CREIERUL: PENULTIMA

FRONTIERĂ
Prof. univ. dr. ing. Ion Andrei Dorobantu
Institutul Național de Fizică și Inginerie
Nucleară ”Horia Hulubei”
 PENULTIMA FRONTIERĂ:
OMENIRE/UNIVERS

Sunt trei penultime frontiere cu care

ne confruntăm. Prima dintre ele este
cea care reprezintă contactul nostru,
prin creier, cu Universul.

Vă prezint o secvență de trei imagini,

urmate de încă două:
 Acestea au fost primele trei.
Iată-le acum pe toate trei împreună
 Și acum încă două imagini. Și
întrebarea mea: ce reprezintă ele?
 PENULTIMA FRONTIERĂ
VIAȚA BIOLOGICĂ/VIAȚA
DIGITALĂ

La începutul anilor 2000 a intrat în

conștiința publică ideea popularizată
de Ray Kurzweil a iminenței primei
generații post-umane. O idee ilustrată
de Natasha Vita-More, University of
Advancing Technology (Tempe,
Arizona - 2012-current), Fellow of the
Institute for Ethics and Emerging
Technologies (fondat îm 2004 de Nick
Bostrom, Oxford) și Chairman of the
Board of Directors of Humanity+
Sau, și mai detaliat,
PENULTIMA FRONTIERĂ
FIZICA (aproape) EXCLUSIV
MATERIALĂ / FIZICA
INCLUZÂND CONȘTIENȚA

Această a treia ipostază a penultimei

frontiere marchează zona în care
Fizica actuală și Neuroștiințele își
crează un contact la care acum cel
mult 10 ani parctic nici nu ne-am fi
putut gândi.
Aveți aici două imagini, după care le
veți revedea separat. Înainte de a
trece la slide-ul următor, priviți-le
rapid. Recunoașteți vreuna dintre ele?
Trăim în 3D dar toată informația
necesară se găsește în 2D!
Principiul Holografic
P.H. este o proprietate a teoriei stringurilor și spune ceva simplu: descrierea
(necesară) a unui volum din spațiu este CODIFICATĂ pe frontiera acestuia.

Karl Pribram (neuroscientist) și David Bohm (fizican) au dezvoltat „teoria

holonomică a creierului”, pe care îl prezintă ca un web holografic de dendrite.
Oscilațiile acestora crează patternuri de interferență care codifică în mod
natural memoria.
 PRINCIPIUL HOLOGRAFIC
(P.H.)
Trăim în trei dimensiuni dar toată
informația necesară se găsește în doar
două!

P.H. este o proprietate a teoriei

stringurilor și spune ceva simplu:
descrierea (necesară) a unui volum
din spațiu este CODIFICATĂ pe
frontiera acestuia.

Karl Pribram (neuroscientist) și David

Bohm (fizican) au dezvoltat „teoria
holonomică a creierului”, pe care îl
prezintă ca un web holografic de
dendrite. Oscilațiile acestora crează
patternuri de interferență care
codifică în mod natural memoria.
COSMOS ȘI CREIER?
Denis Gabor, Karl Pribram și alții au
realizat existența unor asemănări
între procesele cerebrale și stocarea
informației într-o hologramă. Aici,
orice parte a hologramei cu
dimensiuni suficiente conține întreaga
informație. Similar, memoria de
termen lung este distribuită într-un
arvore dendritic, cu întreaga
informație conținută în fiecare rețea
dendritică. Și putem privi astfel dintr-
o nouă perspectivă conștiența, sau
memoria asocitativă rapidă,
generatoare de link-uri și non-
localitatea memoriei care NU este
stocată într-un anume neuron - i.e.
într-o anume locație.
Aveți alături trei imagini și observați
Elementul lor comun. Reiau acum una
dintre ele …
… pentru că ea mă duce la întrebarea
mea finală: dar ultima frontieră?
Aici, într-un film („Tanscendence”)?
Aici la CERN?
 Răspunsul meu: ultima frontieră este
Transcendentul
Dar nu ce s-a scris pentru filmul lui Johnny Depp
Ci cu o simplă imagine pentru care, vă
rog, găsiți Dv. cuvintele …