț Bilaterală Româno-Ucraineană

„Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana (CCIR-U) a luat fiinta in anul 1993 ca
organizatie neguvernamentala, nonprofit,cu personalitate juridica,creata in scopul promavarii si
dezvoltarii relatiilor economice, comerciale, de cercetare tehnico-stiintifica si cooperare intre
comunitatile de afaceri din Romania si Ucraina.”4

Obiectivele CCIR-U:

sprijinirea activitatii agentilor economici si promovarea intereselor pe cele doua piete;

incurajarea initiativelor si a oricaror actiuni de colaborare intre firme romanesti si ucrainene si ale
acestora cu firme din terte tari;
informarea societatilor comerciale-membre despre oportunitatile oferite de cele doua piete;
organizarea participarii membrilor Camerei la misiuni economice, la targuri si expozitii nationale
si internationale, la actiuni de lansare de produse si servicii noi.

Uniunea Camerelor de Comerț Bilaterale din România, prin Camera de Comerț Bilaterală
Româno-Ucraineană, a semnat un acord de parteneriat cu Consiliul Orășenesc Ismail. Acordul
a fost semnat de Nasty Marian Vlădoiu, în calitate de președinte al celor două organizații
camerale, și de Andrii Abramchenko, primar al orașului Ismail.Conform unui comunicat remis

4
http://ccir-u.ro/, Accesat la data de 09.03.2018
AGERPRES, în urma Acordului de parteneriat, se va deschide Reprezentanța Comercială
Permanentă a Camerei de Comerț Bilaterale Româno-Ucrainene, care va funcționa în sediul
Primăriei Ismail.

Tot prin același document, partea română va acorda consultanță de specialitate părții
ucrainene privind înființarea Camerei Maritime pentru Afaceri Economice din Ucraina, după
modelul celei deja înființate la București. Președintele Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale
din România a menționat că documentul semnat cu reprezentantul ucrainean Andrei
Abramchenko este primul și singurul de acest gen încheiat între cele două țări. Acest acord "va
duce la creșterea volumului comerțului dintre Ucraina și UE, liberalizarea comerțului cu servicii,
mărirea volumului de vânzări a producției domeniilor de export tradiționale, în primul rând
agrare, accelerarea dezvoltării economice, modernizarea întreprinderilor, mărirea numărului
locurilor de muncă și ridicarea la un nivel esențial nou a relațiilor dintre Ucraina și Uniunea
Europeană", potrivit însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Ucrainei la București, Yevhen
Levytskyi.

Concluzie

Este unanim recunoscută importanța cooperării economice dintre două țări vecine, care au
un imens potențial de proiecte comune, atât în sferă relațiilor bilaterale și regionale, cât și cea a
relațiilor pe plan multilateral. În acest context, tocmai astfel de organizații, cum este Cameră de
Comerț și Industrie Româno-Ucraineană, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră,
etc. sunt o “punte” de legătură între societăți comerciale și oameni de afaceri care contribuie atât
la mai bună informare reciprocă despre interesele și posibilitățile fiecărei părți, cât și la stabilirea
unor contacte de afaceri între parteneri și a unor relații interpersonale benefice.

Dezvoltarea şi perfecţionarea potenţialului geostrategic, economico-comercial, uman şi

cultural a cooperării ucraineano-române pe principiile de bunăvecinătate, încredere reciprocă şi
respect faţa de interesele fiecarei din părţi, constructivism şi parteneriat reciproc avantajos sunt
factori importanți pentru asigurarea şi consolidarea stabilităţii, securităţii şi colaborării atât în
regiune, cât şi în Europa.
 Webografie

https://www.mae.ro/node/, Accesat la data de 10.03.2018

https://www.agerpres.ro/economie, Accesat la data de 09.03.2018

http://ccir-u.ro/ Accesat la data de 09.03.2018

http://regio-adrcentru.ro/planul-de-dezvoltare-a-regiunii-centru-2014-2020/,
Accesat la data de 09.03.2018