301 PDF

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Şl TELECOMUNICAŢIILOR
DEPARTAMENTUL CAILOR FERATE
Pentru uz intern
ÎNDRUMĂTORUL
PENTRU REVIZIA
SI Î N T R E Ţ I N E R E A
LUCRĂRILOR DE ARTĂ
• 1960
EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

Pentru a se asigura continuitatea şi siguranţa circulaţiei
trenurilor fără limitări şi restricţii de viteză şi de tonaj,
pentru o utilizare mai bună a lucrărilor de artă şi pentru a
se mări durata lor de serviciu, toate lucrările de artă trebuie
menţinute continuu în bună stare prin supravegherea şi revi-
zia lor periodică şi printr-o întreţinere activă şi ştiinţifică.
Numai astfel poate fi respectată una din sarcinile fundamen-
tale stabilită de Regulamentul de exploatare tehnică, în care
se prevede că „prevenirea apariţiei oricăror defecte trebuie să
fie preocuparea principală în munca personalului răspunză-
tor pentru întreţinerea construcţiei sau instalaţiei respective".
Locurile unde s-ar putea ivi stricăciuni trebuie desco-
perite din timp, anticipînd apariţia lor prin luare de mă-
suri preventive, iar atunci cînd se constată defecte, acestea
trebuie să fie îndepărtate în timp util în cadrul întreţinerii
curente.
Munca personalului însărcinat cu întreţinerea lucrărilor
de artă comportă două faze importante :
1) Depistarea preventivă a defectelor prin revizii perio-
dice stabilite pe baza unui program bine studiat.
2) înlăturarea la timp a defectelor prin lucrări de în-
treţinere.
Îndrumătorul de fapt tratează probleme de revizie şi
Întreţinere a podurilor, tunelurilor, terasementelor şi lucră-
rilor de apărare şi consolidare a terasamentelor (diguri, ba-
raje, pereuri, saltele, plantaţii, ziduri de sprijin, drenuri,
şanţuri etc.). Aici sînt arătate : scopul lucrărilor de artă în-
cotro trebuie îndreptată atenţia la revizia lor, fenomenele
ce iau naştere la apariţia defectelor, modul de prevenire şi
căile practice pentru înlăturarea lor.
3
Necesitatea şl utilitatea Îndrumătorului în forma pre-
zentată au ir/uliul din iaptul că literatura de specialitate
de rair .«•<• dispune tratează aproape exclusiv problemele de
construcţii ale lucrărilor de artă şi prea pulin sau de loc
problemele reviziei şi Întreţinerii lor.
lucrarea a fost elaborată de :

Ing. N. Ciocîrlan . . . Coordonarea şi revizia generală
Ing. V. Ghimbăşeanu . . . Poduri
lng. D. Teodorescu . . . Tuneluri
Ing. I. Pozarimchin . . . Terasamente şi lucrări de artă
pentru apărarea şi consolidarea
lor.
Materialul care a servit la alcătuirea îndrumătorului a
fost extras din manualele de specialitate existente la noi în
tară, completat cu îndrumări practice acumulate din expe-
rienţă şi cu unele tabele originale şi grupat pe genuri de
lucrări.
Considerăm că prin complexitatea problemelor pe care le
tratează îndrumătorul de fată va fi de real folos întregului
personal care are sarcina de a face revizia şi întreţinerea
lucrărilor de artă.
Ing. N. CIOCÎRLAN
Irig. I. POZARIMCHIN
4
PARTEA ÎNTlI
REVIZIA TEHNICA A LUCRĂRILOR DE ARTA
Se numeşt revizie tehnică la poduri sau la alte lucrări

de artă verificarea amănunţită făcută de organele tehnice de
specialitate a tuturor elementelor constitutive ale unei lucrări
de artă, cu scopul de a constata starea lor, de a descoperi la
timp toate deficientele şi de a preveni orice degradare, astfel
încît circulaţia să fie asigurată fără întrerupere şi cu vitezele
prescrise.
Reviziile tehnice la lucrările de artă se execută la ter-
menele şi de către personalul fixat în Instrucţia pentru ter-
menele şi ordinea reviziilor.
în afară de aceste revizii tehnice fixate pentru instrucţie,
se mai execută revizii tehnice de ordin, de către personalul
tehnic de calificare superioară din cadrul secţiilor de între-
ţinere, secţiilor de poduri, serviciilor de întreţinere regionale,
Direcţiei întreţinerii şi Institutului de proiectări.
Reviziile tehnice trebuie făcute la toate lucrările de artă
şi a n u m e :
— poduri ;
— tuneluri ;
— terasamente periclitate şi lucrări de apăsări şi conso-
lidări de teramente.
Pentru a veni în ajutorul personalului care prin funcţiile
ce ocupă şi sarcinile pe care le primeşte are obligaţia de a
face revizii tehnice la lucrările de artă, se arată mai jos păr-
ţile constitutive mai importante asupra cărora trebuie să se
insiste mai mult, precum şi defectele care se pot ivi şi care
trebuie identificate şi urmărite cu ocazia reviziilor tehnice.
5
CAPITOLUL I
REVIZIA TEHNICA A PODURILOR
La revizia tehnică a unui pod, trebuie a v u t în v e d e r e

starea podului, vechimea lui, materialul din care este con-
struit şi modul cum este construit.
Ţinînd seama de aceste caracteristici, se deosebesc u r m ă -
toarele feluri de poduri :
— poduri provizorii,•
— poduri semidefinitive cu caracter provizoriu ;
— poduri semidefinitive ;
— poduri definitive : metalice, de zidărie şi tubulare.
A. PODURI PROVIZORII
In general podurile provizorii sînt executate cu infra-

structurile din lemn, iar suprastructurile fie din lemn, fie
din grinzi laminate, pachete de şine etc.
Prin natura şi modul lor de construcţie, aceste poduri sînt
expuse la degradări premature sau accidentale, din care
< «iu/Vi revizia lor tehnică trebuie să fie riguros făcută în ter-
menele prevăzute de instrucţii.
§ 1. INFRASTRUCTURA
După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

infrastructura din stive ;
infrastructura din capre ;
infrastructura din piloţi bătuţi ;
— infrastructura din căsoaie.
5
1) Infrastructura din stive
Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra-

turi joantive şi suprapuse perpendicular un strat peste altul.
Pentru a se împiedica alunecarea straturilor între ele, se so-
lidarizează prin dornuri şi buloane, sau cel puţin prin scoabe.
La revizia tehnică se vor avea în vedere următoarele :
— stabilirea terenului pe care sînt aşezate stivele, res-
pectiv poziţia şi stabilitatea stivelor (să nu fie deplasate sau
înclinate) ;
— dacă amplasamentul stivelor este pe teren slab sau
într-un curent de scurgere al apelor şi deci există pericol de
a f u i e r e a terenului sub stive ;
— dacă materialul din stive este în bună stare şi dacă
din cauza cedării unor elemente nu sînt solicitate prea mult
altele ;
— dacă elementele stivelor sînt corect montate pentru a
putea primi şi repartiza uniform sarcinile ;
— se va observa dacă elementele componente ale stivelor
sînt solidarizate între ele cu scoabe, buloane, dornuri etc.,
astfel ca să se garanteze stabilitatea l o r ;
— dacă pernele de rezemare a grinzilor pe stive sînt
montate corect faţă de poziţia stivei şi dacă sînt în bună
stare.
în cazul pernelor de formate din mai multe piese ansam-
biate, se va verifica justa lor aşezare, în măsura de a se a-
sigura atît rezistenţa cît şi stabilitatea lor.
2) Infrastructura din capre
Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate

vertical şi în general direct pe pămînt, care descarcă o infra-
structură (plină, culee sau palee) defectă. La revizia ce li se
face se vor observa, următoarele :
— stabilitatea caprelor, dacă nu prezintă închlinări sau
denivelări;
— poziţia caprelor faţă de curenţii de apă şi scurgerea
apelor, în special cînd caprele sînt aşezate pe pămînt fără
blocuri de beton (se vor lua măsuri de deviere a apelor şi
asigurare a caprelor) ;
— modul cum sînt protejate caprele contra gheţurilor,
dacă există spargheţi şi care este starea lor ;
7
CAPITOLUL I
REVIZIA TEHNICA A PODURILOR
La revizia tehnică a unui pod, trebuie a v u t în v e d e r e

starea podului, vechimea lui, materialul din care este con-
struit şi modul cum este construit.
Tinînd seama de aceste caracteristici, se deosebesc u r m ă -
toarele feluri de poduri :
— poduri provizorii,•
— poduri semidefinitive cu caracter provizoriu ;
— poduri semidefinitive ;
— poduri definitive : metalice, de zidărie şi tubulare.
A. PODURI PROVIZORII
In general podurile provizorii sînt executate cu infra-

structurile din lemn, iar suprastructurile fie din lemn, fie
din grinzi laminate, pachete de şine etc.
Prin natura şi modul lor de construcţie, aceste poduri sînt
expuse la degradări premature sau accidentale, din care
< «m/ă revizia lor tehnică trebuie să fie riguros făcută în ter-
menele prevăzute de instrucţii.
După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

infrastructura din stive ;
infrastructura din capre ;
infrastructura din piloţi bătuţi ;
— infrastructura din căsoaie.
0
Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra-

turi joantive şi suprapuse perpendicular un strat peste altul.
Pentru a se împiedica alunecarea straturilor între ele, se so-
lidarizează prin dornuri şi buloane, sau cel puţin prin scoabe.
La revizia tehnică se vor avea în vedere următoarele :
— stabilirea terenului pe care sînt aşezate stivele, res-
pectiv poziţia şi stabilitatea stivelor (să nu fie deplasate sau
înclinate) ;
— dacă amplasamentul stivelor este pe teren slab sau
într-un curent de scurgere al apelor şi deci există pericol de
a f u i e r e a terenului sub stive ;
— dacă materialul din stive este în bună stare şi dacă
din cauza cedării unor elemente nu sînt solicitate prea mult
altele ;
— dacă elementele stivelor sînt corect montate pentru a
putea primi şi repartiza uniform sarcinile ;
— se va observa dacă elementele componente ale stivelor
sînt solidarizate între ele cu scoabe, buloane, dornuri etc.,
astfel ca să se garanteze stabilitatea l o r ;
— dacă pernele de rezemare a grinzilor pe stive sînt
montate corect fată de poziţia stivei şi dacă sînt în bună
stare.
în cazul pernelor de formate din mai multe piese ansam-
biate, se va verifica justa lor aşezare, în măsura de a se a-
sigura atît rezistenţa cît şi stabilitatea lor.
Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate

vertical şi în general direct pe pămînt, care descarcă o infra-
structură (plină, culee sau palee) defectă. La revizia ce li se
face se vor observa, următoarele :
— stabilitatea caprelor, dacă nu prezintă închlinări sau
denivelări;
— poziţia caprelor faţă de curenţii de apă şi scurgerea
apelor, în special cînd caprele sînt aşezate pe pămînt fără
blocuri de beton (se vor lua măsuri de deviere a apelor şi
asigurare a caprelor) ;
— modul cum sînt protejate caprele contra gheţurilor,
dacă există spargheţi şi care este starea lor ;
7
Situaţia scurgerii apelor pe sub pod 111 raport cu pa-
leele şi anume :
să nu fi apărut între timp curenţi oblici care să so-
lii itc paleele in mod defavorabil,•
să nu se fi schimbat între timp direcţia curentului
princ ipal, astfel încît acesta să curgă parale] cu axul podului
şi deci paleele şi culeele să fi colicitate transversal.
— Existenţa materialelor flotante care se proptesc în rea-
zeme sau sînt încîlcite între piloţi (care vor trebui desprinse
şi îndepărtate).
4) Infrastructura din căsoaie

Căsoaiele sînt chesoane deschide din lemn, bine încheiate
la colturi şi umplute cu piatră brută. Ele sînt folosite în loc
de palee din lemn, în cazul podurilor provizorii.
La cercetarea lor sînt de observat următoarele :
— Dacă materialul lemnos (bile, dulapi) din care este con-
fecţionată căsoaia (chesonul), consolidările de lemn sau fier
la colţuri şi îmbinările sînt în bună stare.
— Dacă pereţii interiori cu rol de a consolida pereţii ex-
teriori nu sînt putrezi şi pot să mai asigure redeformarea pe-
reţilor exteriori.
— Existenta şi starea elementelor componente ale per-
nelor de rezemare.
— Dacă nu există goluri sub pernele de reazem şi, în
caz afirmativ cauzele care produc aceste goluri.
— Starea spargheturilor dacă există, sau a părţilor ascu-
ţite ale căsoaielor care servesc în acest scop.
— Dacă pe perimetrul exterior al căsoaiei la bază, piatra
In formă de brîu este asigurată contra eroziunilor apei, aşa
incit firul principal al apei să nu ameninţe cu erodarea fun-
dului.
§ 2. S U P R A S T R U C T U R A
După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro-

vizorie poate f i :
— din grinzi de lemn (urşi);
— din pachete de şine cu traverse rezemate ,•
— din pachete de şine cu traverse atîrnate ;
• din grinzi metalice (laminate sau nituite) ,•
din tabliere metalice demontabile (sistem Roth W a g -
ner Kohn etc.).
9
5) Elemente comune la toate suprastructurile
Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con-

statări care sînt comune la toate suprastructurile a r ă t a t e
mai sus :
— Starea nivelului liniei pe pod şi în afara podului.
— Modul de prindere, distanţa şi starea traverselor spe-
ciale pe pod şi a celor de la capetele podului.
— Dacă supraînălţarea existentă la podurile în curbă co-
respunde razei şi vitezei respective a liniei.
— Existenţa şi starea platelajelpr, a trotuarelor şi a pa-
rapetelor.
— Existenţa şi modul de prindere a contraşinelor, nivelul
şi poziţia lor faţă de şine.
— Dacă există j o a n t e în cale în dreptul reazemelor care
trebuie să fie eliminate.
— Dacă axa podului (axa de simetrie a grinzilor de sub
cele două fire ale căii) coincide cu axa liniei sau este în limita
toleranţelor admise de instrucţie.
— Dacă suprafeţele orizontale ale pieselor sau locurile în-
chise în formă de cutii, la noduri sînt curăţate de m u r d ă r i e
(praf, zgură, pămînt, vegetaţie etc.).
— Dacă la podurile păzite sau la cele din apropierea can-
toanelor, există şi sînt complete instalaţiile contra incendiilor,
în special, la podurile mai mari de 100 m (lăzi de nisip, bu-
toaie cu apă, căngi, topoare, tîrnăcoape etc.).
— Prezenţa în stare reglementară a indicatoarelor de
restricţii şi dacă se respectă restricţiile.
— Dacă se fac în mod conştiincios reviziile prescrise de
instrucţii şi dacă modul de întreţinere curentă este cores-
punzător.
Ţinînd seama de particularităţile fiecărui fel de supra-
structură, la cercetările ce se fac se vor avea în v e d e r e indi-
caţiile date la fiecare dintre ele.
6) Suprastructura din grinzi de lemn
La astfel de suprastructură se va observa :

— Deschiderea teoretică, numărul şi dimensiunile grin-
zilor (urşilor) în raport cu schema admisă pe linia respectivă.
— Starea materialului, dacă nu prezintă crăpături sau
început de putrezire şi în general dacă mai păstrează inte-
g r i t a t e a de rezistenţă şi componenţă conform proiectului.
10
Situaţia scurgerii apelor pe sub pod în raport cu pa-
leele şi anume :
să nu fi apărut între timp curenţi oblici care să so-
lii ite paleele in mod defavorabil,•
să nu se fi schimbat între timp direcţia curentului
princ ipal, astfel încît acesta să curgă parale] cu axul podului
şi deci paleele şi culeele să fi colicitate transversal.
— Existenţa materialelor flotante care se proptesc în rea-
zeme sau sînt încîlcite între piloţi (care vor trebui desprinse
şi îndepărtate).

Căsoaiele sînt chesoane deschide din lemn, bine încheiate
la colţuri şi umplute cu piatră brută. Ele sînt folosite în loc
de palee din lemn, în cazul podurilor provizorii.
La cercetarea lor sînt de observat următoarele :
— Dacă materialul lemnos (bile, dulapi) din care este con-
fecţionată căsoaia (chesonul), consolidările de lemn sau fier
la colţuri şi îmbinările sînt în bună stare.
— Dacă pereţii interiori cu rol de a consolida pereţii ex-
teriori nu sînt putrezi şi pot să mai asigure redeformarea pe-
reţilor exteriori.
— Existenta şi starea elementelor componente ale per-
nelor de rezemare.
— Dacă nu există goluri sub pernele de reazem şi, în
caz afirmativ cauzele care produc aceste goluri.
— Starea spargheturilor dacă există, sau a părţilor ascu-
ţite ale căsoaielor care servesc în acest scop.
— Dacă pe perimetrul exterior al căsoaiei la bază, piatra
In formă de brîu este asigurată contra eroziunilor apei, aşa
incit firul principal al apei să nu ameninţe cu erodarea fun-
dului.
§ 2. S U P R A S T R U C T U R A
După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro-

vizorie poate f i :
— din grinzi de lemn (urşi);
— din pachete de şine cu traverse rezemate ,•
— din pachete de şine cu traverse atîrnate ;
• din grinzi metalice (laminate sau nituite) ,•
din tabliere metalice demontabile (sistem Roth W a g -
ner Kohn etc.).
10
5) Elemente comune la toate suprastructurile
Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con-

statări care sînt comune la toate suprastructurile a r ă t a t e
mai sus :
— Starea nivelului liniei pe pod şi în afara podului.
— Modul de prindere, distanţa şi starea traverselor spe-
ciale pe pod şi a celor de la capetele podului.
— Dacă supraînălţarea existentă la podurile în curbă co-
respunde razei şi vitezei respective a liniei.
— Existenţa şi starea platelajelpr, a trotuarelor şi a pa-
rapetelor.
— Existenţa şi modul de prindere a contraşinelor, nivelul
şi poziţia lor faţă de şine.
— Dacă există j o a n t e în cale în dreptul reazemelor care
trebuie să fie eliminate.
— Dacă axa podului (axa de simetrie a grinzilor de sub
cele două fire ale căii) coincide cu axa liniei sau este în limita
toleranţelor admise de instrucţie.
— Dacă suprafeţele orizontale ale pieselor sau locurile în-
chise în formă de cutii, la noduri sînt curăţate de m u r d ă r i e
(praf, zgură, pămînt, vegetaţie etc.).
— Dacă la podurile păzite sau la cele din apropierea can-
toanelor, există şi sînt complete instalaţiile contra incendiilor,
in special, la podurile mai mari de 100 m (lăzi de nisip, bu-
toaie cu apă, căngi, topoare, tîrnăcoape etc.).
— Prezenţa în stare reglementară a indicatoarelor de
restricţii şi dacă se respectă restricţiile.
— Dacă se fac în mod conştiincios reviziile prescrise de
instrucţii şi dacă modul de întreţinere curentă este cores-
punzător.
Ţinînd seama de particularităţile fiecărui fel de supra-
structură, la cercetările ce se fac se vor avea în v e d e r e indi-
caţiile date la fiecare dintre ele.
6) Suprastructura din grinzi de lemn
La astfel de suprastructură se va observa :

— Deschiderea teoretică, numărul şi dimensiunile grin-
zilor (urşilor) în raport cu schema admisă pe linia respectivă.
— Starea materialului, dacă nu prezintă crăpături sau
început de putrezire şi în general dacă mai păstrează inte-
g r i t a t e a de rezistenţă şi componenţă conform proiectului.
11
Milion pieselor metalice de legare, îmbinare etc.
l»<H<i parlile din lemn sînt protejate contra cărbunilor
upi inşi (c pot cădea de pe grătarul locomotivelor.
7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate
l.ti astfel de suprastructură se va observa :

Modul de alctătuire şi solidarizare ai pachetelor de
şine, numărul şinelor, tipul lor şi deschiderea teoretică, în
i.iport cu schema liniei şi cu viteza de circulaţie admisă.
— Trebuie respectate strict prescripţiile planurilor tip
I.P.T.Tc.C.C. pentru diversele deschider, planuri care au fost
difuzate la direcţiile regionale.
— Modul de rezemare a pachetelor de şine pentru a fi în
perfectă concordanţă cu prescripţiile proiectelor, în special să
fie asigurat nivelul şi stabilitatea pachetelor, atît în plan ver-
tical cît şi în plan orizontal.
— Dacă axa de simetrie a pachetelor de şine corespunde
cu axa liniei pe pod sau este în limita toleranţelor admise.
8) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atîrnate

x
La revizie se va observa :
— Dacă execuţia corespunde planurilor aprobate.
— Sistemul de prindere a pachetelor de şine pe reazeme
şi modul de suspendare a traverselor căii de pachetele de şine.
— Modul de alcătire şi solidarizare a pachetelor de şine
şi deschiderile reale pentru a nu depăşi prescripţiile proiect-
telor.
— Sistemul de sprijinire a pămîntului în spaţiile prote-
jate de acest sistem de podeţe şi dacă materialul lemnos este
în bună stare şi asigură buna sprijinire a pămîntului.
— Starea traverselor suspendate de pachetele de şine (să
nu fie crăpate sau cu început de putrezire, nefiind admise ast-
fel de traverse).
Se va da o atenţie deosebită traverselor care servesc de
reazem pentru pachetele de şine, atît din punct de v e d e r e al
stării traverselor, cît şi din punct de vedere al rezemării lor pe
terasament, urmărindu-se menţinerea nivelului orizontal pe
ambele fire.
Ac est fel de suprastructură se foloseşte numai în cazuri
excepţionale, cînd înălţimea sup pod este prea mică şi nu
permite executarea unei astfel de suprastructuri. In acest si-
12
• I <• m de lucru podul este format din pachete de şijie aşezate
pe traversele din linie situate în spatele culeelor, iar în drep-
hil podului traversele sînt atîrnate de pachetele de şine prin
legături metalice speciale.
«>) Suprastructura din grinzile metalice (laminate sau nituite
La revizia acestui sistem de suprastructură se va observa :

— Compunerea sistemului de grinzi care alcătuiesc ta-
lilierul metalic, numărul grinzilor, profilul, tipul de grindă
•>i deschiderea teoretică, să corespundă schemei admisă pe
linia respectivă.
— Sistemul de asamblare a grinzilor, prezenta tuturor
pieselor componente, poziţia şi starea lor. Dacă buloanele
sînt strînse.
— Existenţa şi starea jugurilor de solidarizare a grinzi-
lor de pe un fir, precum şi a pieselor de solidarizare între
grinzile din ambele fire, precum şi respectarea distanţei de
cel mult 1,50 m între juguri. De asemenea existenţa şi starea
contrafişelor (proptelelor) la capetele grinzilor.
— Poza traverselor de pod, starea şi prinderea lor de
grinzile metalice. Se vor elimina toate cazurile în care lipsa
de păsuire a traverselor pe grinzile metalice se corectează cu
pene între traverse şi grinzi.
— Existenţa spaţiilor prescrise între capetele grinzilor şi
dispozitivele de oprire ale pămîntului şi balastului, precum şi
intre capetele grinzilor de la două deschideri succesive.
— Modul de rezemare al grinzilor, pentru a fi în per-
fectă concordanţă cu prescripţiile proiectelor şi asigurarea
nivelului.
— Existenţa şi starea parafumurilor, în cazul podurilor
de încrucişare sau pasajelor superioare, în special acolo unde
locomotivele staţionează sau fac manevră sub pod.
10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile
La revizie se va u r m ă r i :
— Existenţa şi starea tuturor elementelor constructive.
— Existenţa şi strîngerea buloanelor de asamblare.
— Elementele podului să nu prezinte lovituri sau în-
doituri (voalări).
— Săgeata elastică a tablierului, care nu trebuie să fie
mai mare ca L/750 (ca la tablierele definitive — STAS 1911-54
13
poz. 3.91), iar în planul orizontal tălpile tablierului să nu
prezinte coturi. Podurile demontabile au o săgeată (burtă)
chiar sub greutate proprie, întrucît la montarea tablierelor de-
montabile nu se va da contrasăgeată. Talpa inferioară se va
monta orizontal ; dacă se dă contrasăgeată la montare, nu se
mai potrivesc găurile elementelor ce trebuie îmbinate şi nu se
mai pot introduce buloanele de solidarizare. Din această cauză
dupa demontarea schelei de m o n t a j săgeata permanentă pro-
duce încovoierea tălpii în planul vertical (tabliferul are burtă).
La deschiderile mari această deformare este clar vizibilă cu
ochiul liber. Limita de — p e n t r u săgeata elastică arătată la
punctul 4 se măsoară de la poziţia tălpii luată sub sarcina per-
manentă, deci exclusiv săgeata permanentă luată de tablier
la ridicarea de pe schela de montaj.
— Starea şi poziţia reazemelor.
— Dacă gabaritul de liberă trecere este asigurat, în caz
contrar se va ţine seama de dimensiunile reale la transporta-
turile cu încărcăturile ce depăşesc gabaritul de încărcare.
— Dacă nu au prins rugina unele elemente şi în special
buloanele de asamblare.
B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER

PROVIZORIU
11) Indicaţii generale
Podurile semidefinitive cu caracter provizoriu sînt acelea

la care suprastructura este provizorie, iar infrastructura este
definitivă, dar mai există cel puţin o palee provizorie. Revi-
zia infrastructurii definitive se face la fel ca la podurile semi-
definitive, iar a celei provizorii, ca şi a suprastructurii, se face
ca la podurile provizorii.
C. PODURI SEMIDEFINITIVE
Podurile semidefinitive au infrastructura construită în

stare definitivă din beton, beton armat, cărămidă sau zidărie
din piatră, iar suprastructura provizorie din grinzi de lemn,
pachete de şine, din grinzi metalice sau tabliere demontabile.
14
Revizia tehnică se face verificîndu-se:

— Măsurile luate privind scurgerea apelor pe sub poduri
şi posibilităţile de afuiere descrise la pct. 3.
— Dacă zidăria din culee, pile, cuzineţi, aripi, radiere sau
sferturi de con este în stare bună şi nu prezintă fisuri, dis-
locări, degradări sau tasări care produc crăpături în părţile
componente ale infrastructurilor sau ameninţă stabilitatea şi
siguranţa lor identificîndu-se cauzele şi evoluţia lor.
— Dacă rostuirea zidăriei de la culee, pile, aripi, sferturi
de con sau radiere nu este degradată sau nu are lipsuri.
— Dacă nu există infiltraţii de apă în culee sau aripi
care să indice reaua funcţionare sau înfundarea drenurilor
din spatele acestora şi dacă aceste infiltraţii nu sînt din ape
agresive care pot cauza degradarea prematură a zidăriei, pe
lîngă efectul îngheţului şi desgheţului.
— Dacă apele, în amonte şi aval de pod, au asigurată
scurgerea normală, fără pericol de atacare a părţilor compo-
nente a infrastructurii sau de colmatare a luminii podului.
— Dacă lucrările de apăsări existente la pod lucrează în
condiţi ifavorabile pentru pod.
— Dacă zidăria sau stratul de parament nu prezintă
crăpături, dislocări sau degradări, identificîndu-se cauzele.
— Dacă defectele constatate care nu pot fi înlăturate în
cadrul direcţiei regionale sînt ţinute sub supraveghere şi au
fost luate măsuri de consolidare provizorie în vederea asigu-
rării circulaţiei şi a construcţiei.
— Dacă pernele de rezemare pe culee sau pile sînt aşe-
zate conform instrucţiunilor din proiect şi reazemă just pe
suprafaţa lor.
— Dacă poziţia infrastructurilor este perfectă şi nu pre-
zintă înclinări, tasări sau deplasări de Ia poziţia lor iniţială.
— Dacă drenurile şi barbacanele din spatele culeelor
sau aripilor lucrează în bune condiţiuni, sau sînt înfundate.
— Dacă zidurile de gardă sînt în bună stare, nu sînt
împinse şi degradate de grinzile tablierului, ori de umplutura
şi balastul din spatele lor.
— Dacă se face măsurarea profilului albiei la podurile
peste ape curgătoare şi dacă măsurătorile se ţin la curent.
15
Dacă nu există a d u n a t e şi proptite în zidăria prodului
corpuri plutitoare, gunoaie sau alte deşeuri care împiedică
scurgerea apelor. De asemenea dacă izolarea capacelor la ca-
mei i le de mine asigură perfect nepătrunderea apei în interior.
Dacă nu staţionează apa deasupra cuzineţilor sau a
zidăriilor pe care sînt aşezate pernele de lemn.
Dacă sînt scări de acces pentru revizia infrastructurii.
Dacă în rosturile zidăriei nu a crescut vegetaţie.
§ 4. SUPRASTRUCTURA
Suprastructura podurilor semidefinitive este în general

a s e m ă n ă t o a r e suprastructurii de la podurile provizorii, adică
poate fi din grinzi de lemn, pachete de şine, grinzi metalice
laminate sau nituite sau din tabliere demontabile.
Revizia tehnică a acestor stuprastructuri se va face după
cum s-a arătat la suprastructurile podurilor provizorii.
D. PODURI DEFINITIVE
%
Podurile deifnitive au atît infrastructura cît şi suprastruc-
tura cu caracter definitiv, indiferent de materialul folosit la
construcţie. Ţinînd seama de natura materialului şi de forma
suprastructurii, podurile definitive se grupează în :
— metalice,
— de zidărie (dalate, cu grinzi pretenisionate sau
simple, boltite, ovoidale etc.),
— tubulare,
— din lemn (podurile din lemn cu caracter defini-
tiv sînt pe cale de dispariţie şi în orice
caz, pînă la înlocuirea lor completă, se
vor trata ca provizorii).
§ o. PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE
Podurile cu suprastructură metalică au infrastructura de-

finitivă din beton, cărămidă sau piatră (mai rar metalică), iar
suprastructura metalică din fiare profilate nituite sau sudate.
La verificările ce se fac la aceste poduri, trebuie observat:
16
14) Infrastructura
La verificările ce se fac infrastructurii se vor respecta in-

ilUdjiile date la revizia tehnică a infrastructurii podurilor
•cmidefinitive (pct. 12).
15) Suprastructura
Revizia tehnică a suprastructurii metalice se va face con-

form instrucţiunilor.
Se indică în mod special următoarele extrase :
— Starea normală a grinzilor principale — să nu aibă
deformaţii din cauza flambajului (şerpuirilor în plan orizontal).
— Starea normală a grinzilor cu inimă plină — să nu fie
voc late din cauza distanţelor prea mari între cornierele de
intărire verticală sau orizontală.
— Starea normală a tălpilor cu inimă dublă comprimate
<Me grinzilor principale, precum şi a montanţilor şi a diago-
nalelor comprimate ale grinzilor cu zăbrele (să nu aibă părţi
constitutive ale barelor deformate din flambaj, din cauza in-
suficientei solidarizări prin plăci şi zăbreluţe sau diafragme
transversale).
— Starea normală a tălpilor superioare ale lonjeroanelor
— cînd lipsesc platbandele — să nu aibă îndoite sau plesnite
aripile cornierelor sub apăsarea traverselor. De asemenea în
cazul prinderii traverselor cu buloane verticale, găurite în
. ripile orizontale ale cornierelor să nu fie mult ovalizate.
— Să nu existe piese componente fisurate sau crăpate,
aceste defecte apărînd mai des la prinderea diagonalelor de
(|usee, în tălpile grinzilor cu zăbrele precum şi în cornierele
de prindere a lonjeroanelor de antretoaze.
— Să nu existe piese îndoite prin izbire, acestea întîlnin-
du-se mai des la montanţi şi ranforturile lor, diagonale şi
riglele superioare, precum şi la ranforturile superioare între
Montanţii şi riglele superioare.
Să nu existe încovoieri sub greutatea proprie la con-
Iravînturile superioare orizontale precum şi la cele dintre
lonjeroane.
— Să nu existe nituri lipsă sau slăbite, în special la prin-
derea diagonalelor la noduri, la prinderea antretoazelor de
«irinzile principale sau a lonjeroanelor de antretoaze, la între-
l.iierea diagonalelor, precum şi la încrucişarea contravîntu-
rilor.
— Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 17

— Să nu existe gunoaie sau alte depozite de murdarii
depozitate pe părţile componente ale tablierelor, iar scurgerea
apelor din locurile în formă de cutii să fie asigurată.
Piesele metalice să nu fie ruginite, sau să prezinte
cuiburi de rugină sau vopsea.
— Aparatele de reazem să fie curate, fără rugină, bine
vopsite, cu excepţia rulourilor şi a suprafeţelor de rulare care
nu trebuie vopsite, doar unse subţire cu ulei.
Piesele aparatelor de reazem să 1111 prezinte crăpături
sau rupturi şi să aibă complet toate buloanele de fixare de
tălpile inferioare ale grinzilor sau de fixare a pendulelor sau
rulourilor de barale de legătură.
— Piesele componente ale aparatelor de reazem să nu
fie deplasate sau sucite, fugite, denivelate sau înţepenite. Se
va cerceta dacă mişcările de dilatatie ale aparatelor mobile
sînt libere, tablierul sau consolele lonjeroanelor să nu fie
proptite în ziduri de gardă.
— La aparatele de reazem pendulare, pendulele să nu fie
prea înclinate (maximum 30° fată de verticală), iar înclina-
rea să fie sub acelaşi unghi la toate pendulele.
— Balansierul superior să reazeme pe toate rulourile, iar
rezemarea tablierului să se facă perfect pe cele patru reazeme
(să nu existe ciocănirea aparatelor de reazem).
. — Poziţia balansierelor superioare fată de axa plăcilor
inferioare să fie corespunzătoare temperaturii ambiante.
— Plăcile de plumb sub aparatele de reazem să fie com-
plete şi să nu existe posibilitatea de stagnare a apei între
marginea aparatelor de reazem şi marginea cuzineţilor.
— Axa liniei pe pod să coincidă cu axa tablierelor şi cu
axa liniei de pe terasament.
— Pentru podurile în curbă distanta maximă între axa
liniei şi axa podului să fie V2 ( f = s ă g e a t a curbei liniei, avînd
drept coardă lungimea tablierului) cu o tolerantă de + 10 mm.
Excepţie de la acest maxim sînt cazurile prevăzute chiar în
proiectul podului.
— Dacă şinele şi contraşinele pe pod sînt bune şi regle-
mentar prinse pe traverse.
— Dacă sînt j o a n t e pe reazeme sau mai aproape de 2,00 m
de ele, şi dacă în general joantele pe pod sînt reglementare
(la echer, rosturi de dilataţie normale), şinele să nu lucreze
în consolă.
— Aparatele de compensare a căii — acolo u n d e există
— dacă sînt curate, unse şi materialul metalic mărunt com-
18
lilet şi bine strîns. De asemenea dacă lungimea de dilatare
• •sie liberă, contraacul neprezentînd bavuraţii sau uzuri care
MI împiedice jocul normal.
— Dacă traversele sînt în bună stare şi prinderea lor de
tnblier este corectă, cu poza lor. reglementară şi buloanele
complete.
— Dacă traversele de pe terasament la capetele podului
sînt pe distanţă de cel puţin 30 m la poza normală, bine bu-
i<ite la nivelul căii pe pod.
— Dacă distanţa între prima traversă pe pod şi cea de pe
terasament este reglementară şi jru degradează zidul de
gardă.
— Dacă traversele cap de pod şi opritorul de balast sînt
normal montate şi lucrează corect.
— Existenţa platelajelor şi starea lor. Dacă în interiorul
căii există tablă striată, platelaj de lemn peste care s-a aşter-
nut stratul reglemenar de pietriş curat în grosime de mini-
mum 8 cm sau platelaj din plăci de beton.
— Existenţa parapetelor, starea şi poziţia lor reglemen-
tară.
— Dacă se găsesc adaosuri de lemn (pene) între traverse
si talpa superioară a lonjeroanelor pentru obţinerea nivelului,
urmărind ca acest sistem să fie urgent înlăturat. De asemenea
se va observa ca traversele prin chertare să nu reazeme pe
contravinturile orizontale ale lonjeroanelor.
— Existenţa şi starea instalaţiilor şi rechizitelor contra
incendiilor la podurile păzite sau la cele în apropiere de un
canton.
— în cazuri podurilor de încrucişare sau a pasajelor su-
perioare se va verifica dacă este asigurat gabaritul respectiv
dacă tablierele metalice sînt a p ă r a t e de acţiunea fumului,
prin parafumuri (în special acolo unde se fac m a n e v r e sub
pod).
— Podurile peste 50 m lungime trebuie să fie p r e v ă z u t e
cu „nişe" (retrageri) la distanţe de 25 m alternativ pe o parte
şi alta, pentru a da posibilitatea ieşirii din gabarit la trcerea
I renurilor. Acolo unde nu sînt, se va propune c r e a r e a lor,
dacă distanţa dintre grinzile principale (la cele cu calea jos)
s.iu între parapete (la cele cu calea sus) este sub 5 m.
Defectele privind revopsirea tablierelor metalice se vor
liiita conform instrucţiei speciale.
19
§ 6. PODURI DEFINITIVE DE ZIDĂRIE
In general podurile definitive de zidărie sînt construite

din beton, beton armat, zidărie de piatră sau de cărămidă,
atît infrastructura cît şi suprastructura.
Din punct de vedere al modului de construcţie, supra-
structura poate fi din : dale, grinzi cu dale, bolţi sau grinzi
din beton prefabricate (monolite sau pretensionate).
La revizia tehnică va trebui să se cerceteze şi să se ob-
s e r v e următoarele :
— Starea zidăriei din infrastructuri şi suprastructuri,
din sferturile de con şi radiere, dacă nu există fisuri, crăpă-
turi, dislocări sau părţi degradate, urmărindu-se cauzele şi
stabilind gravitatea şi măsurile necesare pentru asigurarea cir-
culaţiei şi a podului în general.
— Starea zidăriei din zidurile întoarse, aripi, timpane,
sferturi de con şi radiere, dacă prezintă dislocări, fisuri, cră-
pături sau părţi degradate, cauzele şi măsurile.
— Starea tencuielilor sau rostuirii pe toată suprafaţa zi-
dăriei, dacă este degradată sau are lipsuri care pot avea con-
secinţe asupra zidăriei.
— Dacă există infiltraţii de apă, în planşee, bolţi sau la
reazeme, ceea ce indică o proastă funcţionare a şapei şi sis-
temului de drenare, gravitatea acestora, precum şi măsurile
ce se impun.
— Dacă poziţia culeelor, pilelor, a bolţilor, a planşeelor
timpanelor şi aripilor este în perfectă stare şi nu prezintă
înclinări, tasări sau deplasări de la poziţia lor iniţială, con-
statate vizual fără aparate.
— Dacă drenurile şi barbacanele pentru scurgerea apelor
sînt în bună stare sau sînt înfundate şi nu lucrează în bune
condiţii.
— Măsurile de revizie privind scurgerea apelor pe sub
poduri şi posibilităţile de a f u i e r e , s î n t cele descrise la ari. 3.
— Dacă stratul de balast din linie este suficient de gros
pentru a nu transmite solicitări dinamice prea puternice
planşeului sau bolţii podului.
— In cazul podurilor de încrucişare sau a pasajelor su-
perioare se va verifica dacă este asigurat gabaritul respectiv.
20
§ 7. PODEŢE TUBULARE
în general podeţele tubulare au deschiderile mici şi sînt

construite fie din tuburi de beton, fie din tuburi metalice sau
din lemn.
La revizia tehnică se va observa :
: — Dacă tuburile sînt în bună stare (nu sînt degradate,
bisate, fisurate sau crăpate).
— Dacă secţiunea de scurgere este liberă şi nu sînt col-
matări sau depuneri care împiedică scurgerea apelor.
— Existenţa şi starea timpanelor, sferturilor de con sau
tiripilor, radierului, precum şi starea zidăriei, a tencuielilor
sou rostuirii, în amonte şi aval la capetele podeţelor. Lipsa
timpanelor la capete, în amonte şi aval, la podeţele care au
•ivut timpane, se consideră deficienţă mare şi se va urmări
remedierea.
— Dacă există pericol ca apele să afuieze zidăriile de
mai sus.
— Dacă în amonte şi în aval scurgerea apelor este asi-
gurată astfel ca podeţul tubular să lucreze în bune condiţii.
v
— Dacă deasupra tuburilor sau sub ele, s-au format go-
luri în terasement care să prezinte pericol de surpare.
— Dacă terasamentul de deasupra tuburilor este sufi-
(ient de ros (cel puţin 50 cm), pentru ca trepidaţiile să nu
producă o degradare prematură a tuburilor.
— In cazul tuburilor metalice (Arco sau simple) se va
verifica dacă tuburile prezintă deformaţii anormale cu ten-
dinţa de obstruare a secţiunii de scurgere.
— Dacă la îmbinarea a două tuburi sînt produse denive-
lări din tasare neuniformă şi care pune în pericol stabilita-
tea podeţului prin infiltrarea ape'or în terasament.
— Dacă la capete, în amonte şi în aval, tuburile sînt bine
încastrate în zidărie sau există pericol ca apa să se scurgă
prin exteriorul tubului.
— Podeţele tubulare din lemn (galerii) vor fi considerate
provizorii şi se va urmări înlocuirea lor treptată cu podeţe
definitive boltite sau tuburi din beton.
La aceasta se va observa :
— Dacă lemnul din cadre şi căptuşeli este în bună stare
şi dacă distanţa între cadre asigură preluarea sarcinilor.
21
— Dacă există pericol ca apele să afuieze cadrele sau
radierul.
— Dacă există caverne în terasament provenite din scur-
g e r e a terasamentului prin eventuale goluri* ale crăpăturilor.
— Dacă părţile care susţin şi protejează terasamentul au
materialul lemnos complet şi în bună stare.
Ca măsură generală pentru toate categoriile de poduri se
va verifica dacă accesul la poduri este asigurat prin scări
astfel ca personalul însărcinat cu reviziile şi controlul lucră-
rilor de artă să poată uşor a j u n g e la aceste lucrări.
22
CAPITOLUL II '
REVIZIA TEHNICA A TUNELURILOR
18) Cauzele degradărilor
Cauzele care intervin în degradarea tunelurilor sînt :

npele, calitatea zidăriei şi fumul.
Aceste cauze apar în timpul exploatării, provocate de
uzură sau se menţin de la construcţie, datorite condiţiilor
geologice nefavorabile, materialelor de construcţie necores-
punzătoare şi execuţiei neconştiincioase a lucrărilor.
Apele. Apele de suprafaţă de deasupra tunelului se pot
infiltra, prin pămînt, spre extradosul tunelului sau se pot
< urge spre capetele tunelului, putînd produce diferite dete-
i înrări.
Apele subterane pot pătrunde la extradosul tunelului sau
pol degrada taluzurile debleurilor de la capetele tunelului,
• itunci cînd natura terenului permite-circulaţia apelor, prin el.
Apele ce a j u n g la extradosul tunelului, prin porii rocilor
permeabile sau prin fisuri mai mult sau mai puţin pronun-
l'ite, s; infiltrează, prin rosturi, la intrados, putînd deteriora
idăria şi mortarul sau căzînd pe cale şi producînd gheţuri
lama.
Calitatea zidăriei tunelului. Zidăria necorespunzătoare,
il.ilorită fie execuţiei, fie calităţii materialelor întrebuinţate,
poate fi de asemenea cauza unor serii de defecte la construc-
ţia tunelului.
Fumul "m tunel. Fumul încărcat cu bioxid de sulf oxi-
dează infiltraţţiile de apă şi grăbeşte deteriorarea zidăriei tu-
23
nelului şi suprastructurii căii. Efectul dăunător al fumului
este resimţită de personalul de locomotivă, precum şi de cei
ce lucrează în tunel.
19) Efectuarea reviziilor
în interiorul tunelului. La revizia tehnică în interiorul

tunelului se va observa :
— Dacă şanţurile de scurgere longitudinale, rigolele
transversale, capacele de vizitare şi barbacan?le sînt vizibile,
normal prin ele (fig. 1). Atunci cînd tunelul are o pantă conti-
nuă, apele din şanţurile de scurgere alo debleului din amonte
trec prin şanţurile de scurgere al3 tunelului putindu-le în-
funda. în acest caz, la intrarea în tunel, trebuie să existe ne-
apărat puţuri de decantare care trebuie să fie întreţinute.
— Dacă apele ce se scurg prin barbacane sînt limpezi sau
încărcate cu material în suspensie, precum şi aprecierea de-
bitului şi a temperaturii lor. în acest ultim scop se va efec-
tua un plan de poză cu arătarea barbacanelor şi rigolelor res-
pective, numerotate pe plan şi însemnate pe teren prin ca-
pacele de vizitare sau cu piese metalica cimentate pe pere,ii
tunelului. Debitul va fi apreciat şi în şanţurile de scurgere Ia
ieşirea lor, pe la capetele tunelurilor. Se va compara acest
debit cu suma debitelor rigolelor. Aprecierea debitului în ri-
gole ne dă o ideea asupra cantităţii apelor strînse în spatele
inelelor, iar gradul de limpezire arată dacă este sau nu posi-
bil să se fi format goluri în spatele tunelului în cazul că pă-
mîrtturile de aici sînt nisipoase sau nisipo-argiloase.
— Dacă sînt infiltraţii de apă pe intrados, se va ccr eta
intensitatea, continuitatea, întiderea, poziţia şi provenienţa
lor (din apele subterane, sau din cele de deasupra tunelului).
Prin trimiterea unor probe de apă la laborator se poate con-
stata şi agresivitatea lor, în ceea c? priveşte degradarea mor-
tarului. Judecarea rezultatului de la laborator se poate face
pe baza tabelei do la pag. 26.
— Iarna se va constata dacă infiltraţiile nu produc ghe-
îuri la intrados, care să micşorează gabaritul şi să stînjeneas-
că circulaţia.
— Dacă balastul căii nu este colmatat, iar materialul lem-
nos şi metalic al căii nu este deteriorat de apele ce cad din in-
filtraţiile de pe intrados.
24
TABELA
materiilor chimice ce pot fi cuprinse în apele subterane
Deosebit de nocive N o c i v e I n o f e n s i v e
Acid sulfuric H,SO/( Cl2Mg Amoniac

Acid clorhidric HC1 Cl 2 Fe N H3
Sulfaţi : Na,SO ; Gips SOţCa Baze caustice :
SO-.Mg ; SO<Fe Acid sulfuros NaOII, KON
Sărurile amoniului H2S03=SG,+HjO Cloruri bazice :
N H«C1 Clorură de calciu KC1
Hidrogen sulfurat CaCl2 Carbonaţi
HjS Acid carbonic liber
Alaun i CO,
Fenol C6H5OH Magnezi»
Grăsimi Grăsimi organice
Arizi humici Ape murdare
— Dacă sînt libere, curate şi văruite nişele de refugiu

mici pentru adăpostirea personalului (existente din 50 în 50
m la tunelurile peste 100 m lungimea) şi la fel cele mari, pen-
tru adăpostirea vagonetelor, materialelor şi uneltelor (existente
din 300 în 300 m la tunelurile peste 600 m lungime).
— Dacă zidăria tunelului este în bună stare sau prezintă
degradări, exfolieri, măcinări etc. ceea ce arată că este exe-
cutată din materiale necorespunzătoare : cărămidă, piatră
slabă, gelivă etc. De observat că nişele constituie puncte slabe
ale zidăriei.
— Dacă şapa şi salteaua de piatră de la extrados există,
sînt bine executate, sau sînt degradate. în acest scop se vor
observa infiltraţiile pe intrados, funcţionarea barbacanelor şi
cum sînt repartizate debitele prin barbacanele respective.
— Dacă rosturile sînt în bună stare sau sînt deteriorate;
dacă mortarul din ele nu este măcinat şi spălat, iar bolţarii
nu sînt dislocaţi.
— Dacă au apărut fisuri sau crăpături prin zidărie sau
prin rosturi (deschiderea rosturilor) datorită zidăriei slabe,
execuţiei de proastă calitate şi infiltraţiilor de apă. Cînd apar
crăpăturile, se vor pune imediat martori, notîndu-se poziţia
şi data punerii lor, trecîndu-se "în dosarul tunelului aceste
date. Dacă prima serie de martori crapă se va pune a doua
serie, pe care se va nota deasemenea dată aşezării lor. Cră-
parea primei serii de martori arată că există o mişcare a zi-
26
H"l, deci trebuie să se ia măsuri de cintrare, anunţînd şi fo-
iil<- superioare. Dacă crăpăturile se măresc, dacă apar altele
t, paralele sau înclinate pe primele, însoţite e v e n t u a l de
i >«liirea sau exfolierea bolţarilor din zonele de compresie
i Inelului, atunci situaţia trebuie considerată ca gravă, cir-
i.iţM să fie închisă şi să se ceară avizul specialiştilor.
Dacă au apărut burduşiri, tasări sau retrageri în boltă
II pereţi, din cauza zidăriei slabe sau a presiunilor terenu-
i in special la tunelurile de coastă sau cele construite în
ii iiuri instabile. Se urmăreşte d e f o r m a r e a (conform art. pre-
«• «tont) şi dacă se continuă, se convoacă imediat comisie su-
ciloară de cercetare a situaţiei. Pot fi unele retrageri în
uliii sau pereţi rămase de la construcţie. La acestea se ve-
lllii ,1 doar gabaritul.
Dacă radierul există şi este în bună stare. în caz că
111 in 'Iul nu are radier se va observa efectul asupra căii (de-
nivelări, împotmoliri). Dacă radierul se deteriorează, apele ce
(irtliiind prin crăpăturile formate pot a j u n g e la baza f u n d a -
ţii i, slăbind-o.
— Dacă tunelul n-are radier şi platforma este de natură
itn|iloasă, aceasta ar putea fi muiată de apele ce ar pătrunde
>iin spatele tunelului, făcînd ca balastul să se amestece cu
nii|ll(j şi linia să capete denivelări. Dacă în spatele zidăriilor
i. ipluşelilor) tunelului nu s-au format cumva goluri ceea ce
.11 prezenta un pericol pentru stabilitatea construcţiei. Con-
i.il.irea acestor goluri se face prin ciocănirea zidăriei de pe
in-la vagonetului de verificare (vezi pct. 20). Acolo unde su-
lele sînt înfundate, se marchează cu vopsea şi se stabileşte
upraveghere mai atentă. în cazurile grave, direcţia regio-
• -•i.i sesizează imediat Direcţia întreţinerii şi Intitutul de
in încetări.
Dacă portalurile şi capetele frontale ale tunelurilor
lut in stare bună, nu au deteriorări, exfolieri, măcinări etc.
"m cauza portalurilor rămase neterminate se pot produce că-
ili'ii de pămînt şi de grohotiş peste linii, iar apele se pot
• iiMje în axa liniei, peste zidăria fără timpane sau timpane
IM .iiiicient de înalte. Neprelungirea suficientă a tunelului-la
• npi'le poate provoca lateral aceleaşi neajunsuri.
Dacă fumul locomotivelor nu influenţează în rău zi-
i . I I, materialul de cale etc. Pentru a putea j u d e c a modul
nm acţionează fumul şi pentru a putea şti intervalele de
im ludere de linie ce sînt necesare pentru unele lucrări, tre-
i'iili' să se facă determinarea direcţiei vînturilor dominante
27
faţă de axa tunelului (intrare-ieşire) şl să se observe timpul în
care iese fumul din tunel, aşa ca aerul să poată fi respirabil,
după trecerea unui tren, ţinînd seama de felul trenului, sen-
sul de circulaţie, direcţia şi intensitatea vîntului, direcţia pan-
tei şi lungimea tunelului. In ceea ce priveşte circulaţia, se pot
face studii locale de către delegaţii L şi T spre a stabili cum
să procedeze mecanicii, pentru ca la trecerea prin tunel să se
scoată cît mai puţin fum. Pentru cazurile complicate se cere-
prin Direcţia întreţinerii ca studiile să fie făcute de Institutul
de proiectări, trimiţîndu-se toate datele arătate mai sus.
— Dacă nu apar gaze subterane în tunel, ceea ce ar pre-
zenta un pericol de explozie sau aprindere şî o acţiune vă-
tămătoare asupra organismului omenesc şi chiar asupra zi-
dăriei şi suprastructurii căii.
— Dacă nu sînt defecte la diferitele instalaţii pentru ilu-
minat şi aerisit ce ar putea cauza greutăţi în circulaţie şi la
întreţinerea tunelurilor.
Este de menţionat că la tunelurile peste 800 m lungime, '
aerisirea naturală nu mai poate avea efect şi se impune ven-
tilaţie artificială, iar tunelurile peste 300 m lungime este bine i
să fie iluminate electric.
în exteriorul tunelului. La revizia tehnică în exteriorul,
tunelului se va observa :
Dacă şanţurile de scurgere, deoparte şi alta a tunelu-
lui, sînt în bună stare şi sînt curăţite, dacă pereţii şanţurilor
nu sînt deterioraţi, crăpaţi etc. şi dacă apele sînt stînjenite
în scurgerea lor sau dacă se infiltrează în terasament.
— Dacă apele sau grohotişurile de pe v e r s a n t şi de pe tu-1
noi nu se scurg peste portal sau peste zidurile de sprijin în
linie de şanţuri. Aceste scurgeri pot fi cauzate de starea d e j
dezechilibru a stîncilor şi grohotişurilor pe versant, precum şi i
de lipsa sau deteriorarea şanţurilor de colectare de deasupra
tunelului.
— Dacă sînt mişcări de teren sau alunecări de suprafaţă
pe taluzurile debleului de la capete.
— Dacă zidurile de sprijin de la capetele tunelului nu
sînt deteriorate şi dacă sînt suficient de înalte ca să poată]
opri căderea în linie a apelor cu pămînt şi grohotişuri.
— Dacă sînt în bună stare a m e n a j ă r i l e scurgerii apelor
de deasupra tunelului şi dacă apele nu se infiltrează r .umva
spre extradosul tunelului.
— Dacă sînt arături, săpături sau denivelări ce ar per-
mite colectarea şi infiltrarea apelor spre tunel.
28
20) Modul de examinare
•>pre a se p u t e a f a c e revizia, c e r c e t a r e a şi constatările ne-
m u m c fn tunel, p r e c u m şl n o t ă r i l e d e f e c t e l o r în fişe, trebuie
li» /n-ntru fiecare tunel să e x i s t e n u m e r o t a r e a inelelor, pe pe-
m\t In caz că nu există, a c e a s t ă n u m e r o t a r e se va e f e c t u a în
Wniliil următor :
l'c peretele din d r e a p t a , în s e n s u l k i l o m e t r a j u l u i , la în-
P p u t u l fiecărui inel sau al f i e c ă r e i d i s t a n t e de 10 m (în cazul
flii'lurilor săpate în s t î n c î şi c e l e c a r e n - a u i n e l e vizibile), la
'>() in de la n i v e l u l traversei, se va m a r c a n u m ă r u l i n e l u l u i
• i u clecametrul respectiv, c u c i f r e metalice de dimensiuni
f/i .10 cm şi b=20 cm. F i e c a r e c i f r ă se va f i x a în z i d ă r i e p r i n
'fim taţi metalice şi mortar de c i m e n t . F i e c a r e n u m ă r va fi
iplasat în m i j l o c u l u n u i p ă t r a t de 1,00X1.00, s p o i t în a l b , .
Biit (ifrele în negru. P e n t r u v i z i b i l i t a t e , la t r e i luni, se va
fiu spoirea pătratului odată cu m a r g i n i l e n i ş e l o r .
Atît pentru asigurarea circulaţiei p r i n t u n e l , d i n p u n c t
ii' vedere al gabaritului, cît şi p e n t r u a u r m ă r i e v e n t u a l e l e
I >1 lormări ale zidăriei bolţii, p e r e ţ i l o r şi r a d i e r u l u i şi a v e d e a
• i n ,i nu este necesară o intervenţie de c o n s o l i d a r e , se va f a c e
in i urătoarea gabaritului f i e c ă r u i i n e l , cu a j u t o r u l u n u i a p a r a t
• i i .o ui c o n s t r u c ţ i e se v e d e în fig. 2.
riglă gradata
arcul de cerc gradat
n>rt rigla fixata de şuruburi ptr. osigurarea

m orizontala 'işcârii riglei in lungul ei
'i castra ptr ^şurubul bucşei ptr. asigurarea
Mul riglei Smişcării riglei in j u r u l ax ar iz
axa or iz de rotatie
>— confTg greutate
Pentru executarea acestui aparat se alege un vagonet care

bă un joc al roţilor, faţă de şină, cît mai mic. Acest va-
l va fi destinat numai pentru asemenea operaţii. Pe plat-
29
toi mo vnţ|nni'tulul «te monton/.fl un mic eşafod, care IIHMI
ţlll* aparatul cu capAtul Ieşit din platforma vagonetului
montat cu axa pe direcţia axei tunelului. La capătul axei s
montează un dispozitiv (portriglă) prevăzut cu un şurub, car
nsigurA mişcarea riglei în lungul ei. Rigla este gradată în am
bele sensuri. Ea se poate mişca şi transversal pe axa tunelu
lui împreună cu axaorizintală de rotaţie, care se poate bloca
intr-o poziţie oarecare, cu a j u t o r u l unei bucşe cu şurub. U
arc de cerc, în formă de raportor, este . fixat apropiat de ri
glă cu centrul în axa orizontală de rotaţie, dar în poziţi
fixă pe e ş a f o d a j şi perpendicular pe axa tunelului, cu scopu
ca atunci cînd rigla fixată — pentru a se citi pe ea dis
tanţa de la axa orizontală la intrados — să se poată citi şi
unghiul pecare-1 face direcţia riglei cu orizontala. La celălal
capăt al platformei se aşează o contragreutate pentru a asi-
gura stabilitatea vagonetului. înălţimea h a axei orizontale
de rotaţie, deasupra feţelor superioare ale şinelor, se ia aşa fel
ca rigla să poată face toate mişcările necesare citirii punc-
telor pe intrados. îngeneral această înălţime corespunde cu
aceea unde lăţimea secţiunii tunelului este maximă.
Aceste măsurători se fac cel puţin odată la trei luni. La
tunelurile la care gabaritul de liberă trecere este afectat de
unele deformaţii apărute după construcţia tunelului. Servi-
ciul L regional poate prescrie o s u p r a v e g h e r e mai atentă şi
intervale mai mici (la doi ani, anual sau de mai multe ori pe
an). Pentru asecompara între ele, măsurătorile se fac tot-
deauna în aceleaşi secţiuni, fixate prin distanţe, faţă de c a p ă -
aul dinspre intrare al inelului şi distanţa acestui inel faţă de
intrarea tunelului (fig. 3). De asemenea, înaintea oricărui mă-
surători, linia va fi adusă la acelaşi nivel şi poziţie faţă de
axa tunelului, după martorii metalici fixaţi în partea de j o s
a zidului drept.
Gabaritul normal al tunelurilor este cel prescris de STAS
nr. 4392 modificat în 1958.
— Examinarea şi micile reparaţii la tunel se fac cu un
v a g o n e t special (fig. 4) pe care s-ou montat trei platforme
suprapuse consolidate în consecinţă. La ambele capete ale
acestei schele portative se găsesc scările necesare, care con-
solidează în acelaşi timp şi schelăria. Platforma de jos a sche-
lei va fi la înălţimea de 1,80 m de la nivelul traverselor căii,
adică la înălţimea dela care un meseria, în picioare, nu mai
poate lucra. Platforma de mijloc a schelei va fi la aceeaşi
înălţime faţă de cea de j o s şi pentru aceleaşi motive. Plat-
30
F I Ş A
'"âsufrfni iintrarfosjlui | C fyreiyi
linia km
Sect. transversala
Sfct longitudinală
rTmrv'
aaiEFinnn
f undat
Distantele de la
cenfr u | o la p u r c t e l e 1 2 2U
forma superioară este mai mică şi aşezată la o înălţime aşa
fel încît de peea să se poată lucra la orice punct din partea
superioară a boltii. Contravînturile se vor face transversal
tunelului numai la cele două capete ale schelei, iar longitu-
dinal, numai pe axa schelei, pentru a avea loc disponibil pe
Sein dură
< fi i tAAJjMţţ*
f— 230—4
[ â
V / acces j H.y
' \Duln
plaLformă, pentru lucrători şi material. Platformele vor fi la

distantele arătate în schiţă, faţă de pereţii tunelului şi în aşa
fel încît, pe lîngă schelă, să poată trece lucrătorii, iar de pe
platformă să se p o a t ă a j u n g e uşor la pereţii tunelului. Plat-
formele sînt formate din longrine transversale, pe care rea-
zemă dulapi, în sens longitudinal. Totul se prinde în cuie !
Cadrul schelei se prinde cu buloane de platforma vagonetu-
lui, care la rîndul ei se prinde de cuzineţi. Aceştia vor fi
prinşi la partea de jos cu o brăţară şi balamale.
Pentru examinarea tunelurilor, vor fi asigurate lămpi cu!
varbid, puternice şi în bună stare.
Ca să se uşureze examinarea zidăriei Lunelurilor, la c a r e ;
intradosul este acoperit cu un strat prea gros de funingine,
este necesar să se cureţe acesta, cu perii metalice, cel puţin
pe porţiunile unde se cere o cercetare mai amănunţită.
Curăţirea funinginii pe suprafeţe mari se poate face cu
ajutorul unui vagon-platformă tras de o locomotivă, pe care-l
s-a montat un cadru, ce u r m ă r e ş t e conturul tunelului şi este,
mai mic decît acesta, cu distanţa necesară fixării pe el a unei.;
coroane de perii metalice.
32
! >.ite defectele găsite cu ocazia reviziei tehnice vor fi
cu cea mai mare* atenţie şi vor fi notate în fişa din
li" iiul tuneluluirespectiv, împreună cu observaţiile făcute,
IU iisupra cauzelor, cît şi asupra urmărilor.
In fişe trebuie să existe tot istoricul deteriorărilor pro-
i» • itf de infiltraţiile de apă, de calitatea zidăriei şi de fum.
l i defecte se va trece întinderea şi poziţia lor faţă de
i i i bolţii şi de capătul dinspre intrare al tunelului, kilo-
• Irujul şi numărul inelului, data şi rezultatul observaţiei
/ÎI nto, atît prima oară, cit şi ulterior.
Pentru deteriorările mai pronunţate se va face schiţă la
• .11 ti pe suprafaţa desfăşurată a intradosului.
Pentru crăpături se va trece în plus adîncimea şi lăţimea
11 npaturilor.
I - Tndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 33

CAPITOLUL III
REVIZIA TEHNICA A TERASAMENTELOR ŞI A

LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU APĂRAREA ŞI
CONSOLIDAREA LOR
A. PERICLITATEA TERASAMENTELOR
„Terasamentul este unul din cele mai importante ele-

m e n t e ale căii, de stare şi integritatea cărui depinde b u n a
stare a întregii căi" (art. 16 R.E.T.) ; de aceea trebuie să fie
supravegheat permanent, spre a se putea descoperi la t i m p
locurile unde se pot produce d e r a n j a m e n t e .
Factorii principali care dau loc la d e r a n j a m e n t e sînt a p e l e
de suprafaţă şi cele subterane, care prin acţiunea lor meca-
nică şi prin modificarea proprietăţilor fizice ale pămînturilor
micşorează rezistenţa şi stabilitatea terasamentelor.
§ 1. ACŢIUNEA APELOR DE SUPRAFAŢA
Acţiunea distrugătoare a apelor de suprafaţă se mani-

festă permanent, devine însă deosebit de intensă în timpul
viiturilor la ape curgătoare şi în timpul furtunilor la ape stă-
tătoare- Ea se manifestă prin :
— dfuierea terenurilor de bază ale terasamentelor şi f u n -
daţiei construcţiilor ;
— eroziunea malurilor sau direct a terasamentelor ;
— inundarea liniei de către apele de revărsare a n u r i l o r ,
pîrîurilor e t c . ;
— efectele torentelor şi apelor din ploi (împotmolire,
inundare şi eroziune).
34
21) Aluierea
Afuierea este acţiunea de săpare produsă de apă In tere-

HI i|i« bază al terasamentului sau a fundului albiei la fun-
iiţlu unei construcţii. Afuierile pot fi lente, însă ele se ma-
Ih ită îndeosebi în timpul viiturilor, cînd debitul şi viteza
BuiMilui de apă cresc conside-
•itliil şi prin aceasta şi forţa de
milionare a apei. Prezenţa unor
•Ix.lucole ca : piloţi, buşteni,
HIIHK amente, care micşorează
i (lunea de scurgere, măreşte g
IM ţi unea de afuiere (fig. 5). ^
Prezenţa afuieriî se constată, fie prin observarea a n a -
t' '.irelor şi vîrtejurilor în timpul apelor mari, fie prin măsu-
ifiiffl nivelului fundului albiei pe lîngă infrastructurile con-
'i11 in ţiilor.
l.a terasamentele situate lîngă maluri şi la construcţiile
Hinplasate în albiile cursurilor de apă se va observa dacă în
!UII|MI] apelor mari se formează vîrtejuri sau anafoare. Dacă
hi i'slea există, se va proceda imediat la verificarea situaţiei
| I n măsurarea fundului albiei.
In punctele cunoscute ca periclitate de afurie, măsura-
ţi. i fundului apei se va face periodic, iar în timpul apelor
cel puţin o dată pe zi şi la aceeaşi oră.
l.a construcţiile în contact cu ape de suprafaţă, se va ob-
H i va dacă s-aprodus odenivelare nejustificată a căii, dacă
ni .ipărut fisuri, crăpături sau înclinarea construcţiei, toate
ii i-stea indicînd existenţa unei afuieri periculoase.
22) Eroziunea
Eroziunea este procesul de degradare provocat de ape

i iipra malurilor sau terasamentelor, prin roadere mecanică,
in tiuită de antrenarea pămîntului ea uoate fi provocată fie
tl< apele curgătoare (fluvii, rîuri, ape din ploi) prin viteza şi
t olumul lor, fie de apele stătătoare (mare, lacuri) datorită
• olurilor (fig. 6).
Terasamentele pot fi a t a c a t e de apele curgătoare, fie în
•i|nopierea podurilor, fie în locurile unde apele sînt limitate
• lilur de rambleul căii ferate, fie acolo unde prin erodarea
umilirilor cursul apei a j u n g e la terasament.
35
în vecinătatea mării şi lacurilor, terasamentele sînt ex-
puse distrugerii, cînd malurile sînt formate din terenuri ero-
dabile care sub acţiunea mecanică a valurilor pot fi atacate
la nivelul unde bat
valurile, după care
se produce prăbuşi-
rea părţii superioare.
La terasamentele
de la capetele podu-
rilor şi din imediata
apropiere a riurilor
şi lacurilor, se va ob-
serva dacă sînt ata-
cate de acţiunea de eroziune a curentului apei sau de izbirea
valurilor. Dacă terasamentele sînt la oarecare depărtare de
rţu sau lac, efectul de eroziune al curentului şi valurilor se
urmăreşte asupra malurilor, spre a vedea dacă se apropie de
calea ferată.
în apropierea podurilor, digurilor sau altor construcţii

ampalasate în albiile nurilor, se urmăreşte dacă în albie există
obstacole care provoacă sau ar-putea provoca sporirea vitezei
apei sau chiar schimbarea direcţiei curentului principal, fă-
cînd ca apa să erodeze malurile în dreptul acestor construcţii
sau să rupă terasamentele în spatele culeelor.
36
In punctele de v ă r s a r e a torentelor în rîuri, la care există
m i ule ferată ampalasată pe malul opus, se va observa dacă
depunerile aduse de torentsînt a n t r e n a t e de rîu sau a v a n -
i .i/('i în albie şi împing curentul principal spre malul opus,
«un' este astfel supus eroziunii şi ameninţă prin aceasta te-
M'.ninentul căii ferate-
Dacă la o linie ferată situată pe o coastă, avînd în v a l e
IUI curs de apă paralel cu terasamentul, se constată lăsaturi
Ml mai p r o n u n ţ a t e şi tendinţă de alunecare spre vale, se va
• îmina foarte atent malul dinspre linie al pîrîului, spre a
> i dea dacă prezintă eroziuni care progresează. Dezvoltarea
luior eroziuni în mal, situat chiar dep'arte de linie (100...150 m),
piuite da' indicaţii asupra existenţei unui plan de alunecare,
• mo, în procesul de eroziune al malului, a fost interceptat de
ii||)le şi a provocat a l u n e c a r e a întregului masiv de teren pe
• IUI- se află linia (fig. 7).
La capetele aval ale şanţurilor în terenuri erodabile, în
piuită, se va observa dacă există t e r d i n ţ a de formare a rîpe-
|MI' sau dacă rîpele existente s-au mărit, ameninţînd integri-
Mlea terasamentului.
23) Inundarea liniei de către apele de revărsare
Liniile f er a t e construite în albiile m a j o r e ale n u r i l o r sau

Iu «ipropierea rîurilor cu văi largi şi maluri joase, pot fi inun-
ilulr de apele de revărsare.
Revărsările pot provoca deteriorări la terasamente, cu
.ilil mai importante, cu cît volumul şi viteza apei sînt mai
muri ,• cînd acestea din urmă sînt mai mici, se p r o d u c e n u m a i
'.|><ilarea sau împotmolirea balastului.
La liniile construite în albiile m a j o r e ale rîurilor, se va
urmări dacă t e r a s a m e n t e l e sînt a t a c a t e de apele de revărsare,
i .mi la ce interval şi în ce anotimp se produc revărsările ce
ijung pînă la terasament, viteza şi adîncimea apelor revăr-
.ili' şi efectul lor asupra terasamentelor. Cursul de apă se va
x.imina pe un sector mai mare, s p r e a putea stabili cauzele
M-vărsărilor.
Rambleurile căii ferate din apropierea cursurilor, care
I• i in împotmoliri înalţă la fiecare viitură fundul văii, îşi pierd
lu ptat din înălţimea lor iniţială, necesară pentru circulaţie
iiliiră, putînd să a j u n g ă treptat din rambleu, la nivelul tere-
nului sau chiar în debleu. La astfel de porţiuni de linie se
37
V"l lll hi dl I |)llll raport ţoale m< idilicul lle HUI Venito In rtlle*
Iul tiMi'iiiilui do lingă Itnlo şl procesul de mlcşornro a dobu-
êulul podurilor.
Cunoaşterea nivelurilor caracteristice ale apei, la cursu-
rile traversate de linii ferate sau la acelea din apropierea lor,
este foarte utilă pentru personalul întreţinerii, atît pentru mă-
surile şi lucrările din cadrul exploatării, cit şi pentru elabo-
r a r e a temelor şi furntaarea datelor la proiectarea lucrărilor
d e artă.
în acest scop se vor monta la poduri mire hidrometrice,
iar în locurile de revărsare — indicatoare ai celui mai înalt
nivel al apelor şi înălţimii celei mai mari ale valurilor.
Zero al mirei se instalează iniţial cu circa 0,50 m sub
nivelul cel mai de jos cunoscut al apei.
La revizie se va observa dacă mirele sînt în bună stare,
dacă amplasamentul este potrivit ca mira să fie tot timpul
în contact cu apa, dacă diviziunile sît citeţe.
Se va v e d e a dacă în locurile de r e v ă r s a r e sînt indica-
toare de nivel, dacă sînt în bună stare şi dacă nivelul maxim
indicat, corespunde.
24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi
Torentele sînt cursuri de apă cu pante repezi, neregulate,

cu apă puţin sau deloc în cea mai mare parte a anului, dar
cu viituri violente şi de scurtă durată, în timpul ploilor mari
şi la topirea zăpezilor- La viituri, torentele capătă o m a r e
putere de eroziune şi de transport al unor mase colosale de
corpuri solide. Sînt rostogolite şi tîrîte spre vale cu o putere
foarte mare, grohotişuri amestecate cu nămol, bolovani, co-
paci etc. care împotmolesc sau sau acoperă mari suprafeţe în
cursul inferior al torentului, unde se formează conul de
dejecţie.
în bazinul superior, u n d e torentele au acţiunea de ero-
ziune, ele periclitează căile ferate, fie prin erodarea terasa-
mentelor, cînd au trasee paralele, fie prin afuiere infrastruc-
turii podurilor în locurile de traversare.
în bazinul inferior, în zona conului de dejecţie, materia-
lele antrenate obturează podurile, făcînd să crească nivelul
apei pînă se r e v a r s ă peste linie, u n d e se pot depune cantităţi
m a r i de materiale.
După ploi torenţiale sau de lungă durată, apele ce se
s c u r g de pe coastă pot inunda^ sau împotmoli linia ferată
38
' Mi(fl iu lumini (Oftilt'l. Şuvoaiele do apa tn drumul lor spro
hi iprttA vllo/.rt mato (tn special pp dealurile cu arăturile
>i il spro viilo), antrenează particule do sol, pe care le dc-
II IM liipi liniei, înâlţtnd terenul. Cu timpul, apele trec tot
j | i . n peste linie pe care o inundă şi o împotmolesc.
• .te ape rareori au efect asupra terasamentelor ,• de cele
I iiiultii oii se limitează numai la a n t r e n a r e a balastului. In
î n m i l e in pantă, eroziunile, viiturile apelor din ploi pot
ulii' - eroziuni prin formare de rîpe, care pot afecta inte-
lirii .1 terasamentului sau afuieri de podeţe care la viituri
Vin < 'nducte forţate.
I i liniile traversate de torente sau construite în bazinele
•stMM, se va urmări după fiecare ploaie efectul produs de
ii .i .upra terasamentelor şi lucrărilor •
de artă. Se va exa-
IIM dacă ele sînt ameninţate de eroziune sau afuiere, dacă
iiltinle pe sub care trec torentele sînt supuse afuierii şi dis-
ii i> ni, dacă linia şi podurile se află în zona cornului de de-
i si sint supuse împotmolirii, modul cum decurge pro-
nii de colmatare al terenului şi al debuşeului podului.
Iu timpul ploilor torenţiale, astfel de porţiuni de linie
f |m sub supraveghere continuă, pentru a asigura circulaţia.
l i liniile aşezate pe coaste, se vor nota efectele apei asu-
•»• • ' i i, dacă terasamentele sînt împotmolite sau erodate de
'llv miele de apă sau are de suferit numai prisma de balast.
• v 1 ir examina în special punctele în care terasamentele sînt
»l'»'l'ite, dacă prezintă goluri, începuturi de eroziune, care
ili'Tior la ploi, s-ar putea transforma în breşe. Se va urmări
n in se dezvoltă rîpele.
§ 2. ACŢIUNEA APELOIÎ SUBTERANE
Deformaţiile şi degradările cele mai frecvente, datorite

M [iunii apelor subterane, la terasamentele căilor ferate sînt :
— deformaţii în corpul rambleurilor ;
— deformaţii din cauza terenului de bază nestabil sub
iiinbleuri
— alunecări în debleuri ,•
— umflături în platformă ;
— surpări şi prăbuşiri ,•
— căderi de stînci şi de grohotişuri.
39
25)/Deformaţii in corpul rambleurilor
Deformaţiile în rambleuri, se produc cînd eforturile des»

voltale în masa lor, sub efectul circulaţiei şi greutăţii proprii,
depăşesc capacitatea p o r t a n t ă a materialului din u m p l u t u r ă .
După forma şi î m p r e j u r ă r i l e în c a r e se produc, acestei
deformaţii se pot clasifica în :
Tasări• La rambleuri noi, construite din pămînturi sta-
bile, îndesarea materialului d e c u r g e normal, întîi mai intens<
apoi din ce în ce mai lent, pînă se stabilizează complet.
Acest proces de îndesare d e c u r g e în mod a p r o a p e uniform*
Platforma se denivelează uşor pe zone întinse, ca efect al
procesului de c o m p r e s i u n e a materialului din umplutură, ime-
diat după e x e c u t a r e a terasamentului.
M ă r i m e a tasărilor depinde de n a t u r a pămîntului şi gra-
dului lui de c o m p a c t a r e la execuţie. Ele nu se intensifică d u p ă
topirea zăpezilor şi după ploi şi nu prezintă pericol p e n t r u
stabilitatea căii.
Lăsaturi. Spre deosebire de tasări, lăsăturile apar la r a m -
bleuri insuficient compactate, e x e c u t a t e pe p ă m î n t u r i
nestabile.
Platforma se denivelează local şi n e u n i f o r m şi t a l u z u r i l e
se burduşesc ca efect al deformării plastice a materialului
din umplutură. Starea plastică este d e t e r m i n a t ă de c o n ţ i n u -
tul d e argilă ( > 30%) ş i starea d e umiditate ( > 25%).
Lăsăturile pot atinge valori apreciabile şi se pot d e z v o l t a
în timp scurt. De regulă, lăsăturile se p r o d u c în p a r t e a m i j -
locie a platformei, reducîndu-se la minimum spre taluzuri.
Ele se manifestă p r i m ă v a r a după topirea zăpezii şi în peri-
oada ploilor a b u n d e n t e şi se intensifică b r u s c în anii ploioşi.
Albii şi pungi de balast. Din cauza unir vicii de con-,
strucţie a liniilor (depresiuni în platformă f o r m a t e sub tra-
v e r s e în timpul circulaţiei trenurilor de lucru, c o m p a c t a r e
insuficientă), depresiunile iniţiale de sub traverse, în u r m a
înmuierii pămîntului şi sub acţiunea circulaţiei, se măresc,
formînd depresiuni caracteristice d e n u m i t e albii de balast.
Cînd pămîntul din p a r t e a superioară a rambleului nu
e s t e omogen, atunci, în locurile mai puţin compacte, albiile
cresc, capătă forme n e r e g u l a t e şi se dezvoltă în p u n g i de
balast.
în depresiunile astfel formate, umplute cu balast p ă m î n -
tos, se p o a t e a d u n a apa infiltrată din prisma de balast. A p a
40
itili'i lată în fundul pungilor de balast înmoie pămîntul din
respectivă, fapt care înlesneşte adîncirea pungilor.
Apariţia bruscă a lăsăturilor sau intensificarea lor pro-
unţată este o consecinţă a refulării înspre taluzuri a pămîn-
tilui înmuiat de sub fundul pungilor de balast. Deci o câ-
ni Icristică a acestora este că o dată cu creşterea lor în
Hilliit ime ele se dez-
itllo spre taluzuri-
I \ceastă refulare
fe pămîntului şi a-
•lopierea fundului
(înmiii de suprafaţă
In Iu/ului poate fi în-
>'i(iUi de umflarea
îmi burduşirea unuia &
inul .nnbelor taluzuri
I 8).
I.ăsăturile pnovocate de albii şi pungi de balast se p r o -
llliii în genera] la unul din firele căii, iar la linii duble se
Ifi'.ii firele exterioare.
A lunecări. Alunecarea este cedarea şi punerea în miş-
li di' a unei mase de pămînt care se produce fără cădere sau
i i Inrnare. Apariţia lăsăturilor la unul din fire este o indi-
i n|l<> certă că la unele din taluzuri s-a produs o deplasare
inii rală a pămîntului din rambleu. în acelaşi timp a p a r e o
• MI pătură longitudinală pe taluzurile şi banchetele platformei
ţi uneori chiar la capetele traverselor sau pe bancheta din
ni11lor: la linii duble.
Apariţia crăpăturii longitudinale arată că, în urma de-
i i .nii laterale la unul Uin taluzuri, o parte din pămînt s-a
|i< '.prins de restul rambleiilui, şi că în curînd se va putea pro-
alunecarea şi ebularea taluzului sub acţiunea dinamică
a materialului rulant,
sau ca urmare a pă-
trunderii apei prin
crăpături (fig. 9).
Se atrage atenţia
că procesul de defor-
F/ş 9 mare a rambleului,
pînă la alunecarea
tulii/ului, se poate dezvolta foarte repede, uneori după scurt
de la apariţia lăsăturilor, iar crăpăturile longitudinale
i'i'l apărea abia puţin înainte de a se produce alunecarea.
41
Uneori în urma deformaţiei, partea mijlocie a platforme
•se lasă în jos, fără să antreneze şi părţile ei laterale, ceea ce
dă naştere la crăpături longitudinale, iar pătrunderea apei
prin crăpături poate provoca alunecarea taluzului.
Primele indicaţii ale prezenţei deformaţiilor sînt lăsătu
rile la linie. Fie că se produc pe un fir, fie pe amîndouă, el
se pot observa cu ochiul liber. De aceea, la revizie se urmă-i
resc în mod continuu lăsăturile ce se produc la linie. Astfel:
— Dacă ele sînt uniforme, se produc lent şi nu se in-
tensifică după topirea zăpezii şi după p l o i ; este o indicaţi
-că avem de-a face cu o tasare normală a unui rambleu noii
executat din pămînturi stabile.
— Dacă lăsăturile sînt neuniforme (se lasă prisma dfe
balast, iar banchetele rămîn mai sus), apar brusc sau după
un interval de acalmie, se intensifică în perioada topirii zăpe-
zilor şi anotimpului ploios, ele dau indicaţii că rambleul este]
format din pămînt argilos, care îşi pierde capacitatea por-;
t a n t ă la înmuiere sau că s-au produs depresiuni în corpul
rambleului cum sînt albiile şi pungile de balast.
— Dacă lăsăturile neuniforme devin dese (ridicarea liniei
trebuind să se facă la o săptămînă, la 2..-3 zile şi chiar zilnic)
şi de mărime importantă (2 ; 5 ; 10 cmi), ele dau semnalul d
începere a alunecărilor şi ebulmentelor pe taluzuri.
— Pentru revizia organizată a rambleurilor nestabile
verificarea la nivel a liniei se face cu crucile de nivel şi
chiar cu aparatul, mai ales acolo unde există bănuială, făr "
a se avea confirmări vizibile. /
— Mişcarea taluzurilor poate ! fi urmărită şi cu ochiul
liber de către personalul inferior de linie, cu ajutorul unor
j a l o a n e improvizate de 2,00—2,30 m lungime şi 4...6 cm 0 as-
cuţite cu vîrf şi înfipte în pămînt cu 0,50...0,70 m. Pe taluzu-
rile rambleurilor înalte se recomandă ca jaloanele să se aşeze
în trei r î n d u r i : primul rîncl — pe muchia platformei, al doilea
— în treimea superioară a /taluzului şi al treilea — ceva
mai jos de mijlocul taluzului. Distanţa intre jaloanele ace-i
luiaşi rînd se potriveşte astfel ca să prindă cît mai bine por-
ţiunile în mişcare (între 10...20 m în funcţie de lungimea ta-
luzului sub observaţie) (fig. 10).
Deplasările jaloanelo/ se măsoară cu metrul faţă de linia
de avizare ce trece prin jaloanele extreme ale rîndului, aşe-
zate în afara zonei în mişcare. Pentru înregistrarea observa-
ţiilor, toate jaloanele se numerotează- La rambleurile înalte
42
mii, NO constată lăsături repetate fără să se observe defor-
!t »|n Ia taluzuri, procedeul cu j a l o a n e indicat mai sus tre-
H»i*i completat prin nivelment cu aparatul. Lîngă jaloanele
K .1 vizare se plantează ţăruşi de nivel bătuşi la nivelul tere-
ililm. Verificarea nivelului ţăruşilor se face în raport cu
[ţi n'per fix.
- Se urmăreşte creşterea în înălţime a prismei de balast

n u r «î vedea dacă lăsăturile sînt uniforme pe toată lăţimea
ll illonnei sau pe lăţimea prismei de balast.
Se observă deasemenea cu ochiul liber, dacă au apă-
|lil |M> taluzuri umflături sau burduşiri.
Dacă pe alocuri vegetaţia pe taluzul rambleului este
in.ii l>ogată, de un v e r d e mai pronunţat, aceasta arată că
huidui pungii s-a apropiat de suprafaţa taluzului.
Se observă dacă apar crăpături longitudinale, des-
v >'li .II ea lor în lungime şi mai ales în lăţime. Dacă acestea
in M|resează repede şi lăsăturile devin mari, se raportează se-
tului de secţie şi se înfiinţează pază permanentă.
In cazul cînd deformaţiile în rambleu au apărut sau
!"'••' foarte repede, se va raporta imediat şefului de secţie,
I II picherul va v e g h e a starea rambleului luînd următoarele
MAsuri :
- Verificarea zilnică a nivelului liniei cu cruci de nivel,
Im • ind lăsăturile cresc repede, verificarea nivelului se face
• inii i fiecare tren.
Urmărirea crăpăturilor longituniale de pe banchete,
tn.i tii ind de două ori pe zi lungimea şi lărgimea lor. Pentru
<• IN.II bună urmărire nu se calcă pe crăpătură. N u m a i pe timp
ti' ploaie, cînd lărgimea crăpăturilor este relativ mare, ele
* istupă urgent cu pămînt, notînd cu ţăruşi limitele lor şi
II Ind numai 2...3 porţiuni neastupate pentru observaţii.
43
— Cercetarea atentă a taluzului rambleului, spre a ob-
serva dacă apar umflături.
— Urmărirea deplasărilor terenului pe taluzuri, cu a j u -
torul jaloanelor.
La apariţia crăpăturilor lon-
gitudinale, este necesar să se<
facă prospecţiuni chiar cu mij.
loacele secţiei, pentru a sta-
bili dacă în terasament există
8 pungi de balast şi dacă acestea
conţin apă. Prospectarea se
—* face cu un a p a r a t simlu de
forat, în banchete, cît mai a-
1 proape de. prisma de balast

(fig. 11).
i Aparatul se compune din-

tr-un sfredel-lingură (de t i p a
acelora cu care se sapă grop
pentru stîlpii de gard, dar de
diametru mai mic — circa
10 cm) cu care se sapă şi se
iau probe.Sfredelul-lingură se
termină cu o tijă metalică, d«
care se pot înşuruba alte tij<
metalice, cu secţiunea p ă t r a t j
şi 2 cm latura. Aparatul se în-
vîrteşte cu o cheie lungă de
40 cm avînd la capăt un go
de secţiune pătrată în care in
tră tija. Aparatul va permite
forarea pînă la 3...4 m udînci
me, cam cît este adîncime<
pungilor de balast. El se poat<
Fig ji confecţiona în atelierele sec
ţiilor de întreţinere.
26) Deformaţii din cauza terenului de bază nestabil

sub rambleuri
*
Cînd terenul de bază pe care stă rambleul este forma

din pămînturi argiloase, loessuri sau aluviuni de rîu, ia
nivelul apei subterane este aproape de suprafaţă, un astfe
de teren nu poate susţine masa rambleului şi aceasta se seu
44
Illlll <l.i în terenul de bază, care este refulat în lături, formîn-
•.«• umflături pe ambele părţi ale rambleului (fig. 12).
I du CInd terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează
i acţiunea greutăţii rambleului şi a terenurilor în circulaţie,
• l i I produce o îndesire a terenului de bază (fig. 13).
jiţio iniţiala P 0 z i t io iniţiala
ti '3
Cînd calea ferată este amplasată în lungul unei coaste

in rambleu sau în profil mixt, iar terenul de bază este
„ ../dt pe o suprafaţă de alunecare, ori de cîte ori se produc
in intraţii pînă la stratul de alunecare, masa de susţinere în-
K» l><- să alunece împreună cu terasamentul căii ferate. Planul
El. alunecare poate fi chiar suprafaţa dintre baza rambleului
ţi lorenul natural (fig. 14).
Cînd apar lăsături la linie, iar în rambleu nu se constată

nu i un semn care ar da indicaţii că în corpul lui s-a produs
ili'lormaţii, se cercetează terenul de bază, spre a v e d e a dacă
prezintă umflături de o parte şi de alta a rambleului.
Dacă prezenţa lăsăturilor la linie nu este justificată nici
• I• deformaţii în rambleu şi nici de umflături în terenul de
lni/.ă, atunci se analizează consistenţa pămîntului de la baza
Minbleului şi se urmăreşte cum evoluează în timp lăsăturile
45
spre a vedea dacă ele se datoresc unui f e n o m e n natural de
îndesire a terenului de bază, care trebuie să se stingă t r e p t a t .
Cînd se constată o deplasare laterală a căii, fără a se
observa deformaţii la terasamentul aşezat pe o coastă sau pe
un povîrniş, atunci se cercetează terenul de bază în amonte'
de linie şi dacă aceasta prezintă crăpături, înseamnă că alu-
necă terenul de bază cu t e r a s a m e n t cu tot, iar planul de alu-
n e c a r e se află sub nivelul terenului natural, la adîncime ce
se poate determina prin foraje.
Viteza de deplasare a masivului de pămînt în a l u n e c a r e
este un element foarte important, atît în ce priveşte siguranţa
circulaţiei cît şi pentru aplicarea măsurilor de consolidare- Ea
se urmăreşte prin măsurarea lărgimii crăpăturilor la r u p t u r ă ,
dar mai exact, prin şiruri de reperi, între care se m ă s o a r ă
modificarea distanţei.
27) Alunecări în debleuri
Pe taluzurile debleurilor se pot produce alunecări de

suprafaţă sau de adîncime, după poziţia planului de alunecare,
întrerupt şi descoperit prin executarea tranşei.
«Alunecările de suprafaţă se mai datoresc prezenţei u n o r
lentile din pămînturi scoase la lumina lizei în urma executării
tranşeei, care nu se pot menţine pe taluzuri, din cauza des-
coperirii lor în contact cu aerul.
în alte cauze pămîntul taluzurilor, fiind argilos şi neo-
mogen, absoarbe apa în cantităţi mari, pînă la saturaţie, cînd
începe să curgă ca o masă semifluidă.
In cazul alunecărilor structo-plastice, cînd prin e x e c u -
tarea terasei a fost secţionat un strat de argilă moale plas-
tică, avînd deasupra roci mai tari, sub presiunea verticală a
acestor roci tari, argila plastică este refulată pe taluzurile sau
platforma tranşeei (fără a forma suprafeţe de alunecare). Prin
cedarea argilei plastice, rocile tari de deasupra se deplasează
după o suprafaţă curbă, dreaptă sau abruptă care este supra-
faţa de alunecare (fig. 15).
Dacă stratul de argilă moale este mai sus decît f u n d u l
tranşeei, atunci deformările prin refulare se produc numai în
taluzuri. Dacă stratul de argilă plastică se află la piciorul
taluzului, atunci deformaţia afectează nu numai taluzurile dar
produce şi ridicarea platformei şi distrugerea căii ferate în
debleu.
46
'.cranele care dau indicaţii asupra viitoarelor mişcări a l e
{rilu/,urilor s î n t :
crăpăturile longitudinale pe taluz sau dincolo de m u -
ţii!" superioară a taluzului ;
a) Situaţia mtjală
ii].' ; : 'v"/' v ' '''/"r^&'it.ci l-
h) Situaţia dupa executarea transen
Fi3 (5
— umiditatea spre partea inferioară a taluzului, după o

luni' paralelă sau cu o înclinare oarecare faţă de pămînt ;
— crăpăturile urmate imediat de desprinderea unor părţi
Nii|>i'ificiale din taluz ;
— umflarea sau chiar curgerea taluzurilor argiloase ne-
inogene îmbibate cu apă ;
— starea şanţurilor de apărare (de creastă), în profil lon-
<iiluctinal şi în secţiune (să nu fie astupate sau deformate).
Pe lîngă examinarea terasamentelor, se cercetează şi su-
iM.ilaţa întregei zone în alunecare, iar în v e d e r e a prevenirii
M"inţiei de noi pornituri şi rupturi, se cercetează suprafaţa
l">virnişului şi mai sus de ruptura existentă. Se dă atenţie
• •lor mai neînsemnate modificări ale suprafeţei de alunecare,
>I.I< <I au apărut mici izvoare, vegetaţie acvatică etc.
28) Umflături în platformă
Umflăturile sînt deformaţii ale platformei, care apar şi

ili'.par periodic, în funcţie de temperatura şi gradul de umi-
47
illlftlf al prtmliilulul. B|« NC pot foi lila III Ui'blourl, i nmbleui I
/o111* do i'olA zero, Iu timpul (jururilor persistente,
Procesul fl«» umllure a platformei nu est»' numdi o conJ
mm in(A a măririi prin îngheţ a volumului de apă conţinuta
<|i> masa terasamentului. Prin îngheţ apa îşi măreşte volumul
c u i)%, deci, ipoteza unei umidităţi maxime de 40%- umfla-
rea terasamentului, ca efect direct al îngheţării apei, ar II
de ordinul a 3,6%- Ori umflarea platformei datorită îngheţului
poate atinge denivelări de 10..15 cm.
Acest fenomen se explică prin formarea unor lentile da
gheaţă, în apropiere de suprafaţa platformei, în urma migrării
apei din profunzime, din cauza diferenţei de temperatură
dintre straturile superioare îngheţate ale pămîntului şi cela
inferioare mai calde.
Lentilele de gheaţă se dezvoltă în măsura în care în stra-
turile inferioare există surse permanente de apă.
Procesul de migrare a apei spre suprafaţă are loc în moc
deosebit la pămînturi prăfoase.
înălţimea umflăturilor este în general mai mică în ram<]
bleuri, decît în debleuri, întrucît influenţa apelor subterane
în rambleuri este mai mică şi nu există nici contrapresiune la-
terală ca la debleuri, ceea ce permite pămîntului să se umfle
nu numai în sus, dar şi în spre taluzuri.
Umflăturile provocate de îngheţ aduc mai multe nea-
junsuri :
— prin formarea lentilelor de gheaţă se distruge coeziu-
nea dintre particulele de pămînt, astfel încît la desgheţ pă-
mîntul îşi modifică consistenţa, devenind moale, apoape de
starea de curgere, pe toată grosimea îngheţată ;
— prin formarea umflăturilor se produc modificări localei
ale profilului în lung, ceea ce provoacă izbituri la trecerea
materialului rulant, dînd loc la sporirea rezistenţei liniei şi la
deranjamente în suprastructură ;
— şinele capătă deformaţii în plan vertical şi, în general,,
materialul metalic de cale şi traversele se uzează repede ;|
— circulaţia este stingherită prin limitări de viteză ; \
— contribuie la uzarea materialului rulant;
— se scumpesc lucrările de întreţinere, din cauza măsuri-
lor speciale pentru asigurarea circulaţiei ,•
— se deteriorează îmbrăcămintea taluzurilor, care se des-
prinde de restul masivului permiţînd apei să pătrundă sub
îmbrăcăminte, fapt care duce la înmuierea taluzului şi alu-
necarea îmbrăcămintei.
48
i n li<i<nniiuMilHi< In care se produc umflaturi se urmăresc
• >< 1111 • m u / e l e co Ic provoacă adică :
«•(agitarea apel In depresiunile platformei ;
.Innwi prismei de b a l a s t ; dacă este murdară şi deci
llliautrt i
-.lagnarea apei în şanţurile de scurgere din debleuri şi
llliiiii'.i el In platformă.
urmăreşte procesul de dezvoltare a u m f l ă t u r i l o r ;
apariţia umflăturilor pe banchete şi în şanţuri ,-
apariţia cocoaşelor în cale.
Hiip.i identificare, locul umflăturilor se marchează cu
• " .1 pe şină, în v e d e r e a măsurilor ce se vor lua în timpul
III.
29) Surpări şi prăbuşiri
Surpările şi prăbuşirile se produc din cauza golurilor din
S«..i umpluturilor şi terenurilor naturale, goluri create
dpe gravitaţionale sau de exploatări miniere. Spre deose-
fi <lc> lăsătri şi alunecări, care se produc relativ lent, sur-
ii 11• • se produc într-un timp foarte scurt..
Surpările şi prăbuşirile se datoresc golurilor din masa
l|Hvinentelor sau terenurilor vecine, care se nasc sub ac-
§inii',i de spălare a apei, fie deasupra sărurilor solubile (su-
Killc chimică), fie prin antrenarea particulelor fine (sufozie
Hi Aceste fenomene au loc în terenuri calcaroase,
.uri. In terenuri calcaroase golurile poartă numele de
i iu lini.
Surpările şi prăbuşirile terasamentelor pot fi cauzate de
ploatări miniere, galerii sau de săpături pentru fundaţiile
• miiu construcţii importante în vecinătatea căii. Aceste goluri
|i 'i li galerii vechi nedepistate la construcţia liniei sau exploa-
iiiu de zăcăminte în straturile adinei şi foarte apropiate de
i' i.isamentul căii ferate.
Ruperea straturilor de pămînt deasupra carsturilor, gale-
iiilor de mină etc. poate avea efect catastrofal pentru circu-
lulio. Detectarea golurilor subterane prin observare directă
II este posibilă- Uneori pot fi identificate după sunetul înfun-
iiiil iu zonele cu goluri. De aceea sarcinile reviziei se referă
l i razurile cînd existenţa golurilor este cunoscută.
Atunci cînd se constată o prăbuşire în terasament, locul
deoperă imediat cu semnale de oprire în linie curentă, iar
i md s-a descoperit în apropierea liniei existenţa fenomenului
«Ic carst, se va cere executarea de prospecţiuni geologice.
| — Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor aptă 49

Ca măsură de siguranţă se înfiinţează o pază permanenta
pentru observarea sistematică a suprafeţei terenului, apariţie
şi dezvoltarea pîlniilor, gropilor longitudinale, crăpăturiloi
etc.
La reviziile periodice ale terasamentului şi instalaţiilor d<
scurgere a apelor se procedează astfel :
— Se notează starea pîlniilor existente şi se urmareşU
apariţia semnelor asupra deformaţiilor noi ca : crăpături lai
marginea pîlniilor, curgerea sau alunecarea taluzurilor pîlnii-
lor, creşterea diametrului şi adîncimei pîlniilor.
— Se urmăreşte şi se notează apariţia unor pîlnii noi îr
apropierea terasamentului, a unor depresiuni dulci la supra-
faţa pămîntului.
— Se urmăreşte apariţia crăpăturilor la suprafaţa pămîn-
tului pe taluzurile şanţurilor sau platformei, notînd locul loj
şi măsurînd lungimea lor.
— Se observă modul de scurgere a apelor de suprafaţă
în sensul dacă acestea dispar brusc, pentru a-şi continua
cursul prin goluri carstice. <
— La apariţia unor pîlnii noi în apropierea liniei, piche-
rul va raporta imediat şefului de secţie şi va lua măsuri pen-
tru asigurarea circulaţiei. în orice caz, cînd apar pîlnii s u b
cale, se va închide linia, iar asupra deschiderii ei va decide
şeful secţiei sau o comisie.
— Măsurile de siguranţă în regiunile carstice sînt v a l a -
bile şi pentru terasamentele din apropierea exploatărilor mi-
niere, la care se poate adăuga şi revizia tehnică permanentă
a lucrărilor subterane.
30) Căderi de stinci şi de grohotişuri, avalanşe
Căderile de stînci constau în alunecări superficiale, pe

v e r s a n t e şi pante accentuate, în urma dezagregării terenurilor
stîncoase sub acţiunea agenţilor fizici. Ca o consecinţă a de-
gradărilor, blocuri mai mici sau mai mari îşi pierd stabilita-
tea, se desprind şi cad spre platforma căii.
Rocile prin degradare se transformă în grohotişuri care
curg spre baza versantului sau taluzului.
Avalanşele se produc pe versantele abrupte (peste 25%)
cu expoziţie n o r d i c ă ; cînd sînt puternic încălzite de soare,
zăpada compactă în urma topirii poate porni în jos, dacă su-
prafaţa versantului este netedă şi fără plantaţii.
50
Astfel, liniile f e r a t e amplasate pe coaste sau care străbat
tii lilcuri, pot fi periclitate de căderile de stfnci, bolovani, gro-
Imtlfuri, iar pe timp de iarnă şi de avalanşe.
Pentru asigurarea circulaţiei pe porţiunile de linii u n d e
li |iioduc d e s e căderi de stînci, se instituie posturi p e r m a n e n -
|t< il<« cantonieri păzitori de stînci.
Cantonierii păzitori de stînci şi revizorii de stînci au sar-
i Inu <le a o b s e r v a toate mişcările c a r e se p r o d u c pe v e r s a n t e ,
In limita distanţei lor, să a c o p e r e imediat locurile cu obsta-
n i l r pe linie sau u n d e aceasta a suferit stricăciunile şi să a-
lilinţe echipa p e n t r u înlăturarea stîncilor şi r e p a r a ţ i a liniei,
i >iIItonierii păzitori de stînci să aib'ă la posturile lor u n e l t e
I" utru curăţirea şi r e p a r a r e a liniei, precum şi telefon-
Picherii şi şefii de echipă t r e b u i e să c u n o a s c ă bine p u n c -
|u|t> periclitate de căderi de stînci din limitele districtelor şi
iii lilpelor lor. După ploi torenţiale şi cutremure, ei t r e b u i e să
< minuneze s t a r e a versantelor, dînd o atenţie specială p u n c t e -
lni cu stînci dezvelite.
Echipele de mineri, care e x e c u t ă . p r i m ă v a r a şi t o a m n a
IM i.iri de revizie şi derocări, trebuie să c e r c e t e z e detaliat
im<-a v e r s a n t e l o r şi să sesizeze de e v e n t u a l e l e schimbări sur-
* m i t e între d o u ă revizii.
I.a reviziile periodice, cînd se stabileşte planul derocărilor
i «Iii atenţie deosebită evoluţiei, caracterului şi mărimii cră-
Ii<iturilor din rocă.
Deosebit de periculoase sînt blocurile s e p a r a t e de masiv,
i nu' se pot mişca cu lomul şi care trebuie să fie n e a p ă r a t
i rtnguite.
I.a crăpăturile mai mari şi caracteristice se pun martori.
B. LUCRĂRI DE ARTA PENTRU APĂRAREA

ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
I I LUCRĂRI DE ARTA PENTRU APĂRĂRI DE TERASAMENTE
Lucrările de a p ă r ă r i sînt construcţii h i d r o t e h n i c e c a r e au

mini să c o m b a t ă a c ţ i u n e a d i s t r u g ă t o a r e a apelor de s u p r a f a ţ ă .
Din punct de v e d e r e al efectului, ele se pot clasifica în :
— lucrări p e n t r u c o m b a t e r e a afuierilor ;
—lucrări p e n t r u c o m b a t e r e a eroziunilor ;
— lucrări c o n t r a inundării liniilor de apele de r e v ă r s a r e
nli'rîurilor;
— lucrări de c o m b a t e r e a efectelor p r o v o c a t e de t o r e n t e
vi «pole din ploi.
51
31) Lucrări pentru combaterea afuierilor
Pentru prevenirea şi oprirea afuierilor, se execută lucră-
rile hidrotehnice descrise mai jos.
Saltele de fascine lestate. Saltele de fascine lestate
constau din 1...2 straturi de cîrnaţi jontivi, cu casete sau
c a d r e de cîrnaţi din partea dinspre fund şi la suprafaţă ,•
acestea din urmă se umplu cu piatră brută, care scufundă
salteaua şi o face să se muleze după conturul fundului, îm-
piedicînd astfel afuierea (fig. 16).
Gr£t^ru!de sus c^'c
se încarci) CUputr-ă
C/rnaţijojnt'vi
Groişi-ul de JOS
f/J /£
Cînd saltele sînt aşezate deasupra nivelului apelor mici,

ele se degradează repede prin putrezirea nuielelor.
Cînd salteaua nu a fost încărcată cu cantitatea de piatră
necesară, care s-o ţină lipită de fund, sau cînd mularea ei pe
fund a fost împiedicată de trunchiuri, bolovani, epave, atunci
se pot produce afuieri sub ea, care să agraveze situaţia.
La saltele de fascine
lestate se va urmări dacă
au părţi care în cea mai
m a r e parte a anului se
află în afara apei- Se va
controla prin sondaje, la
ape mari, dacă salteaua
stă lipită de fund. Se va
observa dacă sînt anafore
a căror prezenţă dă indi-
caţii că afuierea nu a fost
oprită.
Saltele flexibile din
F/ş 47
beton. Slatele din fas-
cine neputînd fi considerate ca lucrări durabile, se execută
în ultimul timp saltele flexibile formate din plăci de beton
sau beton armat. Plăcile au formă pătrată, dreptunghiulară,
52
in Itiţjonală, sau trapezoidală şi sînt legate între ele prin lire
ii. ui Iii ulaţie (fig. 17).
Principiul acestei construcţii este acelaşi ca şi al saltele-
le de fascine l e s t a t e ; cînd materialul de sub placă este an-
ii. ii.il de apă, placa se lasă sub greutatea ei proprie şi îm-
|.i. I I I K I afuierea în continuare a terenului (fig. 18).
Plăcile se aşează pe umplutura de fundaţie formată din

HiHocamente. Cînd suprafaţa de consolidare este plană şi for-
iimtfi din nisip sau pietriş, se poate renunţa la umplutura de
liindaţie.
Se utilizează în special pentru apărarea bazei taluzurilor
ni apărarea culeelor contra afuierii.
La revizie se va observa : dacă există tasări locale ale
nimr plăci izolate sau ale ansamblului de plăci ; dacă sînt
i'I.M i prăbuşite a j u n s e aproape de poziţia verticală ; dacă be-
li mul este deteriorat sau plăcile sparte, dacă sînt articulaţii
iijple sau cîrlige desfăcute ; dacă sînt rosturi împănate cu ma-
I n i a l e aduse, care înţepenesc plăcile şi le împiedică să ur-
iiiniească deformaţia terenului.
Radierea. Radierele se execută pentru apărarea fundului
liniilor, contra afuierii în zona podeţelor, în scopul de a pro-
l• • i«» fundaţiile infrastructurii. De regulă se execută din zidărie
iii- piatră pe o fundaţie de beton ,• mai rar din dale de beton
MI gabioane.
Radierele se pot degrada prin afuieri, procesul începînd
ilc regulă la capătul din aval şi se extinde spre amonte pînă
l.i compromiterea totală. După distrugerea radierului, afuierea
lundaţiilor p r o t e j a t e din aceasta se poate produce în scurt
llinp.
Uneori afuierea radierului poate începe şi din amonte,
i lud capătul lui spre amonte nu este bine racordat cu albia.
La revizie, se va verifica : dacă radierul are pietre gelive
53
(care se pot distruge la îngheţ), dacă sînt pietre degradate sau
dislocate din corpul radierului.
întrucît afuierea începe din aval, în timpul apelor mici
se va examina starea pintelui de protecţie de la capătul
aval, dacă este distrus, afuiat, dacă este continuat în aval cu
b l o c a j e şi care este poziţia acestora.
Se va examina de asemenea dacă capătul amonte al ra-
dierului este racordat cu fundul albiei spre amonte şi se va
verifica prin s o n d a j e dacă s-au produs acolo afuieri.
Baraje de fund. Ele servesc pentru oprirea acţiunii de
a f u i e r e a fundului prin micşorarea pantei şi deci a vitezei a-
pei, cu scopul de a proteja fundaţia infrastructurii produrilor
şi a altor construcţii amplasate în albie, în amonte de b a r a j .
A c e a s t ă acţiune de protecţie a fundaţiilor este amplificată prin
înălţarea fondului cu grosimea depunerilor din spatele bara-
jului (fig. 19).
Barajele se construiesc din zidărie de piatră, diguri de
beton, lemn cu anrocamente s a u ' f a s c i n e grele fixate cu piloţi.
La b a r a j e se pot produce d e t e r i o r ă r i : la încastrările lor
în m a l u r i ; în partea din aval u n d e izbeşte lama de apă de-
versată ; în însuşi corpul
b a r a j u l u i ; la pintenul din
aval al radierului (la con-
trabaraj).
Părţile foarte pere-
clitate ale unui b a r a j
sînt încastrările lui în
maluri, de aceea malurile
din dreptul barajelor sînt
protejate. Se va observa
deci, dacă s-au produs în-
ceputuri de afuieri sau
eroziune în mal sau în
îmbrăcămintea de protec-
ţie a malulu.
Radierul care susţine
salteaua de apă se poate
deteriora sub acţiunea de
izbire a apei. Deteriora-
rea radierului odată în-
cepută avansează spre
corpul barajului, consti-
tuind o cale spre afuierea barajului propriu-zis. Se va exami-
54
« ii i dară radierul prezintă deteriorări, dacă s-a produs
'iii 'ii',i albiei in aval de pintenul radierului (contrabaraj) ;
ii I I acestuia sau distrugerea lui de către corpurile pluti-
i .\duse de apă duce sigur la deteriorarea radierului, atît
|i< linierea lui, cît şi prin lipsa saltelei de apă amortizoare.
I i liniile secetoase, cînd debitul cursului scade la mini-
|t" •.(• va examina corpul barajului spre a vedea dacă pre-
l||. li M i r i , crăpături, dislocări sal alte deteriorări ale mate-
lulul din care este făcut,
i i timpul iernii se va observa ca goluri din corpul con-
«I piiidajelor să fie destupate, pentru a goli bazinu] ce for-
|»>' ' i salteaua de apă. îngheţarea acesteia poate duce la de-
h'i i' "M zidăriei.
i Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin imbrăcări
de maluri
IVntru prevenirea şi oprirea eroziunilor, se execută î m -
l' .1 minţi de talusuri şi de maluri ca : pereuri, îmbrăcăminte
li piscine, saltele, anrocamente şi plantaţii.
' v r e u n . Se execută din piatră brută sau dale de beton,
ii uscat sau cu mortar de ciment, aşezate pe un strat de
uluit sau piatră spartă de 10 cm grosime- Numai în locurile
i it puternic de apă, pereurile se execută cu mortar de
in it. De regulă ele se execută zidărie din piatră uscată,
rostuieşte după tasare.
" •icurile pot fi deteriorate prin cedarea fundaţiei sau
i i liftei de rezemare ; prin spălarea patului de pietriş sau
M.ii i materialului ce formează taluzul propriu-zis ; prin dis-
• II <i pietrelor de către gheaţă sau corpuri plutitoare. Se
i v<! dacă pereurile sînt deformate prin tasări şi lăsături ;
i pietrele sînt dislocate,- dacă o porţiune de pereu este
Hitiiri in urma afuierii fundaţiei sale sau deformării ban-
i• IIM fie rezemare din blocuri.
l'i-icurile uscate pot fi distruse uşor dacă v r e u n a din
ii .'Ste scoasă, de la aceasta începe distrugerea unei su-
' ţ mari din pereu. De aceea pereurile uscate se urmăresc
i mai mare atenţie şi se repară îndată ce se constată
i< ticiune cît de mică.
I .ci pereurile zidite cu mortar se observă dacă au apărut
i.ii uri (să nu se confunde crăpăturile din tasări sau lăsă-
' II fisuri din contracţie care apar toamna).
Intrucît umplerea cu mortar a rosturilor dintre pietre
n|ii"dică subspălarea pietrelor, se va observa dacă mortarul
• .lunii s-a desprins de pietre sau s-a degradat.
55
Îmbrăcăminte din nuiele sau lascine. Aceasta constă riin-
tr-un strat de acoperire, fie din nuiele simple nelegate, fie
din rimaţi de fascine aşezaţi unii lîngă alţii în direcţia de
cea mai mare pantă a taluzurilor şi fixaţi cu rînduri de cîr-
naţi aşezaţi paralel cu malul. Rîndurile longitudinale de cîr-i
naţi se aşează din metru în metru şi se prind cu ţăruşi bătuţi
la circa 1 m distanţă. Stratul de nuiele sau fascine este pro-
tejat cu un strat de piatră de 10...15 cm grosime (fig. 20).
Un principiu de mare importanţă care trebuie respectat

la executarea construcţiilor din fascine care nu rămîn perma-
nent sub apă este : nuielele trebuie să prindă rădăcini, să
lăstărească, de aceea trebuie să fie executate în timpul cînd
nu circulă seva în arbori (15 sept..-l aprilie) din nuiele de
salcie proaspăt tăiată, din speciile ce prind repede rădăcini,
care consolidează m a l u l ; în caz contrar îmbrăcămintea de
protecţie putrezeşte şi se distruge.
Se urmăreşte dacă nuielele s-au uscat, putrezit sau rupt ?
dacă cîrnaţii, atît cei joantivi, cît şi cei de fixare, au fost de-
terioraţi prin circulaţia vitelor sau de g h e ţ u r i ; dacă ţăruşii de
fixare au lăstărit sau au fost distruşi de gheţuri şi plutitori,
sau afuiaţi şi antrenaţi de c u r e n t ; dacă legăturile de sîrmă
s-au rupt sau s-au desfăcut.
Saltele de fascine lestate sau saltele flexibile din beton.'
Descrierea acestor construcţii şi obiectivele reviziei sînt cele
arătate la lucrările pentru combaterea afluierilor (pct. 31).
De remarcat că la îmbrăcări de taluzuri se utilizează fas-
cine lestate numai pentru apărarea părţii taluzului aflată sub
nivelul apelor mici, partea superioară a saltelei se fixează pe
o banchetă la nivelul apelor mici şi de acolo îmbrăcămintea
se continuă cu nuiele sau fascine.
56
\urocamente. A n r o c a m e n t e l e din blocuri de piatră consti-
I» II protecţie a taluzurilor, la c a r e se r e c u r g e în cazuri de
| f i vruţii urgente. Ele a p ă r ă taluzurile prin d o m o l i r e a vite-
i > m o n t u l u i . Este bine ca blocurile să fie a ş e z a t e d i r e c t
Inluzuri înierbate, în caz contrar, să se i n t e r p u n ă o saltea
nulele. în practică însă a c e a s t ă condiţie e s t e ' g r e u de r e a -
«I
i A n r o c a m e n t e l e se d e g r a d e a z ă în u r m a afuierii terenului,
• ii i i* provoacă rostogolirea blocurilor în albie. Prin aceasta,
• *«• o parte, e s t e descoperit t e r e n u l ce t r e b u i e p r o t e j a t , i a r
• I*• uită parte, blocurile izolate c ă z u t e în albie sînt a n t r e -
|i «Ic curent. Se va o b s e r v a d a c ă blocurile sînt afuiate, miş-
ti .ni rostogolite în albie şi a n t r e n a t e de c u r e n t . Se va
lltiola prin s o n d a j e s t a r e a taluzului s u b apă, între blocuri,
t' ii vedea d a c ă e s t e n e v o i e . d e completări.
I'limlatii. Plantaţiile constituie un mijloc i m p o r t a n t p e n -
ii piolejarea t e r a s a m e n t e l o r c o n t r a afuierilor şi eroziunilor.
|oiilfi(iile făcute raţional în albiile m a j o r e inundabile, pre-
1111 i ( ele c r e s c u t e pe diguri, pinteni şi b a r a j e au o a c ţ i u n e
ulllvfl de apărare- Ele consolidează t e r e n u l albiilor m a j o r e
i t • i Iii/.urile malurilor şi construcţiile h i d r o t e h n i c e m e n ţ i o n a t e
|nl MIB.
I'i in acţiunea lor, ele consolidează malurile c o n t r a eroziu-
Rtlui micşorează v i t e z a curentului şi f a v o r i z e a z ă d e p u n e r i l e ,
• 'iii IIMIIIHI la î n ă l ţ a r e a malurilor şi deci la m i c ş o r a r e a peri-
I ' M I I I I I I do inundaţie.
I'luntaţiile din albiile cursurilor de apă aU o influenţă
I "Uibilâ asupra malurilor numai atunci cînd sînt în afara
n principale, însă în zona de inundaţie sau pe lucrările
(li npflnire.
I ' I I I I luilura lor, plantaţiile se dezvolt^ şi se c o m p l e t e a z ă
luiip, după d a r e a în e x p l o a t a r e a construcţiilor de protec-
i I >r «ceea, lucrările de plantaţii constituie prin e x c e l e n ţ ă
ii. I III l «le întreţinere. Speciile de arbuşti destinate a p ă r ă r i l o r
ii hule '.(i se prindă r e p e d e şi să aibă r ă d ă c i n i £>ine d e z v o l t a t e
î "Hm p ă t r u n s e în pămînt, ramuri sau tulpine cît mai fle-
|ii>ilr < ti s«i reziste la a c ţ i u n e a v î n t u l u i şi ghe\ii şi să nu fie
M H I I I M ' (le viituri. A c e s t e condiţii sînt îndeplinite f o a r t e b i n e
ii i ftlio arbuştii din familia sălciilor.
Nu se r e c o m a n d ă să se planteze specii care se d e z v o l t ă
i iiiliori înalţi, întrucît sub a c ţ i u n e a vîntului pot p r o v o c a de-
i i iiuiten construcţiilor.
57
Plantaţiile mai au scop să servească de pepiniere p e n
t r u puieţi, să procure butaşi, nuiele şi pari pentru întreţine-
rea lucrărilor de fascine.
Plantaţiile pot fi compromise, mai ales la începutul dez^
voltării lor, fie din cauza uscării, fie prin deteriorarea de cătrt
animale (capre, vite, iepuri) sau chiar de oameni. De aceea sc
va urmări procesul de dezvoltare a plantaţiilor, spre a con
stata dacă s-au uscat, dacă au fost v ă t ă m a t e de animale sal
d i s t r u s e de riverani.
33) Lucrări pentru combaterea eroziunilor
prin apărări de maluri
Lucrările de apărări de maluri se execută pe acele por>
ţiuni ale cursului unei ape, unde malul este atacat şi eroda'
de apă. în punctele atacate se formează intrînduri, de unde
apa este refulată spre malul opus pe care de asemenea îl a-,
tacă. Prin acest v a g a b o n d a j al cursului prinicpal al apei, sînt
periclitate ambele maluri cu lucrările de artă şi terasamentele
amplasate în apropierea lor.
în general partea de jos a malului este mult mai expusă
atacului apei, din care cauză lucrările de a p ă r a r e în părţile
inferioare ale malurilor trebuie să fie mai puternice decît în
punctele sale superioare. De aceea genurile de lucrări indicate
mai jos se referă la apărarea părţii de jos a malurilor; în
continuarea acestora, în sus pe taluz, se execută de regulă lu-
crări mai u ş o a r e de îmbrăcăr/ care sînt pereurile şi îmbrăcă-
mintea din fascine sau puiele.
Materialele ce se -întrebuinţează pentru lucrări de apărări
depind de i m p o r t a n ţ i şi apropierea construcţiei de apărat, de
cursul apei, de forţa de erodare a apei ce acţionează asupra
malului, de posibilităţile de aprovizionare.
Apărările de Valuri se realizează prin lucrări de garduri,!
fascine grele, epiufi, saltele, gabioane.
Garduri• Gardurile se execută la baza taluzului malului
de a p ă r a t ; e l e / s î n t alcătuite dintr-un şir de pari bătuţi la
0,70...1,00 m distanţă între ei, împletiţi cu nuiele peste un pat
de crengi sau saltea de fascine ,• patul sau salteaua împiedică
afuierea parilor şi deci avarierea sau distrugerea gardului.
Pornind qe la gard în sus, apărarea se continuă cu o îm-
brăcăminte d/' mal, fie printr-Un pat de crengi, fie prin cîr-
naţi joantivi |fig. 21).
Creasta gardului se execută la 0,0...0,80 m peste e t i a j
sau peste nivelul apelor mici.
59
1
- ţi dările sînt construcţii u ş o a r e şi n e d u r a b i l e , a v î n d ne-
iit tt" o s u p r a v e g h e r e şi u r m ă r i r e c o n t i n u ă .
i' va u r m ă r i : d a c ă n u i e l e l e împletiturii şi s a l t e a u a g a r -
(iii lăstărit şi în g e n e r a l s t a r e a crengilor şi nuielelor
rtln, putrezite, rupte); d a c ă s a l t e a u a
i > ..il şi nu mai e s t e f i x a t ă pe f u n d
împletitura gardului; d a c ă împleti-
i fost a v a r i a t ă şi au d i s p ă r u t n u -
•uperioare; d a c ă u n e l e părţi s - a u
HIL N<IU au putrezit p r e m a t u r şi se
.111 au fost d i s t r u s e de a n i m a l e şi
I n\cine grele. Ele constau din ci-

lii (suluri de 0 0,80...1,00 m cu îm-
|> fiuitiite de 10..-15 cm grosime, din
>1" şl cu miez de piatră cu 0 0,60...
M MI.
i i baza taluzului, d e - a l u n g u l m ă -
lini .<• aşează 1...3 sau chiar mai mul-
ţ i m i grele, l a n s a t e fie direct pe
ţiului .ilbiei, fie a ş e z a t e pe o saltea de
|i" i|i Fixarea solurilor grele, ca să
H« Zt
Jll iliincce spre adîncime, se f a c e ori
f inii un rînd de piloţi b ă t u ţ i la in-
\ il rlc 2...3 m, ori p r i n t r - o b a n c h e t ă de a n r o c a m e n t e . Pilo-
• I. llxare se bat în faţa sulurilor (în p a r t e a d i n s p r e apă)
I• i in suluri (fig. 22). A c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e constituie baza şi
li .i i <>a mai i m p o r t a n t ă a apărării, c a r e se c o n t i n u ă în sus
iii o imbrăcare de taluz.
Se va o b s e r v a în
timpul apelOr s c ă z u t e
d a c ă sulurile au suferit
d e t e r i o r ă r i la î m b r ă c ă -
minte, d a c ă a u legături
de sîrmă r u p t e s a u lip-
să.
Ca principiu fasci-
n e l e g r e l e (sulurile),
c a r e au î m b r ă c ă m i n t e a
din crengi şi nuiele,
trebuie să se afle în cea
Ffş 23- mai m a r e p a r t e a a n u -
lui a c o p e r i t ă de apă-
59
Dacă se o b s e r v ă că un pilot de f i x a r e s-a aplecat spr
apă, a c e a s t a d e n o t ă că a r e presiuni mari din p a r t e a sululu
fie din c a u z a tasării, fie din cauza e x i s t e n ţ e i unei afuieri
pilotului s a u a sulului şi t r e b u i e c ă u t a t ă c a u z a afuierii.
Epiuri (pinteni). Spre d e o s e b i r e de celelalte lucrări indi
c a t e mai sus, epiurile sînt construcţii izolate, constînd din dl
guri t r a n s v e r s a l e rîului, avînd direcţia de la mal spre rî
C a r a c t e r i s t i c a lor principală c o n s t ă în a c e e a că ele c r e e a i
condiţii f a v o r a b i l e p e n t r u o p r i r e a eroziunilor şi f o r m a r e a î
d e c u r s u l a cîţiva ani a u n u i mai nou, prin d e p u n e r e a aluviu
nilor aduse de c u r e n t u l apei : c u r e n t u l rîului, întîlnind un pin
ten, se abate, intră în spaţiul liniştit d i n t r e pinteni, u n d e î
p i e r d e forţa sa v i e şi astfel d e p u n e pe f u n d p a r t i c u l e l e d
m a t e r i a l p u r t a t e în suspensie.
Epiurile fiind construcţii t r a n s v e r s a l e r î u l u i au deobice
secţiuni puternice. Ele se e x e c u t ă din suluri grele aşezat
p a r a l e l cu direcţia c u r e n t u l u i (pînă la n i v e l u l apelor mici)
formînd f u n d a m e n t u l construcţiei. La adîncimi mari şi î
locurile u n d e p u t e r e a de e r o z i u n e este mare, se a ş t e r n e p
f u n d o saltea lestată, iar d e a s u p r a ei se a ş a z ă suluri grelqj
P a r t e a s u p e r i o a r ă a acestui f u n d a m e n t se n i v e l e a z ă cu p a r c h e
t a j de fascine şi piatră. C o r o n a m e n t u l c o n s t r u c ţ i e i este f o r m a t
f i e din 1...2 suluri de-a l u n g u l epiului, a ş e z a t e între d o u ă r î n j
duri de piloţi bătuţi p r i n t r e sulurile de f u n d a m e n t , fie dii
blocuri de b t o n de 1,00 x 1,00 s e c ţ i u n e şi 2,00 m l u n g i m e le
g a t e între ele cu cîrlige (fig. 23).
F'Ş 23
Pentru a prelungi d u r a t a c o r o n a m e n t u l u i , în locul sulu
rilor grele, se e x e c u t ă blocuri de beton articulate (fig. 24)]
fiO
I)i «oarece epiurile î n g u s t e a z ă albia şi deci între c a p e t e l e
i M malul opus se p r o d u c e e r o z i u n e a fundului, capul epiului
|< ustfel alcătuit încît să poată u r m ă r i a d î n c i r e a f u n d u l u i şi
i i<• /iste la subspălări. A c e a s t a se realizează prin lăţirea
Idl.iinentului la cap.
In timpul apelor mici, cînd o parte din f u n d a m e n t p o a t e
MlliH' acoperită de apă, se va c e r c e t a dacă s u l u r i l e au
IHIMlorări la î m b r ă c ă m i n t e , dacă l e g ă t u r i l e de sîrmă sînt

r
t• i • 1 *> sau lipsă.
Se va da a t e n ţ i e d e o s e b i t ă la capul epiului şi s t a r e a m a -
xim in d r e p t u l încastrării- Capul, fiind p a r t e a cea m a i s o l i d -
ul.) .1 construcţiei, p o a t e fi afuiat, a v a r i a t şi distrus. De ase-
vîrtejurile, ce iau n a ş t e r e în interiorul bazinului for-
tul dintre d o u ă epiuri vecine, p o t distruge m a l u l şi încas-
!,IM\ dind n a ş t e r e la o situaţie
> .11• > gravă: c u r e n t u l se m u t ă în
I M I H O epiului acolindu-1 şi pro-
... Ind prin a c e a s t a un p r o c e s ră-
ni de d i s t r u g e r e a malului
ti<|. 25).
I i c o r o n a m e n t e l e f o r m a t e din
il de b e t o n se va o b s e r v a în
iiMsură s-au t a s a t blocurile,
i<> .i nrticulaţiile dintre blocuri
ni permis să u r m ă r e a s c ă tasa-
. Iimdamentului, d a c ă sînt blo-
iii i suspendate de f i a r e l e de le-
II III .i, dacă sînt fiare rupte.
I .i c o r o n a m e n t e l e f o r m a t e din
uliul grele l o n g i t u d i n a l e aşezate
61
între două rînduri de piloţi, se va da atenţie îmbrăcăminte
sulurilor din nuiele care fiind aşezate deasupra nivelului a
pelor mici au o durată foarte scurtă : nuielele putrezesc, s
rup şi miezul se risipeşte.
Tasarea fundamentului în general nu are importanţă
acestea fiind lucrări deformabile, însă dacă se constată de
formaţii p r o n u n ţ a t e la coronament, mai ales dacă este forma
din blocuri de beton, atunci trebuie cercetat dece s-au produ
tasările şi dacă mai continuă.
Saltele. Fie din fascine, fie din plăci de beton flexibil
saltelele formează apărare apărţii inferioare a malului car
se continuă în sus cu îmbrăcăminte din fascine sau tot di
plăci de beton.
Construcţia şi obiectivele reviziei au fost indicate la îm
brăcările de maluri (pct. 32) şi combaterea afuierilor (pct. 31)
Gabioane. Acestea sînt lăzi metalice formate din cadre d
fier de 0 10...15 mm îmbrăcate cu plasă de sîrmă galvanizată
umplute cu piatră brută sau bolovani.
Sistemul acesta de a p ă r a r e a fost puţin întrebuinţat 1
C.F R.; pe scară mai întinsă este aplicat de unităţile silvice 1'
corectarea torentelor ; la C.F.R. a fost întrebuinţat la lucrăr;
de apărări în albiile rîurilor de munte, cu fund stabil şi d
u n d e se pot extrage bolovanii pentru umplutură. Cu gabioan
se pot realiza lucrări elastice care se fixează bine pe fundu)
albiei şi rezistă bine la presiunea apei graţie volumulu
lor mare.
Gabioanele se aşează goale în operă şi apoi se umple p
loc. Se pot umple şi pe mal, după care se coboară c
mecanisme de ridicat sau se lansează pe grinzi (fig. 26). î
F<ş 26
cazurile de intervenţii urgente, cînd adîncimea mare a ape"

şi curentul puternic nu permite umplerea pe loc a gabioanelor
62
pot executa gabioane în formă de cilindri de 0 1 m simi-
lnri cu sulurile de fascine cu miez de piatră. Gratie formei
lor rotunde, se pot lansa uşor prin rostogolire pe taluz (fig. 27).
Gabioanele sînt construcţii cu caracter definitiv, totuşi şi
• •le suferă degradări la plasa de
••nmă, care deşi galvanizată se
ilistruge treptat sub efectul e-
roziunii; ea se poate rupe de
(iheţuri, corpuri plutitoare şi
i hiar de pietre ascuţite ale
umpluturii.
Se va observa dacă s-au
produs lăsături anormale ale
unor elemente din apărare care
prin aceasta nu mai pot asi-
<iura apărarea; dacă s-au pro-
dus rupturi în plasa de sîrmă,
lie la locurile de cusătură ale
i ntiilor, fie din ruginire sau loviturile gheţii şi plutitoarelor,
lio din cauza unor deformaţii
« mari ale aceluiaşi element.
34) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin rectificări

de maluri, corectări de coturi şi regularizări
îmbrăcările de taluzuri şi apărările de maluri sînt lucrări

do protecţie a terasamentelor şi malurilor care urmăresc baza
i.iluzului fără a aduce v r e - o modificare esenţială în contu-
lui lor.
La rîuri care străbat regiuni nisipoase şi care la cel mai
mic obstacol din albie îşi modifică cursul, malurile sînt puter-
nic erodate formînd intrinduri p r o n u n ţ a t e care progresează
rapid şi pot ameninţa terasamentele. în asemenea cazuri se
i «-curge la lucrări cu caracter ofensiv, prin care se tinde a
<• corecta în mod convenabil cursul, modificîndu-i conturul
in.ilurilor, secţiunea, viteza şi panta. Astfel de genuri de
lucrări s î n t : rectificări de maluri, corecţii sau străpungeri de
roluri şi regularizări de cursuri-
Rectificarea unui mal concav se realizează prin diguri
longitudinale şi transversale, cu a j u t o r u l cărora se tinde a se
n face malul distrus. Traseul digului longitudinal urmează de
regulă o curbă care se rectifică malul şi să dea un curs natu-
ml apei (fig. 28).
63
Digurile transversale, denumite traverse, formează com-
paritmente în care apa se linişteşte, depune materiale în sus-
pensie, şi o dată cu colmatarea lor se re/ace malul.
Corecţiile sau tăierile de coturi sînt soluţii care aduc
modificări bruşte ale cursului de apă şi se execută numai în
cazuri cînd, în procesul de erodare continuă a malului con-
cav, curba se lungeşte mult şi formează o buclă care avan-
sează spre calea ferată. în asemenea cazuri o rectificare a
malului nu mai este suficientă şi trebuie să se recurgă la

străpungerea cotului, spre a îndepărta cît mai mult de calea
ferată traseul nou al rîului. Se realizează prin săparea unui
canal iniţial de secţiune redusă, lucrări de dirijare a apei pe
canalul iniţial şi închiderea şi colmatarea albiei abandonate
cu lucrări transversale (fig. 29).
Regularizarea unui curs de apă constituie un complex de
lucrări de rectificări de maluri şi corecţii de coturi prin care
se ameliorează condiţiile de scurgere pe un sector al rîului.'
Regularizările depăşesc caracterul local al lucrărilor pentru
29
apărarea terasamentelor şi a n g a j e a z ă C.F.R. numai în sectoa-

rele rîurilor situate în amonte de calea ferată la care se pot
64
produce modificări ce-ar dirija cursul spre linie în afara punc-
telor de traversare sub poduri.
Toate aceste genuri de lucrări se realizează cu a j u t o r u l
construcţiilor hidrotehnice descrise mai departe.
Diguri longitudinale şi transversale. Acestea se execută
(lin fascine grele fixate cu piloţi sau cu blocuri din beton şi
clin garduri simple sau duble. Digurile sînt alcătuite din sal-
tele lestate sau suluri grele aşezate perpendicular pe traseul
lor, pînă la nivelul apelor mici şi din coronament din blocuri
«le beton sau suluri grele longitudinale aşezate între două
i înduri de piloţi.
Digurile transversale de compartimente (traversele) se
pot executa şi din garduri, de regulă duble, alcătuite din
două garduri simple, cu saltea fixată de fund cu împletituri
<le n u i e l e ; spaţiul dintre garduri se umple cu material local
«lin albie, iar parii celor două garduri se leagă între ei.
închideri de braţe• Se realizează tot prin diguri însă de o
construcţie mai robustă, întrucît sînt construcţiile cele mai
olicitate, mai ales în timpul execuţiei. Acestea se fac de
legulă din suluri grele aşezate peste saltele lestate şi fixate
c u piloţi. Tipul construcţiei este impus de adincimea apei şi
viteza curentului.
Canaluri de corecţie. Acestea sînt albii nou create cu o-
' azia tăierii coturilor. Iniţial se sapă un canal de secţiune re-
11nsă, denumit canal iniţial (cunetă), care se dezvoltă treptat
III albie sub acţiunea forţei de eroziune a curentului apei.
Plantaţii. Acestea completează rolul lucrărilor descrise
in<ii sus, prin efectul lor de protecţie şi consolidare a terenului
i de susţinere a lucrărilor de fascine care sînt supuse degra-
dării rapide.
La digurile longitudinale şi transversale se va urmări
procesul de deteriorare a lucrărilor de fascine, în special în
purţile descoperite de apă, starea de putrezire a piloţilor de
lemn, modul de tasare a blocurilor de beton şi starea articu-
laţiilor dintre ele.
La gardurile duble se va vedea dacă s-a spălat umplutura
«linlre garduri, dacă salteaua e prinsă bine de fund cu a j u -
loiul împletiturii, dacă s-a rupt sîrma dintre parii celor două
'l'iiduri, dacă sînt pari afuiaţi.
La închiderile de braţe — aceleaşi observaţii ca la diguri,
iliir cu mai mare exigenţă, întrucît sînt foarte solicitate.
Deşi lucrările descrise mai sus sînt construcţii, în general,
ubinersibile şi permeabile pînă la colmatare, permiţînd unei
'i — Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 65

părţi din debit să se strecoare printre ele, totuşi la revizie se
va urmări dacă apa şi-a croit drum sub f u n d a m e n t u l lor.
Aceste scăpări se pot colmata cu timpul, dar s-a constatat că
la ape mari ele se pot transforma în breşe, care duc la distru-
gerea totală a c o n s t r u c ţ i e i ; de aceea trebuie cercetat locul pe
unde se strecoară apa, spre a vedea dacă nu se crează rupturi
sau lăsături.
La canalurile de corecţie se va urmări modul lor de dez-
v o l t a r e în albii propri-zise, deformarea malurilor, dacă se
formează coturi, dacă sînt obstacole (răgălii, buşteni) care ar
putea provoca d e g e n e r a r e a albiei.
La plantaţii se va observa dacă se desvoltă în bune condi-
ţii, dacă au suferit deteriorări din partea animalelor etc.
Se va acorda o atenţie deosebită locurilor de încastrare
a digurilor în mal, care se vor ţine sub observaţie atentă.
35) Lucrări contra inundării liniei de către apele

de revărsare
j
După cum s-a arătat la periclitarea terasamentelor de
către apele de revărsare, liniile ferate amplasate în albiile
m a j o r e ale rîurilor sau în apropierea cursurilor cu văi largi
şi maluri joase, sau care străbat văile largi ale rîurilor cu
p a n t e foarte mici şi cu tendinţe permanente de împotmolire,
sînt inundate de apele de revărsare.
Pentru menţinerea circulaţiei fără întreruperi, se e x e c u t ă
lucrări destinate să apere t e r a s a m e n t e l e contra inundării ;
acestea s î n t : diguri de pămînt insubmersibile, corecţii de co-
turi, pereuri, spărgătoare de curenţi şi de valuri, lacuri de
retenţie.
Diguri de pămînt insubmersibile• Singure aceste construc-
ţi iau caracter limitat local, de cele mai multe ori ele execu-
tîndu-se combinat cu alte lucrări de corecţie şi apărare. S-au
mai executat ca un mijloc provizoriu pentru a feri liniile le-
rate de revărsările unor cursuri torenţiale, cînd digurile se
supraînălţau pe măsură ce se împotmolea terenul î n c o n j u r ă -
tor.
Taluzul dinspre apă al digurilor de pămînt se protejează
cu lucrări de fascine în partea inferioară şi în continuare cu
plantaţii.
Corecţii de coturi. Dacă în procesul de d e g e n e r a r e a al-
biei rîul formează o buclă, care avansează spre linia ferată,
iar malul concav este jos şi depăşit des de ape mari, spre a
66
îndepărta rîul de linie şi a împiedica revărsările să a j u n g ă la
i'ti, bucla se elimină prin s t r ă p u n g e r e a cotului cu o albie n o u ă
n'ctificată.
Pereuri. Cînd revărsările unui rîu sînt f r e c v e n t e şi a p e l e
de r e v ă r s a r e inundă terenul pe care e s t e situată calea ferată,
.ilunci rambleul îndeplineşte rolul de b a r a j şi p e n t r u a-1 feri
<l<> distrugeri, taluzul dinspre apă se p r o t e j e a z ă cu pereu, pînă
In un nivel care se depăşeşte cu 0,50 m nivelul maxim atins
ili> apă.
Spărgătoare de curenţi. Cînd apele de r e v ă r s a r e ajun-
«|înd la t e r a s a m e n t se a n g a j e a z ă într-o depresiune cu p a n t ă
pronunţată de-a lungul liniei, terasaraentul se a m e n a j e a z ă cu
Ieşituri — dinţi spre apă, pentru a împiedica curentul apei
.1 capete viteză de-a lungul terasamentului Taluzul spăr-
gătoarelor de curenţi se p r o t e j e a z ă contra eroziunii.
Spărgătoare de valuri. A c e s t e a sînt diguri mici din
blocuri, traverse, sau şine, aşezate în faţă şi de-a lungul tera-
•.«imentelor sau pe taluz şi destinate să anihileze efectul de
i/.bire al valurilor asupra taluzului terasamentului.
Plantaţiile de arbuşti rezistă bine şi la şocurile valurilor
y cu ele se pot apăra părţile inferioare inundabile ale r a m -
bleurilor.
Lacuri de reten[ie. Rîurile cu variaţii de debit f o a r t e
in ari pot provoca distrugerea lucrărilor de apărări şi pot da
n.iştere la inundaţii foarte mari.
Pentru a t e n u a r e a variaţiei de debit se a m e n a j e a z ă lacuri
<l<> retenţie, rezervoare care se amplasează în locuri f a v o r a -
bile formării lacurilor, în regiunea de trecere din bazinul su-
perior în cel mijlociu. Aceste lucrări au însă caracter regio-
ii.il sau chiar republican.
La digurile de pămînt se observă : dacă în corpul digului
<iu format goluri care în timpul inundaţiilor s-ar transfor-
ma în breşe, dacă s-au produs tasări sau lăsături care î>a per-
mită apelor să d e v e r s e z e peste d i g ; cum se menţin şi se dez-
voltă fascinele şi plantaţiile care protejează taluzul dinspre
«ipă.
La lucrările de corecţie, constînd din canal, dig de în-
i liidere a albiei deformate, traverse, apărări de taluzuri şi
plantaţii, se v o r face observaţiile indicate anterior la cons-
liucţiile respective-
La pereuri se va observa dacă s - a u produs lăsături, dacă
• int pietre dislocate sau lipsă din pereu, ceea ce constituie
67
începutul unor distrugeri mai importante în pereu, dacă nu
se repară la timp.
La spărgătoarele de curenţi este important să nu se pro-
ducă deteriorări în protecţia taluzurilor.
La spărgătoarele de valuri se va observa dacă s-au pro-
dus deteriorări, dacă lipsesc unele părţi desprinse şi a n t r e -
nate de valuri.
36) Lucrări de combatere a eiectelor provocate de torente
Pentru combaterea efectelor provocate de torente se exe-

cută lucrări de corectare, avînd ca scop să reducă cauzele
care dau naştere fenomenelor torenţiale şi a consecinţelor lor,
prin restabilirea vegetaţiei, reţinerea debitului solid şi lichid
şi conducerea apelor în rîul colector.
Prin exemplul de lucrări de corectare, în bazinul superior
se execută lucrări uşoare pentru fixarea materialelor solide
libere ca : împăduriri, fascinaje, cleionaje, praguri de lemn ;
în bazinul mijlociu se execută praguri de zidărie, b a r a j e
uşoare de lemn sau mixte, b a r a j e de zidărie ; în zona conului
de dejecţie se execută lucrări de dirijare şi de îngustare a
albiei, pentru a mări forţa de antrenare a apei, canaluri de
scurgere.
împăduriri. împăduririle se realizează prin plantarea ver-
santelor degradate, completată cu terase simple' sau spriji-
nite de gărduleţe.
Fascinaje. Fascinajele constau din 1...3 cîrnaţi de fas-
cine de 0 15...30 cm aşezaţi transversal sau longitudinal al-
biei şi fixaţi cu pari de 1,20...1,60 şi 0 8.-.12 cm (fig. 30).
Cleionaje. Cleionajele constau, din garduri de nuiele, de

0,60 m înălţime, aşezate transversal văii. Parii gardurilor sînt
de 2,00...2,50 m lungime şi 0 8... 12 cm. Gardurile sînt simple
sau duble (fig. 31).
68
Praguri de lemn. Pragurile del e m n se e x e c u t ă în p a n t ă
• pro mijlocul t o r e n t e l o r şi sînt a l c ă t u i t e din doi pereţi din
Imşteni, de 0,60..1,00 m înălţime,- spaţiul d i n t r e pereţi este
umplut cu bolovani sau cu material luat din albie. Pragurile

ou la mijloc un d e v e r s o r şi în a v a l un radier din b î r n e sau
pavaj aşezat in r a m e de lemn (fig. 32).
Praguri de zidărie. Pragurile de zidărie se f a c din zidă-
i ie uscată îngrijit zidită, rostuită sau nu, cu d e v e r s o r la m i j -
loc şi r a d i e r simplu sau cu 1...3 t r e p t e de cădere. Uneori
zidăria de piatră e s t e aşezată in plasă de sîrmă, pragurile
s e fac şi din ga-
bioane înălţimea ma-
ximă a pragurilor este
.',00 m.
liaraje uşoare de
lemn. B a r a j e l e u ş o a r e
de lemn, sînt de con-
strucţie similară cu
pragurile de lemn.
insă mai robuste, p u -
lind atinge înălţimea
de 4...5 m. La coro-
n.iment piatră de u m -
pltură se zideşte cu
mortar şi se rostuieşte.
Baraje mixte• B a r a j e l e m i x t e se c o n s t r u i e s c p a r t e din
lemn (care stă p e r m a n e n t în apă) şi p a r t e din zidărie cu
mortar.
Baraje din zidărie. B a r a j e l e din zidărie sînt construcţiile
i ele mai r o b u s t e ce se folosesc la c o r e c t a r e a t o r e n t e l o r . Ele
se c o n s t r u i e s c de regulă în t r e i m e a mijlocie şi i n f e r i o a r ă a
bazinului şi în c a n a l u r i l e de scurgere, bineînţeles, d a c ă t e r e -
nul de f u n d a ţ i e e s t e rezistent (fig. 33).
69
Barajele nu se construiesc în vecinătatea imediată a po-
durilor, nici în amonte şi nici în aval,• în primul caz a p e l e
deversate pot afuia infrastructura podului, iar în al doilea caz
micşorează secţiunea de scurgere a podului prin colmatare
(în afară de cazul că se urmăreşte colmatarea podului care
este afuiat).
f
<3 53
Canaturi de scurgere. După fixarea versantelor prin plan-

taţii şi domolirea viiturilor prin lucrări transversale de reţi-
n e r e a aluviunilor, pe cursul inferior se e x e c u t ă canaluri, care
împiedică împrăştierea torentului şi-1 conduc spre rîul colec-
tor.
Pentru a p ă r a r e a căii de debitul solid al torenţilor, se
e x e c u t ă şi tuneluri la zi, cînd torentul trece peste tunel f ă r ă
să afecteze linia.
Sarcinile reviziei. Revizia şi întreţinerea lucrărilor pen-
tru corectarea torentelor după recepţie se dau în sarcina or-
ganelor silvice, totuşi construcţiile apropiate de cale ferată,
în special cele din zona conului de dejecţie, fiind legate de
siguranţa circulaţiei, rămîn în atenţia organelor feroviare.
La împăduriri se va observa dacă puieţii sînt înăbuşiţi
de crusta solului sau de buruieni, dacă rădăcinile sînt dez-
velite de apele din ploi sau prin îngheţ şi dacă plantaţiile
au fost împotmolite sau culcate de viiturile de apă.
La f a s c i n a j e şi cleionaje se va cerceta dacă gardurile au
împletitura desfăcută sau ruptă şi parii aplecaţi, dacă cîrnaţii
au dat lăstăriş, dacă fascinele au fost dezvelite de apă, dacă
legăturile de sîrmă sînt bune.
La pragurile şi b a r a j e l e de lemn se observă dacă umplu-
t u r i l e s-au lăsat sau au fost antrenate de apă, dacă sînt ero-
ziuni în aval de radiere, dacă s-au produs deteriorări în pa-
v a j u l dintre ramele radierului, dacă deversorul este blocat,
70
«Iacă încastrările se menţin în bună stare, dacă legăturile din-
tre birne s-au slăbit şi dacă sînt părţi putrede.
La pragurile şi b a r a j e l e de zidărie şi canaluri de
scurgere se observă dacă sînt pietre dislocate din zidăria us-
cată a pragurilor, dacă sîrma are r u p t u r i ; dacă b a r b a c a n e l e
luncţionează; dacă deversorul e blocat de materiale aduse
«Ic viituri,• dacă s-au produs afuieri în aval de c o n t r a b a r a j (a
se vedea b a r a j e de fund) ; dacă sînt fisuri, crăpături în zidă-
nc ; dacă canalul de scurgere are secţiune liberă, neîmpot-
molită.
37) Lucrări pentru scurgerea apelor din ploi torenţiale

sau de lungă durată
După cum s-a menţionat la pct. 24, efectul apelor din

ploi torenţiale sau de lungă durată este de cele mai multe ori
limitat la spălarea sau împotmolirea prismei de balast şi, mai
i<ir, la ruperea terasamentului sau afuierea podeţelor cu des-
chidere insuficientă. în astfel de cazuri se execută şanţuri de
colectare sau de scurgere, şanţuri de apărare, casiuri şi pro-
ojarea taluzurilor cu plantaţii.
La şanţurile de colectare nepereate se observă dacă şi-au
menţinut secţiunea, dacă sînt colmatate sau au obstacole con-
tra scurgerii apei- La cele pereate se observă dacă sînt îm-
potmolite, dacă au fisuri, crăpături sau deteriorări în pereu.
La şanţurile de apărare, p r o t e j a t e sau neprotejate, se
va urmări cu m a r e atenţie dacă au pirderi de apă ; acest
lucru poate provoca alunecări grave. Se va v e d e a dacă sînt
crăpături sau deteriorări în pereu, dacă apa stagnează şi
dacă sînt împotmolite.
La casiuri se va observa starea pereului, dînd atenţie
deosebită punctelor de frîngere a pantei, unde se produc de
icgulă crăpături care pot da loc la infiltraţii.
La şanţurile brăzduite se va observa ca iarba să nu îm-
piedice scurgerea apei.
în ceea ce priveşte plantaţiile se va proceda ca la pct. 32.
§ 4. LUCRĂRI DE ARTA PENTRU CONSOLIDAREA
TERASAMENTELOR
Lucrările de artă pentru consolidarea terasamentelor,

cdre au rolul să combată acţiunea apelor subterane, se pot
clasifica în :
71
— lucrări pentru prevenirea şi combaterea lăsăturilor,
pungilor de balast şi alunecărilor în r a m b l e u r i ;
— lucrări de artă în cazul terenului de bază instabil;
— lucrări pentru combaterea alunecărilor în debleu ;
— lucrări contra umflăturilor ,•
— lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor ,•
— lucrări contra căderilor de stînci.
38) Lucrări pentru prevenirea şi combaterea lăsăturilor,

pungilor de balast şi alunecărilor în rambleuri
Amenajarea scurgerii libere a apelor de suprafaţă., Ele-

mentul cel mai dăunător pentru terasamcnte este apa, c a r e
neîndepărtată la timp, sporeşte mult influenţa ei asupra te-
rasamentelor, dînd loc la deformaţii. De aceea nu este sufi-
cientă executarea unor lucrări de consolidare pentru reduce-
rea efectului apelor, ci în primul rînd trebuie acţionat asu-
pra cauzei, asigurînd colectarea şi evacuarea apelor de su-
praafţă din zona terasamentului, înainte ca ele să devină dău-
nătoare.
Colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă se asigură
prin şanţuri de scurgere, rigole, şanţuri de a p ă r a r e şi casiuri.
Şanţurile de scurgere de pe ambele părţi ale platforme-
lor în debleu, colectează apele de pe platformă şi taluzuri,
şi le conduc de-a lungul liniei pînă la locul de descărcare.
De regulă, panta şanţurilor este egală cu aceea a platformei
şi nu trebuie să fie mai mică de 2%0.
Cînd panta liniei este prea mare, încît viteza apei poate
eroda şanţurile cînd ele nu sînt protejate, se fac din distanţă în
distanţă praguri de fund de circa 10 cm înălţime prelungite
în amonte şi în aval cu cîte un metru. Pragurile se execută
din piatră brută sau bolovani.
în terenuri nisipoase sau loessuri, spre a împiedica infil-
traţiile, şanţurile se protejează cu îmbrăcăminte din brazde,
pereuri uscate sau zidărie cu mortar şi din beton.
în terenuri cu tendinţe de alunecare, şanţurile sînt căptu-
şite cu zidărie de piatră, beton şi, mai rar, cu lemn. Pentru a
rezista presiunilor, sînt prevăzute din distanţă în distanţă cu
proptele la partea superioară j uneori sînt anforsate ca
mici ziduri de sprijin în partea dinspre taluzul debleului-
Şanţurile de apărare colectează apele de pe coastele în-
clinate spre linie şi le conduc spre locurile de descărcare.
Secţiunea lor şi panta se calculează pentru debitul maxim,
72
iar distanţa minimă pină la muchia supericară a taluzului la
debleuri este de 5 m şi pină la baza taluzulai în rambleu 2 m.
Panta longitudinală este de 2%'0. Este indicat ca, şanţu-
rile de apărare să fie p r o t e j a t e (pereeate, brăzduite etcj.
Casiurile sînt şanţuri pereeate, cu sau fără trepte, care
descarcă în văi sau în şanţurile liniei apele colectate de şan-
ţurile de apărare, mergînd pe linia de cea mai mare pantă.
înierbâri, brăzduiri şi plantaţii pe taUzuri. Taluzurile
terasamentelor rar sînt lăsate în starea loi naturală ; de re-
gulă ele se acoperă cu diferite feluri de îmbrăcăminte, c a r e
le protejează contra ravenării, infiltraţiilor apei şi dezagre-
gărilor. Acoperămîntul vegetal al taluzuiilor, constînd din
ierburi, brazde şi arbuşti, are o mare importanţă în consoli-
darea terasamentelor ; el consolidează cu rădăcinile sale stra-
tul de suprafaţă al pămîntului, îl apără de eroziune şi rave-
nare ; previne alunecare^ l u i ; îl fereşte dă variaţiile bruşte
ale temperaturii, de îngheţare în profunzime, de uscare la
soare, de crăpături, de umeziri excesive şi de dezagregare.
înierbarea se face prin însămînţare cu amestecuri de
specii de iarbă durabile, cu creşterea rapidă şi cu rădăcini cit
mai întinse. Taluzurile terasamentelor formate din pămînturi
degradabile sau neprielnice vegetaţiei (loessuri, marne, pă-
mînturi pietroase cu straturi de argilă) se acoperă în prea-
labil cu un strat de pămînt vegetal de 8...10 cm grosime. Pen-
tru înfrăţirea pămîntului vegetal, se fac mici trepte în ta-
luzuri. Panta admisibilă a taluzurilor pentru înierbare este
de maximum 1 : 1,5.
Brăzduirea se execută din benzi de 1,50...3 m lungime,
20-..25 cm lăţime şi 6...8 cm grosime. Brazdele se scot din te-
renuri care se află în condiţii analoge cu taluzurile pe care
se vor aşeza.
Brăzduirea se face, fie în carouri din benzi aşezate sub
un unghi de 45° faţă de linia de cea mai mare pantă şi cu
laturile de 1 m, spaţiul din interiorul caroului fiind înierbat,-
fie din benzi orizontale aşezate de-a lungul taluzurilor pe
toată suprafaţa lor (brăzduiri Complete). La brăzduiri în ca-
rouri, la piciorul taluzului se aşează două benzi de brazde lon-
gitudinale şi o bandă la partea superioară. în cazul taluzu-
rilor nisipoase sau altor pămînturi nepotrivite p e n t r u creşte-
rea ierburilor, se aşează sub brazde un strat de pămînt vege-
tal de 2...5 cm grosime, iar dacă suprafaţa taluzului este foarte
tare, înainte de a aşeza brazdele, se afinează mai întîi pe o
adîncime de 10 cm. Brăzduirea este indicată pentru ram-
73
foleuri pînă la 12 m înălţime şi debleuri pînă la 6 madîncimel
cu taluzuri avînd înclinarea maximă de 1 : 1,25.
Plantaţiile de arbuşti pe taluzuri, împreună cu i e r b u r i l e
speciale, dau rezultate foarte bune la consolidarea t e r a s a m e n l
telor. Pe lîngă consolidarea realizată prin rădăcini, acoperă-1
mîntul de frunziş este un izolator termic, care împiedică f o r J
m a r e a crăpăturilor din unscare intensă şi din îngheţ. PlantaJ
ţii le mai asigură o umiditate constantă a terenului, î m p i e d i j
cînd uscarea intensă v a r a şi eliminînd o parte din s u r p l u s u l
de umezeală. Cu toată eficacitatea plantaţiei în consolidarea
taluzurilor, ea poate da rezultate negative, dacă p r o v o a c ă
umezirea inadmisibilă a pămîntului şi pierderea stabilităţii]
taluzului. Umbrirea excesivă a suprafeţei, acumularea m a J
selor mari de zăpadă şi scurgerea înceată a apei pot da loc]
la deformaţii. Acest d e z a v a n t a j se poate remedia a r a n j î n d
plantaţiile în rînduri continue pe linia de cea mai mare pantă
sau după tabla de şah (dacă nu există pericol de eroziune)!
apărîndu-le contra acumulării lor de zăpadă prin alte benzii
de plantaţii, unde este posibil şi unde se poate asigura s c u r g e J
Tea apei din topirea zăpezii reţinute. Se aleg speciile de a r J
buşti care corespund condiţiilor climatice şi de sol locale.
Drenuri de suprafaţă. Se construiesc în banchetele plat-
formelor, în dreptul joantelor noroioase. Lăţimea acestor
drenuri este de 25.-.30 cm (cam cît este lăţimea unei lopeţi)
şi se umple cu bolovani de rîu. Ele se fac de o parte şi de
ambele părţi ale platformei.
Cînd îmbrăcămintea vegetală a taluzului la rambleu nu
poate asigura scurgerea apei din dren, acesta se prelungeşte:
pe taluz, pînă jos.
Pe lăţimea banchetelor, fundul drenului se netezeşte şi
se bate bine, pentru a se uşura scurgerea şi a se împiedică
infiltraţia în corpul terasamentului.
Pentru revizia mai uşoară, muchiile superioare ale aces-
tor drenuri de suprafaţă li se dă o formă regulată pe toată
lungimea lor, iar capetele de ieşire, de la marginea banchetei
sau de la piciorul taluzului, se a r a n j e a z ă cu cap de dren din
piatră sau chiar beton.
La debleuri, drenurile au scurgerea în şanţul platformei,
fundul lor trebuind să fie cu 10...15 cm cm mai sus decît fundul
şanţului.
Drenuri de mică adîncime. Drenurile de mică adîncime
se fac de regulă în rambleuri, pentru asanarea pungilor de
74
(pfildst. Această categorie de drenuri are o construcţie speci-
li i drenurilor propriu-zise. Ele sînt alcătuite din şanţuri cu
|M*i oţi verticali de 0,80 m lăţime umplute cu piatră brută şi
I II straturi filtrante laterale la fund au radier cu rigolă de
«< urgere, iar la suprafaţă sînt acoperite cu un dop de argilă
nisipoasă sau cu pereu zidit pe beton.
Tot acestei categorii aparţin drenurile elastice, constînd
«lin tranşee umplute cu nisip, avînd în locul rigolei cîrnaţi de
fascine. S-au utilizat la noi în terenuri frămîntate.
Drenuri de adîncime. Drenurile de adîncime se constru-
iesc după un profil tip studiat de I.S P.C.F. lăţimea lor v a -
illnd în raport cu adîncimea, de la 0,8*0 la 1,50 m.
Radierul drenului este o construcţie masivă de circa 30
' m grosime (fig. 34) prevăzut la mijloc cu un locaş pentru ri-
golă, care poate fi un tub de secţiune completă circulară sau
10 vjQ Dop crgila

^ Pereu zidit
Beton
Fjj 54
'•micirculară, de secţiune specială cu talpă, sau tub bol-tit. In
loc de tuburi speciale arătate mai sus, rigola poate fi zidită
din bolovani sau piatră brută, dîndu-le o secţiune dreptun-
ghiulară sau boltită.
Umplutura drenurilor este formată din piatră brută (mă-
timea pietrei 15...20 cm) aşezată cu mîna, înconjurată cu un
.trat filtrant de balast sau pietriş de 30 cm grosime.
Drenurile fiind destinate pentru colectarea apelor sub-
75
terane trebuie ferite de p ă t r u n d e r e a în ele a apelor de SUÎ
prafaţă, care le pot colmata. în scopul acesta, la partea su-
perioară sînt prevăzute cu un dop de beton de argilă (ames<
tec de argilă grasă cu 5...12% nisip curat) de circa 50 cni
înălţime. Pentru ca apele de suprafaţă să se scurgă eît ma
repede de pe partea superioară a drenului, dopul de argili
se bate bine cu maiul, se ridică mai sus decît terenul încon
.jurător, cu care se racordează apoi prin două pante de 1/lOj
şi se acoperă cu brazde ; alte ori, partea superioară a drenu-i
lui se perează în formă de albie.
Sînt cazuri cînd drenul interceptează dintr-o parte o<]
pînză de apă, pe care o e v a c u e a z ă fără a-i permite să se in-
filtreze în terenul din partea cealaltă a drenului. Atunci J
acesta este prevăzut în p a r t e a opusă pînzei de apă cu u n ]
perete de argilă grasă frămîntată, denumit ecran, iar drenu
se numeşte dren-ecran (fig. 35).
în lungul drenurilor, la distante de 30-..50 m şi la schim-
bările de direcţii sau de pantă, se construiesc puţuri de vizi-
tare, pentru control şi curăţire periodică a rigolei drenurilor..
Puţurile se construiesc din piatră, beton şi beton armat, mai
des cu secţiune circulară de 0 1 m. Pentru coborîrc, puţurile
sînt prevăzute cu scări din fier rotund de 0 15 mm incastre-
în zidării la 0,35...0,45 m una sub alta.
Este foarte important să se asigure ca la ieşirea din d r e n
apa să nu îngheţe. în scopul acesta se iau următoarele-
— pe ultima porţiune dre-

nurile au o pantă maximă ;
— capul drenului se ame-
n a j e a z ă cu un zid de sprijin de-
o construcţie specială ca să.
protejeze contra îngheţului te-
rasamentul d u spatele lui
— tubul deieşire a apei se-
face la minimum 0,50 m dea-
supra fundului şanţului de
Fi
3 35 scurgere a apei din dren, dînc
şanţului o pantă maximă.
în cazul drenurilor de mare adîncime (peste 8... 10 m),
pentru a asigura o mai bună funcţionare, revizie şi întreţi-
nere, se dă rigolelor astfel de dimensiuni ca să fie vizitabile.
Aceste drenuri-galerii se pot face din lemn, de secţiune tra-
peizoidală, avînd 0,90 m lăţime jos, 0,70 m lăţimea plafonului
76
1,50 m î n ă l ţ i m e ; cînd se fac din zidărie de piatră sau de
Itnlon, secţiunea lor este de 0,80 X 1-50 m. La drenurile-galerii
distanţa între puţurile de vizitare poate fi şi peste 100 m.
Cînd nu există pantă pentru e v a c u a r e a apelor colectate
«!•• drenuri, se pot executa puţuri absorbante care trec prin
Mnitul acvifer de asanat,
Străpung stratul imper- Dop de Q r gj 1<3
MM'abil de dedesubt şi de-
Inişează in stratul filtrant
Interior (fig 36).
Contrabarichete longi-
tit<lirtale la baza rambleu-
iilor. Contrabanchetele de
l.i baza rambleurilor se
. \<>cută pentru a mări sta-
bilitatea terasamentelor în
i .i/.uri de alunecări din
• oi pul rambleului, alune-
ii i de rambleuri pe coa- :
le şi la terenuri de bază
instabile. absorbant
la cazul asanării ram- Fiy 36
Mi-urilor înalte, prin înlo-
nriea totală a materialului pînă la nivelul fundului pungilor
il<> balast, pămîntul decapat se a r a n j e a z ă în formă de contra-
l'.mchetă, lipită de taluzurile rambleurilor-
Pentru a mări stabilitatea rambleurilor construite pe
• x i s t e cu înclinare pronunţată, u n d e treptele de înfrăţire nu
n fi suficiente, se execută în partea din aval o umplutură
nplimentară. Soluţia aceasta este economică numai atunci
• ,ncl materialul drenat necesar se găseşte in apropiere
lig. 37 a).
Cînd terenul natural de la baza rambleului nu are capa-
• ildtea portantă suficientă şi, sub acţiunea sarcinilor trans-
mise de rambleu, este refulat în lături, atunci se execută de
vinibele părţi ale rambleului c o n t r a b a n c h e t e capabile să ser-
vească de contragreutate, pentru a se opune refulării pămîn-
I II lui de la bază (fig. 37 b).
Contrabanchetele au o pantă transversală de 2...4%.
Chiurase. La liniile din defileuri, în rambleuri sau semi-
lumbleuri amplasate pe coastă, taluzurile înalte spre aval se
77
protejează, în special cînd înclinarea lor este forţată, spre
permite terasamentului să încapă într-un spaţiu limitat, di
tre versantele abrupte şi albia cursului din fundul văii sa
şosea. Aceasta se realizează printr-un zid de sprijin la baz
taluzului, continuat pe taluz cu o zidărie uscată puternică

(rostuită sau nerostuită), pînă la platforma căii (fig. 38).
Grosimea chiuraselor variază cam între 1,50 m la bază
şi 0,40 m la partea superioară.
78
Ziduri de sprijin şi piloţi. Pentru susţinerea masivelor de
im mint în alunecare, se execută uneori ziduri de sprijin, com-
hliuite cu alte lucrări de colectare în raport cu n a t u r a şi încli-
hflu'a straturilor de pămînt, iar dimensiunile se stabilesc prin
i «ticul. Zidurile de sprijin se execută din piatră cu mortar de
i Imont (mai rar din zidărie uscată rostuită), din beton şi beton
urmat. Zidurile au în spate drenuri longitudinale, iar in corpul
I•»4 .sînt prevăzute cu barbacane, pentru colectarea şi e v a c u a -
i' .i apei din masivul de pămînt din spatele lor-
Tot pentru fixarea masivelor de păjnînt în alunecare, însă
i .1 măsură provizorie pînă la executarea unor lucrări defini-
tive, se bat piloţi de lemn sau de beton armat astfel ca să
jiiilrundă prin suprafaţa de alunecare în terenul de bază ne-
mişcat. Numărul piloţilor se determină prin calcul, rezistenţa
lor la forfecare trebind să asigure stabilitatea masivului în
.1 lunecare.
Revizia lucrărilor pentru prevenirea şi combaterea lăsă-
Inrilor, pungilor de balast şi alunecărilor în rambleuri, des-
i n s e la pct. 38, se face după indicaţiile ce urmează :
La amenajările de scurgere (şanţurile de scurgere, sigo-
li'l<\ şanţurile de apărare, casiurile) se urmăreşte dacă sînt
i nlmatate, dacă scurgerea liberă este împiedicată de iarba
• născută în şanţuri şi dacă secţiunea lor este suficientă, ca
!>i-le să nu dezordeze din ele şi să nu inunde linia sau să
.1* roverse pe coastă.
La şanţurile pereeate se observă dacă sînt pietre dislo-
• • i Le, dezagregate şi mai ales dacă sînt fisuri şi crăpături care
l»>t avea ca urmare infiltraţii d ă u n ă t o a r e pentru terasament.
La rigole şi şanţuri zidite cu secţiune ranforsată se ob-
i-rvă dacă s-au produs deformaţii, striviri etc. provocate de
p.imîntul în mişcare.
La casiuri, pe lîngă observaţiile privind şanţurile zidite
i rigolele, se dă atenţie stării lor la frîngeri de pante, unde
• • produc în mod obişnuit crăpături în zidărie.
iarba şi plantaţiile de pe taluzuri pot fi distruse de ani-
male şi oameni sau să nu se prindă în primul an.
La iarbă se observă dacă prezintă porţiuni uscate sau
urse de soare pe taluzurile orientate spre sud. Pe taluzurile
nude însămînţarea s-a făcut pe un strat de pămînt v e g e t a l
79
adus, se observă dacă s-au produs mici desprinderi ale stra
tului de pămînt v e g e t a l ; în special se dă atenţie la situaţi
de pe muchia superioară a taluzului, u n d e se face racorda
rea stratului v e g e t a l cu b a n c h e t a platformei şi unde se po
produce infiltraţii şi deci desprinderi din taluz.
La brăzduiri în carouri se verifică dacă s-au produs alu
necări şi deformaţii ale benzilor,• se observă cu atenţie banda
de pe muchia superioară a taluzului.
La brăzduiri complete se urmăresc atent rupturile, cră-
păturile, părţile uscate.
La plantaţii se verifică în primii ani, dacă sînt puieţi us-
caţi care urmează a fi înlocuiţi, se urmăreşte modul de dez
v o l t a r e a diferitelor specii. De altfel, plantaţiile se revizu-
iesc periodic de personalul de specialitate.
La drenurile de suprafaţă trebuie observat dacă nu sînt
deteriorate prin colmatare şi starea racordării fundului lor
cu şanţurile în care debuşează (dacă scurgerea apei este asi-
gurată sau dacă se produce refularea apei din şanţ în rigolă).
La drenurile de mică adîncime de pe suprafaţa taluzu-
rilor trebuie observate dacă s-au produs deteriorării sau alu-
necări ale umpluturii de piatră.
La drenurile pentru asanarea pungilor de balast se con-
stată dacă nu sînt deteriorate prin colmatare (colmatarea este
constantă prin reparaţia pungilor de balast şi a lăsaturilor
la linie).
Se urmăreşte şi se notează variaţiile debitului la toate
drenurile, dînd o deosebită atenţie la modificările survenite
după ploile intense şi de lungă durată. M ă s u r a r e a debitului
se face cu o găleată gradată în interior cu vopsea de ulei sau,
în lipsă de gradaţii, cantitatea de apă scursă în găleată se
măsoară cu o sticlă. în funcţie de debitul drenului, durata
măsurării cantităţii de apă scursă din dren se ia de la 30 s
şi pînă la o oră. Debitul se măsoară în litri pe secundă şi se
obţine împărţind cantitatea de apă scursă în litri prin durata
de scurgere în secunde.
Debitul se mai poate obţine înregistrînd timpul necesar
pentru umplerea unui vas de volum cunoscut, împărţind vo-
lumul vasului în litri prin durata de umplere în secunde, se
obţine debitul. Ca debit al drenului se ia media a trei mă-
surători consecutive.
Odată cu urmărirea şi măsurarea debitului se face revi-
zia stării capetelor de dren şi a amenajărilor de scurgere în
continuarea lor. Ieşirea din dren nu trebuie să fie împiedi-
80
i .ild de iarbă, rădăcini, nămol, gheaţă şi zăpadă. A r e de ase-
menea importanţă starea acoperământului drenului (dopul) şi
încordarea lui cu suprafaţa terenului n a t u r a l ; dopul trebuie
*A aibă două pante de racordare şi să fie brăzduit. La drenu-
11Ic de casiu (cu pereu deasupra) se constată starea pereului şi
«încă între el şi pămînt s-a format o crăpătură prin care se pot
inoduce infiltraţii în dren a apelor de suprafaţă, care se gră-
iu'uscă colmatarea.
Drenurile de adîncime, ca şi drenurile de suprafaţă, pot
ll scoase din funcţie prin colmatarea umpluturii lor, prin în-
(iindarea parţială sau totală a rigolei de scurgere şi prin frîn-
i|<-rea radierului şi chiar a drenului^ din cauza mişcării
terenului.
Colmatarea umpluturii poate fi cauzată de apele sub-
terane, mai ales cînd drenul nu are filtre laterale, cît şi de
n|)ele de suprafaţă, cînd acoperămintul permite acestora, îm-
uircate cu mii, să pătrundă în dren. Acest lucru se întîmplă
• ind drenurile sînt lăsate neacoperite, fără filtre şi dop la
portea superioarq, sau în urma infiltraţiei apei prin crăpă-
Iurile dintre dren şi terenul alăturat. în urma colmatării um-
pluturii, drenul încetează să funcţioneze, ceea ce se poate
"l>serva din creşterea umidităţii terenului din apropiere,
npariţia plantaţiei abundente a speciilor iubitoare de umi-
ditate. înfundarea totală sau parţială a rigolei de scurgere
constată după scăderea debitului drenului, iar atunci cînd
i incetat să funcţioneze se face proba turnînd apa într-unui
• lin puţurile din amonte şi observînd scurgerea ei în puţul
vecin din aval. Cînd prin puţurile adiacente se poate constata
• .1 rigola nu este înfundată şi totuşi apa turnată în amonte
mi a j u n g e în aval, aceasta dă indicaţia că radierul este cră-
liL sau dislocat din cauza mişcării terenului de fundaţie a
ilrenului.
Efectul funcţionării drenului este mult sporit prin cu-
ini Iul de aerisire care accelerează evaporarea apei. Funcţio-
narea aerisirii se verifică ţinînd o luminare sau un chibrit
.iprins la capătul aval al drenului- Dacă flacăra nu se înclină
••pre dren, aerisirea nu funcţionează.
Capetele drenurilor pot fi înfundate, ceea ce se constată
prin apariţia semnelor de umezire a terenului de lîngă
t ţipete.
Zidurile de sprijin de la capete pot fi deteriorate, ceea
ef se cunoaşte după fisurile, crăpăturile sau dislocările apăru-
te în zidărie.
i; — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 81

Porţiunile de drenuri cu galerii se pot deteriora pri
înfundarea filtrului din jurul lor, prin fisuri, crăpături |
dislocări în zidărie. înfundarea filtrului se constată prin ur
mărirea debitului, iar deteriorarea galeriilor se constată vi
zual la revizia galeriei, care trebuie să se facă odată pe Iun
Puţurile de aerisire pot fi înfundate sau cu capătul su
perior distrus, din cauza forfecării, frîngerii lui. Puţurile ci
vizitare pot fi înfundate la fund şi prin aceasta să împiedic
funcţionarea normală a drenurilor ; zidăria poate fi crăpat
capacele distruse. Aceste lipsuri şi deteriorări se constată vi
zual şi orice început de deteriorare trebuie urmărit prin ob
servaţiile regulate. Astfel, la drenurile executate pe povîrni
şuri în mişcare, deteriorările puţurilor se urmăresc după in
tensitatea cu care se măresc crăpăturile, după deformare
puţurilor în plan orizontal şi vertical, date oare se noteaz
cu îngrijire.
Observaţiile în ce priveşte creşterea crăpăturilor se fa
cu ajutorul martorilor din ipsos, sau martorilor din cimen
(fig. 39). Ca martori pot servi şi bucăţele de sticlă prinse c
mortar peste c r ă p ă t u r i ; plesnirea sticlei indică creşterea c ră
păturilor. Dimensiunea crăpăturilor se măsoară periodic şi s
notează.
Frîngerea şi aplecarea puţurilor se constată cu a j u t o r u
firului de plumb, care este lăsat să alunece lipit de tronsonu
inferior din aval al nutnlni si fată
de el se
maţiilor
f,3
Pg 40
»
Fundul şi pereţii puţurilor trebuie să fie impermeabili.
Aceasta se poate constata observînd dacă sînt crăpături, sau;
cu proba cu apă la curăţirea lor (indicată la lucrările de în-
treţinere).
Se verifică soliditatea scărilor cercetînd locul de încas-i
trare şi încercîndu-le cu mîna.
82
Se observă dacă s-au produs lăsături în dren : fie ale
materialului de umplutură, fie ale rigolei şi radierului
Stagnarea apei în drenuri poate crea situaţii foarte pe-
liruloase pentru terasament şi trebuie înlăturată urgent prin
demontarea drenului. De aceea urmărirea bunei funcţionări
u drenurilor prin măsurarea debitelor este foarte impor-
l.intă ; ea se face periodic, cel puţin de două ori pe an ; pri-
măvara după trecerea apelor mart şi toamna înainte de în-
gheţ, iar acolo unde debitul apei subterane este sensibil în
iuncţie de ploile torenţiale, el se măsoară înaintea perioa-
delor ploioase şi după ploi torenţiale şi de lungă durată. Mo-
dul cum se măsoară curent debitele ^ste arătat la drenurile
pentru asanarea pugilor de balast. Concomitent cu măsurarea
debitelor la ieşire, se fac măsurări şi în puţurile de vizitare.
Atunci cînd debitul apei la ieşire din dren este mai mic decît
într-unui din puţurile lui, aceasta dă indicaţie că drenul nu
luncţionează bine pe porţiunea dintre puţuri şi că există aici
o pierdere de apă.
Trebuie avut în v e d e r e că toate drenurile nou construite
dau în primele luni un debit mai mare pînă se stabilizează
regimul apelor subterane.
în perioadele de debit maxim trebuie urmărită şi lim-
pezimea apei. Constatarea le vedere că apa s-a tulburat în-
seamnă că sînt a n t r e n a t e prin dren particule fine de pămînt,
< eea ce poate avea ca efect colmatarea drenului şi încetarea
luncţionării lui.
Ca şi la drenurile de suprafaţă se observă starea tubu-
lui la ieşire din dren şi scurgerea apei în şanţul în continua-
rea drenului, ca să nu existe nimic care să împiedice scurge-
rea apei.
Galeriile trebuie revizuite cel puţin odată pe lună. La
revizie se verifică cum funcţionează galeria, starea materia-
lului de susţinere şi al rigolei. Rigola trebuie să asigure
scurgerea liberă a apei. Se va observa dacă în spatele ca-
drelor se produce antrenarea pămîntului şi dacă antrenarea
este intensă, se vor face f o r a j e de control pentru determina-
rea profilului golurilor din spatele galeriei. Cînd se p r o d u c
deformaţii mari în galerie, trebuie anunţat imediat şeful de
secţie, care va sesiza Selviciul L. Acesta va dispune o cerce-
tare urgentă a situaţiei de către un geolog şi un specialist
tunelist.p entru a stabili cauzele şi a propune măsuri de
oprire a deformaţiilor.
83
La puţurile absorbante, (drenuri verticale) se pot pro-
duce aceleaşi deteriorări ca la drenuri şi puţuri. Cu excepţia
măsurării debitelor, revizia lor se face după indicaţiile d a t e
pentru drenuri şi puţuri.
Se constată la revizie dacă drenurile au indicatoare spe-
ciale şi starea acestora-
La contrabanchetele care servesc drept construcţii de sus-
ţinere a rambleurilor cu tendinţe de alunecare, se observ
dacă partea lor superioară are pantă de scurgere şi dacă au
apărut crăpături longitudinale care semnalează apariţia miş-
cărilor în special se urmăreşte atent linia de racordare a ta-
luzului rambleului cu platforma contrabanchetei.
Chiurasele de pe taluzurile rambleurilor şi semiram-
bleurilor din regiunile muntoase pot fi deteriorate în urma
creşterii presiunilor din interiorul rambleului, sau din cauza
cedării zidului de sprijin de la bază. Creşterea presiunii se
produce ca o consecinţă a modificării unghiului taluzului na-
tural in urina umezirii materialului sau a altor modificări din
interiorul rambleului.
Se observă dacă sint semne de infiltraţii în rambleu (apa
stagnează pe platformă sau în şanţ, crăpăturii în rambleu,
izvoraşe în versant), dacă au apărut burduşiri, tasări, crăpă-
turi sau dislocări de pietre, dacă zidul de sprijin de Ja bază
prezintă fisuri, deformaţii şi dacă barbacanele funcţionează.
Deteriorările la ziduri de sprijin pot fi : fisuri, crăpă-
turi, forfecări sau frîngeri, aplecări sau chiar răsturnări, în-
fundarea barbacanelor, colmatarea drenurilor din spatele lor
sau ruperea rigolelor.
Se verifică deci la revizie apariţia oricăror crăpături, fi-
suri, aplecări, frîngeri, se urmăresc rosturile de dilatare, dacă
apar diferenţe în plan vertical între două tronsoane ; se exa-
minează atent paramentul zidurilor, atît în ce priveşte fisurile,
deformaţiile şi dezagregarea pietrelor, cît şi în ce priveşte
apariţia unor pete de umezeală care dau indicaţie că drenul
din spate nu funcţionează bine.
La zidurile paralele cu linia şi aflate la limita gabari-
tului fixat prin STAS 4392/1954, se verifică periodic dacă zi-
dul are deplasări înspre linie şi dacă a intrat în gabaritul
prescris.
Urmărirea deformaţiilor se face cu ajutorul martorilor
puşi pe crăpături şi rosturi de dilataţie, iar atunci cînd se
deplasează întregul tronson, observaţiile se fac cu ajutorul
aparatelor.
84
Piloţii de beton pentru oprirea provizorie a alunecărilor
l»ot suferi următoarele d i s t r u g e r i : să fie antrenaţi în mişcare,
lie frînţi sau crăpaţi, iar piloţii de lemn pot putrezi.
Se verifică deci dacă piloţii au suferit înclinări faţă de
poziţia lor iniţială, dacă prezintă crăpături, iar la cei de lemn,
III plus, "dacă au urme de putrezire. Se examinează de ase-
menea starea terenului din jurul piloţilor ; frămintarea lui
urată că alunecarea masivului continuă.
39) Lucrări de artă executate în cazul terenului

de bază nestabil
Terenurile de bază slabe (argiloase, mîluri, loessoide),

r a r e cedează în prezenţa apei subterane aflată aproape de
suprafaţă, se asanează, fie pris lucrări de scurgere rapidă a
<ipelor de suparafaţă, fie prin drenarea apei subterane.
Şanţurile de desecare şi gropile de împrumut a r a n j a t e
conform prescripţiilor STAS nr. 4066/1953 contribuie la înlă-
turarea accesului apelor de suprafaţă la baza rambleului şi la
scoborîrea nivelului apei subterane.
Uneori asanarea se face printr-o reţea de şanţuri longi-
tudinale şi transversale.
Cînd terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează,
liind refulat în lături, se execută contrabanchete pe ambele
părţi, care împiedică această refulare a terenului de bază.
Alteori se lăţeşte tot rambleul pînă la lăţimea necesară. Lă-
ţirea aceasta se face sporind lăţimea platformei cu circa de
trei ori trasarea probabilă-
Contra lunecării terenului de bază se execută drenuri de
«idincime sau contraforturi din pămînt ars. Acolo unde alu-
necarea a fost provocată prin interceptarea planului de alu-
necare de către albia unui riu, se execută b a r a j e de fund şi
< onsolidarea malului.
La revizie se urmăreşte starea şanţurilor pentru asigu-
rarea unei scurgeri nestînjenite a apelor de suprafaţă şi de
mică adîncime, se constată prin puţuri mici variaţia nivelu-
lui apelor subterane, se verifică starea drenurilor şi se urmă-
reşte modul lor de funcţionare.
în cazul contrabanchetelor executate contra refulării, se
controlează dacă se produc lăsături la linie şi dacă concomi-
85
tent cu ele se produc umflături în terenul de bază dincolo de
c o n t r a b a n c h e t e sau în corpul contrabanchetelor.
Cînd consolidarea s-a făcut cu drenuri de adîncime, re-
vizia se face după indicaţiile date pentru drenuri, iar cînd
oprirea alunecărilor s-a făcut prin lucrări hidrotehnice în
albia rîului din aval de terasament ( b a r a j e de fund, apărări
de mal), revizia se face după indicaţiile date la apărările de
terasamente.
40) Lucrări de artă pentru combaterea alunecărilor de

debleuri
Sarcina principală în acest gen de deformaţii constă în

determinarea reliefului oglinzii de alunecare şi coborîrea ni-
velului hidrostatic, precum şi în evacuarea apelor de supra-
faţă şi subterane. Prin eliminarea elementului apă se rea-
lizează :
— uscarea pămîntului şi micşorarea greutăţii masei în
alunecare;
— creşterea eroziunii şi unghiului de frecare interioară ;
— uscarea suprafeţei de alunecare.
Pentru asanarea terenului în debleu şi uscarea suprafeţei
de alunecare, se execută :
— şanţuri de creastă şi casiuri pentru colectarea şi e v a -
c u a r e a apelor de s u p r a f a ţ ă ;
— drenuri de suprafaţă de 20...30 cm sub j o a n t e noro-
ioase ;
—-- drenuri-ecran amplasate în amonte de linia de rupere
a ebuimentului, care, oprind accesul apelor subterane în zona
de alunecare, creează în aval de dren un masiv de pămînt
uscat;
— drenuri cu puţuri de vizitare, puţuri de aerisire,
galerii;
— soluţie mixtă cu ziduri de sprijin şi d r e n u r i ;
— masive de pămînt pietrificat create prin arderea pă-
mînturilor argiloase şi argilelor grase, în f o r a j e şi galerii ;
— drenuri verticale, puţuri absorbante.
Oricare dintre construcţiile menţionate s-ar executa, pe
lîngă ele mai sînt necesare măsurile generale care concură la
micşorarea umidităţii maselor de pămînt în zona de alunecare
şi care s î n t :
86
— reţeaua de şanţuri şi rigole pentru colectarea şi eva-
t narea apelor de suprafaţă ;
— captarea i z v o a r e l o r ;
— aplanarea suprafeţii t e r e n u l u i ;
— astuparea crăpăturilor, gropilor şi ligheanelor ;
— acoperirea suprafeţeii pămîntului cu un strat vegetal
<li> p r o t e c ţ i e ;
— interzicerea oricăror culturi care necesită afînarea
l>ciraîntului ;
— înlăturarea oricăror încărcături de prisos ;
— interzicerea instalării maşinilor care produc vibraţii.
Obiectivele reviziei constau din urmărirea respectării mă-
gurilor generale care concură la micşorarea umidităţii masi-
vului de pămînt în alunecare, precum şi în observarea de-
gradărilor ce se pot produce la lucrările arătate mai sus.
41) Lucrări contra umflăturilor
Pe porţiunile de linie, unde înălţimea cocoaşelor provo-

cate de umflături depăşeşte mărimile obişnuite la care se pot
«•fectua racordări cu ajutorul plăcilor, penelor şi calajelor de
lemn introduse între placă şi traversă, se iau măsuri speciale
pentru înlăturarea umflăturilor.
•ie asanează terenul
s
pe o astfel de adîn- >
( ime ca în zona de înghe-
ţare să nu se producă um-
I lături. Asanarea se rea-
lizează cu drenuri obiş-
nuite de mică adîncime,
executate sub şanţurile
de scurgere sau lîngă a-
(estea, de ambele părţi
<ile platformei, sau numai
intr-o singură parte
(fig, 41).
!Jacă sanarea prin
drenuri nu este suficientă,
partea superioară a plat-
I or mei se înlocuieşte cu
un material permanent (nisip mare, balast), care opreşte mi-
grarea apei spre suprafaţa platformei. La înlocuirea materialu-
lui din platformă, suprafaţa rămasă după decapare se aran-
87
jează în spinare de măgar sau cu o singură pantă şi cu dre
nuri de ambele părţi sau numai de o parte (fig. 42)-
Terasamentele cu lucrări de protecţie contra umflăturilor
se examinează la fel ca şi terasamentele neprotejate, urmă
rind cauzele car
provoacă umflăturile
(stagnarea apei pe
platformă, în prisma
de balet sau în şan-
ţuri) şi procesul de
dezvoltare a acestora
îtunci cînd se produ
(apariţia cocoaşelor
în cale, a umflaturi-
lor în platformă şi în
şanţuri).
Apariţia umflătu-
rilor dă indicaţii că
s-a produs o d e g r a -
dare în starea lucră-
rilor de protecţie.
Revizia va con-
sta deci în observa-
rea modului de func-
ţionare a drenurilor de asanare şi a puţurilor de vizitare.
în cazul drenurilor amplasate sub şanţurile de scurgere,,
se dă atenţie stării şanţurilor ca să nu se producă infiltraţii
în drenuri. Dacă sînt puţuri de vizitare, revizia se face la in-
tervale mai dese, întrucît din cauza construcţiei lor excentri-
ce, funcţionarea lor nu se observă bine de sus.
42) Lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor
Lucrările ce se execută în cazul surpărilor şi prăbuşirilor,

datorite fenomenelor carstice, constau din drenuri de adin-
cime pentru e v a c u a r e a apelor subterane, sau din hidroizolare
specială a şanţurilor pentru a împiedica pătrunderea apei în
terenuri cu carsturi la mică adîncitne.
Hidroizolarea şanţurilor se face prin :
— argilă grasă frămîntată de 0,25 m grosime peste c a r e
se execută un pereu şi rostuit (fig. 43) ;
88
— un strat inferior de nisip, amestecat cu reziduuri de
|M'lrol de 0,15 m grosime, cu un pereu deasupra de 0,25 m
Uiosime, rostuit (fig. 44) ;
[ — un strat infe-
I lor dintr-un amestec
il<> nisip şi reziduuri
llc petrol, de 0,10 m Pereu
tliosime şi deasupra
un strat de beton de
/,.. 8 cm grosime
(lig. 45).
Pe lîngă obser- Ftj 43
vuţiile care trebuie
lucute, cînd se cu-
noaşte existenţa go-
lurilor, sarcina re- P P I - P I I roc.hnt
* i/.iei constă în ur-
ni tîrirea atentă a
liiucţionării drenuri- cu petrol
lor de adîncime şi
I II observare^ stării Fiş 44-
îmbrăcămintei şan-
ţurilor.
Se examinează periodic galeriile sau exploatările adînci
«lin vecinătatea liniei, în care se cercetează dacă s-au
produs modificări, crăpături noi, starea plafonului galeriei şi

dacă sînt depresiuni şi gropi cu apă, se face analiza periodică
<i apei.
La intervale de 4.-.5 ani, se fac cercetări speciale geo-
logice şi geofizice prin organizaţii speciale utilate cu instru-
mente pentru determinarea caracterului şi vitezei de propa-
gare a carstului.
89
43) Lucrări contra căderilor de stinci şi de grohotişuri
Tipurile de construcţii care se execută pentru apărare

liniei contra căderilor de stinci şi de grohotişuri s i n t :
— Treptele şi parapetele, încastrate în rocă, pentru ac
cesul personalului însărcinat cu controlul şi curăţirea stîncilo
cu tendinţe de desprindere.
— Plombările cu beton ale interspaţiilor din jurul stîn
cilor cu tendinţă de mişcare.
— Fixările de versante prin împăduriri şi lucrări anexe
— Contrabanchetele de 1...2 m lăţime, cu sau fără bor
d u r ă la margine, la piciorul versantelor de mică înălţim
(fig. 46).
Pietrele căzute rămîn pe contrabanchetă. Contrabanche
tele de la piciorul versantelor de înălţime mai mare şi cd
înclinare mai pronunţată trebuie să aibă lăţimea de cel puţin
3...4 m. Nivelul lor trebuie să ife mai jos decît al banchete
platformei. Diferenţa aceasta de înălţime trebuie să fie luat
astfel, ca piatra ce se loveşte în cădere de contrabanchetă s
nu sară pînă la platforma căii şi să nu fie mai mică de
0,6..-l m. Pentru scurgerea apei, contrabancheta trebuie să
aibă o pantă transversală de 2...4% Şi una longitudinală de cel
puţin 3%j.
Barajele de reţinere la baza versantului, pentru prin-
derea stincilor ce cad spre linie (fig. 47).
— Dublarea contrabanchetelor prin b a r a j e de reţinere

sau de dirijare, executate la o înălţime convenabilă pe ver-
sant. Barajele se execută din zidărie de piatră cu mortar de
ciment sau — dacă situţia permite — dintr-un masiv mai
90
m a r e de zidărie uscată cu taluz de 1 : 1 spre linie şi dl
1 : 0,50...0,75 spre v e r s a n t (fig. 48). îl
Barajele mai lungi de 30 m se execută cu întreruperi cfl
1,5...2 m la fiecare 20.-.30 m care servesc pentru curăţirpi
materialului adunat în spatele lor. Pentru ca prin aceste în
treruperi să nu cadă pietrele pe linie, ele sînt acoperite prii
b a r a j e scurte amplasate mai sus de b a r a j u l principal, la ca
puţin 3 m distantă de acesta. 1
— Cînd căderile sînt f r e c v e n t e şi foarte periculoase pen
tru circulaţie, soluţia radicală constă în executarea unui tuna
sau a unei polate (fig. 49).
La revizia construcţiilor de a p ă r a r e contra căderilor da
stînci se constată : J
— deteriorările produse în construcţii de pietrele în că-
dere, distrugerea sau avarierea parapetelor şi treptelor da
„ acces, a zidurilor şi barajelor de reţinere şi dirijare etc. ;
— starea betonului de plombare a stîncilor ;
— gradul de umplere cu pietre a spaţiului din spatele
barajelor de reţinere ;
— starea şi integritatea zidăriei construcţiilor de prin<
dere, dirijare şi traversare ;
— comportarea saltelelor de amortizare peste tuneluri,
polate şi din spatele b a r a j e l o r de r e ţ i n e r e ;
— stagnarea apei în spatele lucrărilor de reţinere ,•
— starea şanţurilor de apărare.
92
PARTEA A DOUA
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA
CAPITOLUL I
ÎNTREŢINEREA PODURILOR
A . P O D U R I PROVIZORII
§ I. INFRASTRUCTURA
Se construiesc stive de susţinere a suprastructurii podu-

ii lor şi podeţelor în e x p l o a t a r e , cînd se constată d e f e c t e g r a v e
l.i zidăriile sau la paleele ce suportă suprastructura, p e n t r u
.1 asigura circulaţia în cel mai scurt timp.
De a s e m e n e a se e x e c u t ă stive la poduri provizorii în
' d/uri u r g e n t e de restabiliri de circulaţie sau la poduri pro-
vizorii auxiliare, de scurtă d u r a t ă (pentru d e s c ă r c a r e a am-
plasamentului unei infrastructuri definitive pe timpul recon-
Irucţiei sau reparaţiei, pentru e x e c u t a r e a unui dren, p e n t r u
\ e c u t a r e a unui c a n a l etc.).
Pentru a-şi îndeplini scopul, stivele trebuie a ş e z a t e pe
u-ren solid, uscat şi neafuiabil. Dacă este n e v o i e a se construi
live în curenul apei, se va construi în prealabil un posta-
ment de a n r o c a m e n t e sau din beton, pe care se va aşeza
• liva.
Dacă stiva s-a tasat sub circulaţie şi s u p r a s t r u c t u r a s-a
denivelat se vor î m p ă n a sau se vor înlocui, eventual, p e r n e l e
de susţinere cu altele de dimensiuni c o r e s p u n z ă t o a r e p e n t r u
.1 se restabili nivelul iniţial.
Dacă e l e m e n t e l e stivelor nu sînt corect montate, sau
sînt în stare rea, p u t r e d e ori despicate, dacă stiva prezintă
93
deplasări sau înclinări periculoase, ea se va desface şi i
construi cu elemente corespunzătoare bine împănate şi bi
solidarizate, de preferinţă cu dornuri, iar în lipsă, cu scoa
în număr suficient. In cazul că trenul de fundaţie este n
corespunzător, se va săpa şi adinei fundaţia pînă la ter
sănătos, e v e n t u a l făcîndu-se o platformă de anrocamen!
aşezate îngrijit sau o f u n d a ţ i e din beton.
Dacă stiva este neglijent lucrată, traversele din rînduri
alăturate neavînd contact între ele, sau în insuficient so
darizate, se v o r împăna spaţiile libere şi se vor lega tr
versele între ele cu scoabe pentru ca să nu se producă mi
cări periculoase la trecerea trenurilor-
în cazul cînd o stivă existentă perna de reazem es
formată din mai mult de trei rînduri de c a l a j e (avînd m
mult de 90 cm înălţime), ea se va înlocui cu o pernă fo
m a t ă numai din maximum trei rînduri de calaje, spori
du-se înălţimea stivei cu un rînd sau două de traverse.
în cazul cînd stiva este mai înaltă de 3 m, este pref
rabil să i se dea o formă piramidală, lărgindu-se trept
spre bază.
Pernele de reazem se vor face din c a l a j e de lemn tar(
de preferinţă stejar, din maximum trei c a l a j e aşezate cruci
avînd maximum 90 cm înălţime şi se va solidariza cu rîndu
superior de traverse al stivei, pentru a nu se permite deplq
sarea lor pe stivă. Calajele se vor asambla cu îngrijire I
se vor solidariza cu buloane de 16...20 mm diametru.
Caprele se construiesc în aceleaşi cazuri ca şi stivele

însă, în general numai la podurile sau podeţele în exploatar
şi anume, numai atunci cînd, din lipsă de spaţiu sau din cauz
înălţimii prea mari, nu se pot face stive.
Talpa caprelor trebuie să fie aşezată pe teren solid
uscat şi neafuiabil. Pentru a feri capra de afuieri, sau dac
este nevoie a o aşeza în cursul apei, se va construi în prea
labil o platformă de a n r o c a m e n t e sau o fundaţie de beto
pe care se va aşeza talpa caprei.
La caprele existente, expuse la curentul apei, se va pro
t e j a talpa cu a n r o c a m e n t e sau se va devia curstil apei pentr
a evita afuierile.
Caprele înlinate din cauza tasărilor sau expuse afuie
rilor se vor dubla cu altă capră pusă alăturat, aşezată d
94
lui-ferinţă pe o platformă de a n r o c a m e n t e sau pe o fundaţie
il<- beton aşezată pe pămînt solid, neafuiabil şi se va de-
monta prima capră avariată.
Caprele expuse la acţiunea gheţurilor vor fi protejate
ilc un spargheţ separat sau înglobat în corpul caprei, avînd
• "I puţin lăţimea maximă a caprei în partea expusă gheţu-
II lor. Coama spargheţului va fi p r o t e j a t ă de o cornieră aşe-
/.ilă cu muchia înainte sau de o şină de cale ferată, de tip
mic, pusă pe muchie cu ciuperca înainte.
La podurile provizorii peste rîuri, u n d e caprele sînt ex-
puse afuierilor, gheţurilor sau flotanţiler, se admite construi-
ica caprelor numai pentru a menţine sau a restabili în mod
i ti pici circulaţia. în cel mai scurt timp posibili ele trebuie
desfiinţate şi înlocuite cu piloţi bătuţi sau cu reazeme trans-
versale.
Se admite menţinerea mai îndelungată a caprelor la po-
deţe sau poduri de mai mică importanţă, sau la acelea la
r.ire caprele se fac pentru descărcarea zidăriilor avariate,
mimai dacă caprele sînt aşezate pe un teren rezistent şi nu
nit expuse afuierilor, gheţurilor ori flotanţilor. Aceste po-
duri vor fi avute în v e d e r e în mod special la reviziile perio-
dice. în caz de trasare, se vor împăna astfel ca să se menţină
• dprele sub sarcină la trecerile trenurilor şi să-şi îndepli-
nească rolul pentru care au fost făcute — descărcarea zidă-
i iilor-
Se vor înlocui piesele (buloanele, piuliţele, tiranţii, ecli-
scle etc.) defecte, rupte sau deformate, se vor completa lip-
surile şi se vor strînge buloanele pentru a se asigura stabili-
idtea caprei.
Piesele de lemn ale caprei cu dimensiuni necorespunză-
loare solicitărilor, sau cele crăpate ori putrede se vor înlocui
( u piese de lemn sănătos, corespunzătoare.
La reazemele intermediare, avînd capre izolate pentru
liecare deschidere, aceste capre se v o r solidariza cu cleşti şi
moaze bulonate, aşa cum sînt executate paleele duble.
46) Infrastructura din piloţi bătuţi
Dacă cu ocazia reviziilor periodice se observă că stabili-

tatea paleelor nu este asigurată, n e a v î n d piloţi de frînare
sau de stabilitate, sau aceştia sînt insuficient dimensionaţi,
ori nu sînt corect executaţi, se vor pune piloţii lipsă, sau se
95
vor completa ori înlocui cei existenţi, ce nu corespun
după caz.
în cazul cînd afuierea în jurul unor palee devine pericu
loasă, se vor arunca blocuri de piatră în punctele amenin
ţaţe. Pentru ca această intervenţie să se facă la vreme, secţi
de întreţinere va pregăti din timp cantităţi suficiente d
piatră la podul ameninţat sau în anumite locuri comode den
tru încărcarea rapidă a vagoanelor. în cazul cînd în timpu
apelor mari, eroziunea a mers repede şi nu s-a putut face î
timp util nici o intervenţie eficace, dacă se observă o deni
v e l a r e sau o deplasare laterală accentuată a căii, înclinare
paleelor în lungul sau transversal axei podului, se va opr
circulaţia pe pod pînă la trecerea apelor mari şi consolidare
podului.
După trecerea apelor mari, în cazul cînd piloţii paleelor
cu fişa cunoscută au fost spălaţi pe o înălţime periculoas
sau în cazurile dubioase cînd fişa nu este cunoscută, se vof
lua imediat măsuri de p r o t e j a r e a piloţilor împiedicîndu-s
continuarea eroziunii fundului (prin blocaje, saltele de fascine]
abaterea apei etc.).
în unele cazuri, un mijloc mun de a împiedica afuierea
piloţilor este de a construi în aval de la 10...15 m un b a r a j sub-
mersibil. Creasta acestui b a r a j trebuie să fie aşezată cît mai
jospo sibil, pentru a micşora înălţimea de cădere a apei la tre-;
cerea peste baraj, scopul' barajului nefiind înălţarea fundului
albiei, ci împiedicarea scoborîrii lui sub nivelul minim care :
asigură o încastrare suficientă a piloţilor. Barajul trebuie să
fie bine încastrat în maluri, iar fundul albiei în aval şi malul-
rile rîului în dreptul barajului trebuie amenajate, astfel ca
să nu fie erodate la trecerea apei peste baraj.
Orice deteriorări produse de scurgerea apelor, care ar con-
stitui o periclitate a siguranţei circulaţiei, trebuie reparate
imediat. Celelalte avarii produse de trecerea apelor mari, care
nu periclitează siguranţa circulaţiei însă s-ar putea agrava
cu timpul şi ar putea aduce stînjeniri circulaţiei, trebuie repa-
rate în cursul campaniei următoare de lucru şi terminate îna-
intea trecerii apelor mari de primăvară.
Piloţii care stau în permanenţă în apă sînt expuşi la
putrezire mai ales în zona de variaţie a nivelului apelor obiş-
nuite, iar cei care sînt pe uscat, în zona de la nivelul solului
de la 0-50...1,00 m sub acest nivel, după consistenţa terenului.
Sînt expuşi în mod particular piloţii paleelor din regiuni mlăr
96
••linoase şi cei care se bat în pămînt puţin timp după tăiere
(iieuscaţi complet). Piloţii se vor încerca în aceste zone cu
luirghiul. Cînd secţiunea pilotului este redusă prin putrezire cu
mai mult de 35%< uartea putredă a pilotului se va înlocui.
Pilotul se va reteza normal pe axa lui, în regiunea în care
lemnul este sănătos, deasupra şi dedesubtul zonei putrede şi
In spaţiul rămas liber se va introduce o bucată nouă de pilot,
• it mai bine a j u s t a t ă şi care se solidarizează cu restul pilotu-
lui cu dornuri, eclise buloane ori tirfonate, cu brăţări meta-
lice, cu cleşti etc. după posibilitate.
O bună protecţie a pilotului împotriva putrezirii în zona
periculoasă este de a unge suprafaţa exterioară cu emulsie
bituminoasă sau cu creuzot fierbinte, de a înfăşură zona unsă
< u pînză de iută sau de cînepă îmbibată în emulsie bitumi-
noasă şi de a proteja pînza cu o centură de carton gudronat
sau ruberoid cu marginea longitudinală bătută în ţinte cu
lloare lată, iar extremităţile de sus şi jos ale centurii strînse
i u sîrmă în jurul pilotului. Cusătura şi marginile centurii se
«•lanşează cu bitum fierbinte.
înlocuirea părţilor putrede ale piloţilor de rezistenţă se
va face în pauze de circulaţie, cîte una sau două bucăţi deo-
dată, după durata pauzei acordate, după numărul şi calificarea
lucrătorilor utilizaţi şi după utilajul de care se dispune.
Dacă starea paleei este aşa de rea încît ameninţă sigu-
ranţa circulaţiei şi nu se poate remedia într-o închidere mai
mare de circulaţie, se descarcă paleea cu capre sau stive asi-
qurate împotriva tasărilor şi afuierilor, cu palee cu piloţi
bătuţi sau cu reazeme transversale, la adăpostul cărora se
demontează parţial sau total paleea v e c h e şi se reface cu ma-
terial nou. După executarea reparaţiei, caprele sau paleele a-
jutătoare se desfiinţează pentru a nu reduce secţiunea de
scurgere a apelor, pentru a nu mări pericolul îngrămădirii
l ăgăliilor şi flotanţilor în palee şi pentru a nu spori obstaco-
lele la scurgerea gheţurilor.
în cazul cînd suprastructura este formată din grinzi lami-
nate, se pot abandona paleele vechi nereparabile şi se vor
construi între ele palee noi, redistribuind grinzile în raport
< u noile deschideri, iar paleele vechi se desfiinţează.
Buloanele, piuliţele, tiranţii, eclisele, scoabele etc. lipsă
şi care trebuie să solidarizeze elementele paleelor se vor com-
pleta, iar cele defecte se vor înlocui. Se vor strînge piuliţele
butoanelor şi se vor introduce alte piese metalice unde este
necesar.
7 — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 97

în cazul cînd pernele nu sînt bine aşezate, se vor aşe/u
în poziţia corectă prin ridicarea suprastructurii cu vinciur
ori prese, iar dacă sînt insuficient dimensionate, executate ne
glijent, crăpate, sparte, ori putrede, se vor înlocui. Este reci
mandabil ca aceste perne să fie făcute din lemn tare, de prej
ferinţă stejar. Dacă pernele sînt în bună stare, dar se constat*
o tasare a căii în dreptul reazemelor, se ridică grinzile supra,
structurii şi se introduc între grinzi şi perne, dulapi sau calajţ
de stejar de dimensiuni potrivite, pentru a ridica linia 1<
nivelul iniţial-
Elemntele de solidarizare a piloţilor (moaze şi cleştii
se vor ajusta la punctele de prindere şi de încrucişare, a s t f e l
ca să se asigure o bună solidarizare, iar buloanele vor fi r e v i F
zuite toate şi strînse. Nu se admite a se aşeza sub piuliţa
bulonului un pachet de şaibe metalice sau o şaibă de Ierni
Cînd este necesar, se va mai prelungi filetul bulonului, sau]
se va înlocui cu altul de lungime potrivită. Filetul bulonului!
trebuie să aibă o lungime suficientă ca să rămînă 5...6 soirej|
deasupra şi minimum 3 cm sub piuliţa strînsă.
Piesele de lemn ale paleelor care sînt rău avariate ori
putrede se vor înlocui. în special piesele orizontale : urş'.il
babele, tălpile din capul piloţilor sînt mai expuse putrezirii ş,i|
trebuie cercetate cu atenţie.
Dacă aripile culeelor sînt înclinate spre albie, fiind îm-
pinse de presiunea pămîntului, ele se vor sprijini cu piloţi
de stabilitate puşi în faţa lor. Dacă piloţii şi căptuşeala d i n ]
spatele aripilor şi culeelor sînt putrezi şi nu mai pot fi r pa-l
raţi, se vor desface şi repara sau reconstrui la adăpostul unui
pod provizoriu din grinzi laminate, sprijinite la un capăt p e |
culee, capră, stive, palee suplimentară sau reazem transversal,!
iar la celălalt capăt pe o stivă de traverse pe terasament.j
La podurile peste ape, care aduc răgălii, flotanţi sau ghe-
ţuri, paleele din zona apelor mari trebuie necondiţionat pro->|
tejate cu spargheţuri. Dacă podul nu are spargheţuri, ele se
vor face, iar dacă le are, se vor revizui şi pune în stare de
a-şi îndeplini menirea lor. Spargheţurile vor putea fi construite ]
separat sau înglobate în corpul paleelor. Ele vor avea în zona
curgerii gheţurilor o lăţime cel puţin egală cu aceea a paleei
pe care o apără. Coama spargheţurilor va fi protejată de o cor-;
nieră aşezată cu muchia înainte, sau de o ş'nă pusă pe mu-
chie cu coroana înainte. Capătul inferior al coamei care taie
, gheaţa trebuie să fie situat la 0,75 m sub nivelul cel mai
scăzut al apelor, iar capătul de sus la cel puţin 1,00 m dea-
99
• upra celui mai ridicat nivel la care curg gheţurile. Feţele
Idteral ale spargheţurilor vor fi acoperite cu dulapi bine
ojustaţi şi neteziţi pentru a înlesni scurgerea gheţurilor.
La rîurile care aduc multe gheţuri şi scurgerea lor durează
mult timp şi la paleele lungi, se vor proteja în exterior şi
piloţii paleelor cu dulapi sau grinzi longitudinale, pentru a
«•vita eroziunea piloţilor de către gheţuri care merg uneori
l>ină la retezarea completă a piloţilor- Se va evitat pe cît
posibil atît la palee, cît şi la spargheţuri orice proeminenţă,
capete de grinzi de cleşti care să "depăşească suprafaţa
exterioară a căptuşelii şi care formează obstacole la scurge-
rea gheţurilor. La construcţiile la care există astfel de proe-
minenţe, se va căuta să fie înlăturate. In cazuri deosebit de
periculoase se recomandă acoperirea cătuşelii cu tablă de
lie.r
La variaţia nivelului apei, piloţii prinşi în gheaţă sînt
«tmeninţaţi cu smulgerea. Pentru a se preveni smulgerea pilo-
ţilor la palee sau spargheţuri, mai ales cînd gheaţa este groasă,
.iceasta se va tăia în jurul paleelor sau spargheţurilor pe o
lăţime de 1,00 m.
La podurile unde pericolul gheţurilor este mare, în epoca
de pornire a gheţurilor, se vor lua măsuri de a împiedica
îngrămădirea sloiurilor la palee sau la spargheţuri, dislocînd
masa de gheaţă din amonte cu căngi sau deschiderile podului.
I.a asemenea poduri se vor pregăti din timp materiale explo-
zive, căngi, scări, frînghii etc., precum şi oameni necesari
pentru a putea interveni imediat conform „Instrucţiei pentru
preîntimpinarea şi combaterea inundaţiilor şi apărarea contra
gheţurilor".
După trecerea gheţurilor, spargheţurile şi paleele trebuie
revizuite şi toate deteriorările suferite vor fi reparate înainte
de a reîncepe scurgerea gheţurilor în iarna următoare.
în cazul cînd la reviziile periodice se constată că rîul şi-a
schimbat cursul, curentul principal atacînd paleele oblic sau
transversal, se vor lua măsuri pentru a executa cît mai
neîntîrziat lucrări de corectare şi rectificare a curentului apei,
cunoscînd că aceste solicitări foarte periculoase se agravează
cu timpul şi lucrările de corectare, care la început s-ar fi
putut face cu cheltuieli mai reduse, devin foarte grele şi
foarte costisitoare mai tîrziu.
La apele care aduc în timpul viiturilor flotanţi, trunchiuri
de copaci sau răgălii, se va avea grijă să se împiedice îngră-
99
mădirea acestora în palee sau spargheţuri şi obstruarea al-
biei, desfăcîndu-se cu căngile răgăliile şi flotanţii prinşi în
p a l e e şi împingîndu-i pe sub deschiderile podului.
Pentru a înlesni scurgerea apei pe sub pod se va curăţa
albia pe 200 m în amonte şi 200 m în aval de arbori, arbuşti,
tufişuri, bancuri de pietriş, epave etc., care constituie obsta-
cole ce pot da direcţii periculoase curentului apei la viituri.
Căsoaiele sînt elemente de construcţie şubredă şi de a-
c e e a nu trebuie să fie întrebuinţate decît în cazul că nu este
timp, ori nu există posibilitatea de a utiliza alte mijloace
pentru susţinerea căii. (de exemplu cînd fundul albiei pietros
nu permite baterea piloţilor). Ele trebuie atent supraveghea-
te şi înlocuite cît mai repede posibil cu altfel de susţineri mai
sigure.
Dacă la pereţii exteriori ai căsoaielor există bile sau
grinzi putrede, izolate, ele se vor înlocui cu altele noi. De a-
s e m e n e a se vor inlocui piesele metalice (eclise, buloane, zban-
ţuri, scoabe etc ) rupte sau crăpate şi se vor completa cele
lipsă.
O deosebită atenţie trebuie dată pereţilor interiori care
prind şi solidarizează pereţii exteriori. Toate compartimen-
tele căsoaiei trebuie umplute cu piatră. în cazul deformării
sau înclinării căsoaiei, la desprinderea bilelor din pereţii ex-
teriori, la ruperea legăturii dintre pereţii interiori şi cei ex-
teriori, la ruperea pieselor de solidarizare precum şi în ca-
zulputrezirii lemnăriei, căsoaia se va desface şi se va repera
sau se va reface cu material nou.
Pernele de reazem trebuie să fie în bună stare şi să
asigure rezemarea corectă a suprastructurii pe căsoaie. Dacă
sînt putrede sau crăpate se vor înlocui, iar dacă sînt deni-
velate din cauza tasării umpluturii de piatra din corpul că-
soaiei se va completa partea lipsă cu îngrijire, împănîndu-se I
şi burîndu-se golurile cu piatră spartă astfel ca pernele să I
aibă o rezemare sigură.
La riurile care aduc la viituri gheţuri, flotanţi sau ră- ]
gălii, căsoaia trebuie să fie făcută cu partea din amonte ascu- ]
ţită şi întărită cu o cornieră sau tu o şină pusă pe cant, ori
să se facă un spargheţ separat. înainte de trecerea gheţurilor,
căsoaia şi spargh(*ţul trebuie puse în situaţia de a putea asi-
gura trecerea gheţurilor. După trecerea apelor mari, avariile
suferite vor trebui înlăturate cît mai rapede posibil. La ape |
100
mari sau la trecerea gheţurilor, podurile pe căsoaie vor fi
liiîrmanent supravegheate, împidicîndu-se îngrămădirea în
Uita căsoaielor de răgălii sau sloiuri de gheaţă care vor fi
împinse cu căngi pe sub deschiderile podului.
P e n t r u a se asigura f u n d u l pe c a r e este a ş e z a t ă c ă s o a i a
împotriva eroziunii apei, p e r i m e t r u l căsoaiei se î n c o n j o a r ă cu
un brîu de a n r o c a m o n t e c a r e se va r e p a r a şi c o m p l e t a tot-
d e a u n a d u p ă t r e c e r e a viiturilor.
§ 2. SUPRASTRUCTURA
48) Verificări şi dispoziţii comune

în p a r t e a întîi § 2 (suprastructura) sînt a r ă t a t e diversele
feluri în c a r e pot fi constituite s u p r a s t r u c t u r i l e podurilor pro-
vizorii.
Se dau mai j o s verificările şi dispoziţiile c o m u n e pentru
toate a c e s t e s u p r a s t r u c t u r i .
C o t u r i l e şi d e n i v e l ă r i l e ce se vor găsi cu ocazia reviziei
vor fi eliminate imediat.
T r a v e r s e l e p u t r e d e , arse sau d e s p i c a t e se v o r înlocui cu
Iraverse bune. Buloanele de f i x a r e se v o r controla şi li se
vor s t r i n g e piuliţele, iar cele lipsă se v o r înlocui imediat.
T r a v e r s e l e de pe t e r a s a m e n t p î n ă la 30 m de la c a p e t e l e po-
dului se vor bura bine şi mai des.
Dacă s u p r a î n l ţ a r e a şinei e x t e r i o a r e nu c o r e s p u n d e , se
va corecta prin d e n i v e l a r e a grinzilor suprastructurii, prin în-
t r e b u i n ţ a r e a de t r a v e r s e speciale t r a p e z o i d a l e în f o r m ă de
p a n ă sau prin c h e r t a r e a în t r a v e r s e de dimensiuni sporite. In
cel mai rău caz, în lipsa t r a v e r s e l o r speciale potrivite, corec-
tarea se va face prin b u l o n a r e a sub t r a v e r s e a u n o r f u r u r i
de l e m n c a r e nu v o r fi m a i subţiri de 4 cm. A c e a s t ă situaţie
t r e b u i e c o n s i d e r a t ă a fi cu totul p r o v i z o r i e şi eliminată în
cel mai scurt timp posibil. S u p r a î n ă l ţ a r e a şinei e x t e r i o a r e tre-
b u i e să fie realizată în mod continuu, f ă r ă coturi sau lăsături
şi m e n ţ i n u t ă astfel pe t o a t ă l u n g i m e a curbei pe pod şi pe te-
r a s a m e n t e l e de la c a p e t e l e podului.
P e n t r u a se micşora pericolul de incendiu, t r a v e r s e l e în-
tre şine se v o r a c o p e r i cu tablă striată, dulapi de b e t o n a r m a t
sau în lipsă cu un p a l e t a j de dulapi pe care se va a ş t e r n e un
strat de cel puţin 8 cm pietriş sau p i a t r ă s p a r t ă . P l a t e l a j e l e
e x i s t e n t e d e t e r i o r a t e se v o r r e p a r a imediat, a s t f e l ca t o a t e
t r a v e r s e l e să fie p r o t e j a t e .
101
Trotuarele, p a r a p e t e l e , dulapii de t r o t u a r sau piesele pa-
r a p e t u l u i p u t r e d e , r u p t e sau cele lipsă se v o r înlocui sau
c o m p l e t a p e n t r u a evita accidentele, mai ales la podurile din
a p r o p i e r e a sau din incinta ştatiilor. Piesele m e t a l i c e : butoa-
nele, zbanţurile, eclisele d e f e c t e sau lipsă se v o r înlocui sau
completa. j
C o n t r a ş i n e l e la podurile provizorii se fac din şine vechi.
Datele c o n s t r u c t i v e vor fi cele din STAS nr. 1 349—50 şi
nr. 2 747—51.
Contraşinele se vor prinde de fiecare traversă cu două
t i r f o a n e sau c r a m p o a n e , cu plăci sau f ă r ă plăci, d u p ă tipul
ş i n e i utilizată d r e p t c o n t r a ş i n ă şi d u p ă m o d u l c u m e s t e alcă-
tuită calea c u r e n t ă .
Se vor elimina j o a n t e l e şinelor din d r e p t u l reazemelor,
d e p ă r t î n d u - s e la cel puţin 2 m de reazem. La podurile s c u r t e
se vor elimina complet j o a n t e l e de pe pod, şinele j o a n t î n d u - s e
in a f a r a podului la cel puţin 2 m de la reazem. La p o d u r i l e
mai lungi se va micşora pe cit posibil n u m ă r u l j o a n t e l o r în-
t r e b u i n t î n d u - s e şinele cele mai lungi de c a r e se dispune. Se
r e c o m a n d ă acolo u n d e se d i s p u n e de u t i l a j u l şi p e r s o n a l u l n e -
cesar, s u d a r e a şinelor pe pod în bucăţi pînă la 60 m lungime.
Nu se admite î n t r e b u i n ţ a r e a de c u p o a n e de şine pe pod şi nici
şine ce ar lucra la c a p e t e în consolă.
La podurile în a l i n i a m e n t linia t r e b u i e să coincidă cu a x a
de simetrie a grinzilor, iar la p o d u r i l e în c u r b ă axa liniei
t r e b u i e să fie a ş e z a t ă c o n f o r m proiectului. în cazul unei e x -
centricităţi se v o r r e s p e c t a t o l e r a n ţ e l e admise. P e n t r u a se
elimina nepotrivirile p r e a m a r i între axa căii şi a x a de sime-
trie a grinzilor, coturile căii în plan sau n e r e s p e c t a r e a g a b a -
ritului, se va face, d a c ă este n e c e s a r , o d e p l a s a r e c o r e s p u n z ă -
o a r e a grinzilor în plan.
Piesele orizontale (traverse, urşi, babe, cleşti etc.) v o r fi
c u r ă ţ i t e de murdării, praf, zgură, p ă m î n t căzut din va-
g o a n e etc.
Dacă instalaţiile contra incendiilor (butoaie cu apă, lăzi
cu nisip, găleţi, frînghii, cănţ.% topoare, t î r n ă c o a p e etc.) sînt
d e f e c t e sau incomplete, se v o r lua m ă s u r i de r e p a r a r e sau
completare.
Dacă indicatoarele de restricţii sînt d e f e c t e sau a ş e z a t e în
mod n e r e g u l a m e n t a r , se vor lua măsuri de înlocuirea lor sau
a ş e z a r e a lor c o n f o r m instrucţiei.
La capetele podului, pe t e r a s a m e n t e , linia se va b u c u r a cu
102
i i'iiijire şi se va aduce la nivelul liniei de pe pod. Se va în-
I" ui, eventual, balastul cu piatră spartă pentru a se înlesni
M urgerea apei şi a se evita stagnarea ei la capetele podului.
Se vor respecta cu stricteţe epocile fixate de Instrucţia
i""itru revizia podurilor şi se vor lua măsuri pentru întreţi-
in-ioa curentă şi executarea dispoziţiilor prezentului indru-
ituUor.
Pentru fiecare fel de suprastructură se vor face verifi-
«i.iile şi se vor lua măsurile specifice la punctele 49...53.
49) Suprastructura din grinţi de lemn
in ipoteza că numărul şi dimensiunea grinzilor nu sînt

• »respunzătoare, sau materialul nu corespunde calitativ sar-
< inilor, se vor adăuga grinzi noi sau se vor înlocui cele exis-
Iciite cu grinzi noi corespunzătoare, după caz. Dacă se con-
t a t ă deficienţe grave care ameninţă siguranţa circulaţiei, se
vor lua imediat măsuri de susţinere cu capre, stive, palee
• ijutătoare, pentru a menţine circulaţia pînă la înlocuirea ur-
•>ilor necorespunzători.
Pernele de reazem putrede ori crăpate se vor înlocui cu
.iile perne noi. îmbinările urşilor cu babele sau contrafişele
Irebuie să fie bine a j u s t a t e şi bine strînse. Piesele de solidari-
zare ale urşilor trebuie să fie bine păsuite şi cele putrede sau
u.pte se vor înlocui. La grinzile cu pene, penele trebuie să
lie bine a j u s t a t e prin baterea lor cu ciocanul şi strîngerea
iiuloanelor de solidarizare sau prin înlocuirea lor cu pene noi
bine ajustate.
Piesele metalice, buloanele, scoabele, eclisele etc. defecte
vor înlocui cu altele noi, iar cele lipsă se vor completa.
Se va căuta să se protejeze, pe cît posibil, urşii de căr-
l>unii aprinşi ce pot cădea de la locomotivă, acoperind cu
Uiblă feţele superioare libere.
>0) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate

în cazul că podeţul nu corespunde proiectului tip pentru
schema şi viteza admisă pe linie, podeţul se va demonta şi
reface corect. .
Dacă podeţul deşi corespunde proiectului tip, este de-
nivelat sau reazemile şinelor sînt necorespunzătoare, crăpate
i putrede, se vor înlocui reazemile şi se vor aşeza astfel ca
nivelul şi stabilitatea pachetelor de şine să fie asigurată.
103
In cazul cînd axa liniei nu corespunde cu axa de sime
trie a pachetelor de şine, acestea se vor deplasa pentru a s
stabili coincidenţa.
51) Suprastructura din pachete de şine cu traverse

atirnate
Podeţele, c a r e nu c o r e s p u n d proiectelor tip după s c h e m a

liniei respective, se vor d e m o n t a şi r e c o n s t r u i în mod c o r e c t .
Dacă m a t e r i a l u l lemnos c a r e asigură sprijinirea p ă m î n -
tului nu e s t e în b u n ă stare, va fi înlocuit. La fel se va p r o
c e d a cu t r a v e r s e l e care s e r v e s c de r e a z e m p a c h e t e l o r de şine,
d a c ă prezintă un început de putrezire sau crăpături. Ele t r e -
b u i e bine b u r a t e şi să a s i g u r e m e n ţ i n e r e a n i v e l u l u i orizontal
pe ambele fire.
O deosebită atenţie t r e b u i e a c o r d a t ă t r a v e r s e l o r a t î r n a t e
şi dispozitivelor de a t î r n a r e (cîrlige, pene, buloane). T r a v e r -
sele c r ă p a t e sau cu început de putrezire sînt excluse. P i e s e l e
dispozitivelor de a t î r n a r e t r e b u i e să fie c o m p l e t a t e şi în b u n ă
stare, cele d e f e c t e se v o r înlocui.
52) Suprastructura din grinzi metalice (laminate

sau nituite)
Dacă sistemul de c o n s t r u c ţ i e a tablierului în ceea ce pri-
v e ş t e numărul, tipul şi profilul grinzilor m e t a l i c e şi deschi-
d e r e a teoretică n u c o r e s p u n d e schemei, tablierul s e v a con-
solida sau înlocui.
în cazul cînd sistemul de a s a m b l a r e a grinzilor pe un
fir de solidarizare a ambelor fire între ele e s t e defectuos,
se va d e s f a c e şi r e f a c e în mod corect. Dacă piesele de lemn
ale jugurilor, ale proptelelor de la c a p e t e (contrafişe) sau ale
c o n t r a v î n t u r i l o r sînt c r ă p a t e sau p u t r e d e , s e v o r înlocui. S e
v o r strînge piuliţele şi se v o r completa b u l o a n e l e sau tiranţii
lipsă. De a s e m e n e a , se vor înlocui t o a t e piesele metalice r u p t e
sau d e f o r m a t e .
Se va u r m ă r i ca fiarele (grinzile metalice) să nu se a t i n g ă
î n t r e ele, spre a nu se s t r î n g e din b u l o a n e fier pe fier ; stîlpii
j u g u r i l o r să nu strîngă pe margiiîea tălpilor fiarelor (grinzi-
lor), ci pe inimi, p r i n » i n t e r m e d i u l f u r u r i l o r de lemn. Buloa-
nele să fie p r e v ă z u t e cu inele-resort.
Se v o r î n d e p ă r t a t r a v e r s e l e putrede, arse sau d e s p i c a t e
şi se v o r înlocui cu altele noi. F i e c a r e t r a v e r s ă t r e b u i e p r i n s ă
104
• grinda metalică. Se vor strînge piuliţele buloanelor de
tindere şi se vor completa piuliţele şi buloanele lipsă. Pentru
iK.irea traverselor pe grinzile laminate se vor utiliza b u l o a n e
II ( ioc sau plăcuţe, sau un alt sistem indicat în proiect pentru
nu se găuri aripile grinzilor. Pe grinzile nituite (dacă nitu-
llo nu au capete înecate) se vor scobi traversele la faţa lor
nlerioară în dreptul capetelor de nituri de pe grinda meta-
|U ă, în cavitatea formată, intrînd capetele niturilor de pe
grindă.
Se recomandă a se pune în spaţiul dintre capetele grin-
zilor de pe două deschideri alăturate şi la traveele de capătă
Intre grinzi şi platelajul de gardă al terasamentelor, fururi
ilr lemn moale (brad), pentru a prelua mai eficace efortu-
II le de frînare.
Pernele de reazem trebuie să asigure rezemarea sigură
M nivelul corect al grinzilor metalice. Dacă grinzile sînt deni-
velate se vor ridica cu vinciuri sau cu prese şi pernele se v o r
ndica şi aşeza reglementar. Pernele putrede sau spintecate
vor înlocui.
Dacă parafumurile prezintă defecte, se vor repara sau
înlocui, iar acolo u n d e lipsesc, dacă prezenţa lor se impune,
se va cere procurarea şi montarea lor.
53) Suprastructura din tabliere metalice demontabile

(Kohn, Roth-Wagner, M.A.N.)
Tablierele demontab.ile tremuie montate cu stricteţe în

• onformitate cu schema şi lista materialelor pentru *tipul şi
deschiderile respective. In cazul că nu s-a montat conform
.chemei, tablierul trebuie necondiţionat modificat şi piesele
lipsă completate conform planurilor.
Buloanele trebuie să corespundă strict, ca număr şi di-
mensiuni, cu schema pentru deschiderea respectivă. Dacă sînt
buloane lipsă, se v o r completa conform schemei. Se vor re-
vizui şi strînge piuliţele tuturor buloanelor. Se vor monta
buloane numai în găurile în care schema respectivă arată că
irebuie să fie montate. Celelalte găuri trebuie lăsate libere,
aceasta pentru a nu ocaziona un consum nejustificat de bu-
loane, care există în număr limitat şi au un cost foarte ri-
dicat.
105
în cazul cînd un tablier montat în care a suferit avari
dintr-un accident de circulaţie, elementele avariate trebui
necondiţionat înlocuite cu elemente în bună stare. Aceasta ;
va face într-o închidere de circulaţie cu sprijinirea tablierul
pe schelă. In cazul cînd avarierea are un caracter grav şi pu
în pericol stabilitatea podului, circulaţia se va închide im
diat ce s-a produs accidentul şi nu se va redeschide dec
după ce s-au îndepărtat elementele avariate şi s-au înlocu
cu altele în bună stare.
în cazul cînd s ă g e a t a întrece linia admisibilă ( L / 7 5
p e n t r u c o n v o a i e l e ce circulă pe linia respectivă, se va declas
s c h e m a liniei, a d m i ţ î n d u - s e n u m a i c o n v o a i e de l o c o m o t i v e
v a g o a n e c a r e se înscriu în limita admisă, sau se înlocuieşt
tablierul cu altul c o r e s p u n z ă t o r (de e x e m p l u cu deschider
m a i mică).
Reazemele trebuie să fie m o n t a t e e x a c t în poziţia a r ă t a t
de schema respectivă (în general axa a p a r a t u l u i de reaze
coincide cu axa m o n t a t u l u i final). Deplasarea reazemulu
mobil trebuie să fie asigurată î n d e p ă r t î n d u - s e murdăriile
c a r e ar p u t e a împiedica a c e a s t ă d e p l a s a r e . Pernele de lem
pe c a r e sînt aşezate a p a r a t e l e de reazem t r e b u i e să fie for-
m a t e din c u p l a j e de s t e j a r bine lucrate şi bine a j u s t a t e , din
l e m n sănătos, fără c r ă p ă t u ri şi putregaiuri, a v î n d u - s e în ve
d e r e sarcina m a r e pe care t r e b u i e să o suporte. O r i c e a b a t e r d
t r e b u i e înlăturată prin a j u s t a r e sau înlocuire.
La podurile c a r e nu au gabaritul de t r e c e r e asigurat, se
va ţine s e a m a de dimensiunile reale la t r a n s p o r t u r i cu încăr-
c ă t u r a ce d e p ă ş e ş t e gabaritul de încărcare. P e n t r u călători
se va pune la 20 m de c a p e t e l e tablierului, în a m b e l e părţi
ale liniei la înălţimea ferestrelor v a g o a n e l o r , cîte o perie v e r -
ticală f o r m a t ă din ramuri subţiri, elastice, f i x a t e pe o şipc ă
c a r e să oblige călătorii n e a t e n ţ i să-şi r e t r a g ă capul în inte-
r i o r u l v a g o n u l u i . Pe a s e m e n e a poduri nu se va p u t e a circula
cu o viteză mai m a r e de 5 k m / h .
Cu ocazia reviziilor periodice, se va c o n s t a t a şi se v o r
lua măsuri p e n t r u î n d e p ă r t a r e a murdăriilor care favorizează
r u g i n i r e a e l e m e n t e l o r şi în special a buloanelor. Dacă este'
n e c e s a r se va revopsi podul total sau parţial în a f a r a perioa-
delor n o r m a l e de revopsire. De a s e m e n e a se v o r încerca şi
d a c ă este necesar, se va f a c e strîngerea b u l o a n e l o r .
106
B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER
PROVIZORIU
54) Indicaţii g e n e r a l e
î n t r e ţ i n e r e a i n f r a s t r u c t u r i i d e f i n i t i v e a acestor poduri se
ln<<' la fel ca la p o d u r i l e semidefinitive, iar a celei provizorii
li şi a s u p r a s t r u c t u r i i — c a r e e s t e p r o v i z o r i e — se f a c e ca
M podurile provizorii.
C. PODURI SEMIDEFINJTIVE
§ 3. I N F R A S T R U C T U R A
în cazul cînd din o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e reiese că există
fţi' i icole de a f u i e r e a u n o r pile sau culee, mai ales la p o d u -
lili' la c a r e nu se c u n o a ş t e a d î n c i m e a f u n d a ţ i i l o r şi n a t u r a
[terenului de f u n d a ţ i e , se v o r lua m ă s u r i l e n e c e s a r e p e n t r u
•supravegherea c o n t i n u ă a zidăriilor, m ă s u r î n d u - s e în f i e c a r e
vi cotele f u n d u l u i prin s o n d a j e de pe bărci sau plute, cu c ă n g i
<li fier, p e n t r u a se c ă p ă t a c o n v i n g e r e a că nu s-a d e s c o p e r i t
ii! pa fundaţiei. în acelaşi timp se v o r lua m ă s u r i de a p ă r a r e
II zidăriilor prin a n r o c a m e n t e , corecţia albiei, saltele de fas-
• nie, b a r a j e de f u n d etc. şi se v o r f a c e i n t e r v e n ţ i i ca u n i t ă ţ i
ii • specialitate să e x e c u t e studiile n e c e s a r e şi e v e n t u a l să se
iH-acă la î n t o c m i r e a proiectelor p e n t r u r e c o n s t r u c ţ i a podului.
I a s e m e n e a poduri, e s t e bine ca din timp să se e x e c u t e
indaje prin p u ţ u r i de v i z i t a r e sau chiar prin zidăria pilelor
M r u l e e l o r , p e n t r u a se stabili cota f u n d a ţ i e i şi n a t u r a t e r e -
nului de f u n d a ţ i e .
în cazul cînd se. c o n s t a t ă că e r o z i u n e a a descoperit talpa
luudaţiei, sau dacă se o b s e r v ă o înclinare a pilei sau culeei,
• d e n i v e l a r e sau d e p l a s a r e a căii d e a s u p r a pilelor s a u culeelor
i nu s-a p u t u t f a c e în timp util nici o i n t e r v e n ţ i e eficace,
.1 va opri circulaţia p î n ă cînd se va p u t e a c o n s t a t a impor-
l.inţa avariilor şi lua m ă s u r i l e n e c e s a r e p e n t r u asigurarea
• irculaţiei. în a s e m e n e a cazuri r e d e s c h i d e r e a circulaţiei se va
putea face d u p ă î m p r e j u r ă r i , prin d e s c ă r c a r e a pilei sau culeei
.iineninţată, cu p a l e e sau r e a z e m e t r a n s v e r s a l e , prin înlocuirea
• d o r d o u ă d e s c h i d e r i a d i a c e n t e u n e i pile a v a r i a t e , p r i n t r - o
•.ingură d e s c h i d e r e cu un tablier Kohn sau R o t h - W a g n e r ,
107
sau în sfîrşit prin construirea unui pod provizoriu în vn
riantă.
La podurile unde pericolul gheţurilor este mare, sau li
care apele aduc (la viituri) flotanţi, trunghiuri de arbori, rl
gălii, resturi de construcţii distruse din amonte etc, se va avq
grije să se împiedice îngrămădirea acestora în pile şi oii
struarea albiei, desfăcîndu-se cu căngile îngrămădirea flotai!
iţlor şi dirijarea lor pe sub deschiderile podului.
în timpul apelor mari se va observa dacă lucrările 1
apărare şi de dirijare a apelor funcţionează în bune condiţfl
în caz că se observă că s-au produs stricăciuni care pot ii
fluenţa scurgerea normală a apelor, sau se observă că ra«
sînt necesare completări de lucrări, repararea stricăciunilor a
completarea lucrărilor se va face cu toată urgenţa, cunoscînJ
că repararea stricăciunilor, care se pot face mai uşor şi ci
cheltuieli mai reduse la început, va deveni foarte greu de ral
mediat şi cu cheltuieli mult mai mari dacă se întîrzie şi in
se execută la timp.
Dacă în zidăria infrastructurilor apar fisuri, urmează 9
se stabilească cauzele lor şi să fie urmărite în evoluţia loi1
punîndu-se martori care să fie observaţi periodic. Datele cînj
s-au instalat martorii şi observaţiile făcute asupra lor se vo|
trece în evidenţa podului.
Reparaţiile ce se vor face depind de importanţa, de î n l
tinderea şi de cauza care le-a determinat. Dacă zidăria e s t J
degradată superficial numai în permanent cum ar fi cazul c î n a
paramentul este format din pietre gelive, se înlocuiesc pie«l
trele degradate cu altele noi. Dacă se constată că zidăria a r J
goluri, cu mortar insuficient, se vor face injecţii cu m o r t a a
de ciment sub presiune. Dacă zidăria este p r o f u n d dislocatul
se poate uneori remedia răul printr-o cămăşuială de betoifl
armat, sau prin refacerea parţială a zidăriei degradate, i a n
în cazul cînd şi fundaţia este degrdaată, se impune r e f a c e r e a
totală a infrastructurii.
Dacă cuzineţii de piatră sînt crăpaţi sau ştirbiţi şi transă
miterea presiunilor din sarcini este periclitată, ei trebuie înJ
locuiţi. în acest caz, se recomandă înlocuirea cuzineţilor izoJ
laţi avariaţi cu un cuzinet general de beton armat. în cazulj
cuzineţilor izolaţi crăpaţi, aşezaţi deasupra zidăriilor pileloii
sau culeelor, u n d e pericolul dislocării este mare, pînă la î n n
108
urnirea lor, vor fi consolidate cu centuri metalice sau de
clon armat.
în cazul cînd rostuirea la zidăriile de piatră ale pilelor,
(uleelor, aripilor, sferturilor de con etc, este degradată sau
|r<< lipsuri, se va repara şi completa.
Dacă crăpăturile în culee provin din umflarea pămîntu-
III dintre zidurile întoarse, pămîntul de umplutură se va în-
Drui cu pămînt drenat (balast sau piatră spartă) sau cu o
ularie uscată şi piatră care reduce împingerea pe zidăria
uleei şi face şi oficiul de drenare.
Dacă apar în zidăria culeei infiltraţii de apă, datorită in-
undării sau relei funcţionări a drenului existent în spatele
i uleei, ori a înfundării barbacanelor, se va desface drenul
existent, se va reface în mod corect şi se vor desfunda bar-
Imcanele. Dacă apele de infiltraţii sînt agresive şi pot cauza
degradarea prematură a zidăriilor, se vor proteja aceste zi-
iliirii cu un strat izolat adecvat.
în cazul cînd degradările zidăriilor sînt de aşa n a t u r ă că
nu pot fi reparate prin mijloace obişnuite ale direcţiilor re-
gionale şi reclamă studii şi întocmirea de proiecte care cer
li mp, se vor lua măsuri pentru asigurarea circulaţiei, descăr-
< uid pilele şi culeeleavariate cu palee de.lemn, stive, reazeme
iiunsversale, tabliere metalice demontabile etc. pînă la ter-
minarea lucrărilor de refacere.
Dacă zidurile de gardă au fost avariate de împingerea
ii.imîntului din spatele lor, ele se vor desface şi reface cu
lunensiuni corespunzătoare. Dacă avarierea se datoreşte grin-
zilor tablierelor proptite în zidul de gardă, se vor înlocui ori
mişca grinzile şi se vor aşeza astfel ca să rămînă spaţiul su-
licient pînă la zid, ori se face în zid o nişă în care să intre
«ipetele grinzilor. Dacă avariile zidului de gardă provin din
mişcarea întregii culee provocată de împingerea pămîntului
• lin spate, un bun dispozitiv de a opri mişcarea culeei este
de a o propti, cînd este posibil, în culeea cealaltă printr-o
«irindă de beton armat.
Dacă pernele de lemn de s t e j a r pe care reazemă ta-
blierele sînt degradate, sparte ori putrede, se vor înlocui cu
perne noi. Suprafaţa superioară a cuzineţilor, pe car.e rea-
zemă pernele, va fi curăţată de murdării astfel ca să se îm-
piedice stagnarea apei, ceea ce grăbeşte putrezirea pernelor.
Dacă nu este asigurat accesul la infrastructuri, se vor
executa scări.de acces, după necesităţi.
109
§ 4. SUPRASTRUCTURA -
56) Indicaţii generale Jl
S u p r a s t r u c t u r a podurilor s e m i d e f i n i t i v e e s t e î n g e n e r j
a s e m ă n ă t o a r e s u p r a s t r u c t u r i i podurilor provizorii şi î n t r t ţ l l
n e r e a e i s e v a f a c e d u p ă aceleaşi indicaţii c a r e s - a u dat l l
§ 2 p e n t r u p o d u r i l e provizorii în g e n e r a l (pct. 48), cu s u p r B
s t r u c t u r a din grinzi de lemn (pct. 49), din p a c h e t e de ş i l f l
(pct. 50, 51) din grinzi m e t a l i c e (pct. 52) şi din tabliere m e t ®
lice d e m o n t a b i l e (pct. 53). 11
D. PODURI DEFINITIVE 9
§ 5. PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE
57) Infrastructura
î n t r e ţ i n e r e a c u r e n t ă şi î n l ă t u r a r e a defectelor, c o n s t a t a t a
l a i n f r a s t r u c t u r a podurile definitive, s e v o r f a c e aşa cum s - J
a r ă t a t la i n f r a s t r u c t u r a podurilor s e m i d e f i n i t i v e (pct. 55). ]
58) Suprastructura
î n l ă t u r a r e a defectelor c o n s t a t a t e se va f a c e conform , , I n l
strucţiei p e n t r u revizia periodică a podurilor", a t r ă g î n d u - s J
în mod special atenţia o r g a n e l o r c o m p e t e n t e a s u p r a u r m ă t o a l
relor puncte :
— Dacă tălpile grinzilor principale au d e f o r m a ţ i i în p l a J
nul orizontal, în special tălpile s u p e r i o a r e la podurile cil
calea jos, deschise, se va m ă s u r a d e p l a s a r e a orizontală a no-1
durilor în r a p o r t cu lyinia reazemelor, întocmindu-se un r e l
l e v e u al acestor deplasări, aşa cum se a r a t ă în „Instrucţia
p e n t r u revizia periodică a p o d u r i l o r " . Dacă a c e s t e deformaţii
sînt mari şi mai ales dacă ele p r o g r e s e a z ă cu timpul, se v o n
aviza Direcţia întreţinerii şi construcţii C.F. şi Institutul dej
proiectări p e n t r u studierea cazului şi l u a r e a măsurilor n e c e -
sare.
— Dacă la p o d u r i l e cu grinzi cu inima plisă se constată
v a l o a r e a inimilor din cauza lipsei s a u a distanţei p r e a mari
între c o r n i e r e l e de rigidizare v e r t i c a l e sau orizontale, se vor
aviza Direcţia întreţinerii şi construcţii C. F. şi Institutul de
proiectări p e n t r u l u a r e a măsurilor de înderpt'are necesare.!
110
— Dacă la grinzile cu zăbrele cu talpă cu inimă dublă se
r b s e r v ă porţiuni constitutive ale barelor (tălpi, montaţi, dia-
(iimale) comprimate, deformate din cauza flambajului, soli-
ilmizarea din plăci, zăbreluţe sau diafragme transversale,
IIlud insuficientă, se va aviza Dir, L. şi I.P.T.Tc.C.C. pentru
î n c e t a r e a urgentă a cazului şi luarea măsurilor necesare.
I)(ică din studiul făcut reiese un pericol pentru siguranţa cir-
lulaţiei, se vor lua, după caz, măsuri de reducere a vitezei
jlli- circulaţie, de reducere a schemei de încărcare, ori de spri-
jinire imediată a tablierului micşorînd. deschiderea, pînă la
lAocutarea lucrărilor de consolidare.
— La lojeroane şi la grinzile cu inimă plină, fără plaţ-
ii.iudă superioară pe toată lungimea, la care t r a v e r s e l e rea-
'•mă direct pe cornierele superioare, dacă sub apăsarea tra-
w r s e l o r aripile orizontale ale cornierelor interioare s-au în-
doit ori au crăpat, se vor îndrepta, ori eventual se vor con-
d i d a aceste corniere, iar deasupra se va pune o platbandă
i ontinuă de minimum 8 mm grosime, pe toată lungimea lon-
|t ionului sau a grinzii. Această platbandă va servi pentru asi-
gurarea continuităţii lonjeroanelor în dreptul antretoazelor.
— Dacă se constată că există piese componente ale ta-
Mierului fisurate sau crăpate, se va întocmi un releveu al
.irestor defecte şi se va anunţa imediat Dir. L. I.P.T.Tc.C.C.
pentru întocmirea proiectului de consolidare. Pînă la execu-
l.irea consolidării, după importanţa pieselor avariate şi mări-
mea defectelor constatate, se vor lua, dacă este cazul, măsuri
fit* introducere a restricţiei de viteză, reducere a schemei de
încărcare, sprijinire a tablierului avariat, micşorîndu-se des-
( hiderea, consolidarea pieselor defecte, dacă acest lucru este
inplu etc.
— Piesele deformate prin izbire se vor îndrepta, se vor
i onsoiida, sau se vor înlocui după caz. Se va semnala imediat
.iccidentul Dir. L. şi I.P.T.Tc.C.C., fie pentru a da soluţia de
.idoptat, fie numai pentru notare.
— Dacă contravînturile orizontale superioare ori inferi-
oare suferă încovoieri sub greutatea proprie (fac burtă), vor
li susţinute cu un tirant dacă este posibil, ori vor fi c o n s o -
lidate sau eventual înlocuite astfel ca să nu mai prezinte în-
< ovoieri.
— Niturile lipsă sal slăbite, mai ales la prinderea pie-
selor principale cu eforturi mari, se vor completa sau înlocui
i mediat.
111
— T a b l i e r e l e t r e b u i e să fie c u r ă ţ a t e de depozitele <l«
g u n o a i e , zgură, uleiuri, b a l a s t etc., în locurile mai mult snl
m a i puţin închise şi g r e u de o b s e r v a t , c a r e ţin apa şi favorll
z e a z ă f o r m a r e a ruginii. De a s e m e n e a , se va înlesni scurgerf
a p e l o r din locurile u n d e ar p u t e a stagna, c u m ar fi nodurild
tălpilor i n f e r i o a r e închise în p a r t e a de jos, dind g ă u r i d|
scurgere, cu condiţia ca g ă u r i l e n o i să nu s l ă b e a s c ă secţiune
barelor astfel ca rezistenta admisibilă să nu fie întrecută.
— Piesele ruginite sau c a r e au cuiburi de r u g i n ă s u |
v o p s e a , se c u r ă ţ ă t e m e i n i c cu răzuitoare, perii de sîrmă,
dalta, cu c i o c a n u l etc. U n s o a r e a şi uleiul se c u r ă ţ ă cu soluţi«l
de sodă. Pe s u p r a f a ţ a c u r ă ţ a t ă şi u s c a t ă se aplică primul strîT
(grund) de miniu de plumb p e s t e c a r e se d a u celelalte strai
turi conform „Instrucţiei p e n t r u revizia periodică a podurilor'*
— S u p r a f e ţ e l e de r u l a r e ale r e a z e m e l o r t r e b u i e între
ţ i n u t e curat. A p a r a t e l e de r e a z e m t r e b u i e v o p s i t e cu excepţi*
rulourilor şi a s u p r a f e ţ e l o r de rulare, c a r e nu t r e b u i e vopsitd
d a r t r e b u i e să fie u n s e cu un strat s u b ţ i r e de ulei.
Dacă a p a r a t e l e d e r e a s e m a u piese c r ă p a t e sau r u p j
turi, se v o r înlocui piesele d e f e c t e cu altele noi. Dacă pieself
d e f e c t e nu p o t fi înlocuite urgent, iar situaţia e s t e p e r i c u l
loasă p e n t r u circulaţie, a p a r a t e l e de r e a z e m v o r fi s c o a s e 'şl
înlocuite cu p e r n e de s t e j a r . î n t r e timp se v o r lua m ă s u r i
se c o m a n d a a p a r a t e de r e a z e m noi, e v e n t u a l n u m a i pieseld
n e c e s a r e p e n t r u înlocuirea celor d e f e c t e . De a s e m e n e a se v o i
înlocui sau c o m p l e t a b u l o a n e l e de f i x a r e a p e n d u l e l o r sau ru^
lourile, defecte sau lipsă.
— Dacă piesele c o m p o n e n t e ale a p a r a t e l o r de reazer
sînt deplasate, sucite, d e n i v e l a t e sau înţepenite, se va ridicd
tablierul de pe r e a z e m şi se v o r aşeza corect. Dacă mişcare*
liberă a c a p e t e l o r mobile ale tablierului este împiedicată, sfl
va f a c e o c e r c e t a r e u r g e n t ă p e n t r u l ă m u r i r e a cauzelor şi g ă j
s i r e a unui p r o c e d e u care să înlăture acest d e f e c t . In cazul
cînd c a p e t e l e grinzilor principale, l o n g r i n e l e de la trotuare!)
s a u consolele l o n j e r o a n e l o r la r e a z e m u l mobil izbesc in zidul
de gardă ori în t r a v e e a v e c i n ă din cauză că tablierul (sal
u n e l e piese ale lui) este p r e a lung f a t ă de lumina liberă
zidăriilor, e s t e n e c e s a r să se scurteze l o n g r i n e l e sau consolei*
de l o n j e r o a n e , să se f a c ă n i ş e ' c o r e s p u n z ă t o a r e în zidul do
-gardă, bri, în sfirşit, să se deplaseze t r a v e e a în întregime. Daci
însă cauza este o d e p l a s a t e lentă a culeelor, v o r fi u r g e n ţ i
a n u n ţ a t e Dir. L. şi I.P.T.T.Tc.G.C. p e n t r u c e r c e t a r e a situaţiei l a j
f a ţ a locului şi a d i s p u n e a s u p r a măsurilor de luat.
112
— Dacă p a r a t e l e de r e a z e m pe p e n d u l e sînt p r e a în-
i linate (peste 30° ţ a ţ ă de v e r t i c a l ă sau r ă s t u r n a t e , ori cu
Inirele de solidarizare sau cu b u l o a n e l e de p r i n d e r e ale acestor
bare rupte, se va ridica tablierul de pe reazeme, se v o r în-
drepta p e n d u l e l e şi se v o r r e p a r a ori c o m p l e t a piesele d e f e c t e
sau lipsă.
— în cazul cînd b a l a n s i e r u l superior al r e a z e m u l u i mobil
nu r e a z e m ă pe t o a t e rulourile, s a u tablierul nu r e a z e m ă pe
cele p a t r u r e a z e m e şi este n e v o i e de ridicarea plăcii i n f e r i o a r e
•ji n i v e l a r e a ei la u n u l sau mai m u l t e reazeme, se va obţine
această ridicare cu o foaie de p l u m b p î n ă la 5 mm grosime,
o placă s u p l i m e n t a r ă de oţel de la 5..!30 mm g r o s i m e sau cu
o suprazidire de b e t o n a r m a t la o grosime m a i m a r e de
15 cm.
— Dacă balansierul superior al r e a z e m u l u i mobil a r e o
d e p l a s a r e a n o r m a l ă f a ţ ă de "placa inferioară, se va d e p l a s a
această placă (cea inferioară), sau in caz e x t r e m se va d e p l a s a
r e a z e m u l fix şi î n t r e a g a travee, astfel ca d e p l a s a r e a b a l a n -
sierului mobil fată de placa inferioară să c o r e s p u n d ă cu t e m -
p e r a t u r a ambiantă.
— Foile de p l u m b de sub a p a r a t e l e de r e a z e m să fie
e x a c t de d i m e n s i u n i l e plăcii i n f e r i o a r e p e n t r u ca repartiţia
sarcinii să fie u n i f o r m ă pe cuzineţi. Foile de p l u m b se v o r
aşeza pe s u p r a f a ţ a s u p e r i o a r ă a cuzineţilor, nu se v o r aşeza
intr-o d e p r e s i u n e s ă p a t ă în cuzinet p e n t r n a nu se da posi-
bilitatea apei de a s t a g n a în această d e p r e s i u n e .
— Dacă a x a linie pe pod nu c o r e s p u n d e cu a x a liniei pe
terasament, linia p r e z e n t î n d din a c e a s t ă cauză c u r b e inutile,
sc va d e p l a s a tablierul în poziţia corectă.
— Dacă a x a liniei nu c o r e s p u n d e cu a x a tablierului şi
e x c e n t r i c i t a t e a d e p ă ş e ş t e 5 cm, se va verifica prin calcul spo-
rurile de efort d a t e de această excentricitate, in cazul cînd
rezistenţele admisibile sînt î n t r e c u t e va fi n e c e s a r ă d e p l a -
s a r e a tablierului în poziţia corectă. De a s e m e n e a cînd e x c e n -
tricitatea liniei la p o d u r i l e în c u r b ă întrece t o l e r a n ţ a de
± 10 mm admisibilă, se va d e p l a s a tablierul în poziţia co-
rectă.
— Şinele şi c o n t r a ş i n e l e t r e b u i e să fie prinse r e g l e m e n t a r
de t r a v e r s e c o n f o r m proiectului şi tipului şinelor şi c o n t r a -
şinelor utilizate pe pod. C o n t r a ş i n e l e se vor e x e c u t a c o n f o r m
STAS nr. 2747—51 şi nr. 1349—50. Se v o r elimina j o a n t e l e

şinelor din dreptul reazemelor, îndepărtîndu-se la cel puţin
2 m de la reazem, procedîndu-se cum s-a arătat la pct. 48.
Nu se admite utilizarea de cupoane de şine pe pod şi nic
j o a n t e neaşezate la echer sau aşezate în consolă.
— Aparatele de compensaţie a căii trebuie menţinute
foarte curate şi unse, materialul măi unt bine strîns şi com-
pletat dacă sint lipsuri. Lungimea de dilatare treblie să fie
liberă. în cazul cînd dilatarea normală este împiedicată
prin deformarea contraacului prea uzat sau cu bavuri, apa-
ratele de compensare se vor scoate restabilind linia prin de-
plasarea longitudinală a şinelor, nefiind permis a se intro-
duce cupoane de şine în locul aparatelor de dilataţie. Dacă
nu se pot evita cupoanele, acestea se vor aşeza în afara poJ
dului de terasamente. Aparatele defecte scoase din cale, se
vor înlocui în cel mai scurt timp posibil cu altele corespun- 1
zătoare.
— întreţinerea traverselor se face conform pct. 48. Pen-
tru a se asigura stabilitatea traverselor pe lonjeroane cînd
ele sînt prinse de longeroane cu buloane verticale, traversele
se vor cherta, chertarea avînd maximum 3 cm şi minimum
1 cm adîncime. La podurile la care traversele sint prinse de
lonjeroane cu corniere-ureche, nu se recomandă chertarea
traverselor. Nu se admite aşezarea de traverse pe talpă su-
perioară a antretoazelor, nu se vor lipi de muchiile tălpiisupe-
rioare a antretoazelor, lăsîndu-se un interval de minimum
1,5 cm pentru a înlesni scurgerea apei şi a se putea curăţa
mai bine talpa antretoazei.
— La podurile noi prima traversă de pe terasament este
aşezată pe balast, care este menţinut de opritoare de
balast metalice sau de beton armat. Distanţa maximă între
ultima traversă do pe pod şi prima de pe terasament depinde
de tipul de şină. Dacă această distanţă este prea mare pentru
tipul de şină utilizat, se vor înlocui consolele de l o n j e r o a n e
cu altele mai lungi, sau se va schimba tipul de şină pe pod,
sau eventual se reface zidul de gardă pentru a se apropia
traversa de pe terasament de cea de pe pod. La podurile
vechi se tolerează aşezarea traversei pe zidul de gardă. In
caz că zidul de gardă a fost degradat va fi refăcut, însă după
tipul nou. Dacă opritoarele do balast s-au deplasat sau defor-
mat ele trebuie aşezate corect sau să rie reparate.
— Se va da o deosebită atenţie protejării traverselor îm-
potriva pericolului de incendiu precum şi întreţinerii trotua-
relor conform pct. 48.
114
r
— Dacă se g ă s e s c a d a o s u r i de l e m n (pene) d e a s u p r a lon-
It-roanelor, sub t r a v e r s e , p e n t r u o b ţ i n e r e a nivelului necesar,
«iceastă situaţie cu totul provizorie t r e b u i e lichidată în cel
mai scurt timp posibil, înlocuind t r a v e r s e l e insuficient di-
mensionate cu t r a v e r s e noi potrivite. De a s e m e n e a t r a v e r s e l e
i iire din cauza chertării reazemă pe c o n t r a v î n t u r i l e l o n j e r o a -
nolor t r e b u i e a j u s t a t e p e n t r u a nu mai atinge c o n t r a v î n t u r i l e ,
.<iu în caz de n e v o i e se v o r înlocui.
— La podurile păzite sau la cele de lîngă c a n t o a n e , in-
stalaţiile şi rechizitele contra incendiilor trebuie s.ă fie revi-
zuite şi c o m p l e t a t e astfel ca să se p o a t ă i n t e r v e n i f ă r ă defec-
ţiuni în caz de nevoie.
— La podurile de î n c r u c i ş a r e şi la p a s a j e l e superioare,
U b l i e r e l e vor fi a s i g u r a t e cu p a r a f u m u r i împotriva acţiunii
lumului, mai ales la podurile din staţii pe sub c a r e se fac
manevre. Dacă la a s e m e n e a p o d u r i prin m o d i f i c a r e a liniilor
l«i capul staţiei, p a r a f u m u r i l e e x i s t e n t e r ă m î n neutilizate,
prin. d e p l a s a r e a liniilor, ele se v o r m u t a şi aşeza în poziţia
corectă.
§ 6. PODURI DEFINITIVE DE ZIDĂRIE
59)Indicaţii g e n e r a l e
Podurile definitive din b e t o n ori zidărie de piatră sau

cărămidă, boltite sau dalate, pot p r e z e n t a d e g r a d ă r i p r o d u s e
din cauza infiltrării apelor şi din cauza împingerilor de p ă -
m înt sau din cauza trepidaţiilor (convoaielor).
în cazul cînd a p a r c r ă p ă t u r i sau fisuri în zidărie, ur-
mează să se s t a b i l e a s c ă cauzele c a r e le-au p r o v o c a t şi să se
u r m ă r e a s c ă e v o l u ţ i a lor p u n î n d m a r t o r i de gips. C r ă p ă t u r i l e
descoperite şi m a r t o r i i instalaţi se t r e c în schiţe şi se a t a -
şază la e v i d e n ţ a podului, în c a r e se va nota d a t a cind au
.ipărut crăpăturile, d a t a cînd s-au p u s martorii şi t o a t e schim-
bările ulterioare. După ce s-a stabilit cauza d e g r a d ă r i l o r con-
statate, p e n t r u î n l ă t u r a r e a lor se p r o c e d e a z ă a ş a cum s-a
•irătat la pct. 55.
La aceste p o d u r i se v o r r e p a r a cele mai mici d e g r a d ă r i
,ile rostuirii e x t e r i o a r e p e n t r u a împiedica apa să p ă t r u n d ă în
corpul zidăriei. Părţile cele mai e x p u s e sînt cele s i t u a t e între
nivelul inferior şi cel superior al apelor. De a s e m e n e a la po-
durile t e n c u i t e se va r e p a r a tencuiala căzută ori d e g r a d a t ă ,
e v e n t u a l se va c o m p l e t a tencuiala prin t o r e r e t a r e .
115
Este necesar să se dea o mare atenţie la îndepărtarea
rapidă a apei şi să se prevină pătrunderea acesteia In zi-
dărie. Dacă există infiltraţii de apă cu apariţii eflorescentu
la pararaent, este un semn de proastă funcţionare a şapei şi
de deficienţe In funcţionarea dispozitivelor de îndepărtare
apei de la extradosul zidăriei. Se va scoate stratul de balast
pentru verificarea şapei şi a dispozitivelor de evacuare
apei. Dacă şapa este deteriorată parţial se va repara, iar]
dacă se constată o insuficienţă de execuţie generală se va în-
locui cu o şapă conform dispozitivelor tip, întocmite d<
I.P.T.Tc.C.C. Dacă cu această ocazie se constată că nu există]
planuri înclinate transversal sau longitudinal, se vor creai
aceste planuri înclinate cu o pantă de 2...3% printr-un strat
convenabil de beton de pantă, peste care se va aşterne izo-
laţia, astfel ca să se dea scurgerea apei în locuri mai joase, |
de unde cu tuburi să fie îndepărtată în exterior.
Tuburile de canalizare (din fontă) vor avea un diametri
minim de 10 cm, vor fi drepte, fără coturi şi îndoituri pentru]
a se evita înfundarea lor. Ele vor avea o formă evazată şi se
v o r aşeza înclinate cu partea mai largă în jos pentru a fa-J
voriza detaşarea şi căderea blocurilor de gheaţă ce se for-]
mează uneori iarna în interior. Tuburile de canalizare trebuie]
atsfel aşezate şi înclinate încît apa ce se scurge să nu u d e i
şi să nu înoroieze suprafaţa exterioară a zidăriei. îmbinarea
izolaţiei cu pîlnia tuburilor de scurgere trebuie să se făcu
cu mare îngrijire. Deasupra pîlniei tuburilor de scurgere
se va face un cămin de vizitare care să permită supraveghe-J
rea funcţionării şi curăţirea pîlniei şi tubului de gheaţă şi!
noroi.
Dacă se constată înclinări, tasări sau deplasări de la po-
ziţia iniţială a culeelor, pilelor, bolţilor, timpanelor, plan-A
şeelor ori a aripilor, aceste defecte fiind g r a v e se vor lua ]
u r g e n t e măsuri pentru stabilirea cauzelor, pentru întocmirea
proiectelor şi executarea lor imediată. Pentru siguranţa cir-jT
culaţiei se vor lua, după caz, măsuri de restricţionare a vite-i
zei sau tonajului peste pod, sprijinirea sau descărcarea p o r - |
ţiunii avariate şi în cazuri extreme, urgente, interzicerea cir-
culaţiei pe pod.
în cazul cînd în spatele culeelor stagnează apa şi în pa-
r a m e t r u l culeelor sau aripilor zidăria este umezită, barba-
canele înfundate şi apa se scurge prin rosturi, este probă că
drenurile din spatele culeelor, dacă există, sînt înfundate. în
116
«cest caz se vor d e s f a c e d r e n u r i l e vechi, se v o r d e s f u n d a b a r -
liacanele şi se v o r r e f a c e d r e n u r i l e în mod corect. In caz că
nu există, se v o r f a c e d r e n u r i şi b a r b a c a n e noi.
în c e e a ce p r i v e ş t e s c u r g e r e a apelor pe sub poduri şi po-
sibilităţile de afuiere, se v o r lua m ă s u r i l e de p r e v e n i r e şi de
Întreţinere prescrisp la pct. 46.
Dacă stratul de balast sau piatră s p a r t ă nu a r e m i n i m u m
45 cm grosime, p e n t r u a nu t r a n s m i t e solicitări d i n a m i c e p r e a
puternice p l a n ş e u r i l o r şi bolţilor podului şi p e n t r u a feri ş a p a
de izolare de izbituri, se va c ă u t a a se completa, modificînd
e v e n t u a l n i v e l e t a liniei.
în cazul cînd g a b a r i t u l n o r m a l de t r e c e r e nu e s t e a s i g u r a t
se va p r o c e d a c o n f o r m „Instrucţiei p e n t r u revizia periodică
<i podurilor".
§ 7. PODEŢE TUBULARE
P o d e ţ e l e t u b u l a r e pot fi c o n s t r u i t e din t u b u r i de b e t o n ,
metal sau lemn.
în cazul cînd d e g r a d ă r i l e sînt de aşa n a t u r ă încît p o d e -
ţul nu mai p o a t e asigura s c u r g e r e a apelor sau s u s ţ i n e r e a te-
r a s a m e n t e l o r şi nici nu mai p o a t e fi r e p a r a t , p o d e ţ u l va fi
inlocuit tot cu un p o d e ţ t u b u l a r sau cu un p o d e ţ dalat ori
boltit.
S e c ţ i u n e a de s c u r g e r e t r e b u i e să fie m e n ţ i n u t ă liberă.
După viituri va fi c u r ă ţ a t ă de g u n o a i e sau de d e p u n e r i de
.iluviuni c a r e împiedică s c u r g e r e a .
Zidăriile din a m o n t e l e şi avalul podeţului, timpanele,
sferturile de con, aripile ori r a d i e r e l e trebuie r e p a r a t e sau
< ompletate. De a s e m e n e a tencuielile şi rostuirea t r e b u i e revi-
zuite şi r e p a r a t e . Dacă există pericol ca aceste zidării să fie
•ifuiate, se v o r f a c e lucrările n e c e s a r e : pereuri, cascade, ra-
diere cu pinteni de protecţie, a n r o c a m e n t e etc. a d a p t a t e la si-
tuaţia locală astfel casă se a s i g u r e accesul normal al apelor
la p o d e ţ şi s c u r g e r e a lor în aval, p r e v e n i n d u - s e pericolul ra-
v e n ă r i l o r c a r e pot periclita p o d e ţ u l şi t e r a s a m e n t u l liniei.
Galeriile p r o d u s e e v e n t u a l în t e r a s a m e n t e prin t r e c e r e a
tipelor v o r fi astupate, c e r c e t î n d u - s e cauza care le-a p r o d u s
şi c a r e t r e b u i e înlăturată.
în cazul cînd t e r a s a m e n t u l nu e s t e destul de înalt d e a -
supra tuburilor p o d e ţ u l u i şi s-a p r o d u s din a c e a s t ă cauză o
117
d e g r a d a r e prematură a tuburilor, se va înlocui podeţul tu-
bular cu un podeţ deschis sau dalat atunci cînd d e g r a d a r e a a
a j u n s iremediabil. Dacă însă podeţul n-a fost încă degradat,
dar este pericol să fie degradat din cauza înălţimii mici a te-
rasamentului, se impune ridicarea liniei, pentru a preveni de-
gradarea podeţului.
La podeţele din tuburi metalice, dacă tuburile prezintă
deformaţii sau denivelări anormale, cu tendinţa de micşorare
a secţiunii de scurgere şi de p ă t r u n d e r e a apei în terasament
şi, dacă nu există siguranţa că prin refacere, tot ca podeţe
tubulare, se va asigura stabilitatea lor, se vor înlocui cu po-
deţe dalate ori boltite cu fundaţia aşezată pe teren stabil.
Tuburile trebuie bine încastrate în zidăria de capăt, care
în caz de nevoie se va desface şi rezidi, completîndu-se cu
lucrările necesare pentru ca să nu fie posibil ca apa să se
s c u r g ă prin exteriorul tubului, ameninţînd astfel stabilitatea
terasamentului.
Podeţele tubulare de lemn trebuie revizuite cu atenţie,,
înlocuind cadrele sau căptuşelile putrede sau rupte, îndesind
cadrele dacă distanţa între cele existente este prea mare pen-
tru preluarea sarcinilor, astupînd găurile sau crăpăturile pe
u n d e s-ar putea scurge pămîntul din terasamente. De aseme-
nea trebuie a m e n a j a t ă partea din amonte, pentru a se asi-
gura accesul apei la pod şi partea din aval pentru ieşirea ei.
118
CAPITOLUL II
ÎNTREŢINEREA TUNELURILOR
După ce s-au v ă z u t cauzele c a r e intervin în d e g r a d a r e a

tunelurilor şi c o n s t a t ă r i l e ce se pot face cu ocazia reviziei
tehnice a lor, se iau măsuri pentru î n d e p ă r t a r e a defectelor
o b s e r v a t e şi a cauzelor ce le-au produs.
Se a r a t ă mai d e p a r t e măsurile ce u r m e a z ă a fi luate
după caz.
§ 1. IN I N T E R I O R U L T U N E L U L U I
61) . Şanţuri
Şanţurile de s c u r g e r e longitudinale se vor c u r ă ţ a cel

puţin o dată pe an, p r e c u m şi după ploi excepţionale, dacă
situaţia locală c e r e acest lucru.
Dacă şanţurile sînt c o n s t r u i t e în axa căii s u b formă de
rigole închise, e s t e n e c e s a r să fie p r e v ă z u t e cu c a p a c e de
beton a r m a t din loc in loc. De la un c a p a c la altul se lasă în
rigolă la partea superioară, o sîrmă subţire cu c a r e se t r a g e
sîrma de curăţit. De această din u r m ă sîrmă se p r i n d e o perie,
de sîrmă. C u r ă ţ i r e a se începe de la capătul aval al tunelului
si continuă pe porţiuni le între capace, pînă la capătul a-
mo^.te. Materialul rezultat din c u r ă ţ i r e se scoate prin gurile
cu capac.
Şanţurile laterale, constituie tot sub formă de rigole în-
< hise, se curăţă ca şi şanţul axial. Dacă din c o n t r ă ş a n ţ u r i l e
laterale sînt deschise sau a c o p e r i t e cu plăci pe toată lungimea
lor, c u r ă ţ i r e a se face în mod obişnuit ca şi a oricărui şanţ
deschis.
119
62) Barbacane şi rigole
Barbacanele şi rigolele închise prin care se scurg apele

din spatele (extradosul) zidăriei tunelului, către şanţurile
longitudinale se curăţă odată pe an. Barbacanele se curăţă cu
sîrme lungi şi şpiţuri.
Rigolele închise trebuie să aibă capace atît la piciorul
zidăriei tunelului, cît şi la v ă r s a r e a lor în şanţul longitudinal,
pentru a se putea curăţi cu ajutorul sîrmelor.
Odată cu curăţirea şanţurilor şi rigolelor se va face şi
repararea zidăriei acestora, acolo u n d e se va găsi necesar.
în cazul cînd şanţurile longitudinale nu sînt corespun-
zătoare, fie din punct de v e d e r e al capacităţii lor, fie ca nivel r
neputînd prinde toate apele din spatele pereţilor tunelului,
se vor prevedea lucrările necesare din fondul de reparaţii ca-
pitale cu efectuare de studii şi proiecte.
63) Infiltraţii
Cu datele constatate la revizie asupra infiltraţiilor de

apă (continuitate, intensitate, direcţie, poziţie, provenienţă
şi efecte asupra zidăriei sau căii), precum şi cu rezultatele
debitelor observate la rigolele de la barbacane, se vor judeca
măsurile ce trebuie luate.
Dacă infiltraţiile apar pe pereţii drepţi, în regiunea uneia
sau a mai multor barbacane şi se constată că barbacanele res-
pective sînt înfundate, se va proceda la desfundarea lor.
Dacă deasupra tunelului sînt a m e n a j ă r i pentru colecta-
rea apelor şi din cauza deteriorării acestor amenajări, apele
se infiltrează spre zidăria tunelului, se vor lua măsuri de re-
parare a acestor şanţuri de colectare, după cum se va arăta
la punctul respectiv.
Dacă infiltraţiile au cauze diferite de cele arătate mai
sus, problema este mai complicată şi rezolvarea ei nu se
poate face în cadrul întreţinerii curente, fiind necesar să se
programeze lucrarea în planul de lucrări de raparţii capitale
şi să se dea comandă la I.P.T.Tc.C.C. pentru studii şi proiec-
tare.
Dacă iarna se produc gheţuri, care creează dificultăţi cir-
culaţiei trenurilor, pînă la executarea lucrărilor de eliminare
a infiltraţiilor, se vor lua măsuri de spargere şi î n d e p ă r t a r e
din tunel a sloiurilor de gheaţă.
120
Dacă b a l a s t a u l căii e s t e colmatat, t r a v e r s e l e sînt p u t r e z i t e .
Im materialul metalic e s t e p r e a ruginit, pînă la î n d e p ă r t a r e a
jnliltraţiilor, se v o r lua m ă s u r i de r e p a r a ţ i e radicală a căii şi
pvcntual v o p s i r e a m a t e r i a l u l u i metalic.
64 N i ş e şi b a n c h e t e
N i ş e l e şi b a n c h e t e l e de lîngă pereţii verticali ai t u n e l u l u i

yor fi libere de orice obiect (piatră, lemnărie, m a t e r i a l de
In le etc.) şi curăţite de mîl, g u n o a i e etc..
A c o l o u n d e n e c e s i t ă ţ i t e m p o r a r e v o r cere s ă s e depozi-
loy.e în nişe m a t e r i a l de cale, aceasta se va f a c e în ordine, pe
liorţiuni r e s t r î n s e şi pe loc curat, aşa fel ca să nu j e n e z e a d ă -
[jostirea personalului.
N i ş e l e ca şi n u m e r e l e indicînd n u m e r o t a r e a inelelor se
[Vor v ă r u i de 1...3 ori pe an, d u p ă necesitate, aşa fel ca să
tii' tot timpul bine vizibile.
Dacă lipseşte u n u l sau mai m u l t e n u m e r e de n u m e r o t a t e
ii inelelor, sau d a c ă u n e l e din ele sînt deteriorate, v o r fi ime-
diat completate.
65) Zidărie
Dacă zidăria e s t e d e g r a d a t ă n u m a i pe u n e l e locuri, se iau
masuri de înlocuire a porţiunilor d e t e r i o r a t e , a v î n d g r i j e per-
manentă de c u r ă ţ i r e a funinginii pe locul u n d e se f a c e re-
H-irarea.
Dacă sint d e t e r i o r a t e şapa şi s a l t e a u a de p i a t r ă de la
i n t r a d o s , r e p a r a r e a nu se p o a t e f a c e decît de la r e p a r a ţ i i ca-
pitale pe bază, de studii şi p r o i e c t e întocmite de I.P.T.Tv.C.C.
Dacă pe u n e l e porţiuni rostuirea s-a e x e c u t a t cu m o r t a r
• lub şi nu mai rezistă, acesta ieşind din rosturi în m u l t e locuri,
• va r e f a c e rostuirea, d u p ă ce se c u r ă ţ ă p e r f e c t rosturile. In
i .izul cînd d e t e r i o r a r e a rostuirii se d a t o r e ş t e altor c a u z e ca :
lipsă de şapă, infiltraţii de ape a g r e s i v e etc., se p r e v e d e t o a t ă
lucrarea la reparaţii capitale.
Dacă t o a t ă zidăria e s t e bună, dar în c î t e v a locuri izolate
sint bolţari dislocaţi sau loviţi, se v o r lua măsuri de reaşe-
zare a bolţarilor în mortar, la locul lor.
în cazul cînd au a p ă r u t c r ă p ă t u r i prin zidărie sau prin
i osturi, dar se c o n s t a t ă prin u r m ă r i r e a cu m a r t o r i că ele s - a u
stabilizat, se vor lua m ă s u r i de i n j e c t a r e cu lapte de ciment,
• işa cum s-a a r ă t a t şi la poduri. Dacă fisurile p r o g r e s e a z ă se
121
c e r e comisie superioară, p r e c u m şi studii şi proiecta
I.P.T.Tc.C.C.
Dacă apar burduşiri ale zidăriei, se c o n v o a c ă pentru tor*
c e t a r e o comisie s u p e r i o a r ă şi se dă c o m a n d ă p e n t r u studii fl
proiectare.
Dacă tunelul nu a r e radier şi calea se prezintă cu deni-
velări, Împotmoliri etc. se v o r lua m ă s u r i p e n t r u înlăturarco
defectelor, prin p r e v e d e r e a lucrărilor din fondul de reparaţii
c a p i t a l e pe bază de studii şi proiecte.
în cazul cînd se constată că în spatele pereţilor sau boltii
t u n e l u l u i s-au f o r m a t goluri, se c o n v o a c ă imediat comisie su-
p e r i o a r ă p e n t r u c o n s t a t a r e şi se cere la I.P.T.Tc.C.C. studiul
şi p r o i e c t a r e a lucrărilor.
Dacă p o r t a l u r i l e sînt n e t e r m i n a t e sau t u n e l u l nu est' 1
suficient de lung, se cere la I.P.T.Tc.C.C. p r o i e c t a r e a şi so
p r e v ă d fondurile n e c e s a r e pentru t e r m i n a r e .
Dacă zidăria portalurilor este d e g r a d a t ă pe unele por»'
tiuni, se iau măsuri de r e p a r a r e , prin înlocuirea părţilor de-
teriorate.
66) Aerisire şi iluminare
Dacă fumul în tunel este în c a n t i t a t e mare, se ia înţe-
l e g e r e cu o r g a n e l e T., p e n t r u ca l o c o m o t i v e l e să nu mai scoată
f u m la t r e c e r e a prin tunel. Dacă acest lucru nu se p o a t e face,
iar i n f l u e n ţ e l e f u m u l u i sînt prea păgubitoare, se cer studii
şi p r o i e c t e la I.P.T.Tc.C.C., p e n t r u o aerisire n a t u r a l ă sau ar-
tificială.
O b s e r v ă m ce. aerisirea se f a c e mai greu la tunelurile în
curbă.
Dacă apar gaze s u b t e r a n e în tunel, se c e r e comisie de
specialişti pentru o a v i z a r e a s u p r a măsurilor de luat.
Dacă sînt instalaţii de iluminat şi de aerisire şi nu sînt în
b u n ă stare, se v o r lua măsuri de r e p a r a r e prin p e r s o n a l u l de
specialitate.
§ IN INTERIORUL TUNELULUI
Şanţurile de s c u r g e r e de o p a r t e şi de alta a liniei, la
ieşirile din tunel, se v o r curăţi în -aceleaşi condiţiiş i la ace-
leaşi i n t e r v a l e de timp, ca şi acelea din interiorul tunelului.
Cu ocazia curăţirii lor se v o r lua măsuri şi pentru repararea
p e r e ţ i l o r şi f u n d u l u i lor, atunci cînd este necesar.
122
Dacă în spatele portalurilor sînt aduse grohotişuri, odată
cu apele de ploi, vor fi executate unul sau două baraje, la ni-
veluri diferite, transversale pe axa tunelului, cu şanţuri de
dirijare către părţile laterale. De asemenea vor fi luate mă-
suri de a m e n a j a r e a coastei de pe care vin grohotişurile.
Pînă la executarea lucrărilor, vor fi luate măsuri de curăţire
a grohotişurilor aduse şi dirijarea lor către părţile laterale.
Taluzurile debleurilor de la capetele tunelului vor fi men-
ţinute în bună stare. Dacă sînt alunecări se iau măsuri de
consolidare.
Dacă vin grohotişuri de pe coastă, se vor lua măsuri de
îndepărtarea lor la timp, precum şi curăţirea stîncilor în a-
monte. Cînd grohotişurile ce cad sînt în cantitate mare, se va
proceda la a m e n a j a r e a coastei în urma studiilor şi proiectelor
ce se vor întocmi.
în cazul cînd taluzurile sînt nestabile se va face comandă
pentru studii şi proiectarea consolidării lor.
Zidurile de sprijin de la capetele tunelului vor fi menţi-
nute în bună stare şi reparate ori de cîte ori se constată de-
teriorări la zidărie, crăpături etc. Barbacanele vor fi desfun-
date şi curăţate. Dacă în spatele zidurilor sînt aduse de ape
materiale (pietre, grohotişuri etc.), se vor lua măsuri, fie de
îndepărtare a lor, cînd sînt în cantitate mică, fie de a m e n a j a r e
a coastei respective, atunci cînd cantitatea materialelor aduse
a crescut prea mult.
Deasupra tunelului terenul trebuie să fie astfel a m e n a j a t
încît să nu permită stagnarea apelor şi infiltrarea lor spre
tunel. Nu sînt admise lucrările de arătură sau săpătură. Pentru
a fi siguri că asemenea lucrări nu se execută, este necesar să
se expropieze, deasupra şi de-alungul axei tunelului, o fîşie
de teren lată de minimum 25 m, conform Instrucţiei pentru
întocmirea dosarelor de expropieri. Lăţimea fîşiei depinde de
înălţimea pămintului deasupra bolţii tunelului, de n a t u r a a-
acestui pămînt şi de cantitatea apelor ce se pot infiltra. La de-
nivelările existente să se dea scurgere apelor prin e x e c u t a r e
de şanţuri şi şenţuleţe. Şanţurile vor fi prevăzute cu pereu
zidit, bine executat. Zidăria şanţurilor trebuie să fie veri-
ficată să nu aibă crăpături, fisuri sau desgrădinări, pe u n d e
apele s-ar putea infiltra spre tunel. Zidăria degradată va fi
reparată şi defectele îndepărtate.
123
CAPITOLUL III
ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR ŞI A
LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU APĂRAREA ŞI
CONSOLIDAREA LOR
A. ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR
§ 1. INDICAŢII CU CARACTER GENERAL
Rezistenta şi stabilitatea căii depind în m a r e m ă s u r ă

de î n t r e ţ i n e r e a t u t u r o r e l e m e n t e l o r sale şi în special a t e r a -
s a m e n t e l o r . S t a r e a n e s a t i s f ă c ă t o a r e a a c e s t o r a din u r m ă p o a t e
d u c e la d e r a n j a r e a întregii căi, la u z u r a p r e m a t u r ă a supra- ;
structurii şi chiar la i n t r o d u c e r e a restricţiilor de viteză.
î n t r e ţ i n e r e a c o r e c t ă a t e r a s a m e n t e l o r căii e s t e f a c t o r u l
principal în a s i g u r a r e a circulaţiei cu v i t e z e l e p r e s c r i s e şi
c o n s t ă din î n l ă t u r a r e a imediată a t u t u r o r d e f e c t e l o r a p ă r u t e
şi mai ales în p r e v e n i r e a apariţiei lor.
Practica a a r ă t a t că micile lucrări e x e c u t a t e în cadrul
întreţinerii au un e f e c t considerabil a s u p r a stării t e r a s a m e n -
telor, prin ele se pot e v i t a lucrări de m a r e v o l u m c a r e devin
n e c e s a r e ca o c o n s e c i n ţ ă a u n e i rele întreţineri.
Cel mai i m p o r t a n t m i j l o c de p r e v e n i r e şi c o m b a t e r e a
d e f o r m a ţ i i l o r la t e r a s a m e n t e c o n s t ă în î n d e p ă r t a r e a completă
şi la t i m p a apei de pe s u p r a f a ţ a p l a t f o r m e i căii şi a taluzu-
rilor. De aceea principiul de bază al întreţinerii t e r a s a m e n -
telor e s t e a s i g u r a r e a scurgerii apelor d e s u p r a f a ţ ă , c o m p l e t a t ă
cu c r e a r e a unui a c o p e r ă m î n t de p r o t e c ţ i e .
124
Acesta se realizează prin lucrările de întreţinere descrise
la pct. 68...71.
68) Aplanarea şi menţinerea în stare de curăţenie

a prismei de balast
Introducerea balastului în cale la schimbarea traverselor,

ridicarea liniei sau r e p a r a r e a denivelărilor urmăreşte nu nu-
mai formarea unui pat rezistent, ci şi asigurarea unei scur-
geri rapide a apei, din prisma de balast spre banchete.
în acest scop, balastul curat se introduce pe toată lăţimea
p r i s m e i ; pentru înlesnirea scurgerii apei de pe suprafaţa
prismei, se lasă un spaţiu de 2...3 cm înlre talpa şinei şi su-
prafaţa balastului.
69) Aplanarea şi curăţirea banchetelor
P e n t r u îndepărtarea rapidă a apei ce se scurge din prisma

de balast şi ce cade direct pe banchetă, acesta trebuie să fie
curate, aplanate şi cu pantă, ca să nu permită p ă t r u n d e r e a
apei în corpul terasamentului.
Apariţia joantelor noroioase şi a albiilor de balast se da-
toreşte în primul rînd neîndepărtării rapide a apei de pe
platforma căii.
La aplanarea şi curăţirea banchetelor, se îndepărtează
balastul vechi şi murdar rezultat din ciuruire, iar lăsaturile şi
gropile se nivelează şi se astupă cu pămînt de aceeaşi n a t u r ă
ca şi în restul platformei.
Banchetele cu suprafaţă mai ridicată se taie la nivel şi
în continuarea platformei de sub prisma de balast, dindu-le
o pantă de scurgere de 4%.
Materialul rezultat din curăţirea şi aplanarea banchetelor
se aruncă la piciorul taluzului la rambleuri, iar la debleuri se
transportă în afara lor odată cu pămîntul rezultat din curăţi-
rea şanţurilor.
Tot în scopul înlesnirii scurgerii apei, se pliveşte iarba
şi se îndepărtează orice vegetaţie de pe suprafaţa banchetelor.
70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şi debleuri

Aceasta constă în aplanarea suprafeţei taluzurilor, astu-
parea gropilor şi depresiunilor, reparaţii mici ale stratului ve-
g e t a l de protecţie, astuparea imediată a crăpăturilor şi cosirea
125
ierbei la terasamente fugitive se mai execută şi curăţirea do
zăpadă a taluzurilor. >1 lor v e c h i se f ă r î m i ţ e a z ă pe loc, se a p l a n e a z ă cu el s u p r a f a ţ a
laluzului şi se a c o p e r ă din n o u cu b r a z d e p r o a s p e t e . I n t r u c î t
Aplanarea suprafeţei taluzurilor şi lichidarea gropilor şl brazedele se prind bine în p r i m ă v a r ă , a c e s t e reparaţii se e x e -
depresiunilor, care împiedică scurgerea rapidă a apei con-
tribuind prin aceasta la pătrunderea ei în terasament, se exe- i ută de r e g u l ă după t o p i r e a zăpezii şi d e s g h e ţ a r e a p ă m î n t u l u L
cută cu pămîht să se înfrăţească bine cu materialul din A s t u p a r e a c r ă p ă t u r i l o r de pe b a n c h e t e şi taluzuri se e x e -
terasament. i ută fără nici o întîrziere. în prealabil, se deschid bine p î n ă
la a d î n c i m e a la c a r e p e r m i t e lopata, d u p ă c a r e se î n d o a p ă cu
Micile alunecări sau degradări de taluzuri (5...10 m 2 ) se
pămînt de aceeaşi n a t u r ă cu al taluzului sau mai puţin p e r -
lichidează a s t f e l : se îndepărtează pămîntul ebulat şi taluzul meabil, apoi se bate b i n e la s u p r a f a ţ ă . Nu este p e r m i s ă a s t u -
se completează cu pămînt bine bătut, de aceeaşi natură cu parea c r ă p ă t u r i l o r cu nisip sau alt m a t e r i a l d r e n a t .
t e r a s a m e n t u l . Pentru a lega p ă m î n t u l n o u adus, se f a c trepte
de î n f r ă ţ i r e (fig. 50). J Taluzurile i n i e r b a t e se cosesc de d o u ă ori pe an p e n t r u
îmbunătăţirea condiţiilor de s c u r g e r e a ap'ei şi p e n t r u a e v i t a
reţinerea şi î n g r ă m ă d i r e a de cantităţi m a r i de zăpadă.
Platforma şi taluzurile t e r a s a m e n t e l o r f u g i t i v e se c u r ă ţ ă
de zăpadă, operaţie ce se e x e c u t ă în p e r i o a d a p r e m e r g ă t o a r e
începerii topirii zăpezilor, cu scopul ca apele de p r i m ă v a r ă
să nu fie împiedicate în s c u r g e r e a lor.
71) Curăţirea şanţurilor de s c u r g e r e
P r i m ă v a r a la topirea zăpezii şanţurile şi rigolele se c u r ă ţ ă

de z ă p a d ă şi se iau m ă s u r i p e n t r u s c u r g e r e a apei ce s t a g n e a z ă
pe p l a t f o r m a căii, cu scopul de a grăbi procesul de u s c a r e a
lerasamentului.
După s c u r g e r e a apelor de p r i m ă v a r ă sau chiar d u p ă tre-
cerea perioadei de ploi torenţiale, se e x e c u t ă c u r ă ţ i r e a şi
r e f a c e r e a la profil a şanţurilor.
..ie pe^întreaga ^ Ca regulă, lucrările de c u r ă ţ i r e şi p r o f i l a r e încep din
aval m e r g î n d spre a m o n t e şi se e x e c u t ă d u p ă un profil în
lung stabilit d i n a i n t e şi m a r c a t pe t e r e n prin ţăruşi de n i v e l
(fig. 52).
Fq 52.
M a t e r i a l u l r e z u l t a t din c u r ă ţ i r e a şanţurilor nu se a r u n c ă
pe b a n c h e t e l e , c o n t r a b a n c h e t e l e şi taluzurile debleurilor, de-
o a r e c e pe lîngă faptul că împiedică s c u r g e r e a apei în şanţ,
m a t e r i a l u l astfel depozitat e s t e din n o u a n t r e n a t de a p ă în
126
127
ş a n t la primele ploi. A c e s t a se d e p o z i t e a z ă în grămezi pe b m t j
c h e t a platformei, de unde, c o n c o m i t e n t cu c u r ă ţ i r e a şanţului,
se t r a n s p o r t ă în a f a r a limitelor debleului.
Dacă o d a t ă cu c u r ă ţ i r e a şanţurilor se e x e c u t ă şliţiul
p e n t r u a s a n a r e a t r a v e r s e l o r noroioase, atunci f u n d u l şliţn
rilor se face cu cel puţin 10 cm m a i sus decît f u n d u l şanţului,
Iarba din ş a n ţ u r i t r e b u i e să fie cosită cel puţin de d o u a
o r i pe an. O r i c e a r b u s t c r e s c u t în ş a n ţ u r i se î n d e p ă r t e a z ă i u
rădăcină.
§ 2. ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR PERICLITATE I>E

APELE DE SUPRAFAŢA
î n t r e ţ i n e r e a t e r a s a m e n t e l o r în p o r ţ i u n i l e de linii a m e n i n J
ţ a ţ ă de apele de s u p r a f a ţ ă constă din :
— u r m ă r i r e a c o n t i n u ă a stării malurilor şi taluzurilof,
în special în timpul apelor m a r i ;
— menţinerea t e r a s a m e n t e l o r căii în b u n ă stare prin
r e p a r a ţ i a imediată a oricărei s t r i c ă c i u n i ;
— d e g a j a r e a albiilor de m a t e r i a l e c a r e împiedică scurgo»
r e a liberă ;
— lucrări de primă, i n t e r v e n ţ i e p e n t r u m e n ţ i n e r e a sall
r e s t a b i l i r e a circulaţiei.
72) î n t r e ţ i n e r e a t e r a s a m e n t e l o r periclitate de afuieri
T e r a s a m e n t e l e periclitate de apele de s u p r a f a ţ ă , fie di-

rect, fie din cauza apropierii lor de malurile e x p u s e ale unul
rîu, n e p r o t e j a t e cu lucrări de apărări, t r e b u i e m e n ţ i n u t e la
s t a r e bună, spre a o p u n e m a x i m u m .de rezistenţă acţiunii dis«
t r u g ă t o a r e a apei. A c e a s t a se p o a t e realiza m e n ţ i n î n d u - l e in
s t a r e s ă n ă t o a s ă , cu platforma îngrijită, f ă r ă depresiuni şl
gropi, cu taluzurile inierbate. Să se asigure s c u r g e r e a apoi
p e n t r u a nu p e r m i t e f o r m a r e a t r a v e r s e l o r n o r o i o a s e şi pun»
gilor de balast, p r e c u m şi s c u r g e r e a apei de pe t e r e n u l do
bază de la piciorul taluzului. Tot în c a d r u l întreţinerii se pot
aşeza p r e v e n t i v , blocuri de b e t o n la baza taluzului, cu sai|
f ă r ă pat de n u i e l e ; se î n d e p ă r t e a z ă de lingă malul a t a c a t rădâ«
cinile, buştenii etc., prinşi în albie ; se taie piloţii şi se scot
din albie e p a v e l e c a r e ar împiedica s c u r g e r e a liberă a ape-
lor ; se p r e g ă t e s c r e z e r v e de m a t e r i a l p e n t r u caz de inter-
v e n ţ i e etc.
128
Cînd se produc afuieri şi eroziuni care progresează rapid
şi apare un pericol iminent pentru circulaţie, se execută lu-
crări de intervenţie sub forma unor a m e n a j ă r i speciale, cu
caracter de urgenţă, ca : anrocamente, arbori înecaţi, suluri
grele.
Caracteristicile şi condiţiile care trebuie să le îndepli-
nească aceste lucrări sînt :
— să se asigure o a p ă r a r e care să reziste pînă la trecerea
viiturii şi eventual pînă la executarea unor lucrări definitive ;
— să asigure posibilitatea unei execuţii rapide şi cu uti-
lizarea materialelor disponibile sau locale ;
— să nu necesite utilaje grele ;
— să permită demontarea uşoară după trecerea apelor
sau la executarea lucrărilor de apărare definitive.
• Anrocamente. Anrocamentele sînt cele mai răspîndite
măsuri provizorii de apărare, deşi nu satisfac pe deplin ultima
condiţie. în caz de pericol se aruncă direct în apă, căutînd,
pe cit este posibil, a le dirija căderea. Pentru a nu fi antre-
nate de curent, atît în timpul căderii cit şi ulterior pe fund,
greutatea blocurilor trebuie să corespundă vitezei apei. în
tabela de mai jos sînt date dimensiunile mijlocii şi greutatea
blocurilor în funcţie de viteza medie a apei :
Dimensiunea Greutate i
Viteza medie medie a blocu- aproximativă a
a apei. !n m/s lui in cm blocului în kg. O b s e r v a ţ i i
a S
1 2 3 4
1.5 10 3
2,0 20 70 Dimensiunile au fost
2.5 30 20 calculate pentru pia-
3.0 36 120 tră cu greutatea vo-
3.5 50 325 lumetrică de 2 600 kg/
4,0 65 700 m'
4 5 80 1 300
5,0 100 2 600
La lansarea blocurilor se va avea grije ca cele mai mari

să fieaşezate in partea exterioară a apărării, iar spre mal
blocurile mai mici.
Determinarea vitezei se face cu ajutorul unui corp plu-
titor, care dă viteza la suprafaţă, iar viteza medie se ia cam
0,85 din viteza de suprafaţă.
9 — Indr. rev. şi mtreţ. lucrărilor artă 129

Copacii scufundaţi. Copacii dau r e z u l t a t e b u n e în riuri
de şes cu v i t e z a la viituri pînă la 2 m/s. M i j l o c u l acesta de
a p ă r a r e constă în s c u f u n d a r e a în apă, lîngă malul ameninţat,
a unui copac cît mai stufos, a v î n d v î r f u l c u f u n d a t cu a j u t o r u l
u n u i bloc de piatră sau u n o r coşuri u m p l u t e cu bolovani, iar
trunchiul a n c o r a t de mal. Cînd
nu se dispune de copaci de di-
m e n s i u n e c o n v e n a b i l ă , aceştia
se pot înlocui cu frînghii sau
p r ă j i n i de care se leagă crengi
(fig. 53). Copacii r e d u c viteza
apei şi f a v o r i z e a z ă d e p u n e r e a
aluviunilor în s p a t e l e lor.
Sulurile grele de fascine.'-
Ele se î n t r e b u i n ţ e a z ă acolo
u n d e se dispune de piatră şi n u i e l e p r e g ă t i t e din iarnă şi pen-
tru a p ă r a r e a u n o r linii de m a r e trafic.
în caz de pericol sulurile se c o n f e c ţ i o n e a z ă pe mal şi so
l a n s e a z ă în apă. P e n t r u mai m a r e eficacitate şi cînd se dis-j
p u n e de e f e c t i v e mari, se p r o c e d e a z ă astfel : de-a lungul m a - j
lului a m e n i n ţ a t se c o n f e c ţ i o n e a z ă c o n c o m i t e n t 2...3 rîndurw
de suluri grele, unul în spatele celuilalt ,1a distanţă cît mai;!
a p r o p i a t ă de mal. Lansînd sulurile pe toată lungimea amenin-î
ţaţă, unul d u u p ă altul, se c a p ă t ă efect imediat (fig. 54).
Fi'j SU
în locul suluriloţ grele de fascine aşezate pe sub mal

se pot obţine rezultate bune cu epluri, formate din suluri
grele aşezate paralel cu direcţia curentului. Cu ajutorul epiu-
rilor paralele aşezate la distanţă pdtrivită, se opreşte afuierea
şi se produc depuneri lîngă m a l ; în schimb faţă de sulurile
longitudinale aşezate de-a lungul malului, execuţia este mult
mai greoaie, întrucît sulurile trebuie aşezate la o depărtare
de mal.
130
După trecerea viiturilor de primăvară, produse de topi-
rea zăpezii se repară deteriorările provocate de apă la ta-
luzuri, şanţuri de scurgere, şanţuri de a p ă r a r e etc. In prima
urgentă se repune în bună stare terasamentele ce vor fi afec-
tate de viiturile de v a r ă produse de ploile torenţiale.
73) întreţinerea terasamentelor pericilitate de eroziuni
în general, procesele de eroziune şi de afuiere se produc

concomitent, de aceea indicaţiile date pentru cazul afuierilor
sînt aplicabile şi la terasamentele la care degradarea are ca-
racter pronunţat de eroziune.
La malurile cu începuturi de eroziune, care ar putea
afecta integritatea terasamentelor, provocate de apariţia unor
obstacole în amonte lîngă malul opus, se poate ameliora si-
tuaţia degajînd albia de aceste obstacole. în felul acesta scur-
gerea se face liberă şi curentul apei nu mai este reflectat spre
malul adiacent liniei ferate.
în cazul terasamentelor ameninţate de eroziuni, interven-
ţiile cu copacii scufundaţi este mai bine să se facă altfel decît
la a f u i e r i s e ancorează de fund trunchiul, iar vîrful se lasă
să plutească liber spre suprafaţă.
De asemenea, se mai execută amenajări speciale cu ca-
racter de intervenţie pentru apărarea taluzurilOr contra ac-
ţiunii de izbire a valurilor. A m e n a j a r e a cea mai eficace constă
din plute formate din cîţiva buşteni, piloţi sau bile legate
între ele şi fixate cu ancore de-a lungul terasamentului, la
distanţă convenabilă de rambleu.
Această distanţă este astfel aleasă
ca, la n i v e l u l cel mai scăzut al
apei, să nu fie mai mică decît de
două ori adîncimea apei (fig. 55).
De asemenea pot fi coborîte pe
apă saltele de fascine sau panouri
de parazăpezi.
Un mijloc eftin şi eficace
pentru combaterea eroziunilor,
posibil de realizat treptat în ca-
drul lucrări lor ê întreţinere, îl 55
constituie plantaţiile de arbori de
zăvoi, în special salcia, care creşte repede, dă crengi lungi şi
elastice, ar^ rădăcini bine dezvoltate şi capacitate mare de
evaporaţie, din care cauză ea usucă, consolidează şi apără tere-
131
nul. Crearea plantaţiilor, îngrijiriea şi întreţinerea lor se pot
face prin lucrări de exploatare.
Efecte optime se obţin cu plantaţii dese de salcie, care
se realizează prin tăierea joasă a trunchiului, permiţîndu-i-se
să dea o coroană bogată în crengi capabile să micşoreze mult
viteza apei şi să producă depuneri, să abată direcţia curen-
tului principal, să spargă valurile şi să micşoreze efectul ghe-
ţurilor. De aceea este categoric interzisă tăierea plantaţiilor
care îndeplinesc rolul de a apăra terasamentele şi malurile
ameninţate.
Capetele aval ale şanţurilor, care sînt puncte supuse ero-
ziunilor, trebuie întreţinute cu multă grijă. La apariţia celor
mai mici semne de eroziune, capetele şanţurilor trebuie con-
solidate cu anrocamente. După trecerea viiturilor de primă-
v a r ă şi de vară, se repară toate deteriorările produse, întrucît
erodările cele mai mici, nereparate la timp, se pot transforma
în rîpe adînci care să pună în pericol terasamentul.
Se iau măsuri pentru a preveni formarea rîpelor : lăţi-
rea şanţurilor şi p r o t e j a r e a suprafeţei lor cu iarbă bine între-
ţinută, plantarea taluzurilor repezi ale văii, valuri mici de
pămînt pentru dirijarea scurgerii pe pantă mai dulce, garduri
duble umplute cu material local, formarea unui pat de pro-
tecţie din piatră blocuri aranţată cu mîna.
74) întreţinerea terasamentelor periclitate de apele

de revărsare
Ca şi în cazurile precedente, arătate la art. 72 şi 73, te-

rasamentele de pe porţiunile de linie expuse revărsărilor se
întreţin cu cea mai mare îngrijire, ca să nu prezinte locuri
slabe, începuturi de deteriorări, goluri, depresiuni, etc. care
la ape mari se pot transforma în breşe.
Pe locurile unde, din cauza colmatării fundului văii, te-
rasamentele construite iniţial în rambleu au a j u n s la nivelul
terenului şi sînt apărate cu mici diguri de pămînt, acestea
se întreţin în bună stare fără nici o degradare, gata în orice
moment să apere linia de revărsări. în timpul apelor mari
digurile sînt în permanenţă s u p r a v e g h e a t e şi orice început de
breşă în dig se astupă imediat cu saci umpluţi cu pămînt sau
cu nisip.
Pentru liniile cu rambleuri joase şi cu poduri cu debu-
şeuri mici, situate în zona de revărsare, trebuie şă fie pregă-
132
tite în orice m o m e n t m a t e r i a l e l e de i n t e r v e n ţ i e n e c e s a r e , spre
a împiedica t r e c e r e a apei peste linii. P r o c e d e u l cei mai indicat
pentru apărarea liniei este acel cu saci de p ă m î n t sau nisip
care se aşază pe ban-
cheta dinspre p a r t e a
inundată, în d o u ă
rînduri în lăţime şi
2...3 r î n d u r i în înăl-
ţime (fig. 56). Ca să
se aşeze cît mai bine,
sacii se umplu n u m a i
circa 2^3 din volumul
lor. A ş e z a r e a lor se f a c e cu rosturi a l t e r n î n d e şi î n d e s a t e
prin b a t e r e , astfel ca să nu p r e z i n t e goluri între ele.
Cînd apa a a j u n s la prisma de balast şi nivelul ei r ă m î n e
staţionar, se e x e c u t ă j g h e a b u r i de lemn între t r a v e r s e , c a r e
să p e r m i t ă s c u r g e r e a apei dintr-o p a r t e în cealaltă a liniei,
î n a i n t e ca ea să-şi croiască singură d r u m u l prin prisma de
balast. Procedeul acesta se p o a t e c o m b i n a cu acel de a p ă r a r e

cu saci. Secţiunea i n t e r i o a r ă a j g h e a b u r i l o r este de 2 0 X 2 0 cm
şi se c o n f e c ţ i o n e a z ă din scînduri de 3 cm cu cîte o p r o p t e a
sus din m e t r u în m e t r u . Se fac circa 4...5 j g h e a b u r i la p a n o u l
de 12...15 m (fig. 57).
75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi

f
P a r t e a e s e n ţ i a l ă a întreţinerii în acest caz c o n s t ă din
m e n ţ i n e r e a în cea mai b u n ă s t a r e a şanţurilor de s c u r g e r e
133
şi de apărare, ca să funcţioneze cu întreaga lor capacitate de
debitare.
Cînd şanţurile de apărare sînt împotmolite şi apa inundă
banchetele, se recurge la apărarea prismei de balast cu a j u -
torul sacilor umpluţi cu pămînt sau nisip (pct.. 74) aşezaţi în
lungul liniei pe banchete. Operaţia aceasta, făcută la timp,
preîntîmpină spălarea prismei de balast.
La terasamentele în profil mixt cu un singur şanţ în
amonte, cînd apele ce se scurg de pe v e r s a n t au umplut şan-
ţul de scurgere şi balastul este ameninţat cu spălarea, este
indicat să se recurgă la jgheaburi de lemn pentru descărcarea
şanţului (pct. 74). Jgheaburile sînt indicate şi pentru cazul
debleurilor cînd a revărsat un singur şanţ în timp ce celă-
lalt funcţionează normal.
Pe liniile amplasate pe versante, u n d e şanţurile de a p ă -
rare r e v a r s ă şi pot spăla balastul sau chiar terasamentul,
marginea şanţurilor dinspre linie se înalţă cu saci umpluţi,
sau se execută de-a lungul şanţului de a p ă r a r e cu cavalier de
pămînt bine compactat.
Nu este permisă revărsarea şanţurilor de a p ă r a r e de pe
versantele unde linia este în profil mixt, deoarece apa ce
se scurge din şanţ pe taluz înmoaie suprafaţa povîrnişului,
ceea ce poate provoca alunecarea rambleului.
Se atrage atenţia că toate cazurile de r e v ă r s a r e a şanţu-
rilor se vor raporta pentru a se studia dacă sînt necesare
lucrări, care să se execute în prima urgenţă, în cadrul repa-
raţiilor capitale.
§ 3. ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR PERICLITATE DE

A P E SUBTERANE
76) Rambleuri periclitate de lăsături, pungi de balast

şi alunecări
Cauzele care produc astfel de deformaţii la rambleuri şi

caracteristicile acestor deformaţii au fost descrise la pct. 25.
Aspecte. Aspectele sub care sep rezintă acest fenomen
ascuns al deformaţiei rambleului sînt,:
— Tasări uniforme de mică valoare, lente, descrescînde
în timp şi care nu sînt influenţate de topirea zăpezii şi ploi
intense. Se observă la rambleuri noi corect executate şi arată
o tasare normală a rambleului dat în exploatare.
134
— Lăsături dese, mici şi reduse ca întindere, care reapar
la scurt timp după reparaţii, sînt caracteristice deformaţiilor
puţin adinei în faza lor iniţială, provocate în primul rînd de
albiile de balast. Pe măsură ce deformaţiile se adîncesc, lăsă-
turile devin mai lungi şi mai puţin dese.
— J o a n t e sau traverse noroioase semnalează existenţa
albiilor de balast sau a pungilor de balast de mică adîncime.
—a Iarba de colorit mai viu, mai viguroasă, pe taluz arată
prezenţa pungilor de balast şi apropierea lor de suprafaţa ta-
luzului. Apariţia unor pete de umezeală şi mai ales cînd apa
începe să se prelingă pe taluz, arată că în curînd se poate
produce burduşirea taluzului.
— Burduşirea suprafeţei taluzului &rată prezenţa unor
deformaţii pronunţate provocate de pungile de balast adînci,
dezvoltate spre taluz. Aceasta trebuie considerată ca un
semnal că în curînd — chiar sub primul tren — se poate
produce răbufnirea pungii în afară şi surparea taluzului, mai
ales cînd burduşirea este însoţită de crăpături.
— Crăpăturile longitudinale în platformă, însoţite de rup-
turi pe taluz, arată existenţa unui plan de alunecare în corpul
rambleului. Apariţia acestor deformaţii implică executarea
unor lucrări pentru asanarea rambleului. Pînă la executarea
lucrărilor de asanare şi consolidare, pe lîngă măsurile pentru
menţinerea la nivel a liniei, trebuie executată toată gama de
lucrări de întreţinere, în vederea înlăturării defectelor, sau
ameliorării situaţiei, sau cel puţin pentru oprirea procesului
de dezvoltare a deformaţiilor. O parte din aceste lucrări au
fost descrise în cadrul întreţinerii terasamentelor (pct. 68...71).
Lucrări. Lucrările de întreţinere a rambleuri lor, pericli-
tate de astfel de deformaţii, constau din :
— Aplanarea şi menţinerea în stare de curăţenie a pris-
mei de balast.
— Tăierea, aplanarea şi curăţirea banchetelor, pentru în-
lesnirea scurgerii apelor de pe suprafaţa platformei, Banche-
tele neglijate împiedică scurgerea apelor şi contribuie la in-
filtrarea lor în corpul rambleului, la formarea albiilor de ba-
last sau la agravarea deformaţiilor şi înrăutăţirea stării ram-
bleului nestabil.
— întreţinerea taluzurilor prin umplerea şi nivelarea de-
presiunilor în care poate stagna apa şi care, pătrunzînd în
rambleu, poate să-1 înmoaie, precum şi prin lichidarea micilor
alunecări şi degradări.
135
— Reparaţii la timpul potrivit ale stratului vegetal de
protecţie a taluzului.
— Astuparea fără întîrziere a crăpăturilor, pe unde poate
pătrunde apa.
— Cosirea la timp a ierbii de pe taluzuri, precum şi pli-
virea şi înlăturarea oricărei vegetaţii de pe prisma de balast
şi banchete.
— Curăţirea de zăpa-
dă a platformei şi talu-
zurilor, operaţii ce se exe-
cută în perioada premer-
gătoare topirii zăpezii.
— Şanţuri transver-
sale pentru drenarea apei
de sub traversele şi joantele noroioase.
— Drenarea pungilor de balast prin introducerea unor
ţevi perforate în corpul rambleului, lucrare care în cantităţi
mai mici s-ar putea executa în cadrul întreţinerii (fig. 58).
Se pot folosi ţevi fierbătoare vechi de la locomotive, care
se preforează, iar pentru pătrunderea lor mai uşoară în ram-
bleu unul din capete este astupat cu un dop metalic ascuţit.
Tuburile se bat cu ajutorul unei sonde pnedulare uşoare, mon-
tată pe un cărucior care se poate deplasa de-a lungul taluzu-
lui rambleului, la orice nivel (fig. 59).
Baterea ţevilor se mai poate
face cu ajutorul unui berbec de
mînă care să gliseze pe o capră
uşoară. Pentru a pătrunde sigur
în pungile de balast, ţevile se bat
cît mai a p r o a p e ; distanţa din-
tre ţevile aceluiaşi rînd şi între
rînduri se ia de 0,75...1,25 m.
Această lucrare uşoară de •
scurgere a apei din pungile de
balast, cu ajutorul ţevilor perfo-
rate, se poate încadra la întreţine-
rea terasamentelor, putîndu-se ob-
ţine rezultatte bune în scurt timp.
care dau indicaţii de prezenţa şi P'3 #
apropierea pungilor de balast servesc pentru introducerea pri-
melor grupe de ţevi perforate. în locul ţevilor care au încetat
să funcţioneze din cauza colmatării găurilor, se pot bate alte
ţevi.
136
77) Rambleuri cu deformaţii din cauza terenului de bază
în toate cazurile cînd rambleul este periclitat din cauza

cedării terenului de bază pe care este aşezat, acţiunea prin-
cipală de întreţinere constă în asigurarea scurgerii apelor de
suprafaţă şi a celor freatice.
Stagnarea apei în gropile de împrumut conduce la slă-
birea terenului de bază. Prin lucrări de întreţinere se poate
împiedica stagnarea apei. La gropile pînă la 10 m lăţime, se
a n r a n j e a z ă o pantă transversală de cel puţin 2% de la linie
înspre cîmp, iar la cele peste 10 m lăţime, se a r a n j e a z ă două
pante înspre mijlocul gropii (fig. 60).
Depresiunii sau chiunetei înspre cdre se face scurgerea
transversală a apei i se asigură o pantă longitudinală de cel
puţin l...l,5% 0 pentru îndepărtarea apei din groapa de îm-
prumut. în gropile de împrumut care servesc pentru scurge-
rea apei de-a lungul rambleului, în perioada premergătoare
topirii zăpezii, dacă sînt acoperite de zăpadă, se execută în

zăpadă o tranşee suficient de largă pentru scurgerea apei
rezultată din topirea zăpezii.
Terenurile de bază, care sub acţiunea apelor freatice sau
subterane cedează sub greutatea rambleului, trebuie să fie
astfel întreţinute ca să se micşoreze efectul apei. Aceasta se
realizează prin scurgerea apei din zona vecină cu rambleul
şi prin şanţuri de desecare, care coboară nivelul apei din te-
renul de bază.
T e r a s a m e n t e l e a m p l a s a t e în l u n g u l coastelor, pe terenuri
•de bază în a l u n e c a r e , trebuie să fie astfel î n t r e ţ i n u t e ca să
se împiedice, pe cît posibil, infiltraţia apei, care să alimen-
teze stratul de a l u n e c a r e .
78) Debleuri periclitate de alunecări
Debleurile periclitate de a l u n e c ă r i sînt f o a r t e f r e c v e n t e pe

r e ţ e a şi necesită lucrări de î n t r e ţ i n e r e grele şi costisitoare.
Măsurile de î n t r e ţ i n e r e ce se iau diferă după anotimpul
în c a r e se execută.
Lucrări de primăvară. P r i m ă v a r a în perioada p r e m e r g ă -
t o a r e topirii zăpezii, se e x e c u t ă u r m ă t o a r e l e lucrări :
— Curăţirea zăpezii de pe platforma căii.
— D e g a j a r e a de zăpadă a tuturor şanţurilor de s c u r g e r e
şi de creastă pe î n t r e a g a lor lungime. C u r ă ţ i r e a zăpezii începe
prin e x e c u t a r e a u n e i t r a n ş e e în zăpadă, mergînd din aval spre
a m o n t e , t r a n ş e e a făcîndu-se n u m a i p e lăţimea f u n d u l u i şan-
ţului. Pe porţiunile din aval ale şanţurilor, t r a n ş e e a în ză-
p a d ă se lăţeşte f ă c î n d - o chiar cu taluzuri cam de 1 : \ ! 'l.
— Curăţirea de zăpadă a taluzurilor. A c o l o u n d e supra-
f a ţ a de c u r ă ţ a t este prea m a r e şi se ştie că nu sînt crăpături
în taluz, d e g a j a r e a taluzurilor se p o a t e realiza prin e x e c u t a r e a
u n o r t r a n ş e e înză padă, fie p e r p e n d i c u l a r pe a x a căii, fie la
45° faţă de axa căii şi în direcţia pantei căii, cînd aceasta
p a n t ă este mai m a r e de 10%.
— F o r m a r e a u n o r şliţuri în sulurile de zăpadă din drep-
tul liniei parazăpezilor, astfel ca apa din spatele acestor suluri
să aibă posibilitatea să se scurgă în şanţurile de creastă.
— Pentru porţiunile de linie, u n d e apa p o a t e depăşi ni-
velul superior al şanţurilor, se p r e p a r ă saci şi j g h e a b u r i de
lemn, cum s-a a r ă t a t la pct. 74.
— Cînd există pericol ca apele să d e v e r s e z e şanţul de
c r e a s t ă şi să f o r m e z e ş u v o a i e de apă care, s c u r g î n d u - s e pe
taluz, pot a j u n g e cu viteză m a r e la linie şi să spele prisma
de balast, se iau m ă s u r i de a p ă r a r e a balastului cu saci ca
i n cazul precedent.
— După t r e c e r e a apelor de primăvară, picherul trebuie
să revizuiască a m ă n u n ţ i t toate şanţurile şi rigolele, să noteze
a v a r i i l e suferite şi locurile u n d e s t a g n e a z ă apa şi să ia mă-
suri imediate p e n t r u s c u r g e r e a lor ; să r e p a r e brăzduirile la
t a l u z u r i l e şanţurilor.
138
Lucrări de vară. V a r a se execută lucrările de reparaţie a
avariilor provocate de apele de primăvară la şanţurile de scur-
bere, şanţurile de creastă, rigolele, casiurile. în prima urgenţă
se execută curăţirea lor de mîl şi murdării şi reparaţia ava-
riilor grave pentru a se asigura scurgerea apelor din ploile to-
renţiale de vară, iar după trecerea acestora, se începe exe-
c u t a r e a reparaţiilor definitive, reprofilării secţiunilor şi resta-
bilirii nivelului conform profilului în lung.
Secţiunile şanţurilor se refac după şablon, iar fundul lor
se fixează prin nivelment cu ţăruşi bătuţi la maximum 20 m
unul de altul.
Se atrage din nou atenţia că pămîntul scos din şanţurile
de scurgere se depozitează pe banchetă, de unde se încarcă
pe v a g o n e t sau în v a g o n şi se transportă în afara tranşeei.
Odată cu lucrările de curăţire a şanţurilor se repară
şi îmbrăcămintea lor de protecţie, se repară pereul, se reface
rostuirea, se înlocuiesc pietrele lipsă sau dezagregate, se refac
porţiunile afuiate.
Curăţirea şi repararea şanţurilor de creastă se execută de
a ş a manieră, încît să fie exclusă orice infiltraţie a apei în
terasamentul fugitiv.
Lucrări de toamnă. Spre sfîrşitul toamnei, înainte de ve-
nirea' îngheţului, se scot dopurile la c o n t r a b a r a j e l e saltelelor
de apă şi la puţurile de amortizare
{fig. 61), se repară rigolele de lemn
şi se înlocuiesc piesele putrede.
Se verifică dacă toate cerinţele
pentru scurgerea nestînjenită a ape-
lor sînt satisfăcute :
— dacă şanţurile sînt curăţate 'Golişi
pe toată lungimea lor, dacă iarba pe
tund este tăiată la rădăcină şi dacă
sînt înlăturate toate obstacolele în
drumul a p e i ;
— dacă prisma de balast şi ban-
c h e t e l e sînt aplanate şi nu stagnează
a p a pe suprafaţa lor ;
— dacă îmbrăcămintea de pro- ei
tecţie a taluzurilor şanţurilor este
In bună stare ;
— dacă capetele din aval ale şanţurilor sînt asigurate
c o n t r a eroziunii ;
139
— dacă şanţurile, rigolele, şanţurile betonate, pragurile
etc. sînt reparate şi nu au defecte.
Toate depresiunile din taluzurile debleurilor se comple-
tează cu pămînt de aceeaşi natură şi apoi se reface acoperă-
mîntul de protecţie din iarbă, brazde, arbuşti.
La fel se procedează şi cu depresiunile din afara debleu-
rilor unde se produc infiltraţii care pot declanşa alunecări
ale taluzurilor.
Crăpăturile, rupturile şi porniturile se astupă cu grije,
pentru a împiedica infiltraţii şi a preveni deci a g r a v a r e a stării
terasamentului.
79) Terasamente cu umflături în platformă
întreţinerea acestor terasamente constă din :

— Repararea umflăturilor prin racordarea cocoaşelor, cu
a j u t o r u l plăcilor, penelor şi calajelor de lemn, după normele
date de „Instrucţia pentru întreţinerea curentă a liniilor fe-
r a t e " (Ediţia 1946).
— Aplicarea tuturor măsurilor indicate în îndrumător,
pentru o cît mai bună scurgere a apelor de pe platformă şi
din şanţuri, în scopul de a menţine platforma în stare cît mai
uscată.
80) Terasamente cu surpări şi prăbuşiri în platformă
Lucrările, pe care se pune un accent deosebit la întreţi-

nerea terasamentelor periclitate de prăbuşiri, s î n t :
— curăţirea îngrijită şi menţinerea în bună stare a şan-
ţurilor, precum şi hidroizolarea conturului lor ;
— înlăturarea imediată a oricărei stagnări a apei în gror
pile de împrumut şi alte depresiuni în suprafaţă terenului
din apropierea terasamentului căii ferate ,•
— umplerea neîntîrziată cu argilă bine bătută a pîlniilor
şi ligheanelor ce apar la distanţa de circa 15...20 m de
linie
— astuparea imediată a crăpăturilor ce apar la supra-
faţa terenului din apropierea liniilor şi în special a crăpătu-
rilor din ş a n ţ u r i ;
— hidroizolarea şanţurilor se realizează din pereu uscat
şi rostuit aşezat pe un strat de argilă grasă frîmîntată de
25 m grosime sau pereu aşezat pe un strat de nisip ame-
140
stecat cu reziduuri de petrol de 10 cm grosime (vezi fig. 43,
44 şi 45).
Toate măsurile de mai sus micşorează cantitatea de apă
ce s-ar putea infiltra în teren şi prin aceasta împiedică creş-
terea şi dezvoltarea prăbuşirilor carstice, în special cînd acest
i e n o m e n nu se produce la mare adîncime.
81) Terasamente periclitate de căderi de stînci

şi de grohotişuri
Pentru a preîntîmpina căderile de stînci şi de grohoti-

şuri, versantele stîncoase şi taluzurile debleurilor din tere-
nurile stîncoase trebuie examinate peridic foarte atent, iar
materialul ce ameninţă să cadă trebuie îndepărtat preventiv
în mod planificat şi organizat.
O importanţă deosebită în acţiunea de combatere a că-
derilor de stînci, unde personalul din întreţinere j o a c ă un rol
însemnat, o are studierea tuturor particularităţilor locale care
au influenţă asupra apariţiei, intensităţii şi volumului acestor
procese.
Lucrările cele mai importante de întreţinere constau din
d e r o c a r e a şi curăţirea versantelor adiacente liniei ferate şi a
tuturor debleurilor şi semidebleurilor din terenurile stîncoase.
Această îndepărtare a masivelor, blocurilor şi pietrelor
izolate, care ameninţă să cadă şi care sînt notate ca atare la
revizie, este de două feluri :
— planificată, care se execută după planul întocmit în
prealabil şi aprobat de şeful Serviciului regional de între-
ţinere ;
— de primă urgenţă, care se execută după necesitatea
de moment.
Echipele de mineri execută întîi lucrările de primă ur-
genţă constatate ca atare la revizie, asigurînd în felul acesta
o securitate adsolută a circulaţiei trenurilor şi integritatea
căii, instalaţiilor şi construcţiilor.
Curăţirea versantelor şi taluzurilor la tranşee se execută,
fie prin rănguirea pietrelor izolate şi a blocurilor desprinse
de masiv, fie prin aruncarea în aer cu exploziv a blocurilor
mari.
141
Ca regulă, toate lucrările de rănguire, curăţire şi arun-
care jos pe linie a pietrelor şi spărturilor de stîncă se exe-
cută în „ferestre" şi cu acoperirea porţiunii de linie respec-
tivă cu semnale „opreşte în linie curentă".
Cînd derocarea se face cu exploziv, echipa de linie este
prezentă cu destinaţie de a repara defectele la linie provocate
de derocări. Derocările cu explovizi se fixează de către o co-
misie de specialişti, sînt conduse de şeful de secţie L sau de
un inginer geolog şi se execută de personal autorizat şi admis
în mod special de conducătorul lucrărilor.
La executarea derocărilor sînt obligatorii prescripţiile
pentru transportul şi păstrarea materialelor explozibile, pentru
executarea lucrărilor cu explozivi, tehnica securităţii şi de
acoperire cu semnale a locului lucrărilor.
Indiferent de volumul derocărilor, pe locul lor de execu-
ţie trebuie pregătite cel puţin patru şine de tipul şi lungimea
celor din cale cu materialul mărunt respectiv şi cu cel puţin
10 traverse, pentru cazuri de avarii.
Pentru apărarea porţiunii de linie de eventualele avarii,
pe locul unde se p r e v e d e căderea pietrelor, linia se a c o p e r ă
cu traverse vechi, sau lemnărie veche de dimensiuni mari.
Măsurile pentru apărarea construcţiilor şi instalaţiilor
de semnalizare, centralizare, bloc şi de telecomunicaţii se iau
de şeful secţiei de telecomunicaţii, care detaşează la locul de-
rocărilor personalul tehnic şi muncitorii necesari pentru ur-
mărirea lucrărilor şi repararea eventualelor avarii la instala-
ţiile S.C.B. şi telecomunicaţii.
în unele cazuri este mai a v a n t a j o s ca în locul derocărilor
să se execute consolidarea blocurilor mari prin subzidiroa
lor şi astuparea crăpăturilor cu mortar de ciment (plom-
bări).
Rocile uşor dezagregabile şi alterabile se apără prin ten-
cuială cu mortar de ciment. Pentru apărarea rocilor uşor deza-
gregabile, se poate executa cu rezultate bune curăţirea su-
prafeţelor dezagregate şi acoperirea lor cu un strat subţire
de mortar de ciment de 3...5 mm sub presiune (plombări).
Uneori cauza apariţiei prăbuşirilor de stînci poate fi în-
treţinerea nesatisfăcătoare a construcţiilor de scurgere a apei
şi a şanţurilor de creastă. Deci, prin lucrări de întreţinere se
mai urmăreşte ca să nu existe locuri în care să stagneze apa.
142
B. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU
APĂRAREA ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
§ 4. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA P E N T R U

A P Ă R Ă R I DE TERASAMENTE
Lucrările destinate apărării terasamentelor şi malurilor

sînt supuse acţiunii, mereu în schimbare, a curentului cursu-
rilor de apă.
Modificarea continuă a conturului malurilor, schimbarea
condiţiilor de scurgere în amonte şi ayal, v a g a b o n d a j u l p e r -
manent al axei dinamice a curentului, variaţia largă a for-
ţelor hidrodinamice in raport cu nivelul apelor şi gradul de
impermeabilizare a construcţiilor de apărare, toţi aceşti factori
variabili şi de cele mai multe ori de nedeterminat teoretic
obligă ca la baza lucrărilor de întreţinere a construcţiilor
de apărare să stea supravegherea şi urmărirea continuă a
stării şi comportării lor.
82) întreţinerea lucrărilor de combatere a afuierilor
Saltele lestate. Aceste construcţii sînt executate pentru

apărarea fundului şi terenului de bază în jurul fundaţiilor.
Fiind aşezate sub nivelul apelor mici, ele rămîn acoperite de
apă cea mai mare parte a anului, de aceea se păstrează timp
îndelungat. Totuşi ele pot prezenta degradări şi lipsuri dato-
rită execuţiei defectuoase : capete ridicate şi colmatate sau nu
în această poziţie, nelipirea de fund a saltelei din cauza can-
tităţii de piatră insuficientă sau prezenţei unor trunghiuri,
epave etc. De aceste defecte vor fi sesizate organele tehnice
componente.
Cînd nivelul apelor scade sub nivelul saltelei şi aceasta
are părţi degradate neacoperite de aluviuni, ele se pot repara
prin înlocuirea cîrnaţilor de nuiele d e g r a d a t e c î r n a ţ i i de
nuiele proaspete se leagă de cei vechi.
Gardul de ancorare a căpătuiului superior al saltelei se
poate repara prin înlocuirea parilor rupţi sau afuiaţi şi a îm-
pletiturilor de nuiele uscate sau rupte, avînd grije de a bate
bine împletitura pînă cînd partea ei inferioară este strîns
lipită de saltea.
Dacă salteaua a alunecat în jos (lucru care se întîmplă
deseori şi este periculos prin faptul că afuierile pe sub mal
143
pot reîncepe, iar îmbrăcarea părţii superioare a taluzului ră-
mîne fără bază) şi distanţa dintre capătul ei şi consolidarea de
deasupra a taluzului este mică (1...2 m), iar nivelul scăzut
al apei permite să se a j u n g ă la saltea, aceasta se va com-
pleta prin legarea în continuare a cîrnaţilor paraleli cu malul
şi prelungirea celor perpendiculare pe mal. Capătul saltelei
alunecate se fixează cu piloţi bătuţi la 4 m distanţă şi cu
moaze prinse de piloţi
înainte de a termina
baterea l o r ; baterea
piloţilor se continuă
pînă cînd moazele se
lipesc bine de saltea.
Capătul dinspre mal al
saltelei noi se fixează
cu gard (fig. 62).
Dacă fundul rămas
Piş 6Z neprotejat în urma alu-
necării saltelei este pu-
ternic afuiat şi nu se poate aştepta pînă la scăderea nivelului
apei spre a putea execu prelungirea saltelei, partea dezvelită
se va acoperi cu blocuri, care se vor înlătura la executarea
reparaţiei definitive .Dacă curentul apei permite, spaţiul dez-
velit se va acoperi cu o saltea subţire (formată dintr-un rînd
de cîrnaţi joantivi şi un cadrul cu casete pentru piatră, în-
locuind cadrele inferioare din cîrnaţi prin cadre din sîrmă
zincată de 0 6 mm), care se va petrece cu 2...3 m peste sal-
teaua veche (fig. 63).
A j «3
Cînd salteaua a alunecat şi a dezvelit o fişie mai mare,
atunci se vor sesiza organele de specialitate.
Se recomandă ca porţiunea saltelelor deteriorate, deve-
nite accesibile In urma nivelului scăzut al apei, să fie în în-
144
Iregime refăcute şi legate de părţile laterale rămase bune.
Saltele flexibile din beton. Tasările locale se repară de-
montînd plăcile, completînd porţiunea de teren afuiată cu
pietriş mare sau cu piatră spartă şi montînd plăcile la loc.
Afuierea neuniformă pe suprafeţe mari a capătului in-
ferior se reface ca în cazul precedent, avînd însă grije de a
stabili cauzele afuierii şi de a mări dimensiunea saltelei.
Plăcile sparte din cauza deformărilor mari sau a împă-
nării rosturilor se înlocuiesc cu plăci de revervă.
Armătura ruptă la articulaţii se înlocuieşte sau se su-
dează.
Radiere. Lucrările de întreţinere cuprind înlocuirea pie-
trelor gelive degradate şi fixarea p i e k e i o r desprinse.
înlocuirea şi fixarea pietrelor se face cu mortar de ci-
ment cu dozaj de 1 : 2, după ce în prealabil locul a fost cu-
răţat şi spălat cu lapte de ciment.
Remedierea începuturilor de afuiere ale capetelor radie-
rului, cînd are caracter de intervenţie, se face cu blocaje, cu
sau fără pat de fascine. Cînd intervenţia nu este urgentă, de
aceste deteriorări se raportează secţiei, care va studia cauza
şi dacă deteriorările nu sînt importante, se vor repara de la
întreţinere, în caz contrar, se vor repara pe bază de proiect
în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale.
Radierele avariate sau compromise se înlocuiesc cu blo-
c a j e şi se repară în prima urgenţă de la reparaţii capitale.
Baraje de fum. Distrugerea lucrărilor de protecţie a ma-
lurilor la încastrări are efecte din cele mai grave, barajul
putînd fi ocolit de apă şi deci să devină ca inexistent şi,
mai mult, distrugerea malului poate a v a n s a spre amonte şi să
devină o ameninţare în plus pentru lucrarea de artă pe care
o apără barajul.
Deci, în prima urgenţă, se dă atenţie întreţinerii protec-
ţiei de la încastrări, de regulă pereu sau blocaje, indicate la
construcţiile pentru combaterea eroziunilor.
Urmează apoi întreţinerea radierului în aval de baraj,
care susţine salteaua de apă. Cele indicate pentru întreţinerea
radierelor sînt valabile şi aici, cu grija în plus pentru pin-
tenul din aval care este şi contrabandajul.
în corpul barajului de zidărie se rezidesc pietrele dis-
locate. Dacă sînt fisuri sau crăpături, ele se curăţă bine cu
un fier subţire ascuţit şi se toarnă în ele mortar subţire. A-
ceastă măsură însă nu este suficientă : este necesar să se

c a u t e cauza c a r e a c o n d u s Ia fisurare şi să se acţioneze a s u -
pra ei.
La b a r a j e l e de lemn, se înlocuiesc piesele p u t r e d e şi se
c o m p l e t e a z ă piatra de u m p l u t u r ă ; se r e p a r ă protecţiile de
maluri la încastrări.
La b a r a j e l e din fascine grele, se r e p a r ă î m b r ă c ă m i n t e a
d e t e r i o r a t ă a sulurilor sau se înlocuiesc-cu totul sulurile.
Se îndepărtează m a t e r i a l e l e a d u s e de apă şi î n ţ e p e n i t e
pe creasta de d e v e r s a r e a b a r a j u l u i .
Se m e n ţ i o n e a z ă că reparaţiile se fac în timpul apelor
mici, abătind după necesitate apa de pe porţiunile construcţiei
u n d e se lucrează.
83) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor

prin îmbrăcărl de faluzuri şi de maluri
Pereuti. Pereurile u s c a t e n e r o s t u i t e şi uşor tasate se ros-

tuiesc cu mortar de ciment şi chiar cu muşchi sau argilă.
Pereurile u s c a t e cu lăsaturi mari se r e f a c ; se scot pie-
trele, se completează corpul taluzului compactîndu-1 bine cu
maiul, se a ş t e r n e stratul de balast sau piatră s p a r t ă şi se
zideşte pereul.
Se r e c o m a n d ă ca pereurile rezidite să fie r o s t u i t e cu
m o r t a r d e ciment c u d o z a j d e 1 : 2 .
Rostuiala d e g r a d a t ă sau desprinsă de p i a t r ă se reface.
Iarba crescută p r i n t r e rosturi se î n d e p ă r t e a z ă .
P e r e u r i l e zidite cu mortar, uşor tasate, se rostuiesc din
nou, iar părţile d e n i v e l a t e se r e f a c complet, avînd grijă să
se r e f a c ă îngrijit patul lui. V e g e t a ţ i a prinsă se î n d e p ă r t e a z ă .
în ambele cazuri, cînd lăsăturile sînt p r o n u n ţ a t e şi d a u
indicaţii că a cedat f u n d a ţ i a de piatră sau b a n c h e t a de spri-
jinire din blocaje, suluri grele sau gabioane, se sesizează orga-
nele c o m p e t e n t e . Astfel de lucrări se e x e c u t ă pe bază de
proiect în cadrul planului de reparaţii capitale. N u m a i dacă
porţiunea este mică (pînă la o fîşie de 1...3 m în lungul
malului), se d e m o n t e a z ă î n t r e a g a fîşie cedată, se reface, sau
se complotează f u n d a ţ i a şi apoi se rezideşte pereul.
în t o a t e cazurile de r e f a c e r e a pereurilor, în pralabil se
c o m p l e t e a z ă corpul taluzului, se c o m p a c t e a z ă bine şi se aş-
t e r n e p a t u l de balast sau piatră spartă.
146
Gheata formată lîngă pereu se sparge în a j u n u l perioadei
de pornire a gheţurilor, iar piatra antrenată e v e n t u a l de
gheată se înlocuieşte.
Pietrele ce se pot mişca cu mîna se rezidesc şi se împă-
nează cu spărturi lamelare de piatră.
La pereurile din bolovani de rîu în panouri din gărdu-
lete, împletitura putrezită se înlocuieşte cu alta din nuiele
proaspete, se bat ţăruşi proaspeţi, avînd grijă ca partea mai
groasă să fie în pămînt pentru a lăstări mai uşor şi se re-
face umplutura din bolovani.
Îmbrăcămintea din nuiele şi fascine. Deşi făcută din cele
mai bune specii de salcie, dar fiindcă, viata nuielelor, pină
la putrezire şi distrugere, nu depăşeşte 6...7 luni, îmbrăcă-
mintea din nuiele şi fascine are caracter provizoriu dacă nu
este susţinută de plantaţii care s e . formează din creşterea
nuielelor. De aceea în prima perioadă a existentei sale, plan-
taţiile lăstărite din lucrare trebuie păzite ca să nu fie dis-
truse de riverani, vite etc.
întreţinerea constă în înlocuirea nuielelor sau cîrnaţilor
uscaţi cu nuiele proaspete de specie potrivită. Parii de prin-
dere uscaţi se înlocuiesc cu ţăruşi de salcie proaspătă de
6...7 cm 0 şi 1... 1,50 m lungime.
Ţăruşii se bat cu îngrijrie în găurile de 50...70 cm
adîncime, făcute în prealabil cu răngi.
Cînd se face înlocuirea totală a îmbrăcămintei pe o
fîşie întreagă se procedează astfel : taluzul se acoperă cu un
pat de crengi de 10...20 cm grosime aşezate pe linia de cea
mai mare pantă a taluzului, cu cotoarele în jos rezemate în
praguri special făcute în taluz, vîrfurile rîndului inferior aco-
peră cu circa 1,00 m cotoarele rîndului superior.
Patul de crengi se f i x e a z ă . cu cîrnaţi paralel cu malul
prinşi în ţăruşi din metru în metru.
După ce a prins plantaţia, se poate considera că taluzul
este bine protejat de plantaţie şi consolidat de rădăcinile ei
(bineînţeles pînă la viteza corespunzătoare a curentului de
2,0...2,5 m/s).
Dacă îmbrăcămintea din .nuiele şi fascine a fost acoperită
cu un strat de piatră, după reparaţia părţii lemnoase, se
acoperă din nou cu piatră.
Saltele din fascine lestate şi saltele flexibile din beton.
întreţinerea acestor construcţii este indicată la lucrările de
combatere a afuierilor (pct. 82).
147
Anrocamente. întreţinerea lor constă în completarea
blocurilor alunecoase sau s c u f u n d a t e în fundul albiei, folosin-
du-se pe cît este posibil blocuri mai mari decît cele ante-
rioare.
Cînd completarea se face peste nivelul apei, atunci se
pot folosi blocuri de dimensiuni mai mici, care se aşază în-
grijit şi se acoperă cu blocuri mari.
Plantaţii. După cum s-a accentuat la revizie, plantaţiile
sînt prin excelentă lucrări de întreţinere a terasamentelor
periclitate şi a construcţiilor de apărare.
Prin lucrări de întreţinere a plantaţiilor trebuie să se
înţeleagă menţinerea plantaţiei existente în stare de v e g e -
taţie, completarea porţiunilor nereuşite sau v ă t ă m a r e a şi
c r e a r e a de benzi noi de protecţie pentru terasamente.
Anotimpul cel mai potrivit pentru executarea şi între-
ţinerea lor este toamna pe timp ploios.
Partea esenţială a întreţinerii este de a da desimea nece-
sară plantaţiei, ceea ce se realizează prin tunderea periodică
a arbuştilor şi crengilor şi retezarea vîrfurilor trunchiurilor.
Pentru p r o t e j a r e a malurilor şi taluzurilor terasamentelor
erodate, se recomandă crearea unor benzi de plantaţii de co-
paci şi arbuşti de 10...15 m lăţime, începînd de la 5...7 m
de piciorul taluzului. La formarea benzilor se va ţine seama
de eventuala posibilitate a lor de a contribui la înzăpezirea
căii. De asemenea, la plantaţiile de protecţie de pe taluzurile
rambleurilor, rîndul superior de arbuşti trebuie tuns pînă la
nivelul banchetei, ca să nu contribuie la înzăpezirea platfor-
mei căii.
La extinderea şi completarea plantaţiilor se vor prefera
specii locale de salcie, bineînţeles, dacă există condiţii de
a li se asigura umiditatea necesară ; se vor alege plantele care
cresc repede, au rădăcini puternice, întinse şi durabile şi lăs-
tare bogate şi flexibile.
84) Întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor

prin apărări de maluri
Garduri. Gardurile sînt construcţii relativ ieftine care

de multe ori se pot executa din material aflat la faţa locului
şi care dau rezultate foarte bune, însă, neîntreţinute, au viaţă
foarte scurtă, de aceea se vor întreţine cu multă atenţie. în-
treţinerea constă din :
148
— Completarea sau refacerea patului de crengi sau a
saltelei a f u i a t e ; dacă afuierea este mai mare de 40...50 cm
în locul saltelei se confecţionează pe loc un sul greu de dia-
metru corespunzător.
— îndesirea şi scoborîrea împletiturii de nuiele (prin ba-
tere), pentru o cît mai bună fixare a fundaţiei din crengi
sau saltea.
— Refacerea împletiturii uscate, deteriorate sau lipsă.
Se recomandă ca nuiaua de la creastă să fie mai groasă şi
prinsă cu cie de pari.
— Repararea îmbrăcării de protecţie a încastrărilor.
— îndesirea plantaţiei, ce urmează să se substituie gar-
dului, prin ţăruşi bătuţi alături de parii gardului.
— Plantarea de butaşi în zona gardului (nu însă în zona
albiei minore active). Se atrage atenţia că plantarea de bu-
taşi şi baterea ţăruşilor, care trebuie să lăstărească, se face
numai în găuri făcute în prealabil, iar baterea se face cu
lovituri mici spre a nu deteriora vîrful.
Fascine grele. De regulă, sulurile grele sînt acoperite de
apă şi deci au condiţii de a-şi păstra mai mult timp îmbră-
cămintea de nuiele.
Reparaţiile se vor executa în timpul apelor mici, iarnă
sau toamnă tîrzie.
Cu lucrările de întreţinere se înlocuiesc nuielele uscate
şi rupte din îmbrăcăminte ,• legăturile plesnite sau dispărute
se refac cu sîrmă galvanizată de 0 4 mm.
Se consolidează linia piloţilor în caz de cedare.
Se completează bancheta de anrocamente.
Epiuri. întreţinerea lor constă din întreţinerea părţilor
constitutive.
Fundaţia lor este alcătuită de regulă din suluri grele
transversale epiului, sau din saltele care se întreţin după
indicaţiile date mai sus. Lăsăturile mai mari şi breşele din
fundaţii se completează cu suluri de diametrul corespunzător.
Coronamentul din suluri grele longitudinale, fiind aşezat
deasupra nivelului apelor mici, este partea cea mai expusă
degradării. înlocuirea nuielelor uscate se face, atît primăvara,
cît şi toamna, cînd se completează şi legăturile de sîrmă
plesnite sau lipsă.
Piloţii între care se menţin sulurile de coronament, pu-
trezi sau rupţi, cînd fundaţia este puternică şi cînd nu există
149
pericol de afuiere, se pot înlocui cu bile de stejar bătute
alăturat de piloţi, pe care-i înlocuiesc.
Coronamentul din blocuri de beton, dacă are blocuri
răsturnate sau răsucite care numai corespund scopului,
acestea se sparg, se completează la nivel fundaţia (cu piatră
brută, pachetaj, suluri grele, cîrnaţi), apoi se toarnă blocul
nou, care se leagă cu armătura de blocurile alăturate.
Articulaţiile de fier dintre, blocuri ruginesc repede şi se
refac greu, de aceea se recomandă să se vopsească cu miniu
de plumb, pentru a prelungi durata de serviciu, în special în
prima perioadă de tasări.
Blocurile de beton cu lăsături mai mici se pot completa
la nivel cu beton.
La executarea reparaţiilor, în prima urgenţă se execută
cele de la capul printenului şi la încastrări.
Reparaţiile indicate se încadrează la întreţinere cînd
sînt în cantităţi mici.
Saltele. Întreţinerea lor se face după indicaţiile date la
pct. 82.
Gabioane. Deteriorarea lor cea mai importantă constă în
ruperea plasei de sîrmă în urma ruginirii sau prin f r e c a r e a ei
de piatră cu muchii ascuţite.
Rupturile în plasă se refac cu plasă împletită din sîrmă
de acelaşi diametru cu cea veche. Plasa n o u ă se petrece
peste cea veche cu cel puţin 25 cm.
Cînd plasa nouă e mai subţire decît cea din operă,
atunci porţiunea ruptă din gabion se acoperă cu două rînduri
de plasă mai subţiree legate intre ele, în stare întinsă, la
noduri, cam din 20 în 20 cm.
Se lucrează numai cu sîrmă galvanizată.
Dimensiunea pietrei brute de umplutură trebuie să fie
mai mare decît dimensiunea ochilor plasei de sîrmă.
Cind se înlocuiesc gabioane întregi trebuie respectate
următoarele norme :
— carcasa gabionului. nou se leagă de gabioanele ală-
turate ;
— in timpul umplerii,. plasa de sîrmă să nu fie tăiată
de pietrele ascuţite, căptuşind-o pe aceasta cu nuiele subţiri ,•
— locul de aşezare a unui element nou, care înlocuieşte
un gabion distrus, se curăţă în prealabil de piatra risipită.
— toate legăturile de sîrmă se fac cu dublă înfăşurare.
150
85) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor
prin rectificări de maluri, corecţii şi regularizări
Rectificările de maluri, corecţii de coturi şi regulari-

zările de rîuri sint grupe de lucrări, care dirijează în mod
convenabil curentul riurilor cu ajutorul unor construcţii hi-
drotehnice, cum sînt digurile longitudinale şi transversale
cursului, închiderile de braţe, transversale de colmatare, cana-
lurile şi îmbrăcările de maluri.
Degradările la care sînt supuse construcţiile de mai sus,
sînt cauzate de acţiunea propri-zisă a curentului, de variaţia
nivelului apei care dă alternanţe de umezeală şi uscăciune
şl măreşte efectul distrugător al gheţii, apoi de uzura obişnu-
ită a materialelor componente.
Acţiunea curentului se modifică prin afuieri, erodări
şi uneori antrenarea unor păr ţidin construcţie.
întreţinerea acestor grupe de construcţii de tipuri variate
constă din reparaţia degradărilor mici (cantitav), refacerea
părţilor tasate, închiderea breşelor şi spargerea gheţei.
Diguri jongituamale şi transversale. întreţinerea lor se
rezumă la : Înlocuirea nuielelor uscate sau rupte din îmbră-
cămintea sulurilor grele şi refacerea legăturilor de sîrmă
plesnite sau lipsă ; închiderea breşelor cu suluri grele sau
cu cîrnaţi şi blocaje ; înlocuirea piloţilor putrezi sau rupţi
prin bile de stejar s-au pari puternici din lemn de zăvoi
bătuţi în fundaţia existentă : completarea cu beton a blocu-
rilor de beton tasate de la c o r o n a m e n t î n l o c u i r e a blocurilor
răsturnate, inclusiv completarea fundamentului elastic de
fascine.
Garduri. întreţinerea lor a fost indicată la apărările de
maluri. La gardurile duble se refac legăturile de sirmă dintre
parii color două garduri şi se completează umplutura
dintre ele.
î:i prima ordine de urgenţă a întreţinerii, sînt locurile
de încastrare în maluri şi completarea breşelor.
Ccnaluri ele corecţie. Ele se urmăresc în procesul de
dezvoltare a secţiunii lor iniţiale în albie şi se intervine
pentru îndepărtarea unor cauze, de cele mai multe ori neîn-
semnate, care ar avea însă în viitor efecte mari. Si intervine
imediat pentru înlăturarea obstacolelor din albie (răgălii,
c r e n g \ buşteni), care ar putea să ducă la formarea coturilor
în mal.
151
Intrînclurile din maluri se pot rcctifica prin mici lucrări
provizorii cu panouri mobile, copaci, fiind interzis a executa
lucrări cu caracter definitiv, care ar opri dezvoltarea în lă-
ţime a albiei.
Pentru a evita dezvoltarea canalului într-o albie n e r e g u -
lată, la lucrările moderne se fixează dinainte pe teren contu-
rul viitorului mal şi în locul acela se execută o lucrare de
apărare, înainte de a a j u n g e la malul apei.
Imbrăcări de mal şi plantaţii. Se întreţin după indicaţiile
date de punctul respectiv.
86) întreţinerea lucrărilor de combatere a inundării liniei

de către apele de revărsare a riurilor
Diguri de pămînt insubmersibile. Digurile de pămînt

care apără calea şi instalaţiile ei de revărsări sînt construcţii
foarte vulnerabile : mici goluri, rupturi sau denivelări pot fi
fatale existenţei lor ; pentru acest motiv trebuie întreţinute
în foarte bună stare
Se astupă toate golurile şi se completează depresiunile
cu pămînt de impermeabilitate cel puţin egală cu a digului,
avînd grije să se realizeze o înfrăţire între materialul de
completare şi corpul digului.
imbrăcarea taluzului dinspre apă, care în mod curent
se face din cîrnaţi de nuiele aşezaţi pe taluz şi cu un gard la
bază, sau cu pereu, se întreţine după indicaţiile date pentru
construcţiile respective.
Pentru completarea plantaţiei de pe taluzuri, se vor
alege specii de arbuşti care să corespundă climei şi solului şi
la o serie de condiţii : să aibă rădăcini fasciculate, numeroase,
superficiale şi trainice.
Se atrage atenţia că în cadrul întreţinerii trebuie înde-
părtate rădăcinile moarte rămase în terasament, întrucît
ele, prin putrezire, constituie goluri periculoase care favo-
rizează infiltraţiile.
Corectări de coturi. Acestea necesită lucrări de întreţi-
nere la canalul de corecţie, digul de închidere, traversele de
colmatare şi Smbrăcările de taluzuri.
Pereuri. întreţinerea lor este tratata complet la pct. 83.
Spărgătoare de curenţi. Deşi pe reţeaua noastră s-au
înregistrat cazuri de deteriorări de terasamente şi de poduri,
provocate de apele ş n g a j a t e în depresiuni sau gropi de împru-
152
mut de-a lungul liniei, totuşi tipul acesta de apArari- nu .1
fost utilizat.
Fiindcă spărgătoarele de curenţi acţionează transversal
curentului de care sînt atacate frontal, ele se protejeaza cu
pereu. întreţinerea acestora se face după indicaţiile date
anterior.
87) întreţinerea lucrărilor de combatere a efectelor

provocate de torente
întreţinerea lucrărilor de corectare a torentelor este o

problemă grea, din cauza terenurilor măcinate de eroziuni,
a viiturilor foarte violente, a păşunatului abuziv, a deterio-
rărilor din partea populaţiei locale.
în general, acest gen de lucrări se proiectează, se e e x e -
cută şi se întreţine de către organele silvice, totuşi construc-
ţiile apropiate de calea ferată, legate de siguranţa circu-
laţiei — pînă la reglementarea definitivă a problemei — rămîn
în sarcina personalului feroviar. Dintre acestea, atenţia cea
mai mare se acordă barajelor de retenţie şi canalurilor de
scurgere.
Împăduriri. întreţinerea lor trebuie să fie foarte activă
în primii ani de vegetaţie. Operaţia cea mai importantă e s t e
prăşitul, prin care se înlătură buruienile, se sparge crusta
formată după ploi, se despotmolesc şi se îndreaptă puieţii
culcaţi de viiturile de apă, se învelesc rădăcinile puieţilor
descălcaţi din cauza variaţiilor de îngheţ şi dezgheţ.
Praşila din jurul puieţilor se face în formă de cuiburi,
gen farfurie de 0 0,80 ..1,00 cu marginile teşite şi cu pămînt
afînat, iarbă, frunze etc. deasupra, împiedicînd cu aceasta
formarea crustei şi încetinind procesul de e v a p o r a r e a apei
din sol.
După ce puieţii se dezvoltă astfel încît coroanele lor se
ating, lucrările de întreţinere se reduc la operaţii c u l t u r a l e :
receparea (tăierea arbuştilor care prin creşterea lor rapidă ar
împiedica creşterea speciilor principale) şi tăierile de igienă
(curăţirea crengilor uscate, extragerea exemplarelor b o l n a v e
şi uscate, extragerea parţială a speciilor de stimulare).
2. Fascinaje şi cltionaje. întreţinerea lor constă din
următoarele lucrări :
— redresarea gărduleţelor aplecate şi strîngerea împle-
titurii cu pari noi verzi ;
153
— îngroparea fascinelor dezvelite de apă, pentru a putea
lăstări, înlocuirea nuielelor uscate şi prinderea cîrnatilor cu
ţăruşi verzi •
— repararea împletiturilor la cleionaje şi completarea
umpluturilor de piatră dintre garduri.
Praguri şi baraje de lemn. Lucrările de întreţinere la
praguri şi baraje d.e lemn s î n t :
— completarea umpluturii dintre pereţii corpului prin-
cipal ;
— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi de ma-
teriale aduse de apă ;
— consolidarea încastrărilor cu nuiele şi blocuri la ari-
pile ameninţate a fi d e z v e l i t e ;
— consolidarea legăturilor dintre bîrnele corpului pra-
gurilor ;
— repararea pavajului din bolovani între rame de lemn,
la radier
— oprirea prin blocaje sau fascine grele a eroziunilor
din aval de radiere.
Praguri şi baraje de zidărie. La întreţinerea pragurilor
ţi barajelor de zidărie se execută :
— reaşezarea şi completarea pietrelor dislocate la zidă-
ria uscată ;
— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi do ma-
teriale aduse de apă
— consolidarea încastrărilor cu blocaje ;
— înlocuirea plasei de sîrmă distruse la zidăria uscată
aşezată în plasa de sîrmă ; consolidarea părţilor tasate ale
acestor zidării, cu un strat de beton de 8...10 cm grosime,
turnat la coronament
— desfundarea barbacanelor;
— reparaţii la corpul barajelor zidite cu mortar : astu-
parea fisurilor şi crăpăturilor cu montarea de martori, refa-
cerea rostuirii degradate, rezidirea pietrelor dislocate din pa-
ramentul barajului şi curăţirea vegetaţiei din rosturile zidă-
riei cu mortar ;
— repararea afuierilor la contrabaraj şi radier, pentru a
«vita subminarea barajului.
Canaiuri de scurgere. La întreţinereş acestora se exe-
cută :
— despotmolirea canalului de pămînt şi consolidarea
malurilor concave cu ajutorul unor pietre mici de lemn
154
(bile s a u pari împletiţi cu nuiele) de 0.50...1 m înălţime şi cu
o înclinare d e f e n s i v ă ;
— r e f a c e r e a rosturilor şi c u r ă ţ i r e a de v e g e t a ţ i e a ros-
turilor la c a n a l u r i p e r e a t e zidite cu mortar.
Din lucrările m e n ţ i o n a t e mai sus, în cadrul î n t r e ţ i n e r i i se
e x e c u t ă operaţiile indicate, însă n u m a i lucrări mici ca volum.
§ 5. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR UE ARTA PENTRU

CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
88) î n t r e ţ i n e r e a lucrărilor de c o m b a t e r e a lăsăturilor,

pungilor de balast şi alunecărilor in r a m b l e u r i
Lucrări şi amenajări pentru scurgerea apelor de supra-

faţă. î n t r e ţ i n e r e a platformei, banchetelor, taluzurilor, ş a n ţ u -
rilor de scurgere, rigolelor, şanţurilor de apărare, casiurilor,
constă în m e n ţ i n e r e a secţiunii şi p a n t e i a m e n a j ă r i l o r de
s c u r g e r e ; în î n l ă t u r a r e a obstacolelor c a r e împiedică s c u r g e -
rea liberă a a p e i ; cosirea ierbii de pe f u n d u l şanţurilor, re-
f a c e r e a părţilor d e g r a d a t e ale î m b r ă c ă m i n t e i ; înlocuirea b r a z -
delor a l u n e c a t e sau distruse ; r e p a r a r e a lăsăturilor la pereuri •,
r e f a c e r e a rostuielii ; înlocuirea pietrelor d e g r a d a t e şi f i x a r e a
celor dislocate ; a s t u p a r e a cu m o r t a r sau lapte de c i m e n t a
fisurilor şi c r ă p ă t u r i l o r ; s m u l g e r e a ierbii din rosturile nezi-
d i t e etc.
între\inerea acoperămîntului vegetal de protecţie. Asi-
g u r a r e a scurgerii apei superficiale prin n i v e l a r e a s u p r a f e ţ e l o r
din zona t e r a s a m e n t e l o r şi î n t r e ţ i n e r e a şanţurilor nu e s t e su-
ficientă, d a c ă nu se iau măsuri contra infiltraţiei apei în te-
rasament.
M ă s u r a generală, posibilă de realizat în orice condiţii şi
f ă r ă cheltuieli î n s e m n a t e , o constituie a c o p e r ă m î n t u l v e g e -
tal al taluzurilor, gropilor de î m p r u m u t , ş a n ţ u r i l o r şi al în-
t r e g u l u i teritoriu ce afectează t e r a s a m e n t e l e .
P e n t r u d e z v o l t a r e a mai i n t e n s ă a rădăcinilor, fapt de
c a r e d e p i n d e trăinicia brăzduirii, cosirea sau t u n d e r e a ierbii
t r e b u i e făcută cel puţin de 2...3 ori pe an.
R e p a r a ţ i a taluzurilor i n i e r b a t e se e x e c u t ă chiar la înce-
p u t u l primăverii. Lucrarea î n c e p e cu ridicarea brazdelor v e c h i
d i s t r u s e şi f ă r î m i ţ a r e a pe loc a pămîntului, d u p ă c a r e se
a p l a n e a z ă s u p r a f a ţ a taluzului, se b a t e şi se a c o p e r ă cu b r a z d e
proaspete. ^
155
La întreţinerea acoperămîntului format din brazde şi
carouri din gărdulette din nuiele împletite pe pari, se înlo-
cuiesc nuielele uscate cu altele proaspete, se bat pari noi în
locul acelora care nu s-au prins, după care se reface brăz-
duirea din interiorul carourilor.
Indicaţii pentru întreiinerea plantaţiilor sînt date la în-
treţinerea lucrărilor pentru combaterea alunecărilor în de-
bleuri (pct. 90).
întreţinerea drenurilor. Drenurile sînt construcţii c o m -
plicate şi inaccesibile examinărilor şi observaţiilor directe pe
întreaga lor lungime, care să dea indicaţii asupra stării lor şi
măsurilor necesare pentru buna lor funcţionare, de aceea
munca de revizie şi de întreţinere a personalului fără p r e -
gătire specială trebuie să fie îndrumată de inginerul princi-
pal, de şeful de secţie şi de specialiştii din cadrul Serviciu-
lui regional de întreţinere.
întreţinerea drenurilor se execută întotdeauna din aval
spre amonte, începînd cu capetele de dren (gurile de ieşire),
după care urmează puţurile de vizitare, apoi curăţirea rigo-
lelor drenurilor, după care urmează curăţirea din nou a pu-
ţurilor de vizitare şi a capetelor de dren. Se descrie mai d e -
parte modul cum se întreţin părţile constitutive ale drenu-
rilor.
a) Capetele de dren cu rigolele şi şanţurile, prin c a r e
se scurg apele ce vin din dren, se curăţă primăvara după to-
pirea zăpezii şi v a r a după perioadele de ploi i n t e n s e ; se
îndepărtează mîlul, noroiul şi corpurile străine aduse de apă
se repară zidăria capului de dren, se scriu din nou inscrip-
ţiile indicatoare ; se repară îmbrăcămintea şanţului prin care
sînt conduse apele ce vin din dren ,• se a m e n a j e a z ă şi con-
solidează taluzurile de lingă capetele de dren.
b) La puţurile de vizitare partea esenţială a întreţinerii
lor constaă în curăţirea depunerilor şi reparaţia îngrijită şi la
timp a zidăriei pereţilor şi fundului lor. Crăpăturile a p ă r u t e
trebuie închise u r g e n t cu mortar sau lapte de ciment.
Curăţirea de mîl se execută cel puţin o dată pe an în
primăvară — utilizînd în acest scop o instalaţie mobilă con-
stînd din vîrtej, cablu şi găleată.
După curăţirea puţurilor, chiar şi atunci cînd nu se ob-
servă fisuri, se verifică impermeabilitatea părţii inferioare
care are rol de decantor, închizînd capetele rigolelor din puţ
şi umplîndu-1 cu apă. Fundul decantorului şi pereţii se p o t
156
c o n s i d e r a impermeabili, dacă timp de 10... 15 min. nu se cons-
tată nici o scădere a nivelului apei.
Scările de fier dislocate se fixează din nou cu mortar
•de ciment, după ce se împănează bine cu pene de fier.
Capacele puţurilor care sînt de regulă din beton se re-
pară completînd eventualele rupturi.
Pentru a mări efectul drenurilor prin ventilaţie, puţu-
rile se ţin deschise din primăvară şi pînă în toamnă. Se re-
c o m a n d ă ca în locul capacelor să se a m e n a j e z e grătare de fier,
e v e n t u a l fixate cu lacăte, spre a împiedica aruncarea în pu-
ţuri a pietrelor, gunoaielor.
c) La drenurile propriu-zise întreţinerea constă în cură-
ţirea rigolelor, care se execută, fie pe întreaga lungime a dre-
nului, fie numai pe anumite porţiuni dintre puţurile de vizi-
tare, unde se constată că rigolele sînt colmatate. In v e d e r e a
curăţirii în bune condiţii a rigolelor, la construcţia drenuri-
lor se întinde între fiecare două puţuri vecine, o sîrmă gal-
vanizată de 0 6 mm, avînd capetele agăţate de vîrligele
a n u m e montate în pereţii puţurilor sau de scările de. vizitare
<fig. 64).
La începerea lucrărilor de curăţire, în puţul amonte se
leagă de capătul acestei sîrme o altă sîrmă mai subţire şi mai
flexibilă sau un cablu subţire de lungime egală cu de două
ori distanţa între cele două puţuri, plus adîncimea puţurilor
şi plus încă 5 m rezervă.
Trăgînd de capătul sîr-
mei din puţul aval, se a-
d u c e cablul în acest puţ
şi se leagă de vîrtejul in-
stalat deasupra lui, care a
servit la curăţirea puţu- t v ^ T ^ r w
lui. în puţul de amonte Sirmâ /
se leagă de cablu un şo- « j Cf
moiog de răchită sau de
c o a j e de tei sau un burete de sîrmă. Curăţirea rigolei se face
prin plimbarea şomoiogului în lungul rigolei, din amonte
spre aval, operaţie ce se repetă de 3...4 ori. Dacă şomoiogul
merge greu prin rigolă, el se trage înapoi şi se înlocuieşte cu
altul mai mic. Prima cursă a şomoiogului nu trebuie forţată,
altfel se riscă ca în interiorul rigolei să se formeze un dop
de mîl care se înlătură foarte greu.
157
După curăţirea unui tronson, cablul sau sîrma flexibilă
se înlocuieşte cu sîrmă veche de 6 mm sau, dacă aceasta
este mîncată de rugină, cu o alta în bună stare.
După curăţirea cu şomoiogul, operaţia de curăţire se
continuă cu spălarea cu apă a rigolei. Pentru aceasta se
închide capătul rigolei din puţul aval şi, după ce se ridică
puţin nivelul apei în puţul amonte, se scoate dopul din aval ;
apa trecînd cu viteză mărită spală rigola de eventualele re-
sturi de mii şi noroi.
Cînd rigola nu este aşa de murdară, se poate utiliza sis-
temul de curăţire cu ajutorul apei cu presiune. Capătul aval
al rigolei se închide cu dop, iar la cel din amonte se adap-
tează un tub cu cot, de acelaşi diametru cu al rigolei şi de
5...10 m înălţime. Tubul se umple pînă sus cu apă. Scoţînd
dopul din aval, apa trece prin rigolă cu viteză mult sporită,
putînd astfel antrena depozitele de mîl. La nevoie operaţia
se repetă. La utilizarea acestui sistem de curăţire trebuie avut
în v e d e r e că nu este bine ca rigolele să stea timp mai înde-
lungat sub presiune, întrucît apa din dren se poate infiltra
în terenul învecinat. Dacă se dispune de compresor, cură-
ţirea se poate executa cu ajutorul unui jet puternic de aer.
Cînd în drenuri nu există sîrmă permanentă, aşa cum
este cazul la noi, atunci se poate recurge la următoarele pro-
cedee :
— La drenurile la care apa curge permanent, curăţirea se
poate executa iarna, introducînd în rigolă un bulgăre de ză-
padă cam 3/4 din diametrul ei, sau chiar mai mic. Deoarece
acesta micşorează secţiunea de scurgere, viteza apei creşte
sub el şi prin aceasta se antrenează mîlul din rigolă. Dacă
se observă cumva astuparea rigolei, trebuie aşteptat un timp
pînă cînd bulgărele de zăpadă se topeşte sub acţiunea apei
şi secţiunea de scurgere se restabileşte.
— Pentru întinderea sîrmei între două puţuri vecine, la
drenurile cu rigolă puţin colmatată şi cu un debit mai m a r e
de apă, se recurge la un flotor, de care se leagă un şnur
de undiţă subţire şi rezistent. Cînd flotorul a j u n g e în puţul
aval, de capătul amonte al şnurului se leagă sîrma care ser-
veşte la curăţat. Cînd se lansează flotorul în rigolă, se dă
drumul la şnur treptat, treptat, urmărindu-1 atent ca să nu se
agaţe de pereţii rigolei. După terminarea operaţiei de curăţire
se introduce sîrma permanentă.
158
Se reaminteşte că după curăţirea rigolei se repetă CUM
ţirea puţurilor şi a capetelor de dren.
în cazul în care după curăţirea rigolei debitul drenu
lui nu creşte, sau cînd nu se reuşeşte să se cureţe rigola
dintre două puţuri vecine, atunci trebuie să se recurgă la
desfacerea drenului pentru a constata cauza : fie că rigola
este spartă şi pierde apă, fie că umplutura drenului este col-
matată sau că există un d o j de murdărie în rigolă. Dacă nu
există nici un indiciu asupra locului unde trebuie deschis dre-
nul, aceasa se face la mijlocul distanţei dintre puţurile vecine.
Starea materialului de umplutură dă indicaţie sigură asupra
c auzei : dacă interspaţiile dintre pietre sînt umplute cu parti-
cule de argilă, drenul este colmatat şi îiu poate funcţiona,-
dacă umplutura nu este colmatată, atunci cauza este ava-
rierea rigolei. In asemenea cazuri, reparaţiile se execută pe
bază de proiect în cadrul reparaţiilor capitale de primă
urgenţă.
Cînd drenul se deschide numai pentru desfundarea rigo-
lei, atunci umplutura se desface pînă la radier pe c lungime
de 1...3 m în funcţie de adîncimea drenului. Rigola se de-
g a j e a z ă la capete cu răzuitoare avînd coada cît mai lungă,
după care se continuă cu un fier de 8... 10 mm 0 După ce se
pătrunde pînă la puţurile de vizitare, operaţia continuă cu
sîrma flexibilă şi cu şomoiog. După curăţirea completă se
aşază umplutura la loc. Pentru a evita lăsături în umplutură,
se recomandă ca la aşezarea ei să fie bătută cu maiul.
d) Galeriile sau drenurile cu rigole de dimensiuni care
permit vizitarea lor, se curăţă de nămol direct cu lopata, ră-
zuitoarea etc.
Atunci cînd prin galerie se scurg cantităţi suficiente de
apă, operaţia de curăţire poate fi mult uşurată cu ajutorul
unor stăvilare provizorii; după ce se dă drumul apei acumu-
lată în spatele stăvilarelor, aceasta poate antrena depozitele
de nămol din galerii.
Piesele de lemn putrezite sau rupte se înlocuiesc. Gradul
de putrezire se stabileşte cu ajutorul unei scoabe ascuţite sau
cu burghiu.
Este bine să se păstreze pentru fiecare galerie 5...10 ca-
dre de lemn de dimensiuni corespunzătoare tipul galeriei.
Dacă se observă că pămîntul din spatele sprijinirilor este
antrenat, în special pe porţiunea galeriei de sub cale, inter-
spaţiile dintre sprijiniri se astupă cu cîlţi.
159
Cînd se constată că s-au format lateral goluri iniei, atunci
•se îndepărtează cu băgare de seamă unul sau doi popi din
dreptul acestor goluri, armind în prealabil provizoriu traver-
sele superioare şi inferioare ale acestor cadre. în dreptul spri-
jinirii desfăcute se aşază un panou de seînduri şi la adăpostul
lui se umple golul cu pămînt local, compactat.
în cazul cînd se descoperă goluri mari deasupra plafo-
nului galeriei, se consolidează sprijinirile, pentru a a preveni
surparea plafonului ,• cind există posibilitatea de a se dezveli
de sus galeria, golurile se umplu cu pămînt bătut.
Pentru a mări efectul de ventilare al galeriilor şi pentru
a prelungi durata lemnăriei de susţinere, în timpul verii go-
lurile de acces s elasă deschise, adaptînd la ele grătare.
întreţinerea contrabanchetelor. Constă în asigurarea scur-
gerii apei de pe platforma lor, ca să nu se producă infiltraţii,
care pot da loc la alunecări sau la înmuierea pămîntului din
care este construită contrabancheta şi chiar la înmuierea tere-
nului de bază.
Acest lucru se realizează prin menţinerea pantei transver-
sale a platformei contrabanchetei — de la rambleu spre cîmp
— de 2...4%. Se acordă atenţie doliilor formate la racordarea
taluzului rambleului cu platforma c o n t r a b a n c h e t e i ; orice de-
presiune sau crăpătură se astupă imediat.
întreţinerea chiuraselor. Infiltraţiile în rambleu sau semi-
rambleu, al cărui taluz este protejat de chiurasă, pot avea
ca efect mici alunecări în interiorul masei terasamentului, a-
luneaări care pot da naştere la burduşiri în chiurase. Prin
lucrările de întreţinere se urmăreşte în primul rînd asigurarea
scurc/erii apei ce aede direct şi ce vine de pe v e r s a n t spre plat-
formă. Aceasta se realizează prin curăţirea şi întreţinerea stă-
rii şanţului, mici plombări ale crăpăturilor din stîncă şi cap-
tări de izvoare de pe taluzul versantului,"curăţirea barbaca-
nelor şi drenurilor la zidul de sprijin de la baza chiurasei.
Se înlocuiesc pietrele degradate în zidăria chiurasei şi se
refac burduşirile mici .Aceste operaţii se execută cu multă
grijă spre a nu se provoca năruiri la bidăria chiurasei. înlo-
cuirea pietrelor degradate şi refacerea porţiunilor burduşite
se face cu împănarea îngrijită a pietrelor.
La chiurasele rostuite, rostuiala degradată se reface cu
mortar de ciment.
Zidurile de sprijin de la baza chiuraselor se întreţine
prin lucrările indicate la acest gen de construcţii.
160
întreţinerea zidurilor de sprijin. Zidurile de sprijin pot
fi menţinute în serviciu zeci de ani fără deteriorări şi reparaţii.
Totuşi pentru a descoperi şi înlătura la timp defectele
datorite omisiunilor la proiectare, greşelile de execuţie şi
aciţunii lente de d e g r a d a r e din partea agenţilor atmosferici,
zidurile de sprijin trebuie verificate periodic, dacă au apărut
crăpături, dacă sînt defecte in elevaţie, dacă drenul din spa-
tele zidului şi barbacanele funcţionează în condiţii satisfăcă-
toare şi dacă zidăria prezintă deformaţii, care se pot observa
în special la rosturile ce separă tronsoanele.
întreţinerea acestor construcţii constă din :
— îngrijirea elevaţiei prin reparaţia rosturilor şi feţii vă-
zute din beton şi prin repararea şi refacerea betonului de pro-
tecţie a armăturii.
— Curăţirea drenului din spatele şi a barbacanelor din
corpul zidului, precum şi curăţirea şi repararea rigolei din
faţa zidului şi a amenajărilor de scurgere din dreptul bar-
bacanelor.
a) Astuparea fisurilor şi crăpăturilor. Crăpăturile super-
ficiale care nu se măresc, se curăţă şi se închid, fie cu lapte
de ciment cînt sînt mici, fie cu mortar de ciment cu dozajul
de 1 : 1 pînă la 1 : 2. O închidere bună a crăpăturilor adînci
se realizează prin injectări cu lapte de ciment sub presiune.
Pătrunzînd în crăpăturile, porii şi cavernele zidăriei, laptele
de ciment le umple şi prin aceasta face ca zidăria să devină
monolită şi rezistentă şi să fie .ferită de infiltraţii.
Injectarea se face prin găuri de 0,20...0,30 m adîncime,
burate în zidărie, distanţe între ele cu 1,0...1,5 m în care
se introduc ţevi metalice de 2...3 cm 0 împănate bine cu
mortar în zidărie şi legate cu furtunuri de admisie a laptelui
de ciment sub presiune. în prealabil, zidăria se spală, mer-
gînd treptat cu spălatul de sus în jos. După spălare, crăpătu-
rile se închid cu mortar de ciment, lăsînd din loc în loc por-
ţiuni neînchise cu mortar, ci astupate cu material poros (cîlţi,
pînză de sac) pentru apermite ieşirea afară a aerului. Lap-
tele de ciment se prepară în proporţie de 1 : 2 pînă la 1 : 1
(ciment plus apă). Injectarea începe cu un amestec mai lichid,
majorînd treptat cantitatea de ciment. Este interzisă adăugirea
d" nisip în amestecul de ciment cu apă, întrucît nisipul ar
putea să împiedice pătrunderea amestecului în crăpăturile
mici. Laptele de ciment preparat, înainte de a fi introdus în
cilindrul de presiune al maşinii de injectat, amestecă bine
11 — tndr. rev. şi intreţ. lucrărilor artă 161

SI SG trece prin ciur fin. Injectarea se începe ] a o presiune
mică de 0.5...1 atmosfere şi se măreşte treptat pină la 4...5
atmosfere. Umplerea crăpăturilor se execută de jos în sus.
Atunci cînd crăpăturile continuă să se mărească, zidul de spri-
jin are nevoie de o examinare minuţioasă, pentru determina-
rea cauzelor şi stabilirea măsurilor de remediere.
b) întreţinerea elevaţiei constă în reparaţia micilor dete-
riorări provocate de dezagregarea pietrelor izolate şi a morta-
rului de rosturi, de cojirea betonului de elevaţie sau căderea
stratului de beton care protejează armătura, defectuos turnat.
Dezagregarea pietrei din parament se produce mai d e s
în partea de jos a zidului, lingă suprafaţa pămîntului mai des
în partea de jos a zidului, lîngă suprafaţa pămîntului şi lîngă
rigolele de scurgere. înlocuirea pietrelor se începe c u curăţi-
rea, spălarea şi stropirea cu lapte de ciment a golului ocupat
de piatra ce se înlocuieşte, apoi se aruucă în interior mortarul
de ciment în care şe fixează piatra nouă ; pînă la' întărirea
mortarului piatra se fixează cu pene de lemn sau fier bătute
în rosturi.
Repararea mortarului dezagregat la rosturi se face cu
mortar de ciment cu dozajul de 1 : . La zidăria de piatră
brută mortarul vechi, crăpat, măcinat sau desprins se înde-
părtează cu o scoabă, după care se spală suprafaţa de reparat,
iar piatra adiacentă rostul se udă bine, altfel ea absoarbe
apa din mortar şi acesta nu 'se mai prinde de zidărie. Peste
mortar se trece apoi cu un fier rotund pentru sclivisirea şi
trasarea rostului aparent. La zidăria aparentă, mortarul vechi
se curăţă cu o daltă, avînd grija de a nu ştirbi muchiil a
zidăriei; rostul se spală întîi cu apă, apoi cu lapte de ciment
turnat cu ajutorul unei pălnii, după care se umple cu mortar
nou aruncat din mistrie; rostuirea se face cu un fier de
formă specială, care îndeasă mortarul şi formează rostul de
adîncime necesară, (adin-
cimea rosturilor la zidăria
- J i i ^ Y aparentă s"> face de 3...5
cm). Fierul de rostuit se
udă mereu cu apă, ca ro-
—r* sturile să fie netede
-/v— (fig. 65).
Cavernele şi deterioră-
rile mici la zidurile de
65 beton ş". beton armat se
repară, începînd cu cu-
152
răţirea cu fierul a rosturilor de beton deteriorat şi cu frecarea
cu perii de oţel; scopul acestei operaţii este de a completa
curăţirea betonului şi a da suprafeţii lui asperitatea necesară
prinderii mortarului. Suprafaţa betonului astfel preparată se
splaă cu apă, apoi se stropeşte cu lape de ciment. Primul strat
de mortar, preparat cu dozajul de 1 : 1, se aruncă pe suprafaţa
betonului într-un strat de 5...7 mm grosime şi se lasă puţin
pînă începe să se întărească, fără a-1 netezi, după care se
completează pînă la grosimea necesară prin aruncări puter-
nice din mistrie şi se drişcuieşte la suprafaţă. Cînd completa-
rea cavernelor se face în cîteva straturi succesive de mortar,
fiecare strat nou se aruncă abia atunci, cînd cel precedent s-a
întărit puţin ca să fie capabil să susţină grundul nou aruncat.
Ca materialul nou completat să nu dea crăpături nedorită
contracţiei, este necesar ca în timpul prizei să fie menţinut
într-un mediu umed, acoperit cu saci umezi şi stropită cu
apă suprafaţa reparată.
La prepararea mortarului de ciment, nisipul şi apa
se dozează la volum, iar cimentul la greutate; apa se ia circa
15...20% din volumul amestecului de nisip şi ciment.
Tabela de materiale necesare la m3 de mortar de
diferite dozaje
Unitatea D o z a j u l
Materiale de măsură 1:1 1:2 1 :3 1 :4
Ciment kg 1 080 _730 500 380

m3 0,75 0,50 0,34 0.26
Nisip m3 0,77 1,04 1,06 1,06
Apă 1 300 240 190 170
c) Drenul din spatele zidului de sprijin măreşte stabili-

tatea acestuia (prin deplasarea în afară a punctului de apli-
caţie al împingerii pămîntului) şi scurge apa din masivul de
pămînt pe care-1 susţine. Infiltraţia apei în zidărie îi poate
cauza deteriorării serioase : dezagregarea mortarului sau be-
tonului, distrugerea zidăriei de pe urma îngheţului etc.
Apariţia petelor în elevaţie, care dă indicaţie de pre-
zenţa infiltraţiei în corpul zidului de sprijin, trebuie urmată
imediat de verificarea funcţionării drenului: curăţenia rigolei,
gradul de colmatare a zidăriei de umplutură şi a stratului fil-
trant, starea betonului, rigolei etc.
163
întreţinerea instalaţiilor de scurgere a apei constă deci
în menţinerea în stare de funcţionare a drenului din spate,
curăţirea barbacanelor şi reparaţii la tuburile de evacuare, re
paraţie şi curăţire a rigolei din faţa zidului.
Zidurile de sprijin executate din zidărie uscată nu au
nevoie de lucrări de întreţinere, în afară de refacerea micilor
burduşiri ale zidăriei şi, eventual, în asigurarea scurgerii apei
ce vine printre rosturile zidăriei.
89) întreţinerea lucrărilor de asanare a terenului de bază
La şanţurile de scurgere, lucrările de întreţinere constau

în menţinerea profilului lor şi înlăturarea obstacolelor,^ pentru
a avea asigurată o scurgere nestinjenită a apei.
La gropile de împrumut se a r a n j e a z ă pantele transversale
spre chiunetă, care Se întreţine cu un şant de scurgere. Dacă
şanţul sau chiuneta au praguri de rupere a pantei, se execută
reparaţiile mici necesare, pentru a opri orice început de de-
gradare.
La berme, se menţinea panta transversală de 2%.
La contrabanchete, se menţine panta transversală pentru
scurgerea apei, se umple depresiunile de pe platformă şi ta-
luzul lor, se asigură scurgerea totală a apei ce vine de pe
taluzul rambleului pe care-1 consolidează contrabancheta, se
refac micile deteriorări ale stratului vegetal de protecţie.
Dacă asanarea terenului de bază este făcută prin drenuri,
întreţinerea lor se face după îndrumările date pentru genul
acesta de construcţii.
90) întreţinerea lucrărilor de combatere a alunecărilor

în debleuri
La revizia tehnică (pct. 40) s-a arătat că lucrările de artă

care se execută pentru consolidarea terasamentelor în debleuri
s î n t : şanţuri de scurgere, şanţuri de creastă şi casiuri,. drenuri
de suprafaţă sau de adincime cu sau fără puţuri de vizitare,
drenuri-ecran, ziduri de sprijin şi, eventual, contraforturi din
pămînt ars.
întreţinerea acestor construcţii a fost tratată în capitolele
precedente, aici făcîndu-se numai o recapitulare în linii mari.
Pe lingă lucrările de întreţinere a şanţurilor, programate
după anotimpuri, operaţia de curăţire se mai repetă deseori
164
după f u r t u n i şi vinturi puternice, cînd în şanţuri se, adună
crengi şi frunze uscate care împiedică scurgerea apei. Mate-
rialele acestea antrenate de vînt, se scot din şanţuri şi se de-
pozitează pe locurile de unde nu ar mai putea fi aduse din
nou de vînt, iar uscăturile se ard, altfel se pot aprinde de la
scinteile locomotivelor.
Şanţurile de creastă (de apărare), fiind situate departe de
linie şi pe locuri mai puţin accesibile, se neglijează, atît la
revizie, cît şi la întreţinere. Ele însă au un rol foarte impor-
tant în menţinerea echilibrului unor m a s e . d e pămint în alu-
necare şi de aceea întreţinerii lor trebuie acordată o atenţie
specială. în cazuri de întreţinere nesatisfăcătoare a şanţurilor
de creastă, apa care stagnează în ele pătrunde în pămîntul din
zona taluzului, îl îmbibă şi provoacă alunecarea lui, cu conse-
cinţe grele pentru terasament (fig. 66). Pentru acest motiv
şanţurile de creastă trebuie curăţate cu îngrijire, stagnarea
apei sau încetinirea scurgerii ei nefiind permise.
O dată cu curăţirea şanţurilor de creastă se execută şi
micile reparaţii ale îmbrăcămintei lor ; se reface b'răzduirea
deteriorată a taluzurilor, se coseşte iarba de pe taluzuri şi
se taie cu rădăcină iarba crescută pe fund; la şanţurile pe-
r e a t e se face rostuirea degradată, se umple cu mortar sau
lapte de ciment crăpăturile, se completează zidăria pereului
care are pietre degradate sau lipsă.
La fel se repară cu atenţie crăpăturile îxi casiuri şi se fac
jnicile reparaţii la zidărie.
îlrrţdc Cmsţâ
/ osiupăi
VTST5-
Vi 65
întreţinerea dresurilor de suprafaţă sau de a d i n c i n e , cu

sau fără puţuri de vizitare, se rezultă la: curăţirea capetelor
de dren şi a şanţurilor şi rigolelor prin care se scurge apa
ce vine din dren,- curăţirea puţurilor de vizitare, reparaţia z\-
185
dăriei pereţilor şi fundului lor, în special pe partea inferioară
care serveşte de decantor, menţinerea în stare bună a scărilor
de scoborîre şi a capacelor,- curăţirea rigolelor de la baza dre-
nurilor, desfundarea lor şi refacerea porţiunilor mici crăpate
pe unde se produc infiltraţii; curăţirea unor porţiuni mici ale
umpluturii colmatate,- curăţirea, repararea şi completarea pie-
selor de susţinere la galerii, precum şi asigurarea unei venti-
laţii bune; menţinerea pantelor şi îmbrăcămintei de protecţie
a suprafeţii solului deasupra drenurilor, urmărind permanent,
dar în special după ploi, ca să nu se producă infiltraţii în
dren a apelor murdare de suprafaţă.
Drenurile ecran se întreţin la fel ca şi drenurile obişnuite.
Construcţii cu rezultate bune în combaterea alunecărilor
la debleuri sînt zidurile de sprijin combinate cu drenurile. în-
treţinerea lor se face conform indicaţiilor date la pct. 88,
pentru drenuri şi ziduri de sprijin.
S-a menţionat în repetate rînduri despre importanţa plan-
taţiilor în acţiunea de consolidare a taluzurilor. întreţinerea
plantaţiilor necesită cunoştinţa speciale, ea executîndu-se după
aceleaşi norme şi reguli ca şi perdelele de protecţie contra
înzăpezirilor. O îngrijire deosebită cer puieţii în primii doi ani.
în cazul plantaţiilor de pe taluzuri în alunecare, la între-
ţinerea puieţilor trebuie respectate anumite reguli speciale.
Este interzisă arătura completă terenului între rînduri. Pă-
mîntul se afinează în jurul fiecărui pom pe o suprafaţă de
50...80 cm diametru. între rînduri, care se situează la 2...3 m,
se lasă o fîşie de pămînt cu iarba neatinsă, care are ca scop
să apere de spălare suprafaţa terenului şi antrenarea pămîntu-
lui în timpul ploilor torenţiale şi în perioada topirii zăpezii,
în primii 3...4 ani, plivitul şi afînatul terenului în jurul puie-
ţilor se face de 5...6 ori pe an; puieţii uscaţi se înlocuiesc cu
alţii noi de aceeaşi specie.
91) întreţinerea lucrărilor de combatere a umflăturilor .
La revizia tehnică (pct. 41) s-a arătat că umflăturile se

manifestă în special în debleuri şi pentru combaterea lor se
execută drenuri de mică adîncime sub şanţurile de scurgere
sau alături de ele, cu sau fără înlocuirea materialului din
platformă printr-un material drenat.
Gînd se execută lucrări de racordare a cocoaşelor pe tera-
samentele de acces la poduri, calea pe pod se ridică pe toată
166
înălţimea cocoaşei, panta de racordare executîndu-se în afara
podului.
92) întreţinerea lucrărilor de combatere a surpărilor

şi prăbuşirilor
La căile ferate care străbat regiunile cu fenomene carstice

sau cu vechi exploatări miniere abandonate, lucrările de între-
ţinere a terasamentelor şi terenului din vecinătatea căii ferate
se execută cu multă atenţie şi îngrijire; lipsa de atenţie din
partea personalului de revizie şi întreţinere poate duce la
e v e n i m e n t e < u consecinţe catastrofale. Lucrările speciale de
t o m b a t e r e constau dinlr-o îmbrăcăminte elastică a şanţurilor
care să excludă oirce infiltraţie a apei.
Tipurile de hidroizolare a şanţurilor au fost arătate la
revizia tehnică (pct. 42).
întreţinerea hidroizolării fundului şi pereţilor şanţurilor se
execută permanent, fără aminări şi constă în astuparea crăpă-
turilor apărute, fie cu lapte sau mortar de ciment, fie cu paste
bituminoase sau amestecuri de nisip cu reziduuri de petrol,
după tipul îmbrăcămintei.
O menţiune specială pentru întreţinerea hidroizolărilor,
secţia de întreţinere este obligată să cunoască reţeta exactă
cu materialele şi modul de preparare a hidroizolărilor utili-
zate la fiecare lucrare din raza secţiei sale.
Cînd zona periclitată este consolidată cu drenuri de adîn-
< ime, prin care se captează şi se scurg apele subterane, între-
ţinerea lor se face după indicaţiile date la pct. 22 cu o grije
în plus ca funcţionarea drenurilor să fie sub observaţie
continuă.
93) întreţinerea lucrărilor de combatere a căderilor

de stînci şi de grohotişuri
La revizia tehnică (pct. 43) sînt arătate construcţiile ce se
execută pentru apărarea liniei contra căderilor de stînci şi de
grohotişuri :
— plombări cu beton ;
— împăduriri de versante şi lucrări anexe ;
— contrabanchete cu ziduri de mică înălţime la margine;
— b a r a j e de reţinere la baza versantelor ;
— b a r a j e de reţinere sau de dirijare la o înălţime conve-
nabilă pe versant, combinate cu contrabanchete ;
167
— tuneluri şi polate.
Indicaţiile detaliate în ce priveşte întreţinerea c o n s t r u c -
ţiilor de s c u r g e r e a apelor de suprafaţă, a plantaţiilor, a zi-
durilor de sprijin, — descrise anterior — sînt v a l a b i l e şi în
cazul lucrărilor ce servesc pentru c o m b a t e r e a căderilor de
stînci.
In cele ce u r m e a z ă se dau îndrumări speciale de întreţi-
n e r e pentru m e n ţ i n e r e a eficienţei acestor construcţii.
C o n t r a b a n c h e t e l e se c u r ă ţ ă sistematic de pietrele î n g r ă m ă -
dite, care împiedică s c u r g e r e a n o r m a l ă a apei şi î n r ă u t ă ţ e s c
condiţiile de r e ţ i n e r e a pietrelor ce cad de pe v e r s a n t e .
în spatele b a r a j e l o r de r e ţ i n e r e se m e n ţ i n e p e r m a n e n t un
spaţiu suficient de larg, astfel ca să fie capabil în orice mo-
m e n t să intercepteze pietrele în cădere. Pentru aceasta spaţiul
din spatele b a r a j u l u i t r e b u i e să fie c u r ă ţ a t periodic, păstrîn-
d u - s e p e r m a n e n t din înălţimea b a r a j u l u i o rezervă de cel pu-
ţin 1,0...1,5 m.
Spaţiul d e a s u p r a tunelului şi polatelor, c o n s t r u i t e special
p e n t r u a p ă r a r e a căii ferate, se curăţă de pietrele, blocurilor şi
grohotişurile c a r e ar p u t e a împiedica c ă d e r e a liberă a mate-
rialului şi prin aceasta să producă îngrămădiri m a s i v e de ma-
teriale d e a s u p r a acestor construcţii.
T o a t e deteriorările la construcţiile de a p ă r a r e , p r o v o c a t e
de blocurile în cădere, se r e p a r ă fără întîrziere. N e l u a r e a de
măsuri la timp d u c e la d i s t r u g e r e a totală a construcţiilor.
Zidăria de piatră sau de beton a b a r a j e l o r se întreţine în
b u n ă stare prin r e f a c e r e a rostuielii deteriorate, înlocuirea pie-
trelor d e z a g r e g a t e şi zidirea celor dislocate, p r e c u m şi prin
a s t u p a r e a crăpăturilor cu m o r t a r de ciment.
Se asigură s c u r g e r e a apei din spatele b a r a j e l o r de r e ţ i n e r e .
168
ANF.XA
NIFICAREA ŞI URMĂRIREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE

EENTĂ LA PODURI, TUNELURI ŞI APĂRĂRI ŞI CONSOLIDĂRI
TE TERASAMENTE
Pc linia de planificare, d i f u z a r e a şi u r m ă r i r e a p r e s t a -
>r la î n t r e ţ i n e r e a lucrărilor de artă se va f a c e pe baza obi-
;lor c o n v e n ţ i o n a l e (1 obiect de a r t ă c o n v e n ţ i o n a l = 0 , 0 1 8 1
c o n v e n ţ i o n a l i = 4 , 1 7 o a m e n i zile), c a r e v o r c o r e s p u n d e la
n u m ă r de oameni zile p r o g r a m a ţ i contabilizaţi e f e c t i v la
e ţ i n e r e a lucrărilor de artă.
în c e e a ce p r i v e ş t e p r o g r a m a r e a şi u r m ă r i r e a r e a l ă a
ărilor de î n t r e ţ i n e r e c u r e n t ă la poduri, t u n e l u r i şi r e s t u l
ărilor de a r t ă (drenuri, pereuri, diguri, b a r a j e , ziduri de
jin, curăţiri de stînci, curăţiri de albii, completări la an-
jmente), de la Serviciul L regional, la Secţia L şi district,
:um şi invers, se va f a c e n u m a i pe bază de d a t e reale, in-
dualizate pe lucrări şi stabilite în u r m a u n u i r e c e n s ă m î n t
are să p o a t ă fi v e r i f i c a t e în orice m o m e n t .
M a i jos, se dă o t a b e l ă de e c h i v a l a r e a prestaţiilor în
ăţi de artă c o n v e n ţ i o n a l ă şi în km convenţionali, p r e c u m
u m ă r u l de o a m e n i zile pe u n i t a t e a de prestaţie, t r a n s f o r -
ă în obiecte c o n v e n ţ i o n a l e .
Numărul Kilometri
Unitatea de obiecte conven- Numărul
Denumirea prestaţiei de măsură de artă ţionali co- de oameni
conven- respun zile
ţionale zâtori
1 2 3 4 5
Drenuri m2 0,5 0,01 2,10

Pereuri zidite m2 0,3 0 006 1,26
169
(continuare)
Numărul Kilometri
i Unitatea de obiecte conven- Numărul
<J Denumirea prestaţiei de măsură de artă ţionali co- de oameni
conven- respun zile
2 ţionale zători
0 1 2 3 i _ 5
Pereuri uscate .n2 0,2 0,004 0,84

4 Diguri, baraje, ziduri de
sprijin \ m3 0,5 0,01 2,10
5 Curăţiri de stinci km 75 1.50 315,00
6 Infrastructuri de zidărie buc. ob. 1 0,018 4,17
7 Infrastructuri de lemn ft 2,8 0,056 11,76
8 Podeţe tubulare m 0,5 0.01 2,10
9 Suprastructuri de lemn (ursi) m de urs 0,6 0,012 2,52
10 Platelaj de lemn m2 0,1 0,002 0,42
XI Platelaj metalic m2 0,1 0,002 0,42
12 Suprastructuri de zidărie
(bolţi, plăci) m2 0,2 0,004 0,84
13 Revizuire de poduri metalice t 0,3 0,006 1,26
14 Revizuire anuală de tabliere
din fier pudlat t 0,1 0,002 0,42
15 Revopsire poduri metalice m2 0,06 0,0012 0,252
16 Revizuirea tuneluri lor km 23,00 0,46 96,60
17 | Curăţirea albiilor m3 0,1 0,002 0.42
18 i Completări de anrocamente m3 0,1 ' 0,002 0,42
19 Lucrări diverse ce se cxe-
cută pe bază de deviz O. Z. 0,3 0,006 1,26
Se precizează că lungimea podeţelor tubulare se măsoară

t r a n s v e r s a l pe c a l e şi prin b u c a t ă o b i e c t la infrastructuri (fie
de zidărie, fie 'de lemn) se î n ţ e l e g e o parte c o m p o n e n t ă din
a c e a infrastructură (de e x e m p l u u n p o d e ţ c u aripi ş i radier
are şapte bucăţi obiecte, rezultate a s t f e l : două pentru c u l e e l e
propriu-zise, patru aripi şi u n a pentru radier).
170
TABLA DE MATERII
Pag.
Prefaţa 3
PARTEA I N T I I
REVIZIA TEHNICA A LUCRĂRILOR DE ARTA
Capitolul I
Revizia tehnică a podurilor
A. Poduri provizorii 6
§ 1. Infrastructura 6
1) Infrastructura din stive 7
2) Infrastructura din capre 7
3) Infrastructura din piloţi bătuţi 8
4) Infrastructura din căsoaie 10
§ 2. Suprastructura 10
5) Elemente comune la toate suprastructurile . . . .11
6) Suprastructura din grinzi de lemn 11
7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate 12
8) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atîrnate . 12
9) Suprastructura din grinzi metalice 13
10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile . . 13
B. Poduri semidefinitive cu caracter provizoriu . . . .14
11) Indicaţii generale 14
C. Poduri semidefinitive 14
D. Poduri definitive 16
$ 5 . Poduri definitive c u tabliere metalice . . . . . .16
14) Infrastructura 17
15) Suprastructura 17
171
Pag.
§ 6 . Poduri definitive din zidărie . . . . . . . 20
§ 7. Podeţe tubulare 21
Capitolul II
Revizia tehnică a tunelurilor

18) Cauzele degradărilor 23
19) Efectuarea reviziilor 24
20) Modul de examinare 29
Capitolul III
Revizia tehnică a terasamentelor şi a lucrărilor de artă

pentru apărarea şi consolidarea lor
A. Periclitarea terasamentelor 34
§ 1. Acţiunea apelor de suprafaţă 34
21) Afuierea <3ă--)
22) Eroziunea 35
23) Inundarea liniei de către apele de revărsare . . .37
24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi . . 38
§ -2. Acţiunea apelor subterane 39
25) Deformaţii în corpul rambleurilor 40
26) Deformaţii din cauza terenului de bază nestabil sub ram-
bleuri 44
27) Alunecări în debleuri 46
28) Umflături în' platformă 47
29) Surpări şi prăbuşiri 49
30) Căderi de stînci si de grohotişuri, avalanşe . . .50
B. Lucrări de artă pentru apărarea si consolidarea terasamente-
lor 51
§3. Lucrări de artă pentru apărări de terasamente . . .51
31) Lucrări pentru combaterea afuierilor 52
32) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin îmbrăcări de
maluri 55
33) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin apărări de
maluri 58
34) Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin, rectificări de
maluri, corectări de coturi şi regularizări . . . .63-
35) Lucrări contra inundării liniei de către apole de revărsare 66
J6) Lucrări de combatere a efectelor provocate de torente . 68
37) Lucrări pentru scurgerea apelor din ploi torenţiale sau de
lungă durată . . . .71
§ 4. Lucrări de artă pentru consolidarea terasamentelor . . 71
31) Lucrări pentru prevenirea şi combaterea lăsăturilor, pun-
gilor de balast şi alunecărilor în rambleuri . . .72
39) Lucrări de artă executate în cazul terenului de bază nestabil 85
172
/
Pag.
40) Lucrări de artă pentru combaterea alunecărilor în debleuri 86

41) Lucrări contra umflăturilor "7
42) Lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor . 88
43) Lucrări contra căderilor de stînci şi de grohotişuri . . 89
PARTEA A DOUA
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA
Capitolul I
%
întreţinerea pădurilor
A . Poduri provizorii .93

44) Infrastructura din stive 93
45) Infrastructura din capre 94
46) Infrastructura din piloţi bătuţi 9a
47) Infrastructura din căsoaie 100
48) Verificări şi dispoziţii comune 101
49) Suprastructura din grinzi de lemn 103
50) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate . 103
51) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atirnate . 104
52) Suprastructura din grinzi metalice (laminate sau nituite) . 104
53) Suprastructura din tabliere metalice demontabile . . 105
B . Poduri somidefinitive c u caracter provizoriu . . . . 107
Poduri semidefinitive 107
D. Poduri definitive 110
§ 5. Poduri definitive cu tabliere metalice 110
57) Infrastructura . . . I 110
58) Suprastructura 110
§ 6. Poduri definitive de zidărie 115
§ 7. Podele tubulare 117
\i Capitolul II
întreţinerea tunelurilor
5 1. In interiorul tunelului 119

61) Şanţuri 119
62) Barbacane şi rigole 120
173
Pag.
63) Infiltraţii 120

64) Nişe şi barbacane 121
65) Zidărie 121
66) Aerisire şi iluminare 122
§ 2. în exiteriorul tunelului 122
Capitolul III
întreţinerea terasamentelor şi a lucrărilor de artă

pentru apărarea şi consolidarea lor
A. întreţinerea terasamentelor 124

§ 1. Indicaţii cu caracter general 124
68) Aplanarea şi menţinerea în stare de curăţenie a primei
de balast 125
69) Aplanarea şi curăţirea banchetelor 125
70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şi debleuri . .125
71) Curăţirea şanţurilor de scurgere 127
§ 2, întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de suprafaţă 128
72) întreţinerea terasamentelor periclitate de afuiere . .128
73) întreţinerea terasamentelor periclitate de eroziuni . 131
74) întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de revărsare 132
75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi . 133
§ 3. întreţinerea terasamentelor periclitate de ape subterane . 134
76) Rambleuri periclitate de lăsături, pungi de balast şi alu-
necări . 134
77) Rambleuri cu deformaţii din cauza terenului de bază . 137
78) Debleuri periclitate de alunecări 138
79) Terasamente c u umflături î n platformă . . . . 140
80) Terasamente cu surpări şi prăbuşiri în platformă . .140
81) Terasamente periclitate de căderi de stînci şi de grohotişuri 141
B. întreţinerea lucrărilor de artă pentru apărarea şi consolidarea
terasamentelor 143
§ 4. întreţinerea lucrărilor de artă pentru apărări de terasamente 143
82) întreţinerea lucrărilor de combatere a afuierilor . . . 143
83) întreţinerea lucrărilor de combat?re a eroziunilor prin îm-
brăcări de taluzuri şi de maluri 146
84) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin a-
părări de maluri . . 148
85) întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin recti-
ficări de maluri, corecţii şi regularizări *. 151
86) întreţinerea lucrărilor de combatere a inundării liniei de
către apele de revărsare ale riurilor 152
87) întreţinerea lucrărilor de combatere a efectelor provocate
de torente 153
§ 5. întreţinerea lucrărilor de artă pentru consolidarea terasa-
mentelor 155
174
Pag.
88) Întreţinerea lucrărilor de combatere a lăsaturilor, pungilor

d e baliist ş i alunecărilor î n rambleuri . . . . 155
89) Întreţinerea lucrărilor de asanare a terenului de bază . 164
90) întreţinerea lucrărilor de combatere a alunecării în de-
bleuri 164
91) Întreţinerea lucrărilor de combatere a umflăturilor . 166
92) întreţinerea lucrărilor de combatere a surpărilor si pră-
buşirilor . .167
9.'î) întreţinerea lucrărilor de combatere a căderilor de stînci
şi de irohotişuri 167
Anexă. Pltinllir.irea şi urmărirea lucrărilor* de întreţinere curentă
la poduri, tuneluri şi apărări şi consolidări de terasa-
mente 16&
A = 03782 E = 15412
17

301 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

301 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

lucrarea a fost elaborată de :

Se numeşt revizie tehnică la poduri sau la alte lucrări

REVIZIA TEHNICA A PODURILOR

La revizia tehnică a unui pod, trebuie a v u t în v e d e r e

In general podurile provizorii sînt executate cu infra-

După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra-

2) Infrastructura din capre

Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate

REVIZIA TEHNICA A PODURILOR

La revizia tehnică a unui pod, trebuie a v u t în v e d e r e

In general podurile provizorii sînt executate cu infra-

După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra-

2) Infrastructura din capre

Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate

4) Infrastructura din căsoaie

După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro-

Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con-

6) Suprastructura din grinzi de lemn

La astfel de suprastructură se va observa :

4) Infrastructura din căsoaie

După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro-

Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con-

6) Suprastructura din grinzi de lemn

La astfel de suprastructură se va observa :

7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate

l.ti astfel de suprastructură se va observa :

8) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atîrnate

«>) Suprastructura din grinzile metalice (laminate sau nituite

La revizia acestui sistem de suprastructură se va observa :

10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile

B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER

11) Indicaţii generale

Podurile semidefinitive cu caracter provizoriu sînt acelea

Podurile semidefinitive au infrastructura construită în

12) Indicaţii generale

Revizia tehnică se face verificîndu-se:

13) Indicaţii generale

Suprastructura podurilor semidefinitive este în general

§ o. PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE

Podurile cu suprastructură metalică au infrastructura de-

La verificările ce se fac infrastructurii se vor respecta in-

Revizia tehnică a suprastructurii metalice se va face con-

— Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 17

16) Indicaţii generale

In general podurile definitive de zidărie sînt construite

17) Indicaţii generale

în general podeţele tubulare au deschiderile mici şi sînt

REVIZIA TEHNICA A TUNELURILOR

18) Cauzele degradărilor

Cauzele care intervin în degradarea tunelurilor sînt :

19) Efectuarea reviziilor

în interiorul tunelului. La revizia tehnică în interiorul

Acid sulfuric H,SO/( Cl2Mg Amoniac

— Dacă sînt libere, curate şi văruite nişele de refugiu

arcul de cerc gradat

n>rt rigla fixata de şuruburi ptr. osigurarea

Pentru executarea acestui aparat se alege un vagonet care

plaLformă, pentru lucrători şi material. Platformele vor fi la

I - Tndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 33