Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
PROIECT
1
1. Întrebări pentru o afacere
Ştiu să comunic cu
oamenii, să
conduc, să lucrez
cu office, să pun
unghii
Îmi place să mă
relaxez, să ma
plimb cu rolele, să
călătoresc, să mă
plim în aer liber.
Manichiuristă,
loc pentru
petrecerea
timpului liber.
2
Îmi place să mă
plimb, să stau în
aer liber, să ies cu
prietenii,să gătesc.
Ştiu să fac
prăjituri, să lucrez
în program de
contbilitate, să
conduc.
Cofetar, loc
pentru petrecerea
timpuli liber .
3
2. Scop şi obiective.
Ţelul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai, băuturi racoritoare băuturi
alcoolice şi non-alcoolice într-o atmosferă vesela şi relaxantă.
Obiective
Deschiderea unei
cafenele de succes,
având ca segment
tineri din clasa de
mijloc
Un numar minim
de 100 de clienţi / zi
în primul an de
afaceri
4
3. Descrierea afacerii
Spaţiul comercial este situat în centrul oraşului Constanţa, Bd Ferdinand Nr. 89A,
Bl. AR1, Parter.
Are o suprafaţa utila de 110 mp, din care 59 mp showroom vitrat, 51 mp: spaţii de
depozitare, grup sanitar. Spaţiul are un nivel etajat de aproximativ 30 mp cu acces din
depozit. Etajul este amenajat şi poate fi folosit ca birou. Dispune de un grup sanitar propriu. 40
de ani, educaţi, care apreciază produse şi servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezintă
50% din clienţii cafenelelor.
Procentajul ajunge chiar la 70%, în cazul anumitor cafenele care sunt localizate în
apropierea centrelor de afaceri. În cazul acestora, luxul clienţilor este cel mai ridicat dimineaţa
devreme sau seara târziu. Consumul de cafea în cafenele a crescut în România considerabil în
ultimii ani, împreuna cu o creştere semnificativă a numarului de clienţi. Aceste creşteri au fost
acompaniate de o scadere a timpului petrecut la masă, după modelul occidental.
Totuşi, suntem în continuare mult în spatele vecinilor europeni.Spre deosebire de
Romînia, alte pieţe din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De exemplu, în
Belgia, 58% din piaţa cafelei este reprezentată de cafenele, restaurante şi fast-food-uri.
5
3.3 Resurse umane
Manager
Persoană de
Contabil Ospătar Barman
întreţinere
6
3.4 Previzionarea cheltuielilor
4 9.838,16 4.358,84
Impozit pe IMP 0,16x Pb 4.058,74 9.299,36 10.976,92
profit
5 51.652,84
Profit net Pn Pb-IMP 24.478.08 48.820,64 21.307,04 57.625,08
6
Rata profitului RPb Pb/Vt 20,7 % 32,12 % 40,72 % 21,91% 42,58 %
brut x100
7
Rata profitului RPn Pn/Vt 21,68 % 27,09 % 34,20 % 19,25 % 25,78 %
net x100
7
Structura cheltuielilor pe anul 1
Anul 1
Total cheltuieli salariale
Materiale de curatare
Energie electrica
Apa
Cablu TV
Chirie cladire
Internet
Telefon
A 1 2 3=1x2 4 5=3+4
I 2000 15 30.000,00 500 30.500,00
II 2200 20 44.000,00 800 44.800,00
III 2100 20 42.000,00 600 42.600,00
IV 2400 20 48.000,00 650 48.650,00
V 2000 25 50.000,00 600 50.600,00
VI 1700 15 25.500,00 500 26.000,00
VII 1800 20 36.000,00 550 36.550,00
VIII 2100 25 52.500,00 700 53.200,00
IX 2500 15 37.500,00 800 38.300,00
X 2600 20 52.000,00 850 52.850,00
XI 2300 25 57.500,00 680 58.180,00
XI 1900 20 38.000,00 550 38.550,00
8
4. Prezentarea proiectului
Cafenea
9
4.2 Considerăm că afacerea va fi profitabilă deoarece:
10
5. Planul operaţional
Amenajarile vor fi realizate de firma, conform devizului de cheltuieli antecalculat cu
ocazia intocmirii planului de afaceri. Astfel:
12
6. Analiza pieţei
Piaţa romanească a cafenelelor tinde să transforme consumatorul într-un client tot mai
pretenţios. Gusturile şi preferinţele românilor au evoluat atât din perspectiva produselor pe
baza de cafea consumate, cât şi din perspectiva aprecierii serviciului primit şi a locaţiei
frecventate.
Consumatorii au început sa fie mai selectivi, să treacă de la cafeaua la filtru şi
cappuccino la plic către preparate pregătie profesionist, să recunoască o cafea bună şi chiar să
dezvolte preferinţe pentru un anumit brand.
Designul interior şi serviciile conexe au început să conteze de asemenea în algerea
unei cafenele.
Cel mai mare trafic de clienţi se va înregistra în weekend. În cursul saptămânii cele
mai mari vânzări se vor realiza între orele 17 – 24, însa vor exista foarte mulţi clienţi care îşi
vor cumpăra cafea la primele ore ale dimineţii. Cafeneaua nu va fii doar un mod de relaxare
după serviciu, ci şi un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaţă.
6.2 Furnizori
13
Managerul preferă parteneriatul cu furnizorii în locul aprovizionării din magazine gen
Metro sau Selgross datorită economiei de timp (furnizorii vor aduce marfă direct la punctul de
lucru) dar şi datorită faptului că astfel cafeneaua va beneficia în mod gratuit de aparate şi
materiale promoţionale.
6.3 Concurenţa
Piaţa cafenelelor din România este împarţită între lanţuri naţionale şi internaţionale
mari, orientate către segmentul premium, şi cafenele mici, mai mult sau mai puţin
personalizate, centrate în majoritatea cazurilor pe clasă medie.
O clasificare a tipurilor cafenelelor din Constanţa ar include:
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare şi, deseori,
concerte sau alte evenimente): Amster’s, Biblos, Relax Cafe;
cafenele bancare - BT Cafe;
cafenele din centre comerciale – Crema Café , Bourbon Cocktails & Coffee, Starbucks
cafenele din benzinării
14
7. Strategia de marketing
15
7.3 Politica de preţ
Preţurile practicate vor încadra cafeneaua în categoria medie. În funcţie de produs,
cafeneaua va practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice)
până la 300% (produsele pe baza de cafea si ceaiurile).
Astfel, o cafea va costa între 5 si 15 lei, o ciocolata caldă între 7 şi 10 lei, bauturile
non-alcoolice între 5 şi 8 lei, berea între 6 şi 12 lei.
În cursul saptamanii, între orele 15.00 si 18.00, Cafeneaua va practica preţuri reduse
cu 20% pentru a atrage clientela.
Clienţii fideli vor fi răsplatiţi periodic prin oferirea unor băuturi sau chiar a întregii
consumaţii din partea casei (în functie de frecventa şi volumul lor de consum).
16
Marketing Număr de contacte 100
Număr de clienţi
30
Vânzare cu
care Număr mediu de tanzacţii 10
Venituri
2,000,000.00
1,500,000.00
1,000,000.00
Venit…
500,000.00
0.00
18
Anul 1 Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Prognoza veniturilor in Anul 1, pe luni calendaristice
A 1 2 3=1x2 4 5=3+4
I 2000 15 30.000,00 500 30.500,00
II 2200 20 44.000,00 800 44.800,00
III 2100 20 42.000,00 600 42.600,00
IV 2400 20 48.000,00 650 48.650,00
V 2000 25 50.000,00 600 50.600,00
VI 1700 15 25.500,00 500 26.000,00
VII 1800 20 36.000,00 550 36.550,00
VIII 2100 25 52.500,00 700 53.200,00
IX 2500 15 37.500,00 800 38.300,00
X 2600 20 52.000,00 850 52.850,00
XI 2300 25 57.500,00 680 58.180,00
XI 1900 20 38.000,00 550 38.550,00
Venituri
160,000.00
140,000.00
120,000.00
100,000.00
80,000.00 Venituri
60,000.00
40,000.00
20,000.00
0.00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI
19
Structura cheltuielilor pe luna 1 anul 1
A B 1 2 3=1x2 4=(rand/totalx100)
9 Telefon 30 0,04
20
Venituri, cheltuieli, profit/pierdere în anul 1 de functionare
A 1 2 3 = 1-2 4 5 = 3-4
21
Prognoza veniturilor pe trimestre in ani 2 ,3, 4 si 5
22