MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Şl TELECOMUNICAŢIILOR
DEPARTAMENTUL CAILOR FERATE

Pentru uz intern

Pentru a se asigura continuitatea şi siguranţa circulaţiei

trenurilor fără limitări şi restricţii de viteză şi de tonaj, pentru o
utilizare mai bună a lucrărilor de artă şi pentru a se mări durata lor
de serviciu, toate lucrările de artă trebuie menţinute continuu în bună
ÎNDRUMĂTORUL
stare prin supravegherea şi revizia lor periodică şi printr-o
întreţinere activă şi ştiinţifică. Numai astfel poate fi respectată una
din sarcinile fundamentale stabilită de Regulamentul de exploatare
PENTRU REVIZIA
tehnică, în care se prevede că „prevenirea apariţiei oricăror defecte
trebuie să fie preocuparea principală în munca personalului

SI ÎNTREŢINEREA
răspunzător pentru întreţinerea construcţiei sau instalaţiei
respective".

LUCRĂRILOR DE ARTĂ
Locurile unde s-ar putea ivi stricăciuni trebuie desco perite din
timp, anticipînd apariţia lor prin luare de măsuri preventive, iar
atunci cînd se constată defecte, acestea trebuie să fie îndepărtate în
timp util în cadrul întreţinerii curente.
Munca personalului însărcinat cu întreţinerea lucrărilor de artă
comportă două faze importante :
1) Depistarea preventivă a defectelor prin revizii perio dice
stabilite pe baza unui program bine studiat.
2) înlăturarea la timp a defectelor prin lucrări de în treţinere.
Îndrumătorul de fapt tratează probleme de revizie şi Întreţinere
a podurilor, tunelurilor, terasementelor şi lucră rilor de apărare şi
consolidare a terasamentelor (diguri, baraje, pereuri, saltele,
plantaţii, ziduri de sprijin, drenuri, şanţuri etc.). Aici sînt arătate :
scopul lucrărilor de artă încotro trebuie îndreptată atenţia la revizia
lor, fenomenele ce iau naştere la apariţia defectelor, modul de
prevenire şi căile ✓
practice pentru1960
înlăturarea lor.

3
EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR
 Necesitatea şl utilitatea Îndrumătorului în forma pre zentată au
ir/uliul din iaptul că literatura de specialitate de rair .«■<• dispune
tratează aproape exclusiv problemele de construcţii ale lucrărilor de
artă şi prea pulin sau de loc problemele reviziei şi Întreţinerii lor.

lucrarea a fost elaborată de :

Ing. N. Ciocîrlan . . . Coordonarea şi revizia generală

Ing. V. Ghimbăşeanu . . . Poduri

lng. D. Teodorescu . . . Tuneluri

Ing. I. Pozarimchin . . . Terasamente şi lucrări de artă

pentru apărarea şi consolidarea

lor.
Materialul care a servit la alcătuirea îndrumătorului a fost
extras din manualele de specialitate existente la noi în tară,
completat cu îndrumări practice acumulate din expe rienţă şi cu unele
tabele originale şi grupat pe genuri de
lucrări.
Considerăm că prin complexitatea problemelor pe care le
tratează îndrumătorul de fată va fi de real folos întregului personal
care are sarcina de a face revizia şi întreţinerea lucrărilor de artă.

4
 PARTEA ÎNTlI
REVIZIA TEHNICA A LUCRĂRILOR DE ARTA

Se numeşt revizie tehnică la poduri sau la alte lucrări de artă

verificarea amănunţită făcută de organele tehnice de specialitate a
tuturor elementelor constitutive ale unei lucrări de artă, cu scopul de
a constata starea lor, de a descoperi la timp toate deficientele şi de a
preveni orice degradare, astfel încît circulaţia să fie asigurată fără
întrerupere şi cu vitezele prescrise.
Reviziile tehnice la lucrările de artă se execută la ter menele şi
de către personalul fixat în Instrucţia pentru ter menele şi ordinea
reviziilor.
în afară de aceste revizii tehnice fixate pentru instrucţie, se mai
execută revizii tehnice de ordin, de către personalul tehnic de
calificare superioară din cadrul secţiilor de între ţinere, secţiilor de
poduri, serviciilor de întreţinere regionale, Direcţiei întreţinerii şi
Institutului de proiectări.
Reviziile tehnice trebuie făcute la toate lucrările de artă şi
anume :
— poduri ;
— tuneluri ;
— terasamente periclitate şi lucrări de apăsări şi conso lidări de
teramente.
Pentru a veni în ajutorul personalului care prin funcţiile ce
ocupă şi sarcinile pe care le primeşte are obligaţia de a face revizii
tehnice la lucrările de artă, se arată mai jos păr ţile constitutive mai
importante asupra cărora trebuie să se insiste mai mult, precum şi

5
 C A P I TO LU L I

REVIZIA TEHNICA A PODURILOR

La revizia tehnică a unui pod, trebuie avut în vedere starea

podului, vechimea lui, materialul din care este con struit şi modul
cum este construit.
Ţinînd seama de aceste caracteristici, se deosebesc urmă toarele
feluri de poduri :
— poduri provizorii,■
— poduri semidefinitive cu caracter provizoriu ;
— poduri semidefinitive ;
— poduri definitive : metalice, de zidărie şi tubulare.

A. PODURI PROVIZORII

In general podurile provizorii sînt executate cu infra structurile

din lemn, iar suprastructurile fie din lemn, fie din grinzi laminate,
pachete de şine etc.
Prin natura şi modul lor de construcţie, aceste poduri sînt
expuse la degradări premature sau accidentale, din care < «iu/Vi
revizia lor tehnică trebuie să fie riguros făcută în ter menele
prevăzute de instrucţii.

§ 1. INFRASTRUCTURA

După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

infrastructura din stive ; infrastructura din capre ;
infrastructura din piloţi bătuţi ;
5
 1) Infrastructura din stive

Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra turi
joantive şi suprapuse perpendicular un strat peste altul. Pentru a se
împiedica alunecarea straturilor între ele, se so lidarizează prin
dornuri şi buloane, sau cel puţin prin scoabe.
La revizia tehnică se vor avea în vedere următoarele :
— stabilirea terenului pe care sînt aşezate stivele, res pectiv
poziţia şi stabilitatea stivelor (să nu fie deplasate sau înclinate) ;
— dacă amplasamentul stivelor este pe teren slab sau într-un
curent de scurgere al apelor şi deci există pericol de afuiere a
terenului sub stive ;
— dacă materialul din stive este în bună stare şi dacă din cauza
cedării unor elemente nu sînt solicitate prea mult altele ;
— dacă elementele stivelor sînt corect montate pentru a putea
primi şi repartiza uniform sarcinile ;
— se va observa dacă elementele componente ale stivelor sînt
solidarizate între ele cu scoabe, buloane, dornuri etc., astfel ca să se
garanteze stabilitatea lor;
— dacă pernele de rezemare a grinzilor pe stive sînt montate
corect faţă de poziţia stivei şi dacă sînt în bună stare.
în cazul pernelor de formate din mai multe piese ansam- biate,
se va verifica justa lor aşezare, în măsura de a se a- sigura atît
rezistenţa cît şi stabilita tea lor.

2) Infrastructura din capre

Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate vertical
şi în general direct pe pămînt, care descarcă o infra structură (plină,
culee sau palee) defectă. La revizia ce li se face se vor observa,
următoarele :
— stabilitatea caprelor, dacă nu prezintă închlinări sau
denivelări;
— poziţia caprelor faţă de curenţii de apă şi scurgerea apelor,
în special cînd caprele sînt aşezate pe pămînt fără blocuri de beton
(se vor lua măsuri de deviere a apelor şi asigurare a caprelor) ;
— modul cum sînt protejate caprele contra gheţurilor, dacă
7
 C A P I TO LU L I

REVIZIA TEHNICA A PODURILOR

La revizia tehnică a unui pod, trebuie avut în vedere starea

podului, vechimea lui, materialul din care este con struit şi modul
cum este construit.
Tinînd seama de aceste caracteristici, se deosebesc urmă toarele
feluri de poduri :
— poduri provizorii,■
— poduri semidefinitive cu caracter provizoriu ;
— poduri semidefinitive ;
— poduri definitive : metalice, de zidărie şi tubulare.

A. PODURI PROVIZORII

In general podurile provizorii sînt executate cu infra structurile

din lemn, iar suprastructurile fie din lemn, fie din grinzi laminate,
pachete de şine etc.
Prin natura şi modul lor de construcţie, aceste poduri sînt
expuse la degradări premature sau accidentale, din care < «m/ă
revizia lor tehnică trebuie să fie riguros făcută în ter menele prevăzute
de instrucţii.

§ 1. INFRASTRUCTURA

După modul de construcţie al infrastructurii se deosebesc:

infrastructura din stive ; infrastructura din capre ;
infrastructura din piloţi bătuţi ;
0
 1) Infrastructura din stive

Stivele sînt grinzi sau traverse din lemn, aşezate în stra turi
joantive şi suprapuse perpendicular un strat peste altul. Pentru a se
împiedica alunecarea straturilor între ele, se so lidarizează prin
dornuri şi buloane, sau cel puţin prin scoabe.
La revizia tehnică se vor avea în vedere următoarele :
— stabilirea terenului pe care sînt aşezate stivele, res pectiv
poziţia şi stabilitatea stivelor (să nu fie deplasate sau înclinate) ;
— dacă amplasamentul stivelor este pe teren slab sau într-un
curent de scurgere al apelor şi deci există pericol de afuiere a
terenului sub stive ;
— dacă materialul din stive este în bună stare şi dacă din cauza
cedării unor elemente nu sînt solicitate prea mult altele ;
— dacă elementele stivelor sînt corect montate pentru a putea
primi şi repartiza uniform sarcinile ;
— se va observa dacă elementele componente ale stivelor sînt
solidarizate între ele cu scoabe, buloane, dornuri etc., astfel ca să se
garanteze stabilitatea lor;
— dacă pernele de rezemare a grinzilor pe stive sînt montate
corect fată de poziţia stivei şi dacă sînt în bună stare.
în cazul pernelor de formate din mai multe piese ansam- biate,
se va verifica justa lor aşezare, în măsura de a se a- sigura atît
rezistenţa cît şi stabilitatea lor.

2) Infrastructura din capre

Caprele sînt cadre din lemn, simple sau duble, aşezate vertical
şi în general direct pe pămînt, care descarcă o infra structură (plină,
culee sau palee) defectă. La revizia ce li se face se vor observa,
următoarele :
— stabilitatea caprelor, dacă nu prezintă închlinări sau
denivelări;
— poziţia caprelor faţă de curenţii de apă şi scurgerea apelor,
în special cînd caprele sînt aşezate pe pămînt fără blocuri de beton
(se vor lua măsuri de deviere a apelor şi a sigurare a caprelor) ;
— modul cum sînt protejate caprele contra gheţurilor, dacă
7
 Situaţia scurgerii apelor pe sub pod 111 raport cu pa- leele
şi anume :
să nu fi apărut între timp curenţi oblici care să so lii itc
paleele in mod defavorabil,•
să nu se fi schimbat între timp direcţia curentului princ
ipal, astfel încît acesta să curgă parale] cu axul podului şi deci
paleele şi culeele să fi colicitate transversal.
— Existenţa materialelor flotante care se proptesc în rea zeme
sau sînt încîlcite între piloţi (care vor trebui desprinse şi
îndepărtate).
4) Infrastructura din căsoaie
Căsoaiele sînt chesoane deschide din lemn, bine încheiate la
colturi şi umplute cu piatră brută. Ele sînt folosite în loc de palee
din lemn, în cazul podurilor provizorii.
La cercetarea lor sînt de observat următoarele :
— Dacă materialul lemnos (bile, dulapi) din care este con -
fecţionată căsoaia (chesonul), consolidările de lemn sau fier la
colţuri şi îmbinările sînt în bună stare.
— Dacă pereţii interiori cu rol de a consolida pereţii ex teriori
nu sînt putrezi şi pot să mai asigure redeformarea pe reţilor exteriori.
— Existenta şi starea elementelor componente ale per nelor de
rezemare.
— Dacă nu există goluri sub pernele de reazem şi, în caz
afirmativ cauzele care produc aceste goluri.
— Starea spargheturilor dacă există, sau a părţilor ascu ţite ale
căsoaielor care servesc în acest scop.
— Dacă pe perimetrul exterior al căsoaiei la bază, piatra In
formă de brîu este asigurată contra eroziunilor apei, aşa incit firul
principal al apei să nu ameninţe cu erodarea fun dului.
§ 2. SUPRASTRUCTURA
După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro vizorie
poate fi:
— din grinzi de lemn (urşi);
— din pachete de şine cu traverse rezemate ,•
9
 5) Elemente comune la toate suprastructurile
Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con statări
care sînt comune la toate suprastructurile arătate
mai sus :
— Starea nivelului liniei pe pod şi în afara podului.
— Modul de prindere, distanţa şi starea traverselor spe ciale pe
pod şi a celor de la capetele podului.
— Dacă supraînălţarea existentă la podurile în curbă co -
respunde razei şi vitezei respective a liniei.
— Existenţa şi starea platelajelpr, a trotuarelor şi a pa rapetelor.
— Existenţa şi modul de prindere a contraşinelor, nivelul şi
poziţia lor faţă de şine.
— Dacă există joante în cale în dreptul reazemelor care trebuie
să fie eliminate.
— Dacă axa podului (axa de simetrie a grinzilor de sub cele
două fire ale căii) coincide cu axa liniei sau este în limita
toleranţelor admise de instrucţie.
— Dacă suprafeţele orizontale ale pieselor sau locurile în chise
în formă de cutii, la noduri sînt curăţate de murdărie (praf, zgură,
pămînt, vegetaţie etc.).
— Dacă la podurile păzite sau la cele din apropierea can -
toanelor, există şi sînt complete instalaţiile contra incendiilor, în
special, la podurile mai mari de 100 m (lăzi de nisip, bu toaie cu apă,
căngi, topoare, tîrnăcoape etc.).
— Prezenţa în stare reglementară a indicatoarelor de restricţii
şi dacă se respectă restricţiile.
— Dacă se fac în mod conştiincios reviziile prescrise de
instrucţii şi dacă modul de întreţinere curentă este cores punzător.
Ţinînd seama de particularităţile fiecărui fel de supra structură,
la cercetările ce se fac se vor avea în vedere indi caţiile date la
fiecare dintre ele.

6) Suprastructura din grinzi de lemn

10
 Situaţia scurgerii apelor pe sub pod în raport cu pa leele şi
anume :
să nu fi apărut între timp curenţi oblici care să so lii ite
paleele in mod defavorabil,•
să nu se fi schimbat între timp direcţia curentului princ
ipal, astfel încît acesta să curgă parale] cu axul podului şi deci
paleele şi culeele să fi colicitate transversal.
— Existenţa materialelor flotante care se proptesc în rea zeme
sau sînt încîlcite între piloţi (care vor trebui desprinse şi
îndepărtate).
4) Infrastructura din căsoaie
Căsoaiele sînt chesoane deschide din lemn, bine încheiate la
colţuri şi umplute cu piatră brută. Ele sînt folosite în loc de palee
din lemn, în cazul podurilor provizorii.
La cercetarea lor sînt de observat următoarele :
— Dacă materialul lemnos (bile, dulapi) din care este con -
fecţionată căsoaia (chesonul), consolidările de lemn sau fier la
colţuri şi îmbinările sînt în bună stare.
— Dacă pereţii interiori cu rol de a consolida pereţii ex teriori
nu sînt putrezi şi pot să mai asigure redeformarea pe reţilor exteriori.
— Existenta şi starea elementelor componente ale per nelor de
rezemare.
— Dacă nu există goluri sub pernele de reazem şi, în caz
afirmativ cauzele care produc aceste goluri.
— Starea spargheturilor dacă există, sau a părţilor ascu ţite ale
căsoaielor care servesc în acest scop.
— Dacă pe perimetrul exterior al căsoaiei la bază, piatra In
formă de brîu este asigurată contra eroziunilor apei, aşa incit firul
principal al apei să nu ameninţe cu erodarea fun dului.
§ 2. SUPRASTRUCTURA
După natura şi modul de construcţie, suprastructura pro vizorie
poate fi:
— din grinzi de lemn (urşi);
— din pachete de şine cu traverse rezemate ,•
10
 5) Elemente comune la toate suprastructurile
Cu ovazia reviziilor tehnice se vor face următoarele con statări
care sînt comune la toate suprastructurile arătate
mai sus :
— Starea nivelului liniei pe pod şi în afara podului.
— Modul de prindere, distanţa şi starea traverselor spe ciale pe
pod şi a celor de la capetele podului.
— Dacă supraînălţarea existentă la podurile în curbă co -
respunde razei şi vitezei respective a liniei.
— Existenţa şi starea platelajelpr, a trotuarelor şi a pa rapetelor.
— Existenţa şi modul de prindere a contraşinelor, nivelul şi
poziţia lor faţă de şine.
— Dacă există joante în cale în dreptul reazemelor care trebuie
să fie eliminate.
— Dacă axa podului (axa de simetrie a grinzilor de sub cele
două fire ale căii) coincide cu axa liniei sau este în limita
toleranţelor admise de instrucţie.
— Dacă suprafeţele orizontale ale pieselor sau locurile în chise
în formă de cutii, la noduri sînt curăţate de murdărie (praf, zgură,
pămînt, vegetaţie etc.).
— Dacă la podurile păzite sau la cele din apropierea can -
toanelor, există şi sînt complete instalaţiile contra incendiilor, in
special, la podurile mai mari de 100 m (lăzi de nisip, bu toaie cu apă,
căngi, topoare, tîrnăcoape etc.).
— Prezenţa în stare reglementară a indicatoarelor de restricţii
şi dacă se respectă restricţiile.
— Dacă se fac în mod conştiincios reviziile prescrise de
instrucţii şi dacă modul de întreţinere curentă este cores punzător.
Ţinînd seama de particularităţile fiecărui fel de supra structură,
la cercetările ce se fac se vor avea în vedere indi caţiile date la
fiecare dintre ele.

6) Suprastructura din grinzi de lemn

11
 Milion pieselor metalice de legare, îmbinare etc. l»<H<i
parlile din lemn sînt protejate contra cărbunilor upi inşi (c pot cădea
de pe grătarul locomotivelor.

7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate

l.ti astfel de suprastructură se va observa :
Modul de alctătuire şi solidarizare ai pachetelor de şine,
numărul şinelor, tipul lor şi deschiderea teoretică, în i.iport cu
schema liniei şi cu viteza de circulaţie admisă.
— Trebuie respectate strict prescripţiile planurilor tip
I.P.T.Tc.C.C. pentru diversele deschider, planuri care au fost
difuzate la direcţiile regionale.
— Modul de rezemare a pachetelor de şine pentru a fi în
perfectă concordanţă cu prescripţiile proiectelor, în special să fie
asigurat nivelul şi stabilitatea pachetelor, atît în plan ver tical cît şi
în plan orizontal.
— Dacă axa de simetrie a pachetelor de şine corespunde cu axa
liniei pe pod sau este în limita toleranţelor admise.

8) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atîrnate

x
La revizie se va observa :
— Dacă execuţia corespunde planurilor aprobate.
— Sistemul de prindere a pachetelor de şine pe reazeme şi
modul de suspendare a traverselor căii de pachetele de şine.
— Modul de alcătire şi solidarizare a pachetelor de şine şi
deschiderile reale pentru a nu depăşi prescripţiile proiect- telor.
— Sistemul de sprijinire a pămîntului în spaţiile prote jate de
acest sistem de podeţe şi dacă materialul lemnos este în bună stare
şi asigură buna sprijinire a pămîntului.
— Starea traverselor suspendate de pachetele de şine (să nu fie
crăpate sau cu început de putrezire, nefiind admi se astfel de
traverse).
Se va da o atenţie deosebită traverselor care servesc de reazem
pentru pachetele de şine, atît din punct de vedere al stării
traverselor, cît şi din punct de vedere al rezemării lor pe terasament,
urmărindu-se menţinerea nivelului orizontal pe ambele fire.
12
• I <• m de lucru podul este format din pachete de şijie aşezate pe
traversele din linie situate în spatele culeelor, iar în drep- hil
podului traversele sînt atîrnate de pachetele de şine prin legături
metalice speciale.

«>) Suprastructura din grinzile metalice (laminate sau nituite

La revizia acestui sistem de suprastructură se va observa :
— Compunerea sistemului de grinzi care alcătuiesc ta- lilierul
metalic, numărul grinzilor, profilul, tipul de grindă •>i deschiderea
teoretică, să corespundă schemei admisă pe linia respectivă.
— Sistemul de asamblare a grinzilor, prezenta tuturor pieselor
componente, poziţia şi starea lor. Dacă buloanele sînt strînse.
— Existenţa şi starea jugurilor de solidarizare a grinzi lor de pe
un fir, precum şi a pieselor de solidarizare între grinzile din ambele
fire, precum şi respectarea distanţei de cel mult 1,50 m între juguri.
De asemenea existenţa şi starea contrafişelor (proptelelor) la
capetele grinzilor.
— Poza traverselor de pod, starea şi prinderea lor de grinzile
metalice. Se vor elimina toate cazurile în care lipsa de păsuire a
traverselor pe grinzile metalice se corectează cu pene între traverse
şi grinzi.
— Existenţa spaţiilor prescrise între capetele grinzilor şi
dispozitivele de oprire ale pămîntului şi balastului, precum şi intre
capetele grinzilor de la două deschideri succesive.
— Modul de rezemare al grinzilor, pentru a fi în per fectă
concordanţă cu prescripţiile proiectelor şi asigurarea nivelului.
— Existenţa şi starea parafumurilor, în cazul podurilor de
încrucişare sau pasajelor superioare, în special acolo unde
locomotivele staţionează sau fac manevră sub pod.

10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile

La revizie se va urmări:
— Existenţa şi starea tuturor elementelor constructive.
— Existenţa şi strîngerea buloanelor de asamblare.
— Elementele podului să nu prezinte lovituri sau în doituri
(voalări).
13
poz. 3.91), iar în planul orizontal tălpile tablierului să nu prezinte
coturi. Podurile demontabile au o săgeată (burtă) chiar sub greutate
proprie, întrucît la montarea tablierelor de montabile nu se va da
contrasăgeată. Talpa inferioară se va monta orizontal ; dacă se dă
contrasăgeată la montare, nu se mai potrivesc găurile elementelor ce
trebuie îmbinate şi nu se mai pot introduce buloanele de
solidarizare. Din această cauză dupa demontarea schelei de montaj
săgeata permanentă produce încovoierea tălpii în planul vertical
(tabliferul are burtă). La deschiderile mari această deformare este
clar vizibilă cu
ochiul liber. Limita de —pentru săgeata elastică arătată la
punctul 4 se măsoară de la poziţia tălpii luată sub sarcina per -
manentă, deci exclusiv săgeata permanentă luată de tablier la
ridicarea de pe schela de montaj.
— Starea şi poziţia reazemelor.
— Dacă gabaritul de liberă trecere este asigurat, în caz contrar
se va ţine seama de dimensiunile reale la transporta- turile cu
încărcăturile ce depăşesc gabaritul de încărcare.
— Dacă nu au prins rugina unele elemente şi în special
buloanele de asamblare.

B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER PROVIZORIU

11) Indicaţii generale
Podurile semidefinitive cu caracter provizoriu sînt acelea la
care suprastructura este provizorie, iar infrastructura este definitivă,
dar mai există cel puţin o palee provizorie. Revi zia infrastructurii
definitive se face la fel ca la podurile semi definitive, iar a celei
provizorii, ca şi a suprastructurii, se face ca la podurile provizorii.

C. PODURI SEMIDEFINITIVE
Podurile semidefinitive au infrastructura construită în stare
definitivă din beton, beton armat, cărămidă sau zidărie din piatră, iar
suprastructura provizorie din grinzi de lemn, pachete de şine, din
grinzi metalice sau tabliere demontabile.

14
 § 3. INFRASTRUCTURA

12) Indicaţii generale

Revizia tehnică se face verificîndu-se:

— Măsurile luate privind scurgerea apelor pe sub poduri şi
posibilităţile de afuiere descrise la pct. 3.
— Dacă zidăria din culee, pile, cuzineţi, aripi, radiere sau
sferturi de con este în stare bună şi nu prezintă fisuri, dis locări,
degradări sau tasări care produc crăpături în părţile componente ale
infrastructurilor sau ameninţă stabilitatea şi siguranţa lor
identificîndu-se cauzele şi evoluţia lor.
— Dacă rostuirea zidăriei de la culee, pile, aripi, sferturi de
con sau radiere nu este degradată sau nu a re lipsuri.
— Dacă nu există infiltraţii de apă în culee sau aripi care să
indice reaua funcţionare sau înfundarea drenurilor din spatele
acestora şi dacă aceste infiltraţii nu sînt din ape agresive care pot
cauza degradarea prematură a zidăriei, pe lîngă efectul îngheţului şi
desgheţului.
— Dacă apele, în amonte şi aval de pod, au asigurată scurgerea
normală, fără pericol de atacare a părţilor compo nente a
infrastructurii sau de colmatare a luminii podului.
— Dacă lucrările de apăsări existente la pod lucrează în condiţi
ifavorabile pentru pod.
— Dacă zidăria sau stratul de parament nu prezintă crăpături,
dislocări sau degradări, identificîndu-se cauzele.
— Dacă defectele constatate care nu pot fi înlăturate în cadrul
direcţiei regionale sînt ţinute sub supraveghere şi au fost luate
măsuri de consolidare provizorie în vederea asigu rării circulaţiei şi a
construcţiei.
— Dacă pernele de rezemare pe culee sau pile sînt aşe zate
conform instrucţiunilor din proiect şi reazemă just pe suprafaţa lor.
— Dacă poziţia infrastructurilor este perfectă şi nu pre zintă
înclinări, tasări sau deplasări de Ia poziţia lor iniţială.
— Dacă drenurile şi barbacanele din spatele culeelor sau
aripilor lucrează în bune condiţiuni, sau sînt î nfundate.

15
 Dacă nu există adunate şi proptite în zidăria prodului
corpuri plutitoare, gunoaie sau alte deşeuri care împiedică scurgerea
apelor. De asemenea dacă izolarea capacelor la ca mei i le de mine
asigură perfect nepătrunderea apei în interior.
Dacă nu staţionează apa deasupra cuzineţilor sau a
zidăriilor pe care sînt aşezate pernele de lemn.
Dacă sînt scări de acces pentru revizia infrastructurii.
Dacă în rosturile zidăriei nu a crescut vegetaţie.
§ 4. SUPRASTRUCTURA

13) Indicaţii generale

Suprastructura podurilor semidefinitive este în general

asemănătoare suprastructurii de la podurile provizorii, adică poate fi
din grinzi de lemn, pachete de şine, grinzi metalice laminate sau
nituite sau din tabliere demontabile.
Revizia tehnică a acestor stuprastructuri se va face după cum s-
a arătat la suprastructurile podurilor provizorii.

D. PODURI DEFINITIVE %
Podurile deifnitive au atît infrastructura cît şi suprastruc tura cu
caracter definitiv, indiferent de materialul folosit la construcţie.
Ţinînd seama de natura materialului şi de forma suprastructurii,
podurile definitive se grupează în :
— metalice,
— de zidărie (dalate, cu grinzi pretenisionate sau
simple, boltite, ovoidale etc.),
— tubulare,
— din lemn (podurile din lemn cu caracter defini
tiv sînt pe cale de dispariţie şi în orice caz,
pînă la înlocuirea lor completă, se vor trata
ca provizorii).

§ o. PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE

Podurile cu suprastructură metalică au infrastructura de finitivă

16
 14) Infrastructura

La verificările ce se fac infrastructurii se vor respecta in-

ilUdjiile date la revizia tehnică a infrastructurii podurilor
•cmidefinitive (pct. 12).

15) Suprastructura
Revizia tehnică a suprastructurii metalice se va face con- form
instrucţiunilor.
Se indică în mod special următoarele extrase :
— Starea normală a grinzilor principale — să nu aibă
deformaţii din cauza flambajului (şerpuirilor în plan orizontal).
— Starea normală a grinzilor cu inimă plină — să nu fie voc
late din cauza distanţelor prea mari între cornierele de intărire
verticală sau orizontală.
— Starea normală a tălpilor cu inimă dublă comprimate <Me
grinzilor principale, precum şi a montanţilor şi a diago nalelor
comprimate ale grinzilor cu zăbrele (să nu aibă părţi constitutive ale
barelor deformate din flambaj, din cauza in suficientei solidarizări
prin plăci şi zăbreluţe sau diafragme transversale).
— Starea normală a tălpilor superioare ale lonjeroanelor —
cînd lipsesc platbandele — să nu aibă îndoite sau plesnite aripile
cornierelor sub apăsarea traverselor. De asemenea în cazul prinderii
traverselor cu buloane verticale, găurite în . ripile orizontale ale
cornierelor să nu fie mult ovalizate .
— Să nu existe piese componente fisurate sau crăpate, aceste
defecte apărînd mai des la prinderea diagonalelor de (|usee, în
tălpile grinzilor cu zăbrele precum şi în cornierele de prindere a
lonjeroanelor de antretoaze.
— Să nu existe piese îndoite prin izbire, acestea întîlnin- du-se
mai des la montanţi şi ranforturile lor, diagonale şi riglele
superioare, precum şi la ranforturile superioare între Montanţii şi
riglele superioare.
Să nu existe încovoieri sub greutatea proprie la con-
Iravînturile superioare orizontale precum şi la cele dintre
lonjeroane.
— Să nu existe nituri lipsă sau slăbite, în special la prin derea
— Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 17
— Să nu existe gunoaie sau alte depozite de murdarii
depozitate pe părţile componente ale tablierelor, iar scurgerea apelor
din locurile în formă de cutii să fie asigurată.
Piesele metalice să nu fie ruginite, sau să prezinte cuiburi
de rugină sau vopsea.
— Aparatele de reazem să fie curate, fără rugină, bine vopsite,
cu excepţia rulourilor şi a suprafeţelor de rulare care nu trebuie
vopsite, doar unse subţire cu ulei.
Piesele aparatelor de reazem să 1111 prezinte crăpături sau
rupturi şi să aibă complet toate buloanele de fixare de tălpile
inferioare ale grinzilor sau de fixare a pendulelor sau rulourilor de
barale de legătură.
— Piesele componente ale aparatelor de reazem să nu fie
deplasate sau sucite, fugite, denivelate sau înţepenite. Se va cerceta
dacă mişcările de dilatatie ale aparatelor mobile sînt libere, tablierul
sau consolele lonjeroanelor să nu fie proptite în ziduri de gardă.
— La aparatele de reazem pendulare, pendulele să nu fie prea
înclinate (maximum 30° fată de verticală), iar înclina rea să fie sub
acelaşi unghi la toate pendulele.
— Balansierul superior să reazeme pe toate rulourile, iar
rezemarea tablierului să se facă perfect pe cele patru reazeme (să nu
existe ciocănirea aparatelor de reazem).
. — Poziţia balansierelor superioare fată de axa plăcilor inferioare
să fie corespunzătoare temperaturii ambiant e.
— Plăcile de plumb sub aparatele de reazem să fie com plete şi
să nu existe posibilitatea de stagnare a apei între marginea
aparatelor de reazem şi marginea cuzineţilor.
— Axa liniei pe pod să coincidă cu axa tablierelor şi cu axa
liniei de pe terasament.
— Pentru podurile în curbă distanta maximă între axa liniei şi
axa podului să fie V2 (f=săgeata curbei liniei, avînd drept coardă
lungimea tablierului) cu o tolerantă de + 10 mm. Excepţie de la
acest maxim sînt cazurile prevăzute chiar în proiectul p odului.
— Dacă şinele şi contraşinele pe pod sînt bune şi regle mentar
prinse pe traverse.

18
lilet şi bine strîns. De asemenea dacă lungimea de dilatare • ■sie
liberă, contraacul neprezentînd bavuraţii sau uzuri care M I
împiedice jocul normal.
— Dacă traversele sînt în bună stare şi prinderea lor de tnblier
este corectă, cu poza lor. reglementară şi buloanele complete.
— Dacă traversele de pe terasament la capetele podului sînt
pe distanţă de cel puţin 30 m la poza normală, bine bu- i<ite la
nivelul căii pe pod.
— Dacă distanţa între prima traversă pe pod şi cea de pe
terasament este reglementară şi jru degradează zidul de gardă.

— Dacă traversele cap de pod şi opritorul de balast sînt normal

montate şi lucrează corect.
— Existenţa platelajelor şi starea lor. Dacă în interiorul căii
există tablă striată, platelaj de lemn peste care s-a aşter nut stratul
reglemenar de pietriş curat în grosime de mini mum 8 cm sau platelaj
din plăci de beton.
— Existenţa parapetelor, starea şi poziţia lor reglemen tară.
— Dacă se găsesc adaosuri de lemn (pene) între traverse si
talpa superioară a lonjeroanelor pentru obţinerea nivelului, urmărind
ca acest sistem să fie urgent înlăturat. De asemenea se va observa ca
traversele prin chertare să nu reazeme pe contravinturile orizontale
ale lonjeroanelor.
— Existenţa şi starea instalaţiilor şi rechizitelor contra
incendiilor la podurile păzite sau la cele în apropiere de un canton.
— în cazuri podurilor de încrucişare sau a pasajelor su perioare
se va verifica dacă este asigurat gabaritul respectiv
dacă tablierele metalice sînt apărate de acţiunea fumului, prin
parafumuri (în special acolo unde se fac manevre sub pod).
— Podurile peste 50 m lungime trebuie să fie prevăzute cu
„nişe" (retrageri) la distanţe de 25 m alternativ pe o parte şi alta,
pentru a da posibilitatea ieşirii din gabarit la trcerea I renurilor.
Acolo unde nu sînt, se va propune crearea lor, dacă distanţ a dintre
grinzile principale (la cele cu calea jos) s.iu între parapete (la cele
cu calea sus) este sub 5 m.
Defectele privind revopsirea tablierelor metalice se vor liiita
19
 § 6. PODURI DEFINITIVE DE ZIDĂRIE 16)

Indicaţii generale

In general podurile definitive de zidărie sînt construite din

beton, beton armat, zidărie de piatră sau de cărămidă, atît
infrastructura cît şi suprastructura.
Din punct de vedere al modului de constr ucţie, suprastructura
poate fi din : dale, grinzi cu dale, bolţi sau grinzi din beton
prefabricate (monolite sau pretensionate).
La revizia tehnică va trebui să se cerceteze şi să se ob serve
următoarele :
— Starea zidăriei din infrastructuri şi suprastructuri, din
sferturile de con şi radiere, dacă nu există fisuri, crăpă turi, dislocări
sau părţi degradate, urmărindu-se cauzele şi stabilind gravitatea şi
măsurile necesare pentru asigurarea cir culaţiei şi a podului în
general.
— Starea zidăriei din zidurile întoarse, aripi, timpane, sferturi
de con şi radiere, dacă prezintă dislocări, fisuri, cră pături sau părţi
degradate, cauzele şi măsurile.
— Starea tencuielilor sau rostuirii pe toată suprafaţa zi dăriei,
dacă este degradată sau are lipsuri care pot avea con secinţe asupra
zidăriei.
— Dacă există infiltraţii de apă, în planşee, bolţi sau la
reazeme, ceea ce indică o proastă funcţionare a şapei şi sis temului
de drenare, gravitatea acestora, precum şi măsurile ce se impun.
— Dacă poziţia culeelor, pilelor, a bolţilor, a planşeelor
timpanelor şi aripilor este în perfectă stare şi nu prezintă înclinări,
tasări sau deplasări de la poziţia lor iniţială, con statate vizual fără
aparate.
— Dacă drenurile şi barbacanele pentru scurgerea apelor sînt în
bună stare sau sînt înfundate şi nu lucrează în bune condiţii.
— Măsurile de revizie privind scurgerea apelor pe sub poduri
şi posibilităţile de afuiere,sînt cele descrise la ari. 3.
— Dacă stratul de balast din linie este suficient de gros pentru
a nu transmite solicitări dinamice prea puternice planşeului sau
bolţii podului.
20
 § 7. PODEŢE TUBULARE

17) Indicaţii generale

în general podeţele tubulare au deschiderile mici şi sînt

construite fie din tuburi de beton, fie din tuburi metalice sau
din lemn.
La revizia tehnică se va observa :

:— Dacă tuburile sînt în bună stare (nu sînt degradate,

bisate, fisurate sau crăpate).
— Dacă secţiunea de scurgere este liberă şi nu sînt col-
matări sau depuneri care împiedică scurgerea apelor.
— Existenţa şi starea timpanelor, sferturilor de con sau
tiripilor, radierului, precum şi starea zidăriei, a tencuielilor
sou rostuirii, în amonte şi aval la capetele podeţelor. Lipsa
timpanelor la capete, în amonte şi aval, la podeţele care au
■ivut timpane, se consideră deficienţă mare şi se va urmări
remedierea.
— Dacă există pericol ca apele să afuieze zidăriile de
mai sus.
— Dacă în amonte şi în aval scurgerea apelor este asi-
gurată astfel ca podeţul tubular să lucreze în bune condiţii.
v
— Dacă deasupra tuburilor sau sub ele, s-au format go-
luri în terasement care să prezinte pericol de surpare.
— Dacă terasamentul de deasupra tuburilor este sufi-
(ient de ros (cel puţin 50 cm), pentru ca trepidaţiile să nu
producă o degradare prematură a tuburilor.
— In cazul tuburilor metalice (Arco sau simple) se va
verifica dacă tuburile prezintă deformaţii anormale cu ten-
dinţa de obstruare a secţiunii de scurgere.
— Dacă la îmbinarea a două tuburi sînt produse denive-
lări din tasare neuniformă şi care pune în pericol stabilita-
tea podeţului prin infiltrarea ape'or în terasament.
— Dacă la capete, în amonte şi în aval, tuburile sînt bine
încastrate în zidărie sau există pericol ca apa să se scurgă
prin exteriorul tubului.
21
— Dacă există pericol ca apele să afuieze cadrele sau radierul.
— Dacă există caverne în terasament provenite din scur gerea
terasamentului prin eventuale goluri* ale crăpăturilor.
— Dacă părţile care susţin şi protejează terasamentul au
materialul lemnos complet şi în bună stare.
Ca măsură generală pentru toate categoriile de poduri se va
verifica dacă accesul la poduri este asigurat prin scări astfel ca
personalul însărcinat cu reviziile şi controlul lucră rilor de artă să
poată uşor ajunge la aceste lucrări.

22
 C A P I TO L U L I I '

REVIZIA TEHNICA A TUNELURILOR

18) Cauzele degradărilor

Cauzele care intervin în degradarea tunelurilor sînt : npele,

calitatea zidăriei şi fumul.
Aceste cauze apar în timpul exploatării, provocate de uzură sau
se menţin de la construcţie, datorite condiţiilor geologice
nefavorabile, materialelor de construcţie necores punzătoare şi
execuţiei neconştiincioase a lucrărilor.
Apele. Apele de suprafaţă de deasupra tunelului se pot infiltra,
prin pămînt, spre extradosul tunelului sau se pot < urge spre
capetele tunelului, putînd produce diferite dete- i înrări.
Apele subterane pot pătrunde la extradosul tunelului sau pol
degrada taluzurile debleurilor de la capetele tunelului, • itunci cînd
natura terenului permite-circulaţia apelor, prin el.
Apele ce ajung la extradosul tunelului, prin porii rocilor
permeabile sau prin fisuri mai mult sau mai puţin pronun- l'ite, s;
infiltrează, prin rosturi, la intrados, putînd deteriora idăria şi
mortarul sau căzînd pe cale şi producînd gheţuri lama.
Calitatea zidăriei tunelului. Zidăria necorespunzătoare, il.ilorită
fie execuţiei, fie calităţii materialelor întrebuinţate, poate fi de
asemenea cauza unor serii de defecte la construc ţia tunelului.
Fumul "m tunel. Fumul încărcat cu bioxid de sulf oxi dează
infiltraţţiile de apă şi grăbeşte deteriorarea zidăriei tu

23
nelului şi suprastructurii căii. Efectul dăunător al fumului este
resimţită de personalul de locomotivă, precum şi de cei ce lucrează
în tunel.

19) Efectuarea reviziilor

în interiorul tunelului. La revizia tehnică în interiorul tunelului
se va observa :
— Dacă şanţurile de scurgere longitudinale, rigolele
transversale, capacele de vizitare şi barbacan?le sînt vizibile,
normal prin ele (fig. 1). Atunci cînd tunelul are o pantă conti nuă,
apele din şanţurile de scurgere alo debleului din amonte trec prin
şanţurile de scurgere al3 tunelului putindu-le în funda. în acest caz,
la intrarea în tunel, trebuie să existe ne apărat puţuri de decantare
care trebuie să fie întreţinute.
— Dacă apele ce se scurg prin barbacane sînt limpezi sau
încărcate cu material în suspensie, precum şi aprecierea de bitului şi
a temperaturii lor. în acest ultim scop se va efec tua un plan de poză
cu arătarea barbacanelor şi rigolelor res pective, numerotate pe plan
şi însemnate pe teren prin ca pacele de vizitare sau cu piese metalica
cimentate pe pere,ii tunelului. Debitul va fi apreciat şi în şanţurile
de scurgere Ia ieşirea lor, pe la capetele tunelurilor. Se va compara
acest debit cu suma debitelor rigolelor. Aprecierea debitului în ri -
gole ne dă o ideea asupra cantităţii apelor strînse în spatele inelelor,
iar gradul de limpezire arată dacă este sau nu posi bil să se fi format
goluri în spatele tunelului în cazul că pă- mîrtturile de aici sînt
nisipoase sau nisipo-argiloase.

— Dacă sînt infiltraţii de apă pe intrados, se va ccr eta

intensitatea, continuitatea, întiderea, poziţia şi provenienţa lor (din
apele subterane, sau din cele de deasupra tunelului). Prin trimiterea
unor probe de apă la laborator se poate con stata şi agresivitatea lor,
în ceea c? priveşte degradarea mortarului. Judecarea rezultatului de
la laborator se poate face pe baza tabelei do la pag. 26.
— Iarna se va constata dacă infiltraţiile nu produc ghe- îuri la
intrados, care să micşorează gabaritul şi să stînjeneas- că circulaţia.
— Dacă balastul căii nu este colmatat, iar materialul lem nos şi
metalic al căii nu este deteriorat de apele ce cad din in filtraţiile de
pe intrados.

24
 Deosebit de nocive N o c i v e I n o f e n s i v e

Acid sulfuric H,SO/ ( Cl 2 Mg Amoniac

Acid clorhidric HC1 Cl 2 Fe N H3

Sulfaţi : Na,SO ; Gips SOţCa Baze caustice :

SO-.Mg ; SO<Fe Acid sulfuros NaOII, KON

Sărurile amoniului H 2 S0 3 =SG,+HjO Cloruri bazice :

N H«C1 Clorură de calciu KC1

Hidrogen sulfurat CaCl 2 Carbonaţi

HjS Acid carbonic liber

Alaun i CO,

Fenol C 6 H 5 OH Magnezi»

Grăsimi Grăsimi organice

Arizi humici Ape murdare

— Dacă sînt libere, curate şi văruite nişele de refugiu mici

pentru adăpostirea personalului (existente din 50 în 50 m la
tunelurile peste 100 m lungimea) şi la fel cele mari, pen tru
adăpostirea vagonetelor, materialelor şi uneltelor (existente din 300
în 300 m la tunelurile peste 600 m lungime).
— Dacă zidăria tunelului este în bună stare sau prezintă
degradări, exfolieri, măcinări etc. ceea ce arată că este exe cutată din
materiale necorespunzătoare : cărămidă, piatră slabă, gelivă etc. De
observat că nişele constituie puncte slabe ale zidăriei.
— Dacă şapa şi salteaua de piatră de la extrados există, sînt
bine executate, sau sînt degradate. în acest scop se vor observa
infiltraţiile pe intrados, funcţionarea barbacanelor şi cum sînt
repartizate debitele prin barbacanele respective.
— Dacă rosturile sînt în bună stare sau sînt deteriorate; dacă
mortarul din ele nu este măcinat şi spălat, iar bolţarii nu sînt
dislocaţi.
— Dacă au apărut fisuri sau crăpături prin zidărie sau prin
rosturi (deschiderea rosturilor) datorită zidăriei slabe, execuţiei de
proastă calitate şi infiltraţiilor de apă. Cînd apar crăpăturile, se vor
pune imediat martori, notîndu-se poziţia şi data punerii lor,
trecîndu-se "în dosarul tunelului aceste date. Dacă prima serie de
martori crapă se va pune a doua serie, pe care se va nota deasemenea
dată aşezării lor. Cră- parea primei serii de martori arată că există o
26
 H"l, deci trebuie să se ia măsuri de cintrare, anunţînd şi fo-
iil<- superioare. Dacă crăpăturile se măresc, dacă apar altele
t, paralele sau înclinate pe primele, însoţite eventual de
i >«liirea sau exfolierea bolţarilor din zonele de compresie
i Inelului, atunci situaţia trebuie considerată ca gravă, cir-

i i i.iţM să fie închisă şi să se ceară avizul specialiştilor.

Dacă au apărut burduşiri, tasări sau retrageri în boltă

iii pereţi, din cauza zidăriei slabe sau a presiunilor terenu-
i in special la tunelurile de coastă sau cele construite în
ii iiuri instabile. Se urmăreşte deformarea (conform art. pre-
iii «• «tont) şi dacă se continuă, se convoacă imediat comisie su-
ciloară de cercetare a situaţiei. Pot fi unele retrageri în
uliii sau pereţi rămase de la construcţie. La acestea se ve-
lllii ,1 doar gabaritul.
Dacă radierul există şi este în bună stare. în caz că
111 in 'Iul nu are radier se va observa efectul asupra căii (de-
nivelări, împotmoliri). Dacă radierul se deteriorează, apele ce
(irtliiind prin crăpăturile formate pot ajunge la baza funda-
ţii i, slăbind-o.
— Dacă tunelul n-are radier şi platforma este de natură
itn|iloasă, aceasta ar putea fi muiată de apele ce ar pătrunde
>iin spatele tunelului, făcînd ca balastul să se amestece cu
nii|ll(j şi linia să capete denivelări. Dacă în spatele zidăriilor
i. ipluşelilor) tunelului nu s-au format cumva goluri ceea ce
.11 prezenta un pericol pentru stabilitatea construcţiei. Con-
i.il.irea acestor goluri se face prin ciocănirea zidăriei de pe
in-la vagonetului de verificare (vezi pct. 20). Acolo unde su-
lele sînt înfundate, se marchează cu vopsea şi se stabileşte
upraveghere mai atentă. în cazurile grave, direcţia regio-
■ -•i.i sesizează imediat Direcţia întreţinerii şi Intitutul de
in încetări.
Dacă portalurile şi capetele frontale ale tunelurilor
27
faţă de axa tunelului (intrare-ieşire) şl să se observe timpul în care
iese fumul din tunel, aşa ca aerul să poată fi respirabil, după trecerea
unui tren, ţinînd seama de felul trenului, sen sul de circulaţie, direcţia
şi intensitatea vîntului, direcţia pan tei şi lungimea tunelului. In ceea
ce priveşte circulaţia, se pot face studii locale de către delegaţii L şi
T spre a stabili cum să procedeze mecanicii, pentru ca la trecerea
prin tunel să se scoată cît mai puţin fum. Pentru cazurile complicate
se cere- prin Direcţia întreţinerii ca studiile să fie făcute de Institutul
de proiectări, trimiţîndu-se toate datele arătate mai sus.
— Dacă nu apar gaze subterane în tunel, ceea ce ar pre zenta un
pericol de explozie sau aprindere şî o acţiune vă tămătoare asupra
organismului omenesc şi chiar asupra zi dăriei şi suprastructurii căii.
— Dacă nu sînt defecte la diferitele instalaţii pentru ilu minat şi
aerisit ce ar putea cauza greutăţi în circulaţie şi la întreţinerea
tunelurilor.
Este de menţionat că la tunelurile peste 800 m lungime, '
aerisirea naturală nu mai poate avea efect şi se impune ven tilaţie
artificială, iar tunelurile peste 300 m lungime este bine i să fie
iluminate electric.
în exteriorul tunelului. La revizia tehnică în exteriorul, tunelului
se va observa :
Dacă şanţurile de scurgere, deoparte şi alta a tunelu lui, sînt în
bună stare şi sînt curăţite, dacă pereţii şanţurilor nu sînt deterioraţi,
crăpaţi etc. şi dacă apele sînt stînjenite în scurgerea lor sau dacă se
infiltrează în terasament.
— Dacă apele sau grohotişurile de pe versant şi de pe tu-1 noi
nu se scurg peste portal sau peste zidurile de sprijin în linie de
şanţuri. Aceste scurgeri pot fi cauzate de starea dej dezechilibru a
stîncilor şi grohotişurilor pe versant, precum şi i de lipsa sau
deteriorarea şanţurilor de colectare de deasupra tunelului.
— Dacă sînt mişcări de teren sau alunecări de suprafaţă pe
taluzurile debleului de la capete.
— Dacă zidurile de sprijin de la capetele tunelului nu sînt
deteriorate şi dacă sînt suficient de înalte ca să poată] opri căderea
în linie a apelor cu pămînt şi grohotişuri.
— Dacă sînt în bună stare amenajările scurgerii apelor de
deasupra tunelului şi dacă apele nu se infiltrează r .umva spre

28
 20) Modul de examinare
■>pre a se putea face revizia, cercetarea şi constatările ne-
mumc fn tunel, precum şl notările defectelor în fişe, trebuie
li» /n-ntru fiecare tunel să existe numerotarea inelelor, pe pe-
m\t In caz că nu există, această numerotare se va efectua în
Wniliil următor :
l'c peretele din dreapta, în sensul kilometrajului, la în-
Pputul fiecărui inel sau al fiecărei distante de 10 m (în cazul
flii'lurilor săpate în stîncî şi cele care n-au inele vizibile), la
'>() in de la nivelul traversei, se va marca numărul inelului
■iu clecametrul respectiv, cu cifre metalice de dimensiuni
f/i .10 cm şi b=20 cm. Fiecare cifră se va fixa în zidărie prin
' f i m taţi metalice şi mortar de ciment. Fiecare număr va fi
iplasat în mijlocul unui pătrat de 1,00X1.00, spoit în alb,.
Biit (ifrele în negru. Pentru vizibilitate, la trei luni, se va
fiu spoirea pătratului odată cu marginile nişelor.
r i g l ă gradata

arcul de
cerc
gradat
n > r t rigla f i x a t a d e
şuruburi ptr.
m orizontala osigurarea
'i castra ptr 'işcârii riglei in lungul ei

^şurubul bucşei ptr.

asigurarea

Pentru executarea acestui aparat se alege un vagonet care bă

un joc al roţilor, faţă de şină, cît mai mic. Acest va- l va fi
destinat numai pentru asemenea operaţii. Pe plat-

29
toi mo vnţ|nni'tulul «te monton/.fl un mic eşafod, care IIHMI

ţlll* aparatul cu capAtul Ieşit din platforma vagonetului

montat cu axa pe direcţia axei tunelului. La capătul axei s
montează un dispozitiv (portriglă) prevăzut cu un şurub, car
nsigurA mişcarea riglei în lungul ei. Rigla este gradată în am
bele sensuri. Ea se poate mişca şi transversal pe axa tunelu

lui împreună cu axaorizintală de rotaţie, care se poate bloca

intr-o poziţie oarecare, cu ajutorul unei bucşe cu şurub. U
arc de cerc, în formă de raportor, este . fixat apropiat de ri
glă cu centrul în axa orizontală de rotaţie, dar în poziţi
fixă pe eşafodaj şi perpendicular pe axa tunelului, cu scopu
ca atunci cînd rigla fixată — pentru a se citi pe ea dis
tanţa de la axa orizontală la intrados — să se poată citi şi
unghiul pecare-1 face direcţia riglei cu orizontala. La celălal
capăt al platformei se aşează o contragreutate pentru a asi-
gura stabilitatea vagonetului. înălţimea h a axei orizontale
de rotaţie, deasupra feţelor superioare ale şinelor, se ia aşa fel
ca rigla să poată face toate mişcările necesare citirii punc-
telor pe intrados. îngeneral această înălţime corespunde cu
aceea unde lăţimea secţiunii tunelului este maximă.
Aceste măsurători se fac cel puţin odată la trei luni. La
tunelurile la care gabaritul de liberă trecere este afectat de
unele deformaţii apărute după construcţia tunelului. Servi-
ciul L regional poate prescrie o supraveghere mai atentă şi
intervale mai mici (la doi ani, anual sau de mai multe ori pe
an). Pentru asecompara între ele, măsurătorile se fac tot-
deauna în aceleaşi secţiuni, fixate prin distanţe, faţă de capă-
aul dinspre intrare al inelului şi distanţa acestui inel faţă de
intrarea tunelului (fig. 3). De asemenea, înaintea oricărui mă-
surători, linia va fi adusă la acelaşi nivel şi poziţie faţă de
axa tunelului, după martorii metalici fixaţi în partea de jos
a zidului drept.
30
 F I Ş A
'"âsufrfni iintrarfosjlui | C fyreiyi
l i n i a ............................ k m ...........................................

Sect. transversala
S f c t longitudinală
rTmrv'

aaiEFinnn

f undat

Distan
tele de la
forma superioară este mai mică şi aşezată la o înălţime aşa
fel încît de peea să se poată lucra la orice punct din partea
superioară a boltii. Contravînturile se vor face transversal
tunelului numai la cele două capete ale schelei, iar longitu-
dinal, numai pe axa schelei, pentru a avea loc disponibil pe

Sein dură
<
fi

[â i

V/ acces j H.y
'

plaLformă, pentru lucrători şi material. Platformele vor fi la

distantele arătate în schiţă, faţă de pereţii tunelului şi în aşa
fel încît, pe lîngă schelă, să poată trece lucrătorii, iar de pe
platformă să se poatăajunge uşor la pereţii tunelului. Plat-
formele sînt formate din longrine transversale, pe care rea-
zemă dulapi, în sens longitudinal. Totul se prinde în cuie !
Cadrul schelei se prinde cu buloane de platforma vagonetu-
lui, care la rîndul ei se prinde de cuzineţi. Aceştia vor fi
prinşi la partea de jos cu o brăţară şi balamale.
Pentru examinarea tunelurilor, vor fi a sigurate lămpi cu!
varbid, puternice şi în bună stare.
Ca să se uşureze examinarea zidăriei Lunelurilor, la care ;
intradosul este acoperit cu un strat prea gros de funingine,
este necesar să se cureţe acesta, cu perii metalice, cel puţin
pe porţiunile unde se cere o cercetare mai amănunţită.

32
 ! >.ite defectele găsite cu ocazia reviziei tehnice vor fi
.......... cu cea mai mare* atenţie şi vor fi notate în fişa din
li" iiul tuneluluirespectiv, împreună cu observaţiile făcute,
IU iisupra cauzelor, cît şi asupra urmărilor.
In fişe trebuie să existe tot istoricul deteriorărilor pro-
i» ■ itf de infiltraţiile de apă, de calitatea zidăriei şi d e fum.

l i defecte se va trece întinderea şi poziţia lor faţă de

i i i bolţii şi de capătul dinspre intrare al tunelului, kilo-
■ Irujul şi numărul inelului, data şi rezultatul observaţiei

I - Tndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 33

 C A P I TO LU L I I I

REVIZIA TEHNICA A TERASAMENTELOR ŞI A

LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU APĂRAREA ŞI
CONSOLIDAREA LOR

A. PERICLITATEA TERASAMENTELOR

„Terasamentul este unul din cele mai

importante elemente ale căii, de stare şi
integritatea cărui depinde buna stare a
întregii căi" (art. 16 R.E.T.) ; de aceea
trebuie să fie supravegheat permanent, spre
a se putea descoperi la timp locurile unde se
pot produce deranjamente.
Factorii principali care dau loc la
deranjamente sînt apele de suprafaţă şi cele
subterane, care prin acţiunea lor meca nică şi
prin modificarea proprietăţilor fizice ale
pămînturilor micşorează rezistenţa şi
stabilitatea terasamentelor.
§ 1. ACŢIUNEA APELOR DE SUPRAFAŢA

Acţiunea distrugătoare a apelor de

suprafaţă se manifestă permanent, devine
însă deosebit de intensă în timpul viiturilor
la ape curgătoare şi în timpul furtunilor la
ape stătătoare- Ea se manifestă prin :
— dfuierea terenurilor de bază ale
terasamentelor şi fun

34
 21) Aluierea

Afuierea este acţiunea de săpare produsă de apă In tere-

HI i|i« bază al terasamentului sau a fundului albiei la fun-
iiţlu unei construcţii. Afuierile pot fi lente, însă ele se ma-
Ih ită îndeosebi în timpul viiturilor, cînd debitul şi viteza
BuiMilui de apă cresc conside-
■itliil şi prin aceasta şi forţa de
milionare a apei. Prezenţa unor
■Ix.lucole ca : piloţi, buşteni,
H I I H K amente, care micşorează

i (lunea de scurgere, măreşte g

IM ţi unea de afuiere (fig. 5). ^
Prezenţa afuieriî se constată, fie prin observarea ana-
t' '.irelor şi vîrtejurilor în timpul apelor mari, fie prin măsu-
ifiiffl nivelului fundului albiei pe lîngă infrastructurile con-
'i11 in ţiilor.
l.a terasamentele situate lîngă maluri şi la construcţiile
Hinplasate în albiile cursurilor de apă se va observa dacă în
! U I I | M I ] apelor mari se formează vîrtejuri sau anafoare. Dacă
hi i'slea există, se va proceda imediat la verificarea situaţiei
| I n măsurarea fundului albiei.
In punctele cunoscute ca periclitate de afurie, măsura-
ţ i . i fundului apei se va face periodic, iar î n timpul apelor
....... cel puţin o dată pe zi şi la aceeaşi oră.
l.a construcţiile în contact cu ape de suprafaţă, se va ob-
H i va dacă s-aprodus odenivelare nejustificată a căii, dacă
ni .ipărut fisuri, crăpături sau înclinarea construcţiei, toate
ii i-stea indicînd existenţa unei afuieri periculoase.

22) Eroziunea
Eroziunea este procesul de degradare provocat de ape
i iipra malurilor sau terasamentelor, prin roadere mecanică,
in tiuită de antrenarea pămîntului ea uoate fi provocată fie
tl< apele curgătoare (fluvii, rîuri, ape din ploi) prin viteza şi
t olumul lor, fie de apele stătătoare (mare, lacuri) datorită
• olurilor (fig. 6).

35
 în vecinătatea mării şi lacurilor, terasamentele sînt ex-
puse distrugerii, cînd malurile sînt formate din terenuri ero-
dabile care sub acţiunea mecanică a valurilor pot fi atacate
la nivelul unde bat
valurile, după care
se produce prăbuşi-
rea părţii superioare.

La terasamentele
de la capetele podu-
rilor şi din imediata
apropiere a riurilor
şi lacurilor, se va ob-
serva dacă sînt ata-

cate de acţiunea de eroziune a curentului apei sau de izbirea

valurilor. Dacă terasamentele sînt la oarecare depărtare de
rţu sau lac, efectul de eroziune al curentului şi valurilor se

în apropierea podurilor, digurilor sau altor construcţii

ampalasate în albiile nurilor, se urmăreşte dacă în albie există
obstacole care provoacă sau ar-putea provoca sporirea vitezei

apei sau chiar schimbarea direcţiei curentului principal, fă-

cînd ca apa să erodeze malurile în dreptul acestor construcţii

36
 In punctele de vărsare a torentelor în rîuri, la care există m i
ule ferată ampalasată pe malul opus, se va observa dacă depunerile
aduse de torentsînt antrenate de rîu sau avan- i .i/('i în albie şi
împing curentul principal spre malul opus, «un' este astfel supus
eroziunii şi ameninţă prin aceasta te- M'.ninentul căii ferate-
Dacă la o linie ferată situată pe o coastă, avînd în vale I U I curs
de apă paralel cu terasamentul, se constată lăsaturi Ml mai
pronunţate şi tendinţă de alunecare spre vale, se va
• ^imina foarte atent malul dinspre linie al pîrîului, spre a > i dea
dacă prezintă eroziuni care progresează. Dezvoltarea luior eroziuni
în mal, situat chiar dep'arte de linie (100...150 m), piuite da'
indicaţii asupra existenţei unui plan de alunecare, ■ mo, în procesul
de eroziune al malului, a fost interceptat de ii||)le şi a provocat
alunecarea întregului masiv de teren pe
• IUI- se află linia (fig. 7).
La capetele aval ale şanţurilor în terenuri erodabile, în piuită,
se va observa dacă există terdinţa de formare a rîpe- | M I ' sau dacă
rîpele existente s-au mărit, ameninţînd integri- Mlea terasamentului.

23) Inundarea liniei de către apele de revărsare

Liniile ferate construite în albiile majore ale nurilor sau Iu
«ipropierea rîurilor cu văi largi şi maluri joase, pot fi inun- ilulr de
apele de revărsare.
Revărsările pot provoca deteriorări la terasamente, cu .ilil mai
importante, cu cît volumul şi viteza apei sînt mai muri ,• cînd
acestea din urmă sînt mai mici, se produce numai '.|><ilarea sau
împotmolirea balastului.
La liniile construite în albiile majore ale rîurilor, se va urmări
dacă terasamentele sînt atacate de apele de revărsare, i .mi la ce
interval şi în ce anotimp se produc revărsările ce ijung pînă la
terasament, viteza şi adîncimea apelor revăr- .ili' şi efectul lor
asupra terasamentelor. Cursul de apă se va x.imina pe un sector mai
mare, spre a putea stabili cauzele M -vărsărilor.
Rambleurile căii ferate din apropierea cursurilor, care I• i in
împotmoliri înalţă la fiecare viitură fundul văii, îşi pierd lu ptat din
înălţimea lor iniţială, necesară pentru circulaţie iiliiră, putînd să
ajungă treptat din rambleu, la nivelul tere nului sau chiar în debleu.
La astfel de porţiuni de linie se

37
V"l lll hi dl I |)llll raport ţoale m< idilicul lle HUI Venito In rtlle*
I u l tiMi'iiiilui do lingă Itnlo şl procesul de mlcşornro a dobu- ^eulul
podurilor.
Cunoaşterea nivelurilor caracteristice ale apei, la cursu rile
traversate de linii ferate sau la acelea din apropierea lor, este foarte
utilă pentru personalul întreţinerii, atît pentru mă surile şi lucrările
din cadrul exploatării, cit şi pentru elabo rarea temelor şi furntaarea
datelor la proiectarea lucrărilor de artă.
în acest scop se vor monta la poduri mire hidrometrice, iar în
locurile de revărsare — indicatoare ai celui mai înalt nivel al apelor
şi înălţimii celei mai mari ale valurilor.
Zero al mirei se instalează iniţial cu circa 0,50 m sub nivelul
cel mai de jos cunoscut al apei.
La revizie se va observa dacă mirele sînt în bună stare, dacă
amplasamentul este potrivit ca mira să fie tot timpul în contact cu
apa, dacă diviziunile sît citeţe.
Se va vedea dacă în locurile de revărsare sînt indica toare de
nivel, dacă sînt în bună stare şi dacă nivelul maxim indicat,
corespunde.

24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi

Torentele sînt cursuri de apă cu pante repezi, neregulate, cu apă
puţin sau deloc în cea mai mare parte a anului, dar cu viituri
violente şi de scurtă durată, în timpul ploilor mari şi la topirea
zăpezilor- La viituri, torentele capătă o mare putere de eroziune şi
de transport al unor mase colosale de corpuri solide. Sînt rostogolite
şi tîrîte spre vale cu o putere foarte mare, grohotişuri amestecate cu
nămol, bolovani, copaci etc. care împotmolesc sau sau acoperă mari
suprafeţe în cursul inferior al torentului, unde se formează conul de
dejecţie.
în bazinul superior, unde torentele au acţiunea de ero ziune, ele
periclitează căile ferate, fie prin erodarea terasa- mentelor, cînd au
trasee paralele, fie prin afuiere infrastruc turii podurilor în locurile
de traversare.
în bazinul inferior, în zona conului de dejecţie, materia lele
antrenate obturează podurile, făcînd să crească nivelul apei pînă se
revarsă peste linie, unde se pot depune cantităţi mari de materiale.
După ploi torenţiale sau de lungă durată, apele ce se scurg de
38
 ' Mi(fl iu lumini (Oftilt'l. Şuvoaiele do apa tn drumul lor spro

hi iprttA vllo/.rt mato (tn special pp dealurile cu arăturile

>i il spro viilo), antrenează particule do sol, pe care le dc-

II IM liipi liniei, înâlţtnd terenul. Cu timpul, apele trec tot

j |i.n peste linie pe care o inundă şi o împotmolesc.

• .te ape rareori au efect asupra terasamentelor ,• de cele

I iiiultii oii se limitează numai la antrenarea balastului. In

înmile in pantă, eroziunile, viiturile a pelor din ploi pot

ulii' - eroziuni prin formare de rîpe, care pot afecta inte-

lirii .1 terasamentului sau afuieri de podeţe care la viituri

Vin < 'nducte forţate.

I i liniile traversate de torente sau construite în bazinele
►st M M , se va urmări după fiecare ploaie efectul produs de
ii .i .upra terasamentelor şi lucrărilor de artă. Se va exa-
•

IIM dacă ele sînt ameninţate de eroziune sau afuiere, dacă

iiltinle pe sub care trec torentele sînt supuse afuierii şi dis-

ii i> ni, dacă linia şi podurile se află în zona cornului de de-

i si sint supuse împotmolirii, modul cum decurge pro-

nii de colmatare al terenului şi al debuşeului podului.

Iu timpul ploilor torenţiale, astfel de porţiuni de linie

f |m sub supraveghere continuă, pentru a asigura circulaţia.

l i liniile aşezate pe coaste, se vor nota efectele apei asu-

•»• ■ ' i i, dacă terasamentele sînt împotmolite sau erodate de

'llv miele de apă sau are de suferit numai prisma de balast.

■ v 1 ir examina în special punctele în care terasamentele sînt

»l'»'l'ite, dacă prezintă goluri, începuturi de eroziune, care

ili'Tior la ploi, s-ar putea transforma în breşe. Se va urmări
39
 25) /Deformaţii in corpul rambleurilor

Deformaţiile în rambleuri, se produc cînd eforturile des»

voltale în masa lor, sub efectul circulaţiei şi greutăţii proprii,
depăşesc capacitatea portantă a materialului din umplutură.
După forma şi împrejurările în care se produc, acestei
deformaţii se pot clasifica în :
Tasări■ La rambleuri noi, construite din pămînturi sta bile,
îndesarea materialului decurge normal, întîi mai intens< apoi din ce
în ce mai lent, pînă se stabilizează complet. Acest proces de
îndesare decurge în mod aproape uniform* Platforma se denivelează
uşor pe zone întinse, ca efect al procesului de compresiune a
materialului din umplutură, ime diat după executarea terasamentului.
Mărimea tasărilor depinde de natura pămîntului şi gra dului lui
de compactare la execuţie. Ele nu se intensifică după topirea
zăpezilor şi după ploi şi nu prezintă pericol pentru stabilitatea căii.
Lăsaturi. Spre deosebire de tasări, lăsăturile apar la ram bleuri
insuficient compactate, executate pe pămînturi nestabile.
Platforma se denivelează local şi neuniform şi taluzurile se
burduşesc ca efect al deformării plastice a materialului din
umplutură. Starea plastică este determinată de conţinu tul de argilă
(> 30%) şi starea de umiditate (> 25%).
Lăsăturile pot atinge valori apreciabile şi se pot dezvolta în
timp scurt. De regulă, lăsăturile se produc în partea mij locie a
platformei, reducîndu-se la minimum spre taluzuri. Ele se manifestă
primăvara după topirea zăpezii şi în peri oada ploilor abundente şi se
intensifică brusc în anii ploioşi.
Albii şi pungi de balast. Din cauza unir vicii de con-, strucţie a
liniilor (depresiuni în platformă formate sub tra verse în timpul
circulaţiei trenurilor de lucru, compactare insuficientă),
depresiunile iniţiale de sub traverse, în urma înmuierii pămîntului şi
sub acţiunea circulaţiei, se măresc, formînd depresiuni
caracteristice denumite albii de balast.
Cînd pămîntul din partea superioară a rambleului nu este
omogen, atunci, în locurile mai puţin compacte, albiile cresc, capătă
forme neregulate şi se dezvoltă în pungi de balast.
în depresiunile astfel formate, umplute cu balast pămîn- tos, se

40
itili'i lată în fundul pungilor de balast înmoie pămîntul din
. ...... respectivă, fapt care înlesneşte adîncirea pungilor.
Apariţia bruscă a lăsăturilor sau intensificarea lor pro-
unţată este o consecinţă a refulării înspre taluzuri a pămîn-
tilui înmuiat de sub fundul pungilor de balast. Deci o câ-
ni Icristică a acestora este că o dată cu creşterea lor în
Hilliit ime ele se dez-
itllo spre taluzuri-
I \ceastă refulare
fe pămîntului şi a-
■lopierea fundului
(înmiii de suprafaţă
In Iu/ului poate fi în-
>'i(iUi de umflarea
îmi burduşirea unuia &
inul .nnbelor taluzuri
I........ 8).

I.ăsăturile pnovocate de albii şi pungi de balast se pro-

llliii în genera] la unul din firele căii, iar la linii duble se
Ifi'.ii firele exterioare.
A lunecări. Alunecarea este cedarea şi punerea în miş-
li di' a unei mase de pămînt care se produce fără cădere sau
i i Inrnare. Apariţia lăsăturilor la unul din fire este o indi-
i n|l<> certă că la unele din taluzuri s-a produs o deplasare
inii rală a pămîntului din rambleu. în acelaşi timp apare o
■ M I pătură longitudinală pe taluzurile şi banchetele platformei
ţi uneori chiar la capetele traverselor sau pe bancheta din
ni11lor: la linii duble.
Apariţia crăpăturii longitudinale arată că, în urma de-
i i .nii laterale la unul Uin taluzuri, o parte din pămînt s-a
|i< '.prins de restul rambleiilui, şi că în curînd se va putea pro-
........ alunecarea şi ebularea taluzului sub acţiunea dinamică

41
 Uneori în urma deformaţiei, partea mijlocie a platforme
•se lasă în jos, fără să antreneze şi părţile ei laterale, ceea ce
dă naştere la crăpături longitudinale, iar pătrunderea apei
prin crăpături poate provoca alunecarea taluzului.
Primele indicaţii ale prezenţei deformaţiilor sînt lăsătu
rile la linie. Fie că se produc pe un fir, fie pe amîndouă, el
se pot observa cu ochiul liber. De aceea, la revizie se urmă-i
resc în mod continuu lăsăturile ce se produc la linie. Astfel:
— Dacă ele sînt uniforme, se produc lent şi nu se in-
— tensifică după topirea zăpezii şi după ploi; este o indicaţi
— -că avem de-a face cu o tasare normală a unui rambleu noii
executat din pămînturi stabile.
— Dacă lăsăturile sînt neuniforme (se lasă prisma dfe
balast, iar banchetele rămîn mai sus), apar brusc sau după
un interval de acalmie, se intensifică în perioada topirii zăpe-
zilor şi anotimpului ploios, ele dau indicaţii că rambleul este]
format din pămînt argilos, care îşi pierde capacitatea por-;
tantă la înmuiere sau că s-au produs depresiuni în corpul
rambleului cum sînt albiile şi pungile de balast.
— Dacă lăsăturile neuniforme devin dese (ridicarea liniei
trebuind să se facă la o săptămînă, la 2..-3 zile şi chiar zilnic)
— şi de mărime importantă (2 ; 5 ; 10 cmi), ele dau semnalul
d
începere a alunecărilor şi ebulmentelor pe t aluzuri.
— Pentru revizia organizată a rambleurilor nestabile
— verificarea la nivel a liniei se face cu crucile de nivel şi
— chiar cu aparatul, mai ales acolo unde există bănuială, făr "
a se avea confirmări vizibile. /
— Mişcarea taluzurilor poate ! fi urmărită şi cu ochiul
— liber de către personalul inferior de linie, cu ajutorul unor
jaloane improvizate de 2,00—2,30 m lungime şi 4...6 cm 0 as-
cuţite cu vîrf şi înfipte în pămînt cu 0,50...0,70 m. Pe taluzu-
rile rambleurilor înalte se recomandă ca jaloanele să se aşeze
42
 mii, NO constată lăsături repetate fără să se observe defor-
!t »|n Ia taluzuri, procedeul cu jaloane indicat mai sus tre-
H»i*i completat prin nivelment cu aparatul. Lîngă jaloanele
K .1 vizare se plantează ţăruşi de nivel bătuşi la nivelul tere-
ililm. Verificarea nivelului ţăruşilor se face în raport cu
[ţi n'per fix.

- Se urmăreşte creşterea în înălţime a prismei de balast nur «î

vedea dacă lăsăturile sînt uniforme pe toată lăţimea ll illonnei sau
pe lăţimea prismei de balast.
Se observă deasemenea cu ochiul liber, dacă au apă- |lil | M >
taluzuri umflături sau burduşiri.
Dacă pe alocuri vegetaţia pe taluzul rambleului este in.ii
l>ogată, de un verde mai pronunţat, aceasta arată că huidui pungii s-
a apropiat de suprafaţa taluzului.
Se observă dacă apar crăpături longitudinale, des- v > 'li . I I
ea lor în lungime şi mai ales în lăţime. Dacă acestea in M|resează
repede şi lăsăturile devin mari, se raportează se tului de secţie şi se
înfiinţează pază permanentă.
In cazul cînd deformaţiile în rambleu au apărut sau !"'■•' foarte
repede, se va raporta imediat şefului de secţie,
I II picherul va veghea starea rambleului luînd următoarele MAsuri :
- Verificarea zilnică a nivelului liniei cu cruci de nivel, Im ■
ind lăsăturile cresc repede, verificarea nivelului se face ■ inii i
fiecare tren.
Urmărirea crăpăturilor longituniale de pe banchete, tn.i ti i
ind de două ori pe zi lungimea şi lărgimea lor. Pentru < ■ I N . I I bună
urmărire nu se calcă pe crăpătură. Numai pe timp ti' ploaie, cînd
43
— Cercetarea atentă a taluzului rambleului, spre a ob-
— serva dacă apar umflături.
— Urmărirea deplasărilor terenului pe taluzuri, cu aju-
— torul jaloanelor.
La apariţia crăpăturilor lon-
8 gitudinale, este necesar să se<
facă prospecţiuni chiar cu mij.
loacele secţiei, pentru a sta-
bili dacă în terasament există
pungi de balast şi dacă acestea
1 conţin apă. Prospectarea se
—* face cu
un aparat simlu de

i forat, în banchete, cît mai

proape de. prisma de balast
a-

(fig. 11).
Aparatul se compune
din-
tr-un sfredel-lingură (de tipa
acelora cu care se sapă grop
pentru stîlpii de gard, dar de
diametru mai mic — circa
10 cm) cu care se sapă şi se
iau probe.Sfredelul-lingură se
termină cu o tijă metalică, d«
care se pot înşuruba alte tij<
metalice, cu secţiunea pătratj
şi 2 cm latura. Aparatul se în-
vîrteşte cu o cheie lungă de
26) Deformaţii din cauza terenului de bază nestabil
sub rambleuri
*

Cînd terenul de bază pe care stă rambleul este forma

din pămînturi argiloase, loessuri sau aluviuni de rîu, ia
nivelul apei subterane este aproape de suprafaţă, un astfe

44
 Illlll
<l.i în terenul de bază, care este refulat în lături, formîn-
•.«• umflături pe ambele părţi ale rambleului (fig. 12).
ICInd
du ■li I
terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează
i acţiunea greutăţii rambleului şi a terenurilor în circulaţie,
produce o îndesire a terenului de bază (fig. 13).
jiţio iniţiala P 0 z i t io iniţiala

ti '3

Cînd calea ferată este amplasată în lungul unei coaste in

rambleu sau în profil mixt, iar terenul de bază este „ ../dt pe o
suprafaţă de alunecare, ori de cîte ori se produc in intraţii pînă la
stratul de alunecare, masa de susţinere în- K» l><- să alunece
împreună cu terasamentul căii ferate. Planul El. alunecare poate fi
chiar suprafaţa dintre baza rambleului ţi lorenul natural (fig. 14).

Cînd apar lăsături la linie, iar în rambleu nu se constată nu i un

semn care ar da indicaţii că în corpul lui s-a produs ili'lormaţii, se
cercetează terenul de bază, spre a vedea dacă prezintă umflături de o
parte şi de alta a rambleului.
Dacă prezenţa lăsăturilor la linie nu este justificată nici • I•
deformaţii în rambleu şi nici de umflături în terenul de lni/.ă, atunci
se analizează consistenţa pămîntului de la baza Minbleului şi se
urmăreşte cum evoluează în timp lăsăturile

45
spre a vedea dacă ele se datoresc unui fenomen natural de îndesire a
terenului de bază, care trebuie să se stingă treptat.
Cînd se constată o deplasare laterală a căii, fără a se observa
deformaţii la terasamentul aşezat pe o coastă sau pe un povîrniş,
atunci se cercetează terenul de bază în amonte' de linie şi dacă
aceasta prezintă crăpături, înseamnă că alu necă terenul de bază cu
terasament cu tot, iar planul de alu necare se află sub nivelul
terenului natural, la adîncime ce se poate determina prin foraje.
Viteza de deplasare a masivului de pămînt în alunecare este un
element foarte important, atît în ce priveşte siguranţa circulaţiei cît
şi pentru aplicarea măsurilor de consolidare- Ea se urmăreşte prin
măsurarea lărgimii crăpăturilor la ruptură, dar mai exact, prin şiruri
de reperi, între care se măsoară modificarea distanţei.

27) Alunecări în debleuri

Pe taluzurile debleurilor se pot produce alunecări de suprafaţă
sau de adîncime, după poziţia planului de alunecare, întrerupt şi
descoperit prin executarea tranşei.
«Alunecările de suprafaţă se mai datoresc prezenţei unor lentile
din pămînturi scoase la lumina lizei în urma executării tranşeei, care
nu se pot menţine pe taluzuri, din cauza des coperirii lor în contact
cu aerul.
în alte cauze pămîntul taluzurilor, fiind argilos şi neo mogen,
absoarbe apa în cantităţi mari, pînă la saturaţie, cînd începe să curgă
ca o masă semifluidă.
In cazul alunecărilor structo-plastice, cînd prin execu tarea
terasei a fost secţionat un strat de argilă moale plas tică, avînd
deasupra roci mai tari, sub presiunea verticală a acestor roci tari,
argila plastică este refulată pe taluzurile sau platforma tranşeei (fără
a forma suprafeţe de alunecare). Prin cedarea argilei plastice, rocile
tari de deasupra se deplasează după o suprafaţă curbă, dreaptă sau
abruptă care este suprafaţa de alunecare (fig. 15).
Dacă stratul de argilă moale este mai sus decît fundul tranşeei,
atunci deformările prin refulare se produc numai în taluzuri. Dacă
stratul de argilă plastică se află la piciorul taluzului, atunci
deformaţia afectează nu numai taluzurile dar produce şi ridicarea
platformei şi distrugerea căii ferate în debleu.

46
 '.cranele care dau indicaţii asupra viitoarelor mişcări ale
{rilu/,urilor sînt:
crăpăturile longitudinale pe taluz sau dincolo de mu ţii!"
superioară a taluzului ;
a) Situaţia mtjală

ii].' ; : 'v"/' v ' '''/"r^&'it.ci l-

h) Situaţia dupa executarea transen

Fi3 (5

— umiditatea spre partea inferioară a taluzului, după o

luni' paralelă sau cu o înclinare oarecare faţă de pămînt ;
— crăpăturile urmate imediat de desprinderea unor părţi
Nii|>i'ificiale din taluz ;
— umflarea sau chiar curgerea taluzurilor argiloase ne-
inogene îmbibate cu apă ;
— starea şanţurilor de apărare (de creastă), în profil lon-
<iiluctinal şi în secţiune (să nu fie astupate sau deformate).
Pe lîngă examinarea terasamentelor, se cercetează şi su-
iM.ilaţa întregei zone în alunecare, iar în vederea prevenirii
M"inţiei de noi pornituri şi rupturi, se cercetează suprafaţa
l">virnişului şi mai sus de ruptura existentă. Se dă atenţie
■ ■lor mai neînsemnate modificări ale suprafeţei de alunecare,
> I . I < < I au apărut mici izvoare, vegetaţie acvatică etc.

28) Umflături în platformă

Umflăturile sînt deformaţii ale platformei, care apar şi

ili'.par periodic, în funcţie de temperatura şi gradul de umi-

47
illlftlf al prtmliilulul. B|« N C pot foi lila I I I Ui'blourl, i nmbleui I
/o111* do i'olA zero, Iu timpul (jururilor persistente,
Procesul fl«» umllure a platformei nu est»' numdi o conJ mm
in(A a măririi prin îngheţ a volumului de apă conţinuta <|i> masa
terasamentului. Prin îngheţ apa îşi măreşte volumul c u i)%, deci,
ipoteza unei umidităţi maxime de 40%- umfla rea terasamentului, ca
efect direct al îngheţării apei, ar II de ordinul a 3,6%- Ori umflarea
platformei datorită îngheţului poate atinge denivelări de 10..15 cm.

Acest fenomen se explică prin formarea unor lentile da gheaţă,

în apropiere de suprafaţa platformei, în urma migrării apei din
profunzime, din cauza diferenţei de temperatură dintre straturile
superioare îngheţate ale pămîntului şi cela inferioare mai calde.

Lentilele de gheaţă se dezvoltă în măsura în care în stra turile

inferioare există surse permanente de apă.

Procesul de migrare a apei spre suprafaţă are loc în moc

deosebit la pămînturi prăfoase.

înălţimea umflăturilor este în general mai mică în ram<] bleuri,

decît în debleuri, întrucît influenţa apelor subterane în rambleuri
este mai mică şi nu există nici contrapresiune la terală ca la debleuri,
ceea ce permite pămîntului să se umfle nu numai în sus, dar şi în spre
taluzuri.

Umflăturile provocate de îngheţ aduc mai multe nea junsuri :

— prin formarea lentilelor de gheaţă se distruge coeziu nea

dintre particulele de pămînt, astfel încît la desgheţ pă- mîntul îşi
modifică consistenţa, devenind moale, apoape de starea de curgere, pe
toată grosimea îngheţată ;

— prin formarea umflăturilor se produc modificări localei ale

profilului în lung, ceea ce provoacă izbituri la trecerea materialului
rulant, dînd loc la sporirea rezistenţei liniei şi la deranjamente în
suprastructură ;

— şinele capătă deformaţii în plan vertical şi, în general,,

materialul metalic de cale şi traversele se uzează repede ;|

— circulaţia este stingherită prin limitări de viteză ; \

— contribuie la uzarea materialului rulant;

— se scumpesc lucrările de întreţinere, din cauza măsuri lor

48
 i n li<i<nniiuMilHi< In care se produc umflaturi se urmăresc
■ >< 1111 • mu/ele co Ic provoacă
adică :
■ «■(agitarea apel In depresiunile
platformei ;
.Innwi prismei de balast; dacă este murdară şi deci
llliautrt i
-.lagnarea apei în şanţurile de scurgere din debleuri şi
llliiiii'.i el In platformă.
urmăreşte procesul de dezvoltare a umflăturilor;
apariţia umflăturilor pe banchete şi în şanţuri ,-
apariţia cocoaşelor în cale.
Hiip.i identificare, locul umflăturilor se marchează cu
■ " .1 pe şină, în vederea măsurilor ce se vor lua în timpul

■ III.
29) Surpări şi prăbuşiri
Surpările şi prăbuşirile se produc din cauza golurilor din
S«..i umpluturilor şi terenurilor naturale, goluri create
dpe gravitaţionale sau de exploatări miniere. Spre deose-
fi <lc> lăsătri şi alunecări, care se produc relativ lent, sur-
ii 11• • se produc într-un timp foarte scurt..
Surpările şi prăbuşirile se datoresc golurilor din masa
l|Hvinentelor sau terenurilor vecine, care se nasc sub ac-
§inii',i de spălare a apei, fie deasupra sărurilor solubile (su-
Killc chimică), fie prin antrenarea particulelor fine (sufozie
Hi...... Aceste fenomene au loc în terenuri calcaroase,
.uri. In terenuri calcaroase golurile poartă numele de
i iu lini.
Surpările şi prăbuşirile terasamentelor pot fi cauzate de
| — Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor aptă 49
 Ca măsură de siguranţă se înfiinţează o pază permanenta pentru
observarea sistematică a suprafeţei terenului, apariţie şi dezvoltarea
pîlniilor, gropilor longitudinale, crăpăturiloi etc.
La reviziile periodice ale terasamentului şi instalaţiilor d<
scurgere a apelor se procedează astfel :
— Se notează starea pîlniilor existente şi se urmareşU apariţia
semnelor asupra deformaţiilor noi ca : crăpături lai marginea
pîlniilor, curgerea sau alunecarea taluzurilor pîlnii lor, creşterea
diametrului şi adîncimei pîlniilor.
— Se urmăreşte şi se notează apariţia unor pîlnii noi îr
apropierea terasamentului, a unor depresiuni dulci la supra- faţa
pămîntului.
— Se urmăreşte apariţia crăpăturilor la suprafaţa pămîn tului
pe taluzurile şanţurilor sau platformei, notînd locul loj şi măsurînd
lungimea lor.
— Se observă modul de scurgere a apelor de suprafaţă în
sensul dacă acestea dispar brusc, pentru a-şi continua cursul prin
goluri carstice.
<
— La apariţia unor pîlnii noi în apropierea liniei, piche rul va
raporta imediat şefului de secţie şi va lua măsuri pen tru asigurarea
circulaţiei. în orice caz, cînd apar pîlnii sub cale, se va închide
linia, iar asupra deschiderii ei va decide şeful secţiei sau o comisie.
— Măsurile de siguranţă în regiunile carstice sînt vala bile şi
pentru terasamentele din apropierea exploatărilor mi niere, la care se
poate adăuga şi revizia tehnică permanentă a lucrărilor subterane.

30) Căderi de stinci şi de grohotişuri, avalanşe

Căderile de stînci constau în alunecări superficiale, pe versante
şi pante accentuate, în urma dezagregării terenurilor stîncoase sub
acţiunea agenţilor fizici. Ca o consecinţă a de gradărilor, blocuri mai
mici sau mai mari îşi pierd stabilita tea, se desprind şi cad spre
platforma căii.
Rocile prin degradare se transformă în grohotişuri care curg
spre baza versantului sau taluzului.
Avalanşele se produc pe versantele abrupte (peste 25%) cu
expoziţie nordică; cînd sînt puternic încălzite de soare, zăpada
50
 Astfel, liniile ferate amplasate pe coaste sau care străbat
tii lilcuri, pot fi periclitate de căderile de stfnci, bolovani, gro-
Imtlfuri, iar pe timp de iarnă şi de avalanşe.
Pentru asigurarea circulaţiei pe porţiunile de linii unde
li |iioduc dese căderi de stînci, se instituie posturi permanen-
|t< il<« cantonieri păzitori de stînci.
Cantonierii păzitori de stînci şi revizorii de stînci au sar-
i Inu <le a observa toate mişcările care se produc pe versante,
In limita distanţei lor, să acopere imediat locurile cu obsta-
nilr pe linie sau unde aceasta a suferit stricăciunile şi să a-
lilinţe echipa pentru înlăturarea stîncilor şi reparaţia liniei,
i >i I I tonierii păzitori de stînci să aib'ă la posturile lor unelte
I" utru curăţirea şi repararea liniei, precum şi telefon-
Picherii şi şefii de echipă trebuie să cunoască bine punc-
|u|t> periclitate de căderi de stînci din limitele districtelor şi
iii lilpelor lor. După ploi torenţiale şi cutremure, ei trebuie să
< minuneze starea versantelor, dînd o atenţie specială puncte-
lni cu stînci dezvelite.
Echipele de mineri, care execută.primăvara şi toamna
IM i.iri de revizie şi derocări, trebuie să cerceteze detaliat
im<-a versantelor şi să sesizeze de eventualele schimbări sur-
* mite între două revizii.
I.a reviziile periodice, cînd se stabileşte planul derocărilor
i «Iii atenţie deosebită evoluţiei, caracterului şi mărimii cră-
Ii<iturilor din rocă.
Deosebit de periculoase sînt blocurile separate de masiv,
i nu' se pot mişca cu lomul şi care trebuie să fie neapărat
i rtnguite.
I.a crăpăturile mai mari şi caracteristice se pun martori.

B. LUCRĂRI DE ARTA PENTRU APĂRAREA

ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
I I LUCRĂRI DE ARTA PENTRU APĂRĂRI DE TERASAMENTE
Lucrările de apărări sînt construcţii hidrotehnice care au
mini să combată acţiunea distrugătoare a apelor de suprafaţă.
Din punct de vedere al efectului, ele se pot clasifica în :
— lucrări pentru combaterea afuierilor ;
51
 31) Lucrări pentru combaterea afuierilor
Pentru prevenirea şi oprirea afuierilor, se execută lucră rile
hidrotehnice descrise mai jos.
Saltele de fascine lestate. Saltele de fascine lestate constau din
1...2 straturi de cîrnaţi jontivi, cu casete sau cadre de cîrnaţi din
partea dinspre fund şi la suprafaţă ,• acestea din urmă se umplu cu
piatră brută, care scufundă salteaua şi o face să se muleze după
conturul fundului, îm- piedicînd astfel afuierea (fig. 16).

Gr£t^ru!de sus c^'c

se încarci) CUputr-ă
C/rnaţ ijojnt'vi

Groişi-ul de JO S

f/J /£

Cînd saltele sînt aşezate deasupra nivelului apelor mici,

ele se degradează repede prin putrezirea nuielelor.
Cînd salteaua nu a fost încărcată cu cantitatea de piatră
necesară, care s-o ţină lipită de fund, sau cînd mularea ei pe
fund a fost împiedicată de trunchiuri, bolovani, epave, atunci
se pot produce afuieri sub ea, care să agraveze situaţia.
La saltele de fascine
lestate se va urmări dacă
au părţi care în cea mai
mare parte a anului se
află în afara apei- Se va
controla prin sondaje, la
ape mari, dacă salteaua
stă lipită de fund. Se va
observa dacă sînt anafore
a căror prezenţă dă indi-
caţii că afuierea nu a fost
oprită.
F/ş 47
Saltele flexibile din
beton. Slatele din fas-

cine neputînd fi considerate ca lucrări durabile, se execută

în ultimul timp saltele flexibile formate din plăci de beton
52
 in Itiţjonală, sau trapezoidală şi sînt legate între ele prin lire ii. ui
Iii ulaţie (fig. 17).
Principiul acestei construcţii este acelaşi ca şi al saltele le de
fascine lestate; cînd materialul de sub placă este an ii. ii.il de apă,
placa se lasă sub greutatea ei proprie şi îm- |.i. I I I K I afuierea în
continuare a terenului (fig. 18).

Plăcile se aşează pe umplutura de fundaţie formată din

HiHocamente. Cînd suprafaţa de consolidare este plană şi for- iimtfi
din nisip sau pietriş, se poate renunţa la umplutura de liindaţie.
Se utilizează în special pentru apărarea bazei taluzurilor ni apărarea
culeelor contra afuierii.
La revizie se va observa : dacă există tasări locale ale nimr
plăci izolate sau ale ansamblului de plăci ; dacă sînt i'I.M i prăbuşite
ajunse aproape de poziţia verticală ; dacă be li mul este deteriorat
sau plăcile sparte, dacă sînt articulaţii iijple sau cîrlige desfăcute ;
dacă sînt rosturi împănate cu ma- Iniale aduse, care înţepenesc
plăcile şi le împiedică să ur- iiiniească deformaţia terenului.
Radierea. Radierele se execută pentru apărarea fundului liniilor,
contra afuierii în zona podeţelor, în scopul de a pro- l• • i«»
fundaţiile infrastructurii. De regulă se execută din zidărie iii- piatră
pe o fundaţie de beton ,• mai rar din dale de beton MI gabioane.
Radierele se pot degrada prin afuieri, procesul începînd ilc
regulă la capătul din aval şi se extinde spre amonte pînă l.i
compromiterea totală. După distrugerea radierului, afuierea
lundaţiilor protejate din aceasta se poate produce în scurt llinp.
Uneori afuierea radierului poate începe şi din amonte, i lud capătul
lui spre amonte nu este bine racordat cu albia.
La revizie, se va verifica : dacă radierul are

53
(care se pot distruge la îngheţ), dacă sînt pietre degradate sau
dislocate din corpul radierului.
întrucît afuierea începe din aval, în timpul apelor mici
se va examina starea pintelui de protecţie de la capătul
aval, dacă este distrus, afuiat, dacă este continuat în aval cu
blocaje şi care este poziţia acestora.
Se va examina de asemenea dacă capătul amonte al ra-
dierului este racordat cu fundul albiei spre amonte şi se va
verifica prin sondaje dacă s-au produs acolo afuieri.
Baraje de fund. Ele servesc pentru oprirea acţiunii de
afuiere a fundului prin micşorarea pantei şi deci a vitezei a-
pei, cu scopul de a proteja fundaţia infrastructurii produrilor
şi a altor construcţii amplasate în albie, în amonte de baraj.
Această acţiune de protecţie a fundaţiilor este amplificată prin
înălţarea fondului cu grosimea depunerilor din spatele bara-
jului (fig. 19).
Barajele se construiesc din zidărie de piatră, diguri de
beton, lemn cu anrocamente sau'fascine grele fixate cu piloţi.
La baraje se pot produce deteriorări: la încastrările lor
în maluri; în partea din aval unde izbeşte lama de apă de-
versată ; în însuşi corpul
barajului; la pintenul din
aval al radierului (la con-
trabaraj).
Părţile foarte pere-
clitate ale unui baraj
sînt încastrările lui în
maluri, de aceea malurile
din dreptul barajelor sînt
protejate. Se va observa
deci, dacă s-au produs în-
ceputuri de afuieri sau
eroziune în mal sau în
îmbrăcămintea de protec-
ţie a malulu.
Radierul care susţine
salteaua de apă se poate
deteriora sub acţiunea de
54
 « ii i dară radierul prezintă deteriorări, dacă s-a produs
'iii 'ii',i albiei in aval de pintenul radierului (contrabaraj) ;
ii I I acestuia sau distrugerea lui de către corpurile pluti-
i .\duse de apă duce sigur la deteriorarea radierului, atît
|i< linierea lui, cît şi prin lipsa saltelei de apă amortizoare.
I i liniile secetoase, cînd debitul cursului scade la mini-
|t" ■.(• va examina corpul barajului spre a vedea dacă pre-
l||. li M i r i , crăpături, dislocări sal alte deteriorări ale mate-
lulul din care este făcut,
i i timpul iernii se va observa ca goluri din corpul con-
«I piiidajelor să fie destupate, pentru a goli bazinu] ce for-
|»>' ' i salteaua de apă. îngheţarea acesteia poate duce la de-
h'i i' "M zidăriei.
i Lucrări pentru combaterea eroziunilor prin imbrăcări
de maluri
IVntru prevenirea şi oprirea eroziunilor, se execută îm-
l' .1 minţi de talusuri şi de maluri ca : pereuri, îmbrăcăminte
li piscine, saltele, anrocamente şi plantaţii.
'vreun. Se execută din piatră brută sau dale de beton,
ii uscat sau cu mortar de ciment, aşezate pe un strat de
uluit sau piatră spartă de 10 cm grosime- Numai în locurile
i it puternic de apă, pereurile se execută cu mortar de
in it. De regulă ele se execută zidărie din piatră uscată,
rostuieşte după tasare.
" •icurile pot fi deteriorate prin cedarea fundaţiei sau
i i liftei de rezemare ; prin spălarea patului de pietriş sau
M.ii i materialului ce formează taluzul propriu-zis ; prin dis-
• II <i pietrelor de către gheaţă sau corpuri plutitoare. Se
i v<! dacă pereurile sînt deformate prin tasări şi lăsături ;
i pietrele sînt dislocate,- dacă o porţiune de pereu este
Hitiiri in urma afuierii fundaţiei sale sau deformării ban-
i• I I M fie rezemare din blocuri.
l'i-icurile uscate pot fi distruse uşor dacă
55
 Îmbrăcăminte din nuiele sau lascine. Aceasta constă riin-
tr-un strat de acoperire, fie din nuiele simple nelegate, fie din rimaţi
de fascine aşezaţi unii lîngă alţii în direcţia de cea mai mare pantă a
taluzurilor şi fixaţi cu rînduri de cîr- naţi aşezaţi paralel cu malul.
Rîndurile longitudinale de cîr-i naţi se aşează din metru în metru şi
se prind cu ţăruşi bătuţi la circa 1 m distanţă. Stratul de nuiele sau
fascine este protejat cu un strat de piatră de 10...15 cm grosime (fig.
20).

Un principiu de mare importanţă care trebuie respectat la

executarea construcţiilor din fascine care nu rămîn perma nent sub
apă este : nuielele trebuie să prindă rădăcini, să lăstărească, de aceea
trebuie să fie executate în timpul cînd nu circulă seva în arbori (15
sept..-l aprilie) din nuiele de salcie proaspăt tăiată, din speciile ce
prind repede rădăcini, care consolidează malul; în caz contrar
îmbrăcămintea de protecţie putrezeşte şi se distruge.
Se urmăreşte dacă nuielele s-au uscat, putrezit sau rupt ? dacă
cîrnaţii, atît cei joantivi, cît şi cei de fixare, au fost de terioraţi prin
circulaţia vitelor sau de gheţuri; dacă ţăruşii de fixare au lăstărit sau
au fost distruşi de gheţuri şi plutitori, sau afuiaţi şi antrenaţi de
curent; dacă legăturile de sîrmă s-au rupt sau s-au desfăcut.
Saltele de fascine lestate sau saltele flexibile din beton.'
Descrierea acestor construcţii şi obiectivele reviziei sînt cele arătate
la lucrările pentru combaterea afluierilor (pct. 31).
De remarcat că la îmbrăcări de taluzuri se utilizează fas cine
lestate numai pentru apărarea părţii taluzului aflată sub nivelul
apelor mici, partea superioară a saltelei se fixează pe o banchetă la
nivelul apelor mici şi de acolo îmbrăcămintea se continuă cu nuiele
sau fascine.

56
 \urocamente. Anrocamentele din blocuri de piatră consti-
I» I I protecţie a taluzurilor, la care se recurge în cazuri de

|fi vruţii urgente. Ele apără taluzurile prin domolirea vite-

i > montului. Este bine ca blocurile să fie aşezate direct
Inluzuri înierbate, în caz contrar, să se interpună o saltea
nulele. în practică însă această condiţie este'greu de rea-
«I
i Anrocamentele se degradează în urma afuierii terenului,
■ ii i i* provoacă rostogolirea blocurilor în albie. Prin aceasta,
• *«• o parte, este descoperit terenul ce trebuie protejat, iar
• I*• uită parte, blocurile izolate căzute în albie sînt antre-
|i «Ic curent. Se va observa dacă blocurile sînt afuiate, miş-
ti .ni rostogolite în albie şi antrenate de curent. Se va
lltiola prin sondaje starea taluzului sub apă, între blocuri,
• t' ii vedea dacă este nevoie.de completări.

I'limlatii. Plantaţiile constituie un mijloc important pen-

ii piolejarea terasamentelor contra afuierilor şi eroziunilor.
|oiilfi(iile făcute raţional în albiile majore inundabile, pre-
1111 i ( ele crescute pe diguri, pinteni şi baraje au o acţiune
ulllvfl de apărare- Ele consolidează terenul albiilor majore
i t ■ i Iii/.urile malurilor şi construcţiile hidrotehnice menţionate
|nl MIB.
I'i in acţiunea lor, ele consolidează malurile contra eroziu-

Rtlui micşorează viteza curentului şi favorizează depunerile,

■ 'iii I I M I I I H I la înălţarea malurilor şi deci la micşorarea peri-
I ' M I I I I I I do inundaţie.

I'luntaţiile din albiile cursurilor de apă aU o influenţă

I "Uibilâ asupra malurilor numai atunci cînd sînt în afara

n ...... principale, însă în zona de inundaţie sau pe lucrările

(li npflnire.
57
 Plantaţiile mai au scop să servească de pepiniere pen
tru puieţi, să procure butaşi, nuiele şi pari pentru întreţine-
rea lucrărilor de fascine.
Plantaţiile pot fi compromise, mai ales la începutul dez^
voltării lor, fie din cauza uscării, fie prin deteriorarea de cătrt
animale (capre, vite, iepuri) sau chiar de oameni. De aceea sc
va urmări procesul de dezvoltare a plantaţiilor, spre a con
stata dacă s-au uscat, dacă au fost vătămate de animale sal
distruse de riverani.
33) Lucrări pentru combaterea eroziunilor
prin apărări de maluri
Lucrările de apărări de maluri se execută pe acele por>
ţiuni ale cursului unei ape, unde malul este atacat şi eroda'
de apă. în punctele atacate se formează intrînduri, de unde
apa este refulată spre malul opus pe care de asemenea îl a-,
tacă. Prin acest vagabondaj al cursului prinicpal al apei, sînt
periclitate ambele maluri cu lucrările de artă şi terasamentele
amplasate în apropierea lor.
în general partea de jos a malului este mult mai expusă
atacului apei, din care cauză lucrările de apărare în părţile
inferioare ale malurilor trebuie să fie mai puternice decît în
punctele sale superioare. De aceea genurile de lucrări indicate
mai jos se referă la apărarea părţii de jos a malurilor ; în
continuarea acestora, în sus pe taluz, se execută de regulă lu-
crări mai uşoare de îmbrăcăr/ care sînt pereurile şi îmbrăcă-
mintea din fascine sau puiele.
Materialele ce se -întrebuinţează pentru lucrări de apărări
depind de importanţi şi apropierea construcţiei de apărat, de
cursul apei, de forţa de erodare a apei ce acţionează asupra
malului, de posibilităţile de aprovizionare.
Apărările de Valuri se realizează prin lucrări de garduri,!
fascine grele, epiufi, saltele, gabioane.
Garduri• Gardurile se execută la baza taluzului malului
de apărat; ele/sînt alcătuite dintr-un şir de pari bătuţi la
0,70...1,00 m distanţă între ei, împletiţi cu nuiele peste un pat
de crengi sau saltea de fascine ,• patul sau salteaua împiedică
afuierea parilor şi deci avarierea sau distr ugerea gardului.
Pornind qe la gard în sus, apărarea se continuă cu o îm-
brăcăminte d/' mal, fie printr-Un pat de crengi, fie prin cîr-
59
 1
- ţi dările sînt construcţii uşoare şi nedurabile, avînd ne-
iit tt" o supraveghere şi urmărire continuă.

i' va urmări: dacă nuielele împletiturii şi salteaua gar-

(iii lăstărit şi în general starea crengilor şi nuielelor
rtln, putrezite, rupte); dacă salteaua
i > ..il şi nu mai este fixată pe fund
împletitura gardului; dacă împleti-
i fost avariată şi au dispărut nu-
•uperioare; dacă unele părţi s-au
HIL N<IU au putrezit prematur şi se
.111 au fost distruse de animale şi

I n\cine grele. Ele constau din ci-

lii (suluri de 0 0,80...1,00 m cu îm-
|> fiuitiite de 10..-15 cm grosime, din
>1" şl cu miez de piatră cu 0 0,60...
M MI.

i i baza taluzului, de-a lungul mă- H« Zt

lini .<• aşează 1...3 sau chiar mai mul-

ţimi grele, lansate fie direct pe

ţiului .ilbiei, fie aşezate pe o saltea de

|i " i|i Fixarea solurilor grele, ca să
Jll il ii ncce spre adîncime, se face ori
f inii un rînd de piloţi bătuţi la in-
\ il rlc 2...3 m, ori printr-o banchetă de anrocamente. Pilo-
• I. llxare se bat în faţa sulurilor (în partea dinspre apă)
I■ i in suluri (fig. 22). Această construcţie constituie baza şi
li .i i <>a mai importantă a apărării, care se continuă în sus
i i i o imbrăcare de taluz.

Se va observa în

Ffştimpul
23- apelOr scăzute
dacă sulurile au suferit
deteriorări la îmbrăcă-
59
 Dacă se observă că un pilot de fixare s-a aplecat spr
apă, aceasta denotă că are presiuni mari din partea sululu
fie din cauza tasării, fie din cauza existenţei unei afuieri
pilotului sau a sulului şi trebuie căutată cauza afuierii.
Epiuri (pinteni). Spre deosebire de celelalte lucrări indi
cate mai sus, epiurile sînt construcţii izolate, constînd din dl
guri transversale rîului, avînd direcţia de la mal spre rî
Caracteristica lor principală constă în aceea că ele creeai
condiţii favorabile pentru oprirea eroziunilor şi formarea î
decursul a cîţiva ani a unui mai nou, prin depunerea aluviu
nilor aduse de curentul apei : curentul rîului, întîlnind un pin
ten, se abate, intră în spaţiul liniştit dintre pinteni, unde î
pierde forţa sa vie şi astfel depune pe fund particulele d
material purtate în suspensie.
Epiurile fiind construcţii transversa le rîului au deobice
secţiuni puternice. Ele se execută din suluri grele aşezat
paralel cu direcţia curentului (pînă la nivelul apelor mici)
formînd fundamentul construcţiei. La adîncimi mari şi î

F'Ş 23
Pentru a prelungi durata coronamentului, în locul sulu
rilor grele, se execută blocuri de beton articulate (fig. 24)]

fiO
r
t• i • 1 *> sau lipsă.

I)i «oarece epiurile îngustează albia şi deci între capetele

i M malul opus se produce eroziunea fundului, capul epiului
|< ustfel alcătuit încît să poată urmări adîncirea fundului şi
i i<• /iste la subspălări. Aceasta se realizează prin lăţirea
Idl.iinentului la cap.

lorări
IH I MSe va dala atenţie
îmbrăcăminte,
deosebită
dacă
la capul
legăturile
epiului
de şi
sîrmă
starea
sîntma-
xim in dreptul încastrării- Capul, fiind partea cea mai solid-
ul.) .1 construcţiei, poate fi afuiat, avariat şi distrus. De ase-
......... vîrtejurile, ce iau naştere în interiorul bazinului for-
tul dintre două epiuri vecine, pot distruge malul şi încas-
!,IM\ dind naştere la o situaţie
> .11• > gravă: curentul se mută în
I M IH O epiului acolindu-1 şi pro-
... Ind prin aceasta un proces ră-
ni de distrugere a malului
ti<|. 25).

I i coronamentele formate din

il ....... de beton se va observa în

iiMsură s-au tasat blocurile,

i<> .i nrticulaţiile dintre blocuri
ni permis să urmărească tasa-
. Iimdamentului, dacă sînt blo-

61
între două rînduri de piloţi, se va da atenţie îmbrăcăminte
sulurilor din nuiele care fiind aşezate deasupra nivelului a
pelor mici au o durată foarte scurtă : nuielele putrezesc, s
rup şi miezul se risipeşte.
Tasarea fundamentului în general nu are importanţă
acestea fiind lucrări deformabile, însă dacă se constată de
formaţii pronunţate la coronament, mai ales dacă este forma
din blocuri de beton, atunci tr ebuie cercetat dece s-au produ
tasările şi dacă mai continuă.
Saltele. Fie din fascine, fie din plăci de beton flexibil
saltelele formează apărare apărţii inferioare a malului car
se continuă în sus cu îmbrăcăminte din fascine sau tot di
plăci de beton.
Construcţia şi obiectivele reviziei au fost indicate la îm
brăcările de maluri (pct. 32) şi combaterea afuierilor (pct. 31)
Gabioane. Acestea sînt lăzi metalice formate din cadre d
fier de 0 10...15 mm îmbrăcate cu plasă de sîrmă galvanizată
umplute cu piatră brută sau bolovani.
Sistemul acesta de apărare a fost puţin întrebuinţat 1
C.F R.; pe scară mai întinsă este aplicat de unităţile silvice 1'
corectarea torentelor ; la C.F.R. a fost întrebuinţat la lucrăr;

F<ş 26
cazurile de intervenţii urgente, cînd adîncimea mare a ape" şi
curentul puternic nu permite umplerea pe loc a gabioa nelor

62
 pot executa gabioane în formă de cilindri de 0 1 m simi-
lnri cu sulurile de fascine cu miez de piatră. Gratie formei
l o r rotunde, se pot lansa uşor prin rostogolire pe taluz (fig. 27).

Gabioanele sînt construcţii cu caracter definitiv, totuşi şi

■ •le suferă degradări la plasa de

••nmă, care deşi galvanizată se
ilistruge treptat sub efectul e-
roziunii; ea se poate rupe de
(iheţuri, corpuri plutitoare şi
i hiar de pietre ascuţite ale
umpluturii.

Se va observa dacă s-au

produs lăsături anormale ale
unor elemente din apărare care
prin aceasta nu mai pot asi-
<iura apărarea; dacă s-au pro-
dus rupturi în plasa de sîrmă,
lie la locurile de cusătură ale

i ntiilor, fie din ruginire sau loviturile g heţii şi plutitoarelor,

lio din cauza unor deformaţii mari ale aceluiaşi element.
«
34) Lucrări pentru combaterea eroziunilor
prin rectificări
de maluri, corectări de coturi şi regularizări
îmbrăcările de taluzuri şi apărările de maluri sînt lucrări
do protecţie a terasamentelor şi malurilor care urmăresc baza
i.iluzului fără a aduce vre-o modificare esenţială în contu-
lui lor.
La rîuri care străbat regiuni nisipoase şi care la cel mai
mic obstacol din albie îşi modifică cursul, malurile sînt puter-
nic erodate formînd intrinduri pronunţate care progresează
rapid şi pot ameninţa terasamentele. în asemenea cazuri se
i «-curge la lucrări cu caracter ofensiv, prin care se tinde a
<• corecta în mod convenabil cursul, modificîndu-i conturul
in.ilurilor, secţiunea, viteza şi panta. Astfel de genuri de
lucrări sînt: rectificări de maluri, corecţii sau străpungeri de
roluri şi regularizări de cursuri-

63
 Digurile transversale, denumite trav erse, formează com-
paritmente în care apa se linişteşte, depune materiale în sus pensie, şi
o dată cu colmatarea lor se re/ace malul.
Corecţiile sau tăierile de coturi sînt soluţii care aduc modificări
bruşte ale cursului de apă şi se execută numai în cazuri cînd, în
procesul de erodare continuă a malului con cav, curba se lungeşte
mult şi formează o buclă care avan sează spre calea ferată. în
asemenea cazuri o rectificare a

malului nu mai este suficientă şi trebuie să se recurgă la străpungerea

cotului, spre a îndepărta cît mai mult de calea ferată traseul nou al
rîului. Se realizează prin săparea unui canal iniţial de secţiune
redusă, lucrări de dirijare a apei pe canalul iniţial şi închiderea şi
colmatarea albiei abandonate cu lucrări transversale (fig. 29).
Regularizarea unui curs de apă constituie un complex de lucrări
de rectificări de maluri şi corecţii de coturi prin care se ameliorează
condiţiile de scurgere pe un sector al rîului.' Regularizările depăşesc
caracterul local al lucrărilor pentru

29

apărarea terasamentelor şi angajează C.F.R. numai în sectoa rele

rîurilor situate în amonte de calea ferată la care se pot

64
produce modificări ce-ar dirija cursul spre linie în afara punc -
telor de traversare sub poduri.
Toate aceste genuri de lucrări se realizează cu ajutorul
construcţiilor hidrotehnice descrise mai departe.
Diguri longitudinale şi transversale. Acestea se execută (lin
fascine grele fixate cu piloţi sau cu blocuri din beton şi clin garduri
simple sau duble. Digurile sînt alcătuite din sal tele lestate sau suluri
grele aşezate perpendicular pe traseul lor, pînă la nivelul apelor mici
şi din coronament din blocuri «le beton sau suluri grele longitudinale
aşezate între două i înduri de piloţi.
Digurile transversale de compartimente (traversele) se pot
executa şi din garduri, de regulă duble, alcătuite din două garduri
simple, cu saltea fixată de fund cu împletituri <le nuiele; spaţiul
dintre garduri se umple cu material local «lin albie, iar parii celor
două garduri se leagă între ei.
închideri de braţe• Se realizează tot prin diguri însă de o
construcţie mai robustă, întrucît sînt construcţiile cele mai olicitate,
mai ales în timpul execuţiei. Acestea se fac de legulă din suluri grele
aşezate peste saltele lestate şi fixate c u piloţi. Tipul construcţiei este
impus de adincimea apei şi viteza curentului.
Canaluri de corecţie. Acestea sînt albii nou create cu o- ' azia
tăierii coturilor. Iniţial se sapă un canal de secţiune re- 11nsă,
denumit canal iniţial (cunetă), care se dezvoltă treptat I I I albie sub
acţiunea forţei de eroziune a curentului apei.
Plantaţii. Acestea completează rolul lucrărilor descrise in<ii
sus, prin efectul lor de protecţie şi consolidare a terenului i de
susţinere a lucrărilor de fascine care sînt supuse degra dării rapide.
La digurile longitudinale şi transversale se va urmări procesul
de deteriorare a lucrărilor de fascine, în special în purţile descoperite
de apă, starea de putrezire a piloţilor de lemn, modul de tasare a
blocurilor de beton şi starea articu laţiilor dintre ele.
La gardurile duble se va vedea dacă s-a spălat umplutura «linlre
garduri, dacă salteaua e prinsă bine de fund cu aju- loiul împletiturii,
dacă s-a rupt sîrma dintre parii celor două 'l'iiduri, dacă sînt pari
afuiaţi.
La închiderile de braţe — aceleaşi observaţii ca la diguri, iliir
cu mai mare exigenţă, întrucît sînt foarte solicitate.
'i — Indr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 65
părţi din debit să se strecoare printre ele, totuşi la revizie se va
urmări dacă apa şi-a croit drum sub fundamentul lor. Aceste scăpări
se pot colmata cu timpul, dar s-a constatat că la ape mari ele se pot
transforma în breşe, care duc la distru gerea totală a construcţiei; de
aceea trebuie cercetat locul pe unde se strecoară apa, spre a vedea
dacă nu se crează rupturi sau lăsături.
La canalurile de corecţie se va urmări modul lor de dez voltare în
albii propri-zise, deformarea malurilor, dacă se formează coturi, dacă
sînt obstacole (răgălii, buşteni) care ar putea provoca degenerarea
albiei.
La plantaţii se va observa dacă se desvoltă în bune condi ţii, dacă
au suferit deteriorări din partea animalelor etc.
Se va acorda o atenţie deosebită locurilor de încastrare a
digurilor în mal, care se vor ţine sub observaţie atentă.

35) Lucrări contra inundării liniei de către apele

de revărsare j
După cum s-a arătat la periclitarea terasamentelor de către apele
de revărsare, liniile ferate amplasate în albiile majore ale rîurilor sau
în apropierea cursurilor cu văi largi şi maluri joase, sau care străbat
văile largi ale rîurilor cu pante foarte mici şi cu tendinţe permanente
de împotmolire, sînt inundate de apele de revărsare.
Pentru menţinerea circulaţiei fără întreruperi, se execută lucrări
destinate să apere terasamentele contra inundării ; acestea sînt: diguri
de pămînt insubmersibile, corecţii de co turi, pereuri, spărgătoare de
curenţi şi de valuri, lacuri de retenţie.
Diguri de pămînt insubmersibile■ Singure aceste construc- ţi iau
caracter limitat local, de cele mai multe ori ele execu- tîndu-se
combinat cu alte lucrări de corecţie şi apărare. S-au mai executat ca
un mijloc provizoriu pentru a feri liniile le- rate de revărsările unor
cursuri torenţiale, cînd digurile se supraînălţau pe măsură ce se
împotmolea terenul înconjurător.
Taluzul dinspre apă al digurilor de pămînt se protejează cu
lucrări de fascine în partea inferioară şi în continuare cu plantaţii.
Corecţii de coturi. Dacă în procesul de degenerare a al biei rîul
formează o buclă, care avansează spre linia ferată, iar malul concav
este jos şi depăşit des de ape mari, spre a

66
îndepărta rîul de linie şi a împiedica revărsările să ajungă la i'ti,
bucla se elimină prin străpungerea cotului cu o albie nouă
n'ctificată.
Pereuri. Cînd revărsările unui rîu sînt frecvente şi apele de
revărsare inundă terenul pe care este situată calea ferată, .ilunci
rambleul îndeplineşte rolul de baraj şi pentru a-1 feri <l<>
distrugeri, taluzul dinspre apă se protejează cu pereu, pînă In un
nivel care se depăşeşte cu 0,50 m nivelul maxim atins ili> apă.
Spărgătoare de curenţi. Cînd apele de revărsare ajun- «|înd la
terasament se angajează într-o depresiune cu pantă pronunţată de-a
lungul liniei, terasaraentul se amenajează cu Ieşituri — dinţi spre
apă, pentru a împiedica curentul apei .1 capete viteză de-a lungul
terasamentului Taluzul spăr gătoarelor de curenţi se protejează contra
eroziunii.
Spărgătoare de valuri. Acestea sînt diguri mici din blocuri,
traverse, sau şine, aşezate în faţă şi de-a lungul tera- •.«imentelor sau
pe taluz şi destinate să anihileze efectul de i/.bire al valurilor asupra
taluzului terasamentului.
Plantaţiile de arbuşti rezistă bine şi la şocurile valurilor y cu ele
se pot apăra părţile inferioare inundabile ale ram- bleurilor .
Lacuri de reten[ie. Rîurile cu variaţii de debit foarte in ari pot
provoca distrugerea lucrărilor de apărări şi pot da n .iştere la
inundaţii foarte mari.
Pentru atenuarea variaţiei de debit se amenajează lacuri <l<>
retenţie, rezervoare care se amplasează în locuri favora bile formării
lacurilor, în regiunea de trecere din bazinul su perior în cel mijlociu.
Aceste lucrări au însă caracter regio- ii.il sau chiar republican.
La digurile de pămînt se observă : dacă în corpul digului <iu
format goluri care în timpul inundaţiilor s-ar transfor ma în breşe,
dacă s-au produs tasări sau lăsături care î>a per mită apelor să
deverseze peste dig; cum se menţin şi se dez voltă fascinele şi
plantaţiile care protejează taluzul dinspre «ipă.
La lucrările de corecţie, constînd din canal, dig de în- i liidere a
albiei deformate, traverse, apărări de taluzuri şi plantaţii, se vor face
observaţiile indicate anterior la cons- liucţiile respective-
La pereuri se va observa dacă s-au produs lăsături, dacă ■ int
pietre dislocate sau lipsă din pereu, ceea ce constituie

67
începutul unor distrugeri mai importante în pereu, dacă nu
se repară la timp.
La spărgătoarele de curenţi este important să nu se pro-
ducă deteriorări în protecţia taluzurilor.
La spărgătoarele de valuri se va observa dacă s-au pro-
dus deteriorări, dacă lipsesc unele părţi desprinse şi antre-
nate de valuri.

36) Lucrări de combatere a eiectelor provocate de torente

Pentru combaterea efectelor provocate de torente se exe-
cută lucrări de corectare, avînd ca scop să reducă cauzele
care dau naştere fenomenelor torenţiale şi a consecinţelor lor,
prin restabilirea vegetaţiei, reţinerea debitului solid şi lichid
şi conducerea apelor în rîul colector.
Prin exemplul de lucrări de corectare, în bazinul superior
se execută lucrări uşoare pentru fixarea materialelor solide
libere ca : împăduriri, fascinaje, cleionaje, praguri de lemn ;
în bazinul mijlociu se execută praguri de zidărie, baraje
uşoare de lemn sau mixte, baraje de zidărie ; în zona conului
de dejecţie se execută lucrări de dirijare şi de îngustare a
albiei, pentru a mări forţa de antrenare a apei, canaluri de
scurgere.
împăduriri. împăduririle se realizează prin plantarea ver-
santelor degradate, completată cu terase simple' sau spriji-
nite de gărduleţe.
Fascinaje. Fascinajele constau din 1...3 cîrnaţi de fas-

Cleionaje. Cleionajele constau, din garduri de nuiele, de

0,60 m înălţime, aşezate transversal văii. Parii gardurilor sînt
de 2,00...2,50 m lungime şi 0 8. .. 12 cm. Gardurile sînt simple
sau duble (fig. 31).

68
 Praguri de lemn. Pragurile del emn se execută în pantă • pro
mijlocul torentelor şi sînt alcătuite din doi pereţi din Imşteni, de
0,60..1,00 m înălţime,- spaţiul dintre pereţi este

umplut cu bolovani sau cu material luat din albie. Pragurile

ou la mijloc un deversor şi în aval un radier din bîrne sau
pavaj aşezat in rame de lemn (fig. 32).

Praguri de zidărie. Pragurile de zidărie se fac din zidă-

i ie uscată îngrijit zidită, rostuită sau nu, cu deversor la mij-
loc şi radier simplu sau cu 1...3 trepte de cădere. Uneori
zidăria de piatră este aşezată in plasă de sîrmă, pragurile
s e fac şi din ga-

bioane înălţimea ma-

ximă a pragurilor este
.',00 m.
liaraje uşoare de
lemn. Barajele uşoare
de lemn, sînt de con-
strucţie similară cu
pragurile de lemn.
insă mai robuste, pu-
lind atinge înălţimea
de 4...5 m. La coro-
n.iment piatră de um-
pltură se zideşte cu
mortar şi se rostuieşte.
Baraje mixte■ Barajele mixte se construiesc parte din
lemn (care stă permanent în apă) şi parte din zidărie cu
mortar.
Baraje din zidărie. Barajele din zidărie sînt construcţiile
i ele mai robuste ce se folosesc la corectarea torentelor. Ele
se construiesc de regulă în treimea mijlocie şi inferioară a
69
f
<3 53

Barajele nu se construiesc în vecinătatea imediată a po durilor,

nici în amonte şi nici în aval,• în primul caz apele deversate pot afuia
infrastructura podului, iar în al doilea caz micşorează secţiunea de
scurgere a podului prin colmatare (în afară de cazul că se urmăreşte
colmatarea podului care este afuiat) .

Canaturi de scurgere. După fixarea versantelor prin plan-

taţii şi domolirea viiturilor prin lucrări transversale de reţi-
nere a aluviunilor, pe cursul inferior se execută canaluri, care
împiedică împrăştierea torentului ş i-1 conduc spre rîul colec-
tor.
Pentru apărarea căii de debitul solid al torenţilor, se
execută şi tuneluri la zi, cînd torentul trece peste tunel fără
să afecteze linia.
Sarcinile reviziei. Revizia şi întreţinerea lucrărilor pen-
tru corectarea torentelor după recepţie se dau în sarcina or-
ganelor silvice, totuşi construcţiile apropiate de cale ferată,
în special cele din zona conului de dejecţie, fiind legate de
siguranţa circulaţiei, rămîn în atenţia organelor feroviare.
La împăduriri se va observa dacă puieţii sînt înăbuşiţi
de crusta solului sau de buruieni, dacă rădăcinile sînt dez-
velite de apele din ploi sau prin îngheţ şi dacă plantaţiile
au fost împotmolite sau culcate de viiturile de apă.
La fascinaje şi cleionaje se va cerceta dacă gardurile au
împletitura desfăcută sau ruptă şi parii aplecaţi, dacă cîrnaţii
au dat lăstăriş, dacă fascinele au fost dezvelite de apă, dacă
legăturile de sîrmă sînt bune.
La pragurile şi barajele de lemn se observă dacă umplu-
turile s-au lăsat sau au fost antrenate de apă, dacă sînt ero-
ziuni în aval de radiere, dacă s-au produs deteriorări în pa-

70
«Iacă încastrările se menţin în bună stare, dacă legăturile din tre
birne s-au slăbit şi dacă sînt părţi putrede.
La pragurile şi barajele de zidărie şi canaluri de scurgere se
observă dacă sînt pietre dislocate din zidăria us cată a pragurilor,
dacă sîrma are rupturi; dacă barbacanele luncţionează; dacă
deversorul e blocat de materiale aduse «Ic viituri,• dacă s-au produs
afuieri în aval de contrabaraj (a se vedea baraje de fund) ; dacă sînt
fisuri, crăpături în zidă- nc ; dacă canalul de scurgere are secţiune
liberă, neîmpotmolită.

37) Lucrări pentru scurgerea apelor din ploi

torenţiale sau de lungă durată

După cum s-a menţionat la pct. 24, efectul apelor din ploi
torenţiale sau de lungă durată este de cele mai multe ori limitat la
spălarea sau împotmolirea prismei de balast şi, mai i<ir, la ruperea
terasamentului sau afuierea podeţelor cu des chidere insuficientă. în
astfel de cazuri se execută şanţuri de colectare sau de scurgere,
şanţuri de apărare, casiuri şi pro- oj are a taluzurilor cu plantaţii.
La şanţurile de colectare nepereate se observă dacă şi-au
menţinut secţiunea, dacă sînt colmatate sau au obstacole con- tra
scurgerii apei- La cele pereate se observă dacă sînt îm potmolite, dacă
au fisuri, crăpături sau deteriorări în pereu.
La şanţurile de apărare, protejate sau neprotejate, se va urmări
cu mare atenţie dacă au pirderi de apă ; acest lucru poate provoca
alunecări grave. Se va vedea dacă sînt crăpături sau deteriorări în
pereu, dacă apa stagnează şi dacă sînt împotmolite.
La casiuri se va observa starea pereului, dînd atenţie deosebită
punctelor de frîngere a pantei, unde se produc de icgulă crăpături
care pot da loc la infiltraţii.
La şanţurile brăzduite se va observa ca iarba să nu îm piedice
scurgerea apei.
în ceea ce priveşte plantaţiile se va proceda ca la pct. 32.

§ 4. LUCRĂRI DE ARTA PENTRU CONSOLIDAREA

TERASAMENTELOR

Lucrările de artă pentru consolidarea terasamentelor, cdre au

rolul să combată acţiunea apelor subterane, se pot

71
— lucrări pentru prevenirea şi combaterea lăsăturilor, pungilor
de balast şi alunecărilor în rambleuri;
— lucrări de artă în cazul terenului de bază instabil;
— lucrări pentru combaterea alunecărilor în debleu ;
— lucrări contra umflăturilor ,•
— lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor ,•
— lucrări contra căderilor de stînci.

38) Lucrări pentru prevenirea şi combaterea

lăsăturilor, pungilor de balast şi alunecărilor
în rambleuri

Amenajarea scurgerii libere a apelor de suprafaţă., Elementul cel

mai dăunător pentru terasamcnte este apa, care neîndepărtată la timp,
sporeşte mult influenţa ei asupra te- rasamentelor, dînd loc la
deformaţii. De aceea nu este sufi cientă executarea unor lucrări de
consolidare pentru reduce rea efectului apelor, ci în primul rînd
trebuie acţionat asupra cauzei, asigurînd colectarea şi evacuarea
apelor de su- praafţă din zona terasamentului, înainte ca ele să
devină dăunătoare.
Colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă se asigură prin
şanţuri de scurgere, rigole, şanţuri de apărare şi casiuri.
Şanţurile de scurgere de pe ambele părţi ale platforme lor în
debleu, colectează apele de pe platformă şi taluzuri, şi le conduc de-a
lungul liniei pînă la locul de descărcare. De regulă, panta şanţurilor
este egală cu aceea a platformei şi nu trebuie să fie mai mică de 2% 0 .
Cînd panta liniei este prea mare, încît viteza apei poate eroda
şanţurile cînd ele nu sînt protejate, se fac din distanţă în distanţă
praguri de fund de circa 10 cm înălţime prelungite în amonte şi în
aval cu cîte un metru. Pragurile se execută din piatră brută sau
bolovani.
în terenuri nisipoase sau loessuri, spre a împiedica infil traţiile,
şanţurile se protejează cu îmbrăcăminte din brazde, pereuri uscate
sau zidărie cu mortar şi din beton.
în terenuri cu tendinţe de alunecare, şanţurile sînt căptu şite cu
zidărie de piatră, beton şi, mai rar, cu lemn. Pentru a rezista
presiunilor, sînt prevăzute din distanţă în distanţă cu proptele la
72
iar distanţa minimă pină la muchia supericară a taluzului la
debleuri este de 5 m şi pină la baza taluzulai în rambleu 2 m.
Panta longitudinală este de 2%' 0 . Este indicat ca, şanţurile de
apărare să fie protejate (pereeate, brăzduite etcj.
Casiurile sînt şanţuri pereeate, cu sau fără trepte, care descarcă
în văi sau în şanţurile liniei apele colectate de şan ţurile de apărare,
mergînd pe linia de cea mai mare pantă.
înierbâri, brăzduiri şi plantaţii pe taUzuri. Taluzurile
terasamentelor rar sînt lăsate în starea loi naturală ; de re gulă ele se
acoperă cu diferite feluri de îmbrăcăminte, care le protejează contra
ravenării, infiltraţiilor apei şi dezagre gărilor. Acoperămîntul vegetal
al taluzuiilor, constînd din ierburi, brazde şi arbuşti, are o mare
importanţă în consolidarea terasamentelor ; el consolidează cu
rădăcinile sale stratul de suprafaţă al pămîntului, îl apără de eroziune
şi rave- nare ; previne alunecare^ lui; îl fereşte dă variaţiile bruşte
ale temperaturii, de îngheţare în profunzime, de uscare la soare, de
crăpături, de umeziri excesive şi de de zagregare.
înierbarea se face prin însămînţare cu amestecuri de specii de
iarbă durabile, cu creşterea rapidă şi cu rădăcini cit mai întinse.
Taluzurile terasamentelor formate din pămînturi degradabile sau
neprielnice vegetaţiei (loessuri, marne, pă mînturi pietroase cu
straturi de argilă) se acoperă în prea labil cu un strat de pămînt
vegetal de 8...10 cm grosime. Pen tru înfrăţirea pămîntului vegetal, se
fac mici trepte în ta- luzuri. Panta admisibilă a taluzurilor pentru
înierbare este de maximum 1 : 1,5 .
Brăzduirea se execută din benzi de 1,50...3 m lungime, 20-..25
cm lăţime şi 6...8 cm grosime. Brazdele se scot din te renuri care se
află în condiţii analoge cu taluzurile pe care se vor aşeza.
Brăzduirea se face, fie în carouri din benzi aşezate sub un unghi
de 45° faţă de linia de cea mai mare pantă şi cu laturile de 1 m,
spaţiul din interiorul caroului fiind înierbat,- fie din benzi orizontale
aşezate de-a lungul taluzurilor pe toată suprafaţa lor (brăzduiri
Complete). La brăzduiri în ca rouri, la piciorul taluzului se aşează
două benzi de brazde lon gitudinale şi o bandă la partea superioară. în
cazul taluzurilor nisipoase sau altor pămînturi nepotrivite pentru
creşterea ierburilor, se aşează sub brazde un strat de pămînt vege tal
de 2...5 cm grosime, iar dacă suprafaţa taluzului este foarte tare,
înainte de a aşeza brazdele, se afinează mai întîi pe o adîncime de 10
cm. Brăzduirea este indicată pentru ram-

73
foleuri pînă la 12 m înălţime şi debleuri pînă la 6 madîncimel cu
taluzuri avînd înclinarea maximă de 1 : 1,25.
Plantaţiile de arbuşti pe taluzuri, împreună cu ierburile speciale,
dau rezultate foarte bune la consolidarea terasamenl telor. Pe lîngă
consolidarea realizată prin rădăcini, acoperă-1 mîntul de frunziş este
un izolator termic, care împiedică forJ marea crăpăturilor din unscare
intensă şi din îngheţ. PlantaJ ţii le mai asigură o umiditate constantă
a terenului, împiedij cînd uscarea intensă vara şi eliminînd o parte din
surplusul de umezeală. Cu toată eficacitatea plantaţiei în consolidarea
taluzurilor, ea poate da rezultate negative, dacă provoacă umezirea
inadmisibilă a pămîntului şi pierderea stabilităţii] taluzului. Umbrirea
excesivă a suprafeţei, acumularea maJ selor mari de zăpadă şi
scurgerea înceată a apei pot da loc] la deformaţii. Acest dezavantaj se
poate remedia aranjînd plantaţiile în rînduri continue pe linia de cea
mai mare pantă sau după tabla de şah (dacă nu există pericol de
eroziune)! apărîndu-le contra acumulării lor de zăpadă prin alte
benzii de plantaţii, unde este posibil şi unde se poate asigura scurgeJ
Te a apei din topirea zăpezii reţinute. Se aleg speciile de arJ buşti care
corespund condiţiilor climatice şi de sol locale.
Drenuri de suprafaţă. Se construiesc în banchetele plat formelor,
în dreptul joantelor noroioase. Lăţimea acestor drenuri este de 25.-.30
cm (cam cît este lăţimea unei lopeţi) şi se umple cu bolovani de rîu.
Ele se fac de o parte şi de ambele părţi ale platformei.
Cînd îmbrăcămintea vegetală a taluzului la rambleu nu poate
asigura scurgerea apei din dren, acesta se prelungeşte: pe taluz, pînă
jos.
Pe lăţimea banchetelor, fundul drenului se netezeşte şi se bate
bine, pentru a se uşura scurgerea şi a se împiedică infiltraţia în corpul
terasamentului.
Pentru revizia mai uşoară, muchiile superioare ale aces tor
drenuri de suprafaţă li se dă o formă regulată pe toată lungimea lor,
iar capetele de ieşire, de la marginea banchetei sau de la piciorul
taluzului, se aranjează cu cap de dren din piatră sau chiar beton.
La debleuri, drenurile au scurgerea în şanţul platformei, fundul
lor trebuind să fie cu 10...15 cm cm mai sus decît fundul şanţului.
Drenuri de mică adîncime. Drenurile de mică adîncime se fac de
regulă în rambleuri, pentru asanarea pungilor de

74
 (pfildst. Această categorie de drenuri are o construcţie speci-
li i drenurilor propriu-zise. Ele sînt alcătuite din şanţuri cu | M *i
oţi verticali de 0,80 m lăţime umplute cu piatră brută şi I I I
straturi filtrante laterale la fu nd au radier cu rigolă de «< urgere,
iar la suprafaţă sînt acoperite cu un dop de argilă nisipoasă sau
cu pereu zidit pe beton.
Tot acestei categorii aparţin drenurile elastice, constînd «lin
tranşee umplute cu nisip, avînd în locul rigolei cîrnaţi de fascine. S-
au utilizat la noi în terenuri frămîntate.
Drenuri de adîncime. Drenurile de adîncime se constru iesc după
un profil tip studiat de I.S P.C.F. lăţimea lor va- illnd în raport cu
adîncimea, de la 0,8*0 la 1,50 m.
Radierul drenului este o construcţie masivă de circa 30 ' m
grosime (fig. 34) prevăzut la mijloc cu un locaş pentru ri golă, care
10 vjQ Dop crgila
^ Pereu zidit
Beton

Fjj 54

'•micirculară, de secţiune specială cu talpă, sau tub bol-tit. In loc de

tuburi speciale arătate mai sus, rigola poate fi zidită din bolovani sau
piatră brută, dîndu-le o secţiune dreptun ghiulară sau boltită.
Umplutura drenurilor este formată din piatră brută (mă- timea
pietrei 15...20 cm) aşezată cu mîna, înconjurată cu un .trat filtrant de
balast sau pietriş de 30 cm grosime.
Drenurile fiind destinate pentru colectarea apelor sub

75
Fi
3 35

terane trebuie ferite de pătrunderea în ele a apelor de S U Î

prafaţă, care le pot colmata. în scopul acesta, la partea su-
perioară sînt prevăzute cu un dop de beton de argilă (ames<
tec de argilă grasă cu 5...12% nisip curat) de circa 50 cni
înălţime. Pentru ca apele de suprafaţă să se scurgă eît ma
repede de pe partea superioară a drenului, dopul de argili
se bate bine cu maiul, se ridică mai sus decît terenul încon
.jurător, cu care se racordează apoi prin două pante de 1 /lOj
şi se acoperă cu brazde ; alte ori, partea superioară a drenu-i
lui se perează în formă de albie.
Sînt cazuri cînd drenul interceptează dintr-o parte o<]
pînză de apă, pe care o evacuează fără a-i permite să se in-
filtreze în terenul din partea cealaltă a drenului. Atunci J
acesta este prevăzut în partea opusă pînzei de apă cu un]
perete de argilă grasă frămîntată, denumit ecran, iar drenu
se numeşte dren-ecran (fig. 35).
în lungul drenurilor, la distante de 30-..50 m şi la schim-
bările de direcţii sau de pantă, se construiesc puţuri de vizi-
tare, pentru control şi curăţire periodică a rigolei drenurilor..
Puţurile se construiesc din piatră, beton şi beton armat, mai
des cu secţiune circulară de 0 1 m. Pentru coborîrc, puţurile
sînt prevăzute cu scări din fier rotund de 0 15 mm incastre-
în zidării la 0,35...0,45 m una sub alta.
Este foarte important să se asigure ca la ieşirea din dren
apa să nu îngheţe. în scopul acesta se iau următoarele-

— pe ultima porţiune dre-

nurile au o pantă maximă ;
— capul drenului se ame-
najează cu un zid de sprijin de-
o construcţie specială ca să.
protejeze contra îngheţului te-
rasamentul d u spatele lui
— tubul deieşire a apei se-
face la minimum 0,50 m dea-
supra fundului şanţului de
scurgere a apei din dren, dînc
şanţului o pantă maximă.
în cazul drenurilor de mare adîncime ( peste 8... 10 m),
pentru a asigura o mai bună funcţionare, revizie şi întreţi-
76
 1,50 m înălţime; cînd se fac din zidărie de piatră sau de
Itnlon, secţiunea lor este de 0,80 X 1-50 m. La drenurile-galerii
distanţa între puţurile de vizitare poate fi şi peste 100 m.
Cînd nu există pantă pentru evacuarea apelor colectate
«!■• drenuri, se pot executa puţuri absorbante care trec prin
Mnitul acvifer de asanat,
Străpung stratul imper- Dop de Qr gj 1<3
MM'abil de dedesubt şi de-
Inişează in stratul filtrant
Interior (fig 36).
Contrabarichete longi-
tit<lirtale la baza rambleu-
iilor. Contrabanchetele de
l.i baza rambleurilor se
. \<>cută pentru a mări sta-
bilitatea terasamentelor în
i .i/.uri de alunecări din
• oi pul rambleului, alune-
ii i de rambleuri pe coa- :
le şi la terenuri de bază
instabile. absorbant
la cazul asanării ram- Fiy 36
Mi-urilor înalte, prin înlo-
nriea totală a materialului pînă la nivelul fundului pungilor
il<> balast, pămîntul decapat se aranjează în formă de contra-
l'.mchetă, lipită de taluzurile rambleurilor-
Pentru a mări stabilitatea rambleurilor construite pe

• xistecu înclinare pronunţată, unde treptele de înfrăţire nu

n fi suficiente, se execută în partea din aval o umplutură
nplimentară. Soluţia aceasta este economică numai atunci

• ,ncl materialul drenat necesar se găseşte in apropiere

lig. 37 a).

Cînd terenul natural de la baza rambleului nu are capa-

77
protejează, în special cînd înclinarea lor este forţată, spre
permite terasamentului să încapă într-un spaţiu li mitat, di
tre versantele abrupte şi albia cursului din fundul văii sa

taluzului, continuat pe taluz cu o zidărie uscată puternică (rostuită

sau nerostuită), pînă la platforma căii (fig. 38).
Grosimea chiuraselor variază cam între 1,50 m la bază şi 0,40
m la partea superioară.
78
 Ziduri de sprijin şi piloţi. Pentru susţinerea masivelor de im mint
în alunecare, se execută uneori ziduri de sprijin, com- hliuite cu alte
lucrări de colectare în raport cu natura şi încli- hflu'a straturilor de
pămînt, iar dimensiunile se stabilesc prin i «ticul. Zidurile de sprijin
se execută din piatră cu mortar de i Imont (mai rar din zidărie uscată
rostuită), din beton şi beton urmat. Zidurile au în spate drenuri
longitudinale, iar in corpul I•»4 .sînt prevăzute cu barbacane, pentru
colectarea şi evacua- i' .i apei din masivul de pămînt din spatele lor-

Tot pentru fixarea masivelor de păjnînt în alunecare, însă i .1

măsură provizorie pînă la executarea unor lucrări defini t i v e , se bat
piloţi de lemn sau de beton armat astfel ca să jiiilrundă prin
suprafaţa de alunecare în terenul de bază ne m i ş c a t . Numărul piloţilor
se determină prin calcul, rezistenţa lor la forfecare trebind să asigure
stabilitatea masivului în .1 lunecare.
Revizia lucrărilor pentru prevenirea şi combaterea lăsă- Inrilor,
pungilor de balast şi alunecărilor în rambleuri, des- i nse la pct. 38,
se face după indicaţiile ce urmează :

La amenajările de scurgere (şanţurile de scurgere, sigo- li'l<\

şanţurile de apărare, casiurile) se urmăreşte dacă sînt i nlmatate,
dacă scurgerea liberă este împiedicată de iarba • născută în şanţuri şi
dacă secţiunea lor este suficientă, ca !>i-le să nu dezordeze din ele şi
să nu inunde linia sau să .1* roverse pe coastă.
La şanţurile pereeate se observă dacă sînt pietre dislo- ■ • i Le,
dezagregate şi mai ales dacă sînt fisuri şi crăpături care l»>t avea ca
urmare infiltraţii dăunătoare pentru terasament.

La rigole şi şanţuri zidite cu secţiune ranforsată se ob- i-rvă

dacă s-au produs deformaţii, striviri etc. provocate de p.imîntul în
mişcare.
La casiuri, pe lîngă observaţiile privind şanţurile zidite i
rigolele, se dă atenţie stării lor la frîngeri de pante, unde ■ • produc
în mod obişnuit crăpături în zidărie.
iarba şi plantaţiile de pe taluzuri pot fi distruse de animale şi
oameni sau să nu se prindă în primul an.

La iarbă se observă dacă prezintă porţiuni uscate sau urse de

soare pe taluzurile orientate spre sud. Pe taluzurile nude
însămînţarea s-a făcut pe un strat de pămînt vegetal
79
adus, se observă dacă s-au produs mici desprinderi ale stra
tului de pămînt vegetal; în special se dă atenţie la situaţi
de pe muchia superioară a taluzului, unde se face racorda
rea stratului vegetal cu bancheta platformei şi unde se po
produce infiltraţii şi deci desprinderi din taluz.
La brăzduiri în carouri se verifică dacă s-au produs alu
necări şi deformaţii ale benzilor,• se observă cu atenţie banda
de pe muchia superioară a taluzului.
La brăzduiri complete se urmăresc atent rupturile, cră-
păturile, părţile uscate.
La plantaţii se verifică în primii ani, dacă sînt puieţi us-
caţi care urmează a fi înlocuiţi, se urmăreşte modul de dez
voltare a diferitelor specii. De altfel, plantaţiile se revizu-
iesc periodic de personalul de specialitate.
La drenurile de suprafaţă trebuie observat dacă nu sînt
deteriorate prin colmatare şi starea racordării fundului lor
cu şanţurile în care debuşează (dacă scurgerea apei este asi-
gurată sau dacă se produce refularea apei din şanţ în rigolă).
La drenurile de mică adîncime de pe suprafaţa taluzu-
rilor trebuie observate dacă s-au produs deteriorării sau alu-
necări ale umpluturii de piatră.
La drenurile pentru asanarea pungilor de balast se con-
stată dacă nu sînt deteriorate prin colmatare (colmatarea este
constantă prin reparaţia pungilor de balast şi a lăsaturilor
la linie).
Se urmăreşte şi se notează variaţiile debitului la toate
drenurile, dînd o deosebită atenţie la modificările survenite
după ploile intense şi de lungă durată. Măsurarea debitului
se face cu o găleată gradată în interior cu vopsea de ulei sau,
în lipsă de gradaţii, cantitatea de apă scursă în găleată se
măsoară cu o sticlă. în funcţie de debitul drenului, durata
măsurării cantităţii de apă scursă din dren se ia de la 30 s
şi pînă la o oră. Debitul se măsoară în litri pe secundă şi se
obţine împărţind cantitatea de apă scursă în litri prin durata
de scurgere în secunde.

80
i .ild de iarbă, rădăcini, nămol, gheaţă şi zăpadă. Are de ase -
menea importanţă starea acoperământului drenului (dopul) şi
încordarea lui cu suprafaţa terenului natural; dopul trebuie *A
aibă două pante de racordare şi să fie brăzduit. La drenu- 11Ic de
casiu (cu pereu deasupra) se constată starea pereului şi «încă
între el şi pămînt s-a format o crăpătură prin care se pot inoduce
infiltraţii în dren a apelor de suprafaţă, care se gră- iu'uscă
colmatarea.
Drenurile de adîncime, ca şi drenurile de suprafaţă, pot ll scoase
din funcţie prin colmatarea umpluturii lor, prin în- (iindarea parţială
sau totală a rigolei de scurgere şi prin frîn- i|<-rea radierului şi chiar
a drenului^ din cauza mişcării terenului.
Colmatarea umpluturii poate fi cauzată de apele sub terane, mai
ales cînd drenul nu are filtre laterale, cît şi de n|)ele de suprafaţă,
cînd acoperămintul permite acestora, îm- uircate cu mii, să pătrundă
în dren. Acest lucru se întîmplă
■ ind drenurile sînt lăsate neacoperite, fără filtre şi dop la portea
superioarq, sau în urma infiltraţiei apei prin crăpă- Iurile dintre dren
şi terenul alăturat. în urma colmatării um pluturii, drenul încetează să
funcţioneze, ceea ce se poate "l>serva din creşterea umidităţii
terenului din apropiere, npariţia plantaţiei abundente a speciilor
iubitoare de umiditate. înfundarea totală sau parţială a rigolei de
scurgere
constată după scăderea debitului drenului, iar atunci cînd i incetat
să funcţioneze se face proba turnînd apa într-unui
■ lin puţurile din amonte şi observînd scurgerea ei în puţul
vecin din aval. Cînd prin puţurile adiacente se poate constata
■ .1 rigola nu este înfundată şi totuşi apa turnată în amonte mi
ajunge în aval, aceasta dă indicaţia că radierul este cră- l i L sau
dislocat din cauza mişcării terenului de fundaţie a ilrenului.
Efectul funcţionării drenului este mult sporit prin cu ini Iul de
aerisire care accelerează evaporarea apei. Funcţio narea aerisirii se
verifică ţinînd o luminare sau un chibrit .iprins la capătul aval al
drenului- Dacă flacăra nu se înclină •■pre dren, aerisirea nu
funcţionează.
Capetele drenurilor pot fi înfundate, ceea ce se constată prin
apariţia semnelor de umezire a terenului de lîngă t ţipete.

i; — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 81

f,
3»

Porţiunile de drenuri cu galerii se pot deteriora pri

înfundarea filtrului din jurul lor, prin fisuri, crăpături |
dislocări în zidărie. înfundarea filtrului se constată prin ur
mărirea debitului, iar deteriorarea galeriilor se constată vi
zual la revizia galeriei, care trebuie să se facă odată pe Iun
Puţurile de aerisire pot fi înfundate sau cu capătul su
perior distrus, din cauza forfecării, frîngerii lui. Puţurile ci
vizitare pot fi înfundate la fund şi prin aceasta să împiedic
funcţionarea normală a drenurilor ; zidăria poate fi crăpat
capacele distruse. Aceste lipsuri şi deteriorări se constată vi
zual şi orice început de deteriorare trebuie urmărit prin ob
servaţiile regulate. Astfel, la drenurile executate pe povîrni
şuri în mişcare, deteriorările puţurilor se urmăresc după in
tensitatea cu care se măresc crăpăturile, după deformare
puţurilor în plan orizontal şi vertical, date oare se noteaz
cu îngrijire.
Observaţiile în ce priveşte creşterea crăpăturilor se fa
cu ajutorul martorilor din ipsos, sau martorilor din cimen
maţiilor

Pg 40

Fundul şi pereţii puţurilor trebuie să fie impermeabili. Aceasta

se poate constata observînd dacă sînt crăpături, sau; cu proba cu apă
la curăţirea lor (indicată la lucrările de în treţinere).
Se verifică soliditatea scărilor cercetînd locul de încas-i trare
şi încercîndu-le cu mîna.

82
 Se observă dacă s-au produs lăsături în dren : fie ale
materialului de umplutură, fie ale rigolei şi radierului
Stagnarea apei în drenuri poate crea situaţii foarte pe- liruloase
pentru terasament şi trebuie înlăturată urgent prin demontarea
drenului. De aceea urmărirea bunei funcţionări u drenurilor prin
măsurarea debitelor este foarte impor- l.intă ; ea se face periodic, cel
puţin de două ori pe an ; pri măvara după trecerea apelor mart şi
toamna înainte de în gheţ, iar acolo unde debitul apei subterane este
sensibil în iuncţie de ploile torenţiale, el se măsoară înaintea perioa -
delor ploioase şi după ploi torenţiale şi de lungă durată. Mo dul cum
se măsoară curent debitele ^ste arătat la drenurile pentru asanarea
pugilor de balast. Concomitent cu măsurarea debitelor la ieşire, se
fac măsurări şi în puţurile de vizitare. Atunci cînd debitul apei la
ieşire din dren este mai mic decît într-unui din puţurile lui, aceasta
dă indicaţie că drenul nu luncţionează bine pe porţiunea dintre puţuri
şi că există aici o pierdere de apă.
Trebuie avut în vedere că toate drenurile nou construite dau în
primele luni un debit mai mare pînă se stabilizează regimul apelor
subterane.
în perioadele de debit maxim trebuie urmărită şi limpezimea
apei. Constatarea le vedere că apa s-a tulburat în seamnă că sînt
antrenate prin dren particule fine de pămînt, < eea ce poate avea ca
efect colmatarea drenului şi încetarea luncţionării lui.
Ca şi la drenurile de suprafaţă se observă starea tubu lui la ieşire
din dren şi scurgerea apei în şanţul în continua rea drenului, ca să nu
existe nimic care să împiedice scurge rea apei.
Galeriile trebuie revizuite cel puţin odată pe lună. La revizie se
verifică cum funcţionează galeria, starea materia lului de susţinere şi
al rigolei. Rigola trebuie să asigure scurgerea liberă a apei. Se va
observa dacă în spatele cadrelor se produce antrenarea pămîntului şi
dacă antrenarea este intensă, se vor face foraje de control pentru
determinarea profilului golurilor din spatele galeriei. Cînd se produc
deformaţii mari în galerie, trebuie anunţat imediat şeful de secţie,
care va sesiza Selviciul L. Acesta va dispune o cerce tare urgentă a
situaţiei de către un geolog şi un specialist tunelist.p entru a stabili
cauzele şi a propune măsuri de oprire a deformaţiilor.

83
 La puţurile absorbante, (drenuri verticale) se pot pro-
duce aceleaşi deteriorări ca la drenuri şi puţuri. Cu excepţia
măsurării debitelor, revizia lor se face după indicaţiile date
pentru drenuri şi puţuri.
Se constată la revizie dacă drenurile au indicatoare spe-
ciale şi starea acestora-
La contrabanchetele care servesc drept construcţii de sus-
ţinere a rambleurilor cu tendinţe de alunecare, se observ
dacă partea lor superioară are pantă de scurgere şi dacă au
apărut crăpături longitudinale care semnalează apariţia miş-
cărilor în special se urmăreşte atent linia de racordare a ta-
luzului rambleului cu platforma contrabanchete i.
Chiurasele de pe taluzurile rambleurilor şi semiram-
bleurilor din regiunile muntoase pot fi deteriorate în urma
creşterii presiunilor din interiorul rambleului, sau din cauza
cedării zidului de sprijin de la bază. Creşterea presiunii se
produce ca o consecinţă a modificării unghiului taluzului na-
tural in urina umezirii materialului sau a altor modificări din
interiorul rambleului.
Se observă dacă sint semne de infiltraţii în rambleu (apa
stagnează pe platformă sau în şanţ, crăpăturii în rambleu,
izvoraşe în versant), dacă au apărut burduşiri, tasări, crăpă-
turi sau dislocări de pietre, dacă zidul de sprijin de Ja bază
prezintă fisuri, deformaţii şi dacă barbacanele funcţionează.
Deteriorările la ziduri de sprijin pot fi : fisuri, crăpă-
turi, forfecări sau frîngeri, aplecări sau chiar răsturnări, în-
fundarea barbacanelor, colmatarea drenurilor din spatele lor
sau ruperea rigolelor.
Se verifică deci la revizie apariţia oricăror crăpături, fi-
suri, aplecări, frîngeri, se urmăresc rosturile de dilatare, dacă
apar diferenţe în plan vertical între două tronsoane ; se exa-
minează atent paramentul zidurilor, atît în ce priveşte fisurile,
deformaţiile şi dezagregarea pietrelor, cît şi în ce priveşte
apariţia unor pete de umezeală care dau indicaţie că drenul
din spate nu funcţionează bine.

84
 Piloţii de beton pentru oprirea provizor ie a alunecărilor l»ot
suferi următoarele distrugeri: să fie antrenaţi în mişcare, lie frînţi sau
crăpaţi, iar piloţii de lemn pot putrezi.

Se verifică deci dacă piloţii au suferit înclinări faţă de poziţia

lor iniţială, dacă prezintă crăpături, iar la cei de lemn, I I I plus, "dacă
au urme de putrezire. Se examinează de ase menea starea terenului din
jurul piloţilor ; frămintarea lui urată că alunecarea masivului
continuă.

39) Lucrări de artă executate în cazul

terenului de bază nestabil

Terenurile de bază slabe (argiloase, mîluri, loessoide), rare

cedează în prezenţa apei subterane aflată aproape de suprafaţă, se
asanează, fie pris lucrări de scurgere rapidă a <ipelor de suparafaţă,
fie prin drenarea apei subterane.

Şanţurile de desecare şi gropile de împrumut aranjate conform

prescripţiilor STAS nr. 4066/1953 contribuie la înlă turarea accesului
apelor de suprafaţă la baza rambleului şi la scoborîrea nivelului apei
subterane.

Uneori asanarea se face printr-o reţea de şanţuri longi tudinale şi

transversale.

Cînd terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează, liind

refulat în lături, se execută contrabanchete pe ambele părţi, care
împiedică această refulare a terenului de bază. Alteori se lăţeşte tot
rambleul pînă la lăţimea necesară. Lăţirea aceasta se face sporind
lăţimea platformei cu circa de trei ori trasarea probabilă-

Contra lunecării terenului de bază se execută drenuri de

«idincime sau contraforturi din pămînt ars. Acolo unde alu necarea a
fost provocată prin interceptarea planului de alu necare de către albia
unui riu, se execută baraje de fund şi < onsolidarea malului.

La revizie se urmăreşte starea şanţurilor pentru asigu rarea unei

scurgeri nestînjenite a apelor de suprafaţă şi de mică adîncime, se
constată prin puţuri mici variaţia nivelu lui apelor subterane, se
verifică starea drenurilor şi se urmăreşte modul lor de funcţionare.
în cazul contrabanchetelor executate contra refulării, se
controlează dacă se produc lăsături la linie şi dacă concomi
85
tent cu ele se produc umflături în terenul de bază dincolo de
contrabanchete sau în corpul contrabanchetelor.
Cînd consolidarea s-a făcut cu drenuri de adîncime, re vizia se
face după indicaţiile date pentru drenuri, iar cînd oprirea alunecărilor
s-a făcut prin lucrări hidrotehnice în albia rîului din aval de
terasament (baraje de fund, apărări de mal), revizia se face după
indicaţiile date la apărările de terasamente.

40) Lucrări de artă pentru combaterea alunecărilor de

debleuri
Sarcina principală în acest gen de deformaţii constă în
determinarea reliefului oglinzii de alunecare şi coborîrea ni velului
hidrostatic, precum şi în evacuarea apelor de supra faţă şi subterane.
Prin eliminarea elementului apă se rea lizează :
— uscarea pămîntului şi micşorarea greutăţii masei în
alunecare;
— creşterea eroziunii şi unghiului de frecare interioară ;
— uscarea suprafeţei de alunecare.
Pentru asanarea terenului în debleu şi uscarea suprafeţei de
alunecare, se execută :
— şanţuri de creastă şi casiuri pentru colectarea şi eva cuarea
apelor de suprafaţă;
— drenuri de suprafaţă de 20...30 cm sub joante noro ioase ;
—-- drenuri-ecran amplasate în amonte de linia de rupere a
ebuimentului, care, oprind accesul apelor subterane în z ona de
alunecare, creează în aval de dren un masiv de pămînt uscat;
— drenuri cu puţuri de vizitare, puţuri de aerisire, galerii;
— soluţie mixtă cu ziduri de sprijin şi drenuri;
— masive de pămînt pietrificat create prin arderea pă-
mînturilor argiloase şi argilelor grase, în foraje şi galerii ;
— drenuri verticale, puţuri absorbante.
Oricare dintre construcţiile menţionate s-ar executa, pe lîngă ele
mai sînt necesare măsurile generale care concură la micşorarea
umidităţii maselor de pămînt în zona de alunecare şi care sînt:

86
— reţeaua de şanţuri şi rigole pentru colectarea şi eva- t narea
apelor de suprafaţă ;
— captarea izvoarelor;
— aplanarea suprafeţii terenului;
— astuparea crăpăturilor, gropilor şi ligheanelor ;
— acoperirea suprafeţeii pămîntului cu un strat vegetal <li>
protecţie;
— interzicerea oricăror culturi care necesită afînarea
l>ciraîntului ;

— înlăturarea oricăror încărcături de prisos ;

— interzicerea instalării maşinilor care produc vibraţii.
Obiectivele reviziei constau din urmărirea respectării mă gurilor
Pe porţiunile de linie, unde înălţimea cocoaşelor provo-
cate de umflături depăşeşte mărimile obişnuite la care se pot
«•fectua racordări cu ajutorul plăcilor, penelor şi calajelor de
lemn introduse între placă şi traversă, se iau măsuri speciale
pentru înlăturarea umflăturilor.
■ie asanează terenul
pe o astfel de adîn- s >
( ime ca în zona de înghe-
ţare să nu se producă um-
I lături. Asanarea se rea-
lize ază cu drenuri obiş-
nuite de mică adîncime,
executate sub şanţurile
de scurgere sau lîngă a-
(estea, de ambele părţi
<ile platformei, sau numai
intr-o singură parte
(fig, 41).
!Jacă sanarea prin
drenuri nu este suficientă,
partea superioară a plat-
I or mei se înlocuieşte cu
un material permanent (nisip mare, balast), care opreşte mi-
87
jează în spinare de măgar sau cu o singură pantă şi cu dre
nuri de ambele părţi sau numai de o parte (fig. 42)-
Terasamentele cu lucrări de protecţie contra umflăturilor
rind cauzele car

provoacă umflăturile
(stagnarea apei pe
platformă, în prisma
de balet sau în şan-

ţuri) şi procesul de
dezvoltare a acestora

îtunci cînd se produ

(apariţia cocoaşelor
în cale, a umflaturi-
p
a
r
i
Revizia va consta ţ
deci în observarea
modului de func-
ţionare a drenurilor de asanare şi a puţurilor de vizitare.
în cazul drenurilor amplasate sub şanţurile de scurgere,,
se dă atenţie stării şanţurilor ca să nu se producă infiltraţii
în drenuri. Dacă sînt puţuri de vizitare, revizia se face la in-
tervale mai dese, întrucît din cauza construcţiei lor excentri-
ce, funcţionarea lor nu se observă bine de sus.

42) Lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor

Lucrările ce se execută în cazul surpărilor şi prăbuşirilor,
datorite fenomenelor carstice, constau din drenuri de adin-
cime pentru evacuarea apelor subterane, sau din hidroizolare
specială a şanţurilor pentru a împiedica pătrunderea apei în
terenuri cu carsturi la mică adîncitne.

Hidroizolarea şanţurilor se face prin :

— argilă grasă frămîntată de 0,25 m grosime peste care
se execută un pereu şi rostuit (fig. 43) ;

88
 — un strat inferior de nisip, amestecat cu reziduuri de
|M'lrol de 0,15 m grosime, cu un pereu deasupra de 0,25 m
Uiosime, rostuit (fig. 44) ;
[ — un strat infe-
I lor dintr-un amestec
il<> nisip şi reziduuri Pereu
llc petrol, de 0,10 m
tliosime şi deasupra
un strat de beton de
/,.. 8 cm grosime
(lig. 45). Ftj 43
Pe lîngă obser-
vuţiile care trebuie
lucute, cînd se cu-
noaşte existenţa go- PP I - P I I roc.hnt
lurilor, sarcina re-
* i/.iei constă în ur-
cu petrol
ni tîrirea atentă a
liiucţionării drenuri- Fiş 44-
lor de adîncime şi
I II observare^ stării
îmbrăcămintei şan-
ţurilor.
Se examinează periodic galeriile sau exploatările adînci

produs modificări, crăpături noi, starea plafonului galeriei şi dacă

sînt depresiuni şi gropi cu apă, se face analiza periodică <i apei.

La intervale de 4.-.5 ani, se fac cercetări speciale geo logice şi

geofizice prin organizaţii speciale utilate cu instru mente pentru
determinarea caracterului şi vitezei de propa gare a carstului.

89
 43) Lucrări contra căderilor de stinci şi de grohotişuri
Tipurile de construcţii care se execută pentru apărare
liniei contra căderilor de stinci şi de grohotişuri sint:
— Treptele şi parapetele, încastrate în rocă, pentru ac
cesul personalului însărcinat cu controlul şi curăţirea stîncilo
cu tendinţe de desprindere.
— Plombările cu beton ale interspaţiilor din jurul stîn
cilor cu tendinţă de mişcare.
— Fixările de versante prin împăduriri şi lucrări anexe
— Contrabanchetele de 1...2 m lăţime, cu sau fără bor
— dură la margine, la piciorul versantelor de mică înălţim
(fig. 46).
Pietrele căzute rămîn pe contrabanchetă. Contrabanche
tele de la piciorul versantelor de înălţime mai mare şi cd
înclinare mai pronunţată trebuie să aibă lăţimea de cel puţin
3...4 m. Nivelul lor trebuie să ife mai jos decît al banchete
platformei. Diferenţa aceasta de înălţime trebuie să fie luat
astfel, ca piatra ce se loveşte în cădere de contrabanchetă s

— Dublarea contrabanchetelor prin baraje de reţinere sau de

dirijare, executate la o înălţime convenabilă pe ver sant. Barajele se
execută din zidărie de piatră cu mortar de ciment sau — dacă situţia
permite — dintr-un masiv mai

90
mare de zidărie uscată cu taluz de 1 : 1 spre linie şi dl 1 : 0,50...0,75
spre versant (fig. 48). îl
Barajele mai lungi de 30 m se execută cu întreruperi cfl 1,5...2
m la fiecare 20.-.30 m care servesc pentru curăţirpi materialului
adunat în spatele lor. Pentru ca prin aceste în treruperi să nu cadă
pietrele pe linie, ele sînt acoperite prii baraje scurte amplasate mai
sus de barajul principal, la ca puţin 3 m distantă de acesta. 1
— Cînd căderile sînt frecvente şi foarte periculoase pen tru
circulaţie, soluţia radicală constă în executarea unui tuna sau a unei
polate (fig. 49).
La revizia construcţiilor de apărare contra căderilor da stînci se
constată : J
— deteriorările produse în construcţii de pietrele în că dere,
distrugerea sau avarierea parapetelor şi treptelor da
„ acces, a zidurilor şi barajelor de reţinere şi
dirijare etc. ;
— starea betonului de plombare a stîncilor ;
— gradul de umplere cu pietre a spaţiului din spatele barajelor
de reţinere ;
— starea şi integritatea zidăriei construcţiilor de prin< dere,

92
 PARTEA A DOUA
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA

CAPITOLUL I

ÎNTREŢINEREA PODURILOR

A . PODURI PROVIZORII

§ I. INFRASTRUCTURA 44) Infrastructura din stive

Se construiesc stive de susţinere a suprastructurii podu- ii lor şi

podeţelor în exploatare, cînd se constată defecte grave l.i zidăriile
sau la paleele ce suportă suprastructura, pentru .1 asigura circulaţia
în cel mai scurt timp.
De asemenea se execută stive la poduri provizorii în ' d /uri
urgente de restabiliri de circulaţie sau la poduri pro vizorii auxiliare,
de scurtă durată (pentru descărcarea am plasamentului unei
infrastructuri definitive pe timpul recon- Irucţiei sau reparaţiei,
pentru executarea unui dren, pentru \ecutarea unui canal etc.).
Pentru a-şi îndeplini scopul, stivele trebuie aşezate pe u-ren
solid, uscat şi neafuiabil. Dacă este nevoie a se construi live în
curenul apei, se va construi în prealabil un posta ment de
anrocamente sau din beton, pe care se va aşeza • liva.
Dacă stiva s-a tasat sub circulaţie şi suprastructura s-a denivelat
se vor împăna sau se vor înlocui, eventual, pernele de susţinere cu
altele de dimensiuni corespunzătoare pentru .1 se restabili nivelul
iniţial.
Dacă elementele stivelor nu sînt corect montate, sau sînt în stare
rea, putrede ori despicate, dacă stiva prezintă

93
deplasări sau înclinări periculoase, ea se va desface şi i
construi cu elemente corespunzătoare bine împănate şi bi
solidarizate, de preferinţă cu dornuri, iar în lipsă, cu scoa
în număr suficient. In cazul că trenul de fundaţie este n
corespunzător, se va săpa şi adinei fundaţia pînă la ter
sănătos, eventual făcîndu-se o platformă de anrocamen!
aşezate îngrijit sau o fundaţie din beton.
Dacă stiva este neglijent lucrată, traversele din rînduri
alăturate neavînd contact între ele, sau în insuficient so
darizate, se vor împăna spaţiile libere şi se vor lega tr
versele între ele cu scoabe pentru ca să nu se producă mi
cări periculoase la trecerea trenurilor-
în cazul cînd o stivă existentă perna de reazem es
formată din mai mult de trei rînduri de calaje (avînd m
mult de 90 cm înălţime), ea se va înlocui cu o pernă fo
mată numai din maximum trei rînduri de calaje, spori
du-se înălţimea stivei cu un rînd sau două de traverse.
în cazul cînd stiva este mai înaltă de 3 m, este pref
rabil să i se dea o formă piramidală, lărgindu-se trept
spre bază.
Pernele de reazem se vor face din calaje de lemn tar(
de preferinţă stejar, din maximum trei calaje aşezate cruci
avînd maximum 90 cm înălţime şi se va solidariza cu rîndu
superior de traverse al stivei, pentru a nu se permite deplq
sarea lor pe stivă. Calajele se vor asambla cu îngrijire I
se vor solidariza cu buloane de 16...20 mm diametru.

45) Infrastructura din capre

Caprele se construiesc în aceleaşi cazuri ca şi stivele
însă, în general numai la podurile sau podeţele în exploatar
şi anume, numai atunci cînd, din lipsă de spaţiu sau din cauz
înălţimii prea mari, nu se pot face stive.
94
lui-ferinţă pe o platformă de anrocamente sau pe o fundaţie il<-
beton aşezată pe pămînt solid, neafuiabil şi se va de monta prima
capră avariată.
Caprele expuse la acţiunea gheţurilor vor fi protejate ilc un
spargheţ separat sau înglobat în corpul caprei, avînd
■ "I puţin lăţimea maximă a caprei în partea expusă gheţu- II
lor. Coama spargheţului va fi protejată de o cornieră aşe- /.ilă cu
muchia înainte sau de o şină de cale ferată, de tip mic, pusă pe
muchie cu ciuperca înainte.
La podurile provizorii peste rîuri, unde caprele sînt ex puse
afuierilor, gheţurilor sau flotanţiler, se admite construi- ica caprelor
numai pentru a menţine sau a restabili în mod i ti pici circulaţia. în
cel mai scurt timp posibili ele trebuie desfiinţate şi înlocuite cu piloţi
bătuţi sau cu reazeme transversale.
Se admite menţinerea mai îndelungată a caprelor la po deţe sau
poduri de mai mică importanţă, sau la acelea la r.ire caprele se fac
pentru descărcarea zidăriilor avariate, mimai dacă caprele sînt
aşezate pe un teren rezistent şi nu nit expuse afuierilor, gheţurilor ori
flotanţilor. Aceste poduri vor fi avute în vedere în mod special la
reviziile periodice. în caz de trasare, se vor împăna astfel ca să se
menţină
■ dprele sub sarcină la trecerile trenurilor şi să-şi îndepli -
nească rolul pentru care au fost făcute — descărcarea zidă- i iil or-
Se vor înlocui piesele (buloanele, piuliţele, tiranţii, ecli- scle
etc.) defecte, rupte sau deformate, se vor completa lip surile şi se vor
strînge buloanele pentru a se asigura stabili- idtea caprei.
Piesele de lemn ale caprei cu dimensiuni necorespun ză- loare
solicitărilor, sau cele crăpate ori putrede se vor înlocui ( u piese de
lemn sănătos, corespunzătoare.
La reazemele intermediare, avînd capre izolate pentru liecare
deschidere, aceste capre se vor solidariza cu cleşti şi moaze bulonate,
aşa cum sînt executate paleele duble.

46) Infrastructura din piloţi bătuţi

Dacă cu ocazia reviziilor periodice se observă că stabili tatea
paleelor nu este asigurată, neavînd piloţi de frînare sau de stabilitate,
sau aceştia sînt insuficient dimensionaţi, ori nu sînt corect executaţi,
se vor pune piloţii lipsă, sau se
95
vor completa ori înlocui cei existenţi, ce nu corespun
după caz.
în cazul cînd afuierea în jurul unor palee devine pericu
loasă, se vor arunca blocuri de piatră î n punctele amenin
ţaţe. Pentru ca această intervenţie să se facă la vreme, secţi
de întreţinere va pregăti din timp cantităţi suficiente d
piatră la podul ameninţat sau în anumite locuri comode den
tru încărcarea rapidă a vagoanelor. în cazul cînd în timpu
apelor mari, eroziunea a mers repede şi nu s-a putut face î
timp util nici o intervenţie eficace, dacă se observă o deni
velare sau o deplasare laterală accentuată a căii, înclinare
paleelor în lungul sau transversal axei podului, se va opr
circulaţia pe pod pînă la trecerea apelor mari şi consolidare
podului.
După trecerea apelor mari, în cazul cînd piloţii paleelor
cu fişa cunoscută au fost spălaţi pe o înălţime periculoas
sau în cazurile dubioase cînd fişa nu este cunoscută, se vof
lua imediat măsuri de protejare a piloţilor împiedicîndu-s
continuarea eroziunii fundului (prin blocaje, saltele de fascine]
abaterea apei etc.).
în unele cazuri, un mijloc mun de a împiedica afuierea
piloţilor este de a construi în aval de la 10...15 m un baraj sub-
mersibil. Creasta acestui baraj trebuie să fie aşezată cît mai
jospo sibil, pentru a micşora înălţimea de cădere a apei la tre-;
cerea peste baraj, scopul' barajului nefiind înălţarea fundului
albiei, ci împiedicarea scoborîrii lui sub nivelul minim care :
asigură o încastrare suficientă a piloţilor. Barajul trebuie să
fie bine încastrat în maluri, iar fundul albiei în aval şi malul-
rile rîului în dreptul barajului trebuie amenajate, astfel ca
să nu fie erodate la trecerea apei peste baraj.
Orice deteriorări produse de scurgerea apelor, care ar con-

96
••linoase şi cei care se bat în pămînt puţin timp după tăiere (iieuscaţi
complet). Piloţii se vor încerca în aceste zone cu luirghiul. Cînd
secţiunea pilotului este redusă prin putrezire cu mai mult de 35%<
uartea putredă a pilotului se va înlocui. Pilotul se va reteza normal
pe axa lui, în regiunea în care lemnul este sănătos, deasupra şi
dedesubtul zonei putrede şi In spaţiul rămas liber se va introduce o
bucată nouă de pilot, ■ it mai bine ajustată şi care se solidarizează cu
restul pilotului cu dornuri, eclise buloane ori tirfonate, cu brăţări
metalice, cu cleşti etc. după posibilitate.
O bună protecţie a pilotului împotriva putrezirii în zona
periculoasă este de a unge suprafaţa exterioară cu emulsie
bituminoasă sau cu creuzot fierbinte, de a înfăşură zona unsă
< u pînză de iută sau de cînepă îmbibată în emulsie bitumi -
noasă şi de a proteja pînza cu o centură de carton gudronat sau
ruberoid cu marginea longitudinală bătută în ţinte cu lloare lată, iar
extremităţile de sus şi jos ale centurii strînse i u sîrmă în jurul
pilotului. Cusătura şi marginile centurii se «•lanşează cu bitum
fierbinte.
înlocuirea părţilor putrede ale piloţilor de rezistenţă se va face
în pauze de circulaţie, cîte una sau două bucăţi deo dată, după durata
pauzei acordate, după numărul şi calificarea lucrătorilor utilizaţi şi
după utilajul de care se dispune.
Dacă starea paleei este aşa de rea încît ameninţă sigu ranţa
circulaţiei şi nu se poate remedia într-o închidere mai mare de
circulaţie, se descarcă paleea cu capre sau stive asi- qurate împotriva
tasărilor şi afuierilor, cu palee cu piloţi bătuţi sau cu reazeme
transversale, la adăpostul cărora se demontează parţial sau total
paleea veche şi se reface cu ma terial nou. După executarea
reparaţiei, caprele sau paleele a- jutătoare se desfiinţează pentru a nu
reduce secţiunea de scurgere a apelor, pentru a nu mări pericolul
îngrămădirii l ăgăliilor şi flotanţilor în palee şi pentru a nu spori
obstacolele la scurgerea gheţurilor.
în cazul cînd suprastructura este formată din grinzi lami nate, se
pot abandona paleele vechi nereparabile şi se vor construi între ele
palee noi, redistribuind grinzile în raport
< u noile deschideri, iar paleele vechi se desfiinţează.

Buloanele, piuliţele, tiranţii, eclisele, scoabele etc. lipsă şi care

trebuie să solidarizeze elementele paleelor se vor com pleta, iar cele
defecte se vor înlocui. Se vor strînge piuliţele butoanelor şi se vor
7 — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 97
 în cazul cînd pernele nu sînt bine aşezate, se vor aşe/u
în poziţia corectă prin ridicarea suprastructurii cu vinciur
ori prese, iar dacă sînt insuficient dimensionate, executate ne
glijent, crăpate, sparte, ori putrede, se vor înlocui. Este reci
mandabil ca aceste perne să fie făcute din lemn tare, de prej
ferinţă stejar. Dacă pernele sînt în bună stare, dar se constat*
o tasare a căii în dreptul reazemelor, se ridică grinzile supra,
structurii şi se introduc între grinzi şi perne, dulapi sau calajţ
de stejar de dimensiuni potrivite, pentru a ridica linia 1<
nivelul iniţial-
Elemntele de solidarizare a piloţilor (moaze şi cleştii
se vor ajusta la punctele de prindere şi de încrucişare, astfel
ca să se asigure o bună solidarizare, iar buloanele vor fi reviF
zuite toate şi strînse. Nu se admite a se aşeza sub piuliţa
bulonului un pachet de şaibe metalice sau o şaibă de Ierni
Cînd este necesar, se va mai prelungi filetul bulonului, sau]
se va înlocui cu altul de lungime potrivită. Filetul bulonului!
trebuie să aibă o lungime suficientă ca să rămînă 5...6 soirej|
deasupra şi minimum 3 cm sub piuliţa strînsă.
Piesele de lemn ale paleelor care sînt rău avariate ori
putrede se vor înlocui. în special piesele orizontale : urş'.il
babele, tălpile din capul piloţilor sînt mai expuse putrezirii ş,i|
trebuie cercetate cu atenţie.
Dacă aripile culeelor sînt înclinate spre albie, fiind îm-
pinse de presiunea pămîntului, ele se vor sprijini cu piloţi
de stabilitate puşi în faţa lor. Dacă piloţii şi căptuşeala din]
99
• upra celui mai ridicat nivel la care curg gheţurile. Feţele Idteral
ale spargheţurilor vor fi acoperite cu dulapi bine ojustaţi şi
neteziţi pentru a înlesni scurgerea gheţurilor.
La rîurile care aduc multe gheţuri şi scurgerea lor durează mult
timp şi la paleele lungi, se vor proteja în exterior şi piloţii paleelor
cu dulapi sau grinzi longitudinale, pentru a «•vita eroziunea piloţilor
de către gheţuri care merg uneori l>ină la retezarea completă a
piloţilor- Se va evitat pe cît posibil atît la palee, cît şi la spargheţuri
orice proeminenţă, capete de grinzi de cleşti care să "depăşească
suprafaţa exterioară a căptuşelii şi care formează obstacole la
scurgerea gheţurilor. La construcţiile la care există astfel de proe -
minenţe, se va căuta să fie înlăturate. In cazuri deosebit de
periculoase se recomandă acoperirea cătuşelii cu tablă de lie.r
La variaţia nivelului apei, piloţii prinşi în gheaţă sînt
«tmeninţaţi cu smulgerea. Pentru a se preveni smulgerea pilo ţilor la
palee sau spargheţuri, mai ales cînd gheaţa este groasă, .iceasta se va
tăia în jurul paleelor sau spargheţurilor pe o lăţime de 1,00 m.
La podurile unde pericolul gheţurilor este mare, în epoca de
pornire a gheţurilor, se vor lua măsuri de a împiedica îngrămădirea
sloiurilor la palee sau la spargheţuri, dislocînd masa de gheaţă din
amonte cu căngi sau deschiderile podului. I.a asemenea poduri se vor
pregăti din timp materiale explo zive, căngi, scări, frînghii etc.,
precum şi oameni necesari pentru a putea interveni imediat conform
„Instrucţiei pentru preîntimpinarea şi combaterea inundaţiilor şi
apărarea contra gheţurilor".
După trecerea gheţurilor, spargheţurile şi paleele trebuie
revizuite şi toate deteriorările suferite vor fi reparate înainte de a
reîncepe scurgerea gheţurilor în iarna următoare.
în cazul cînd la reviziile periodice se constată că rîul şi-a
schimbat cursul, curentul principal atacînd paleele oblic sau
transversal, se vor lua măsuri pentru a executa cît mai neîntîrziat
lucrări de corectare şi rectificare a curentului apei, cunoscînd că
aceste solicitări foarte periculoase se agravează cu timpul şi lucrările
de corectare, care la început s-ar fi putut face cu cheltuieli mai
reduse, devin foarte grele şi foarte costisitoare ma i tîrziu.
La apele care aduc în timpul viiturilor flotanţi, trunchiuri de
copaci sau răgălii, se va avea grijă să se împiedice îngră

99
mădirea acestora în palee sau spargheţuri şi obstruarea al-
biei, desfăcîndu-se cu căngile răgăliile şi flotanţii prinşi în
palee şi împingîndu-i pe sub deschiderile podului.
Pentru a înlesni scurgerea apei pe sub pod se va curăţa
albia pe 200 m în amonte şi 200 m în aval de arbori, arbuşti,
tufişuri, bancuri de pietriş, epave etc., care constituie obsta-
cole ce pot da direcţii periculoase curentului apei la viituri.
47) Infrastructura din căsoaie
Căsoaiele sînt elemente de construcţie şubredă şi de a-
ceea nu trebuie să fie întrebuinţate decît în cazul că nu este
timp, ori nu există posibilitatea de a utiliza alte mijloace
pentru susţinerea căii. (de exemplu cînd fundul albiei pietros
nu permite baterea piloţilor). Ele trebuie atent supraveghea-
te şi înlocuite cît mai repede posibil cu altfel de susţineri mai
sigure.
Dacă la pereţii exteriori ai căsoaielor există bile sau
grinzi putrede, izolate, ele se vor înlocui cu altele noi. De a-
semenea se vor inlocui piesele metalice (eclise, buloane, zban-
ţuri, scoabe etc ) rupte sau crăpate şi se vor completa cele
lipsă.
O deosebită atenţie trebuie dată pereţilor interiori care
prind şi solidarizează pereţii exteriori. Toate compartimen-
tele căsoaiei trebuie umplute cu piatră. în cazul deformării
sau înclinării căsoaiei, la desprinderea bilelor din pereţii ex-
teriori, la ruperea legăturii dintre pereţii interiori şi cei ex-
teriori, la ruperea pieselor de solidarizare precum şi în ca-
zulputrezirii lemnăriei, căsoaia se va desface şi se va repera
sau se va reface cu material nou.
Pernele de reazem trebuie să fie în bună stare şi să
asigure rezemarea corectă a suprastructurii pe căsoaie. Dacă
sînt putrede sau crăpate se vor înlocui, iar dacă sînt deni-
velate din cauza tasării umpluturii de piatra din corpul că-
soaiei se va completa partea lipsă cu îngrijire, împănîndu-se I
şi burîndu-se golurile cu piatră spartă astfel ca pernele să I
aibă o rezemare sigură.
La riurile care aduc la viituri gheţuri, flotanţi sau ră- ]
gălii, căsoaia trebuie să fie făcută cu partea din amonte ascu- ]
ţită şi întărită cu o cornieră sau tu o şină pusă pe cant, ori
să se facă un spargheţ separat. înainte de trecerea gheţurilor,
căsoaia şi spargh(*ţul trebuie puse în situaţia de a putea asi-
100
mari sau la trecerea gheţurilor, podurile pe căsoaie vor fi liiîrmanent
supravegheate, împidicîndu-se îngrămădirea în Uita căsoaielor de
răgălii sau sloiuri de gheaţă care vor fi împinse cu căngi pe sub
deschiderile podului.

Pentru a se asigura fundul pe care este aşezată căsoaia împotriva

eroziunii apei, perimetrul căsoaiei se înconjoară cu un brîu de
anrocamonte care se va repara şi completa tot deauna dupătrecerea
viiturilor.

§ 2. SUPRASTRUCTURA

48) Verificări şi dispoziţii comune

în partea întîi § 2 (suprastructura) sînt arătate diversele feluri în
care pot fi constituite suprastructurile podurilor pro vizorii.
Se dau mai jos verificările şi dispoziţiile comune pentru toate
aceste suprastructuri.
Coturile şi denivelările ce se vor găsi cu ocazia reviziei vor fi
eliminate imediat.
Traversele putrede, arse sau despicate se vor înlocui cu Iraverse
bune. Buloanele de fixare se vor controla şi li se vor stringe piuliţele,
iar cele lipsă se vor înlocui imediat. Traversele de pe terasament pînă
la 30 m de la capetele podului se vor bura bine şi mai des.
Dacă supraînlţarea şinei exterioare nu corespunde, se va corecta
prin denivelarea grinzilor suprastructurii, prin în trebuinţarea de
traverse speciale trapezoidale în formă de pană sau prin chertarea în
traverse de dimensiuni sporite. In cel mai rău caz, în lipsa traverselor
speciale potrivite, corectarea se va face prin bulonarea sub traverse a
unor fururi de lemn care nu vor fi mai subţiri de 4 cm. Această
situaţie trebuie considerată a fi cu totul provizorie şi eliminată în cel
mai scurt timp posibil. Supraînălţarea şinei exterioare tre buie să fie
realizată în mod continuu, fără coturi sau lăsături şi menţinută astfel
pe toată lungimea curbei pe pod şi pe te- rasamentele de la capetele
podului.
Pentru a se micşora pericolul de incendiu, traversele în tre şine
se vor acoperi cu tablă striată, dulapi de beton armat sau în lipsă cu
un paletaj de dulapi pe care se va aşterne un strat de cel puţin 8 cm
pietriş sau piatră spartă. Platelajele existente deteriorate se vor repara
imediat, astfel ca toate traversele să fie protejate.

101
 Trotuarele, parapetele, dulapii de trotuar sau piesele pa-
rapetului putrede, rupte sau cele lipsă se vor înlocui sau completa
pentru a evita accidentele, mai ales la podurile din apropierea sau
din incinta ştatiilor. Piesele metalice : butoa nele, zbanţurile, eclisele
defecte sau lipsă se vor înlocui sau completa.

j
Contraşinele la podurile provizorii se fac din şine vechi. Datele
constructive vor fi cele din STAS nr. 1 349—50 şi nr. 2 747—51.
Contraşinele se vor prinde de fiecare traversă cu două tirfoane
sau crampoane, cu plăci sau fără plăci, după tipul şinei utilizată
drept contraşină şi după modul cum este alcă tuită calea curentă.
Se vor elimina joantele şinelor din dreptul reazemelor,
depărtîndu-se la cel puţin 2 m de reazem. La podurile scurte se vor
elimina complet joantele de pe pod, şinele joantîndu-se in afara
podului la cel puţin 2 m de la reazem. La podurile mai lungi se va
micşora pe cit posibil numărul joantelor în- trebuintîndu-se şinele
cele mai lungi de care se dispune. Se recomandă acolo unde se
dispune de utilajul şi personalul ne cesar, sudarea şinelor pe pod în
bucăţi pînă la 60 m lungime. Nu se admite întrebuinţarea de cupoane
de şine pe pod şi nici şine ce ar lucra la capete în consolă.
La podurile în aliniament linia trebuie să coincidă cu axa de
simetrie a grinzilor, iar la podurile în curbă axa liniei trebuie să fie
aşezată conform proiectului. în cazul unei ex centricităţi se vor
respecta toleranţele admise. Pentru a se elimina nepotrivirile prea
mari între axa căii şi axa de sime trie a grinzilor, coturile căii în plan
sau nerespectarea gabaritului, se va face, dacă este necesar, o
deplasare corespunză- oare a grinzilor în plan.
Piesele orizontale (traverse, urşi, babe, cleşti etc.) vor fi
curăţite de murdării, praf, zgură, pămînt căzut din va goane etc.
Dacă instalaţiile contra incendiilor (butoaie cu apă, lăzi cu
nisip, găleţi, frînghii, cănţ.% topoare, tîrnăcoape etc.) sînt defecte
sau incomplete, se vor lua măsuri de reparare sau completare.
Dacă indicatoarele de restricţii sînt defecte sau aşezate în mod
neregulamentar, se vor lua măsuri de înlocuirea lor sau aşezarea lor
conform instrucţiei.
La capetele podului, pe terasamente, linia se va bucura cu

102
i i'iiijire şi se va aduce la nivelul liniei de pe pod. Se va în- I" ui,
eventual, balastul cu piatră spartă pentru a se înlesni M urgerea
apei şi a se evita stagnarea ei la capetele podului.
Se vor respecta cu stricteţe epocile fixate de Instrucţia i""itru
revizia podurilor şi se vor lua măsuri pentru întreţi- in-ioa curentă şi
executarea dispoziţiilor prezentului indru- ituUor.
Pentru fiecare fel de suprastructură se vor face verifi- «i.iile şi
se vor lua măsurile specifice la punctele 49...53.

49) Suprastructura din grinţi de lemn

in ipoteza că numărul şi dimensiunea grinzilor nu sînt
■ »respunzătoare, sau materialul nu corespunde calitativ sar- <
inilor, se vor adăuga grinzi noi sau se vor înlocui cele exis- Iciite cu
grinzi noi corespunzătoare, după caz. Dacă se con tată deficienţe
grave care ameninţă siguranţa circulaţiei, se vor lua imediat măsuri
de susţinere cu capre, stive, palee
■ ijutătoare, pentru a menţine circulaţia pînă la înlocuirea ur-
•>ilor necorespunzători.
Pernele de reazem putrede ori crăpate se vor înlocui cu .iile
perne noi. îmbinările urşilor cu babele sau contrafişele Irebuie să fie
bine ajustate şi bine strînse. Piesele de solidari zare ale urşilor
trebuie să fie bine păsuite şi cele putrede sau u.pte se vor înlocui. La
grinzile cu pene, penele trebuie să lie bine ajustate prin baterea lor
cu ciocanul şi strîngerea iiuloane lor de solidarizare sau prin
înlocuirea lor cu pene noi bine ajustate.
Piesele metalice, buloanele, scoabele, eclisele etc. defecte vor
înlocui cu altele noi, iar cele lipsă se vor completa.
Se va căuta să se protejeze, pe cît posibil, urşii de căr- l>unii
aprinşi ce pot cădea de la locomotivă, acoperind cu Uiblă feţele
superioare libere.

>0) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate

în cazul că podeţul nu corespunde proiectului tip pentru schema
şi viteza admisă pe linie, podeţul se va demonta şi reface corect. .
Dacă podeţul deşi corespunde proiectului tip, este de nivelat sau
reazemile şinelor sînt necorespunzătoare, crăpate i putrede, se vor
înlocui reazemile şi se vor aşeza astfel ca nivelul şi stabilitatea
103
 In cazul cînd axa liniei nu corespunde cu axa de sime

trie a pachetelor de şine, acestea se vor deplasa pentru a s

stabili coincidenţa.

51) Suprastructura din pachete de şine cu traverse

atirnate

Podeţele, care nu corespund proiectelor tip după schema

liniei respective, se vor demonta şi reconstrui în mod corect.
Dacă materialul lemnos care asigură sprijinirea pămîn-
tului nu este în bună stare, va fi î nlocuit. La fel se va pro
ceda cu traversele care servesc de reazem pachetelor de şine,
dacă prezintă un început de putrezire sau crăpături. Ele tre-
buie bine burate şi să asigure menţinerea nivelului orizontal
pe ambele fire.
O deosebită atenţie trebuie acordată traverselor atîrnate
şi dispozitivelor de atîrnare (cîrlige, pene, buloane). Traver-
sele crăpate sau cu început de putrezire sînt excluse. Piesele
dispozitivelor de atîrnare trebuie să fie completate şi în bună
stare, cele defecte se vor înlocui.

52) Suprastructura din grinzi metalice (laminate

sau nituite)

Dacă sistemul de construcţie a tablierului în ceea ce pri-

veşte numărul, tipul şi profilul grinzilor metalice şi deschi-
derea teoretică nu corespunde schemei, t ablierul se va con-
solida sau înlocui.
în cazul cînd sistemul de asamblare a grinzilor pe un
fir de solidarizare a ambelor fire între ele este defectuos,
se va desface şi reface în mod corect. Dacă piesele de lemn
ale jugurilor, ale proptelelor de la capete (contrafişe) sau ale
contravînturilor sînt crăpate sau putrede, se vor înlocui. Se
vor strînge piuliţele şi se vor completa buloanele sau tiranţii
lipsă. De asemenea, se vor înlocui toate piesele metalice rupte
sau deformate.
Se va urmări ca fiarele (grinzile metalice) să nu se atingă
între ele, spre a nu se strînge din buloane fier pe fier ; stîlpii
jugurilor să nu strîngă pe margiiîea tălpilor fiarelor (grinzi-
104
 • grinda metalică. Se vor strînge piuliţele buloanelor de
tindere şi se vor completa piuliţele şi buloanele lipsă. Pentru

iK.irea traverselor pe grinzile laminate se vor utiliza buloane

II ( ioc sau plăcuţe, sau un alt sistem indicat în proiect pentru

nu se găuri aripile grinzilor. Pe grinzile nituite (dacă nitu-

llo nu au capete înecate) se vor scobi traversele la faţa lor

nlerioară în dreptul capetelor de nituri de pe grinda meta-

|U ă, în cavitatea formată, intrînd capetele niturilor de pe

grindă.

Se recomandă a se pune în spaţiul dintre capetele grin-

zilor de pe două deschideri alăturate şi la traveele de capătă
Intre grinzi şi platelajul de gardă al terasamentelor, fururi
ilr lemn moale (brad), pentru a prelua mai eficace efortu-
I I le de frînare.

Pernele de reazem trebuie să asigure rezemarea sigură

M nivelul corect al grinzilor metalice. Dacă grinzile sînt deni-
velate se vor ridica cu vinciuri sau cu prese şi pernele se vor
ndica şi aşeza reglementar. Pernele putrede sau spintecate
vor înlocui.
Dacă parafumurile prezintă defecte, se vor repara sau
înlocui, iar acolo unde lipsesc, dacă prezenţa lor se impune,
se va cere procurarea şi montarea lor.
53) Suprastructura din tabliere metalice demontabile
(Kohn, Roth-Wagner, M.A.N.)
Tablierele demontab.ile tremuie montate cu stricteţe în
■ onformitate cu schema şi lista materialelor pentru *tipul şi
deschiderile respective. In cazul că nu s-a montat conform
.chemei, tablierul trebuie necondiţionat modificat şi piesele
lipsă completate conform planurilor.

Buloanele trebuie să corespundă strict, ca număr şi di-

mensiuni, cu schema pentru deschiderea respectivă. Dacă sînt
buloane lipsă, se vor completa conform schemei. Se vor re-
vizui şi strînge piuliţele tuturor buloanelor. Se vor monta
buloane numai în găurile în care schema respectivă arată că
105
 în cazul cînd un tablier montat în care a suferit avari

dintr-un accident de circulaţie, elementele avariate trebui

necondiţionat înlocuite cu elemente în bună stare. Aceasta ;

va face într-o închidere de circulaţie cu sprijinirea tablierul

pe schelă. In cazul cînd avarierea are un caracter grav şi pu

în pericol stabilitatea podului, circulaţia se va închide im

diat ce s-a produs accidentul şi nu se va redeschide dec

după ce s-au îndepărtat elementele avariate şi s-au înlocu
cu altele în bună stare.

în cazul cînd săgeata întrece linia admisibilă (L/75

pentru convoaiele ce circulă pe linia respectivă, se va declas

schema liniei, admiţîndu-se numai convoaie de locomotive

vagoane care se înscriu în limita admisă, sau se înlocuieşt

tablierul cu altul corespunzător (de exemplu cu deschider
mai mică).

Reazemele trebuie să fie montate exact în poziţia arătat

de schema respectivă (în general axa aparatului de reaze

coincide cu axa montatului final). Deplasarea reazemulu

mobil trebuie să fie asigurată îndepărtîndu-se murdăriile

care ar putea împiedica această dep lasare. Pernele de lem

pe care sînt aşezate aparatele de reazem trebuie să fie for-

mate din cuplaje de stejar bine lucrate şi bine ajustate, din

lemn sănătos, fără crăpătu ri şi putregaiuri, avîndu-se în ve

dere sarcina mare pe care trebuie să o suporte. Orice abaterd

trebuie înlăturată prin ajustare sau înlocuire.

La podurile care nu au gabaritul de trecere asigurat, se

va ţine seama de dimensiunile reale la transporturi cu încăr-
cătura ce depăşeşte gabaritul de încărcare. Pentru călători
se va pune la 20 m de capetele tablierului, în ambele părţi
106
 B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER
PROVIZORIU

54) Indicaţii generale

întreţinerea infrastructurii definitive a acestor poduri se

ln<<' la fel ca la podurile semidefinitive, iar a celei provizorii
li şi a suprastructurii — care este provizorie — se face ca
M podurile provizorii.

C. PODURI SEMIDEFINJTIVE
§ 3. INFRASTRUCTURA

55) Indicaţii generale

în cazul cînd din observaţiile făcute reiese că există

fţi' i icole de afuiere a unor pile sau culee, mai ales la podu-
lili' la care nu se cunoaşte adîncimea fundaţiilor şi natura
[terenului de fundaţie, se vor lua măsurile necesare pentru
■supravegherea continuă a zidăriilor, măsurîndu-se în fiecare
vi cotele fundului prin sondaje de pe bărci sau plute, cu căngi
<li fier, pentru a se căpăta convingerea că nu s-a descoperit
i i ! p a fundaţiei. în acelaşi timp se vor lua măsuri de apărare
I I zidăriilor prin anrocamente, corecţia albiei, saltele de fas-

• nie, baraje de fund etc. şi se vor face intervenţii ca unităţi

ii • specialitate să execute studiile necesare şi eventual să se
iH-acă la întocmirea proiectelor pentru reconstrucţia podului.
I asemenea poduri, este bine ca din timp să se execute
indaje prin puţuri de vizitare sau chiar prin zidăria pilelor
M ruleelor, pentru a se stabili cota fundaţiei şi natura tere-
nului de fundaţie.
în cazul cînd se. constată că eroziunea a descoperit talpa
luudaţiei, sau dacă se observă o înclinare a pilei sau culeei,
■ denivelare sau deplasare a căii deasupra pilelor sau culeelor
i nu s-a putut face în timp util nici o intervenţie eficace,
.1 va opri circulaţia pînă cînd se va putea constata impor-
l.inţa avariilor şi lua măsurile necesare pentru asigurarea

• irculaţiei. în asemenea cazuri redeschiderea circulaţiei se va

putea face după împrejurări, prin descărcarea pilei sau culeei
.iineninţată, cu palee sau reazeme transversale, prin înlocuirea
■ dor două deschideri adiacente unei pile avariate, printr-o
107
sau în sfîrşit prin construirea unui pod provizoriu în vn riantă.
La podurile unde pericolul gheţurilor este mare, sau li care
apele aduc (la viituri) flotanţi, trunghiuri de arbori, rl gălii, resturi de
construcţii distruse din amonte etc, se va avq grije să se împiedice
îngrămădirea acestora în pile şi oii struarea albiei, desfăcîndu-se cu
căngile îngrămădirea flotai! iţlor şi dirijarea lor pe sub deschiderile
podului.

în timpul apelor mari se va observa dacă lucrările 1 apărare şi

de dirijare a apelor funcţionează în bune condiţfl în caz că se observă
că s-au produs stricăciuni care pot ii fluenţa scurgerea normală a
apelor, sau se observă că ra« sînt necesare completări de lucrări,
repararea stricăciunilor a completarea lucrărilor se va face cu toată
urgenţa, cunoscînJ că repararea stricăciunilor, care se pot face mai
uşor şi ci cheltuieli mai reduse la început, va deveni foarte greu de
ral mediat şi cu cheltuieli mult mai mari dacă se întîrzie şi in se
execută la timp.

Dacă în zidăria infrastructurilor apar fisuri, urmează 9 se

stabilească cauzele lor şi să fie urmărite în evoluţia loi 1 punîndu-se
martori care să fie observaţi periodic. Datele cînj s-au instalat
martorii şi observaţiile făcute asupra lor se vo| trece în evidenţa
podului.

Reparaţiile ce se vor face depind de importanţa, de înl tinderea

şi de cauza care le-a determinat. Dacă zidăria estJ degradată
superficial numai în permanent cum ar fi cazul cîna paramentul este
format din pietre gelive, se înlocuiesc pie«l trele degradate cu altele
noi. Dacă se constată că zidăria arJ goluri, cu mortar insuficient, se
vor face injecţii cu mortaa de ciment sub presiune. Dacă zidăria este
profund dislocatul se poate uneori remedia răul printr-o cămăşuială
de betoifl armat, sau prin refacerea parţială a zidăriei degradate, ian
în cazul cînd şi fundaţia este degrdaată, se impune refacerea totală a
infrastructurii.
Dacă cuzineţii de piatră sînt crăpaţi sau ştirbiţi şi transă miterea
presiunilor din sarcini este periclitată, ei trebuie înJ locuiţi. în acest
caz, se recomandă înlocuirea cuzineţilor izoJ laţi avariaţi cu un
cuzinet general de beton armat. în cazulj cuzineţilor izolaţi crăpaţi,
aşezaţi deasupra zidăriilor pileloii sau culeelor, unde pericolul
dislocării este mare, pînă la înn

108
urnirea lor, vor fi consolidate cu centuri metalice sau de
clon armat.
în cazul cînd rostuirea la zidăriile de piatră ale pilelor,
(uleelor, aripilor, sferturilor de con etc, este degradată sau
|r<< lipsuri, se va repara şi completa.
Dacă crăpăturile în culee provin din umflarea pămîntu-
IIIdintre zidurile întoarse, pămîntul de umplutură se va în-
Drui cu pămînt drenat (balast sau piatră spartă) sau cu o
ularie uscată şi piatră care reduce împingerea pe zidăria
uleei şi face şi oficiul de drenare.
Dacă apar în zidăria culeei infiltraţii de apă, datorită in-
undării sau relei funcţionări a drenului existent în spatele
i uleei, ori a înfundării barbacanelor, se va desface drenul
existent, se va reface în mod corect şi se vor desfunda bar-
Imcanele. Dacă apele de infiltraţii sînt agresive şi pot cauza
degradarea prematură a zidăriilor, se vor proteja aceste zi-
iliirii cu un strat izolat adecvat.
în cazul cînd degradările zidăriilor sînt de aşa natură că
nu pot fi reparate prin mijloace obişnuite ale direcţiilor re-
gionale şi reclamă studii şi întocmirea de proiecte care cer
li mp, se vor lua măsuri pentru asigurarea circulaţiei, descăr-
< uid pilele şi culeeleavariate cu palee de.lemn, stive, reazeme
iiunsversale, tabliere metalice demontabile etc. pînă la ter-
minarea lucrărilor de refac ere.
Dacă zidurile de gardă au fost avariate de împingerea
ii.imîntului din spatele lor, ele se vor desface şi reface cu
lunensiuni corespunzătoare. Dacă avarierea se datoreşte grin-
zilor tablierelor proptite în zidul de gardă, se vor înlocui ori
mişca grinzile şi se vor aşeza astfel ca să rămînă spaţiul su-
licient pînă la zid, ori se face în zid o nişă în care să intre
«ipetele grinzilor. Dacă avariile zidului de gardă provin din
mişcarea întregii culee provocată de împingerea pămîntului
■ lin spate, un bun dispozitiv de a opri mişcarea culeei este
de a o propti, cînd este posibil, în culeea cealaltă printr-o
«irindă de beton armat.
Dacă pernele de lemn de stejar pe care reazemă ta-
109
 § 4. SUPRASTRUCTURA -

56) Indicaţii generale Jl

Suprastructura podurilor semidefinitive

este în generj
asemănătoare suprastructurii podurilor
provizorii şi întrtţll
nerea ei se va face după aceleaşi indicaţii
care s-au dat ll
§ 2 pentru podurile provizorii în general
(pct. 48), cu suprB
structura din grinzi de lemn (pct. 49), din
pachete de şilfl
(pct. 50, 51) din grinzi metalice (pct. 52) şi
din tabliere met®
lice demontabile (pct. 53). 11

D. PODURI DEFINITIVE 9
§ 5. PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE
5 7) Infrastructura

întreţinerea curentă şi înlăturarea

defectelor, constatata
la infrastructura podurile definitive, se vor
face aşa cum s-J
arătat la infrastructura podurilor
semidefinitive (pct. 55). ]

5 8) Suprastructura

înlăturarea defectelor constatate se va

face conform ,,Inl
strucţiei pentru revizia periodică a
podurilor", atrăgîndu-sJ
în mod special atenţia organelor competente
asupra următoal
relor puncte :
— Dacă tălpile grinzilor principale au
deformaţii în plaJ
nul orizontal, în special tălpile superioare la
podurile cil
calea jos, deschise, se va măsura deplasarea

110
— Dacă la grinzile cu zăbrele cu talpă cu inimă dublă se
rbservă porţiuni constitutive ale barelor (tălpi, montaţi, dia-
(iimale) comprimate, deformate din cauza flambajului, soli-
ilmizarea din plăci, zăbreluţe sau diafragme transversale,
IIlud insuficientă, se va aviza Dir, L. şi I.P.T.Tc.C.C. pentru
încetarea urgentă a cazului şi luarea măsurilor necesare.
I)(ică din studiul făcut reiese un pericol pentru siguranţa cir-
lulaţiei, se vor lua, după caz, măsuri de reducere a vitezei
jlli- circulaţie, de reducere a schemei de încărcare, ori de spri-
jinire imediată a tablierului micşorînd. deschiderea, pînă la
lAocutarea lucrărilor de consolidare.

— La lojeroane şi la grinzile cu inimă plină, fără plaţ-

ii.iudă superioară pe toată lungimea, la care traversele rea-
'•mă direct pe cornierele superioare, dacă sub apăsarea tra-
wrselor aripile orizontale ale cornierelor interioare s-au în-
doit ori au crăpat, se vor îndrepta, ori eventual se vor con-
dida aceste corniere, iar deasupra se va pune o platbandă
i ontinuă de minimum 8 mm grosime, pe toată lungimea lon-
|t ionului sau a grinzii. Această platbandă va servi pentru asi-
gurarea continuităţii lonjeroanelor în dr eptul antretoazelor.
— Dacă se constată că există piese componente ale ta-
Mierului fisurate sau crăpate, se va întocmi un releveu al
.irestor defecte şi se va anunţa imediat Dir. L. I.P.T.Tc.C.C.
pentru întocmirea proiectului de consolidare. Pînă la execu-
l.irea consolidării, după importanţa pieselor avariate şi mări-
mea defectelor constatate, se vor lua, dacă este cazul, măsuri
fit* introducere a restricţiei de viteză, reducere a schemei de
încărcare, sprijinire a tablierului avariat, micşorîndu-se des-
( hiderea, consolidarea pieselor defecte, dacă acest lucru este
inplu etc.
— Piesele deformate prin izbire se vor îndrepta, se vor
i onsoiida, sau se vor înlocui după caz. Se va semnala imediat
.iccidentul Dir. L. şi I.P.T.Tc.C.C., fie pentru a da soluţ ia de
.idoptat, fie numai pentru notare.
— Dacă contravînturile orizontale superioare ori inferi-
oare suferă încovoieri sub greutatea proprie (fac burtă), vor
li susţinute cu un tirant dacă este posibil, ori vor fi conso-
lidate sau eventual înlocuite astfel ca să nu mai prezinte în-
< ovoieri.
111
— Tablierele trebuie să fie curăţate de depozitele <l«
— gunoaie, zgură, uleiuri, balast etc., în locurile mai mult snl
— mai puţin închise şi greu de observat, care ţin apa şi favorll
— zează formarea ruginii. De asemenea, se va înlesni
scurgerf
— apelor din locurile unde ar putea stagna, cum ar fi nodurild
tălpilor inferioare închise în partea de jos, dind găuri d|
— scurgere, cu condiţia ca găurile noi să nu slăbească
secţiune
— barelor astfel ca rezistenta admisibilă să nu fie întrecută.
— Piesele ruginite sau care au cuiburi de rugină su|
— vopsea, se curăţă temeinic cu răzuitoare, perii de sîrmă,
— dalta, cu ciocanul etc. Unsoarea şi uleiul se curăţă cu
soluţi«l
— de sodă. Pe suprafaţa curăţată şi uscată se aplică primul
strîT
— (grund) de miniu de plumb peste care se dau celelalte strai
— turi conform „Instrucţiei pentru revizia periodică a
podurilor'*
— Suprafeţele de rulare ale reazemelor trebuie între
— ţinute curat. Aparatele de reazem trebuie vopsite cu
excepţi*
— rulourilor şi a suprafeţelor de rulare, care nu trebuie
vopsitd
— dar trebuie să fie unse cu un strat subţire de ulei.
Dacă aparatele de reasem au piese crăpate sau rupj
turi, se vor înlocui piesele defecte cu altele noi. Dacă pieself
defecte nu pot fi înlocuite urgent, iar situaţia este pericul
loasă pentru circulaţie, aparatele de reazem vor fi scoase 'şl
112
— Dacă paratele de reazem pe pendule sînt prea în- i linate
(peste 30° ţaţă de verticală sau răsturnate, ori cu Inirele de
solidarizare sau cu buloanele de prindere ale acestor bare rupte, se va
ridica tablierul de pe reazeme, se vor în drepta pendulele şi se vor
repara ori completa piesele defecte sau lipsă.
— în cazul cînd balansierul superior al reazemului mobil nu
reazemă pe toate rulourile, sau tablierul nu reazemă pe cele patru
reazeme şi este nevoie de ridicarea plăcii inferioare •ji nivelarea ei la
unul sau mai multe reazeme, se va obţine această ridicare cu o foaie
de plumb pînă la 5 mm grosime, o placă suplimentară de oţel de la
5..!30 mm grosime sau cu o suprazidire de beton armat la o grosime
mai mare de 15 cm.
— Dacă balansierul superior al reazemului mobil are o
deplasare anormală faţă de "placa inferioară, se va deplasa această
placă (cea inferioară), sau in caz extrem se va deplasa reazemul fix şi
întreaga travee, astfel ca deplasarea balan- sierului mobil fată de
placa inferioară să corespundă cu tem peratura ambiantă.
— Foile de plumb de sub aparatele de reazem să fie exact de
dimensiunile plăcii inferioare pentru ca repartiţia sarcinii să fie
uniformă pe cuzineţi. Foile de plumb se vor aşeza pe suprafaţa
superioară a cuzineţilor, nu se vor aşeza intr-o depresiune săpată în
cuzinet pentrn a nu se da posibilitatea apei de a stagna în această
depresiune.
— Dacă axa linie pe pod nu corespunde cu axa liniei pe
terasament, linia prezentînd din această cauză curbe inutile, sc va
deplasa tablierul în poziţia corectă.

— Dacă axa liniei nu corespunde cu axa tablierului şi

excentricitatea depăşeşte 5 cm, se va verifica prin calcul spo rurile de
efort date de această excentricitate, in cazul cînd rezistenţele
admisibile sînt întrecute va fi necesară depla sarea tablierului în
poziţia corectă. De asemenea cînd excen tricitatea liniei la podurile în
curbă întrece toleranţa de ± 10 mm admisibilă, se va deplasa tablierul
în poziţia corectă.
— Şinele şi contraşinele trebuie să fie prinse reglementar de
traverse conform proiectului şi tipului şinelor şi contra- şinelor
utilizate pe pod. Contraşinele se vor executa conform STAS nr. 2747
—51 şi nr. 1349—50. Se vor elimina joantele

8 — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 113

şinelor din dreptul reazemelor, îndepărtîndu-se la cel puţin
2 m de la reazem, procedîndu-se cum s-a arătat la pct. 48.
Nu se admite utilizarea de cupoane de şine pe pod şi nic
joante neaşezate la echer sau aşezate în consolă.
— Aparatele de compensaţie a căii trebuie menţinute
foarte curate şi unse, materialul măi unt bine strîns şi com-
pletat dacă sint lipsuri. Lungimea de dilatare treblie să fie
liberă. în cazul cînd dilatarea normală este împiedicată
prin deformarea contraacului prea uzat sau cu bavuri, apa-
ratele de compensare se vor scoate restabilind linia prin de-
plasarea longitudinală a şinelor, nefiind permis a se intro-
duce cupoane de şine în locul aparatelor de dilataţie. Dacă
nu se pot evita cupoanele, acestea se vor aşeza în afara poJ
dului de terasamente. Aparatele defecte scoase din cale, se
vor înlocui în cel mai scurt timp posibil cu altele corespun- 1
zătoare.
— întreţinerea traverselor se face conform pct. 48. Pen-
tru a se asigura stabilitatea traverselor pe lonjeroane cînd
ele sînt prinse de longeroane cu buloane verticale, traversele
se vor cherta, chertarea avînd maximum 3 cm şi minimum
1 cm adîncime. La podurile la care traversele sint prinse de
lonjeroane cu corniere-ureche, nu se recomandă chertarea
— traverselor. Nu se admite aşezarea de traverse pe talpă su-
— perioară a antretoazelor, nu se vor lipi de muchiile
tălpiisupe-
rioare a antretoazelor, lăsîndu-se un interval de minimum
1,5 cm pentru a înlesni scurgerea apei şi a se putea curăţa
mai bine talpa antretoazei.
— La podurile noi prima traversă de pe terasament este
aşezată pe balast, care este menţinut de opritoare de
balast metalice sau de beton armat. Distanţa maximă între
ultima traversă do pe pod şi prima de pe terasament depinde
de tipul de şină. Dacă această distanţă este prea mare pentru
tipul de şină utilizat, se vor înlocui consolele de lonjeroane
cu altele mai lungi, sau se va schimba tipul de şină pe pod,
sau eventual se reface zidul de gardă pentru a se apropia
traversa de pe terasament de cea de pe pod. La podurile
vechi se tolerează aşezarea traversei pe zidul de gardă. In
caz că zidul de gardă a fost degradat va fi refăcut, însă după
tipul nou. Dacă opritoarele do balast s-au deplasat sau defor-
mat ele trebuie aşezate corect sau să rie reparate.
114

r
— Dacă se găsesc adaosuri de lemn (pene) deasupra lon- It-
roanelor, sub traverse, pentru obţinerea nivelului necesar, «iceastă
situaţie cu totul provizorie trebuie lichidată în cel mai scurt timp
posibil, înlocuind traversele insuficient di mensionate cu traverse noi
potrivite. De asemenea traversele i iire din cauza chertării reazemă
pe contravînturile lonjeroa- nolor trebuie ajustate pentru a nu mai
atinge contravînturile, .<iu în caz de nevoie se vor înlocui.
— La podurile păzite sau la cele de lîngă cantoane, in stalaţiile
şi rechizitele contra incendiilor trebuie s.ă fie revi zuite şi completate
astfel ca să se poată interveni fără defec ţiuni în caz de nevoie.
— La podurile de încrucişare şi la pasajele superioare,
Ublierele vor fi asigurate cu parafumuri împotriva acţiunii lumului,
mai ales la podurile din staţii pe sub care se fac manevre. Dacă la
asemenea poduri prin modificarea liniilor l«i capul staţiei,
parafumurile existente rămîn neutilizate, prin. deplasarea liniilor, ele
se vor muta şi aşeza în poziţia corectă.

§ 6. PODURI DEFINITIVE DE ZIDĂRIE

59)Indicaţii generale
Podurile definitive din beton ori zidărie de piatră sau cărămidă,
boltite sau dalate, pot prezenta degradări produse din cauza infiltrării
apelor şi din cauza împingerilor de pă- m înt sau din cauza
trepidaţiilor (convoaielor).
în cazul cînd apar crăpături sau fisuri în zidărie, ur mează să se
stabilească cauzele care le-au provocat şi să se urmărească evoluţia
lor punînd martori de gips. Crăpăturile descoperite şi martorii
instalaţi se trec în schiţe şi se ata- şază la evidenţa podului, în care
se va nota data cind au .ipărut crăpăturile, data cînd s-au pus martorii
şi toate schimbările ulterioare. După ce s-a stabilit cauza
degradărilor constatate, pentru înlăturarea lor se procedează aşa cum
s-a ■irătat la pct. 55.
La aceste poduri se vor repara cele mai mici degradări ,ile
rostuirii exterioare pentru a împiedica apa să pătrundă în corpul
zidăriei. Părţile cele mai expuse sînt cele situate între nivelul inferior
şi cel superior al apelor. De asemenea la po durile tencuite se va
repara tencuiala căzută ori degradată, eventual se va completa
tencuiala prin toreretare.

115
 Este necesar să se dea o mare atenţie la îndepărtarea
rapidă a apei şi să se prevină pătrunderea acesteia In zi-
dărie. Dacă există infiltraţii de apă cu apariţii eflorescentu
la pararaent, este un semn de proastă funcţionare a şapei şi
de deficienţe In funcţionarea dispozitivelor de îndepărtare
apei de la extradosul zidăriei. Se va scoate stratul de balast
pentru verificarea şapei şi a dispozitivelor de evacuare
apei. Dacă şapa este deteriorată parţial se va repara, iar]
dacă se constată o insuficienţă de execuţie generală se va în-
locui cu o şapă conform dispozitivelor tip, întocmite d<
I.P.T.Tc.C.C. Dacă cu această ocazie se constată că nu există]
planuri înclinate transversal sau longitudinal, se vor creai
aceste planuri înclinate cu o pantă de 2...3% printr-un strat
convenabil de beton de pa ntă, peste care se va aşterne izo-
laţia, astfel ca să se dea scurgerea apei în locuri mai joase, |
de unde cu tuburi să fie îndepărtată în exterior.
Tuburile de canalizare (din fontă) vor avea un diametri
minim de 10 cm, vor fi drepte, fără coturi şi îndoituri pentru]
a se evita înfundarea lor. Ele vor avea o formă evazată şi se
vor aşeza înclinate cu partea mai largă în jos pentru a fa-J
voriza detaşarea şi căderea blocurilor de gheaţă ce se for-]
mează uneori iarna în interior. Tuburile de canalizare trebuie]
atsfel aşezate şi înclinate încît apa ce se scurge să nu udei
şi să nu înoroieze suprafaţa exterioară a zidăriei. îmbinarea
izolaţiei cu pîlnia tuburilor de scurgere trebuie să se făcu
cu mare îngrijire. Deasupra pîlniei tuburilor de scurgere
se va face un cămin de vizitare care să permită supraveghe-J
rea funcţionării şi curăţirea pîlniei şi tubului de gheaţă şi!
noroi.
116
«cest caz se vor desface drenurile vechi, se vor desfunda bar-
liacanele şi se vor reface drenurile în mod corect. In caz că nu
există, se vor face drenuri şi barbacane noi.
în ceea ce priveşte scurgerea apelor pe sub poduri şi po -
sibilităţile de afuiere, se vor lua măsurile de prevenire şi de
Întreţinere prescrisp la pct. 46.
Dacă stratul de balast sau piatră spartă nu are minimum 45 cm
grosime, pentru a nu transmite solicitări dinamice prea puternice
planşeurilor şi bolţilor podului şi pentru a feri şapa de izolare de
izbituri, se va căuta a se completa, modificînd eventual nivele ta
liniei.
în cazul cînd gabaritul normal de trecere nu este asigurat se va
proceda conform „Instrucţiei pentru revizia periodică <i podurilor".

§ 7. PODEŢE TUBULARE

60) Indicaţii generale

Podeţele tubulare pot fi construite din tuburi de beton, metal sau
lemn.
în cazul cînd degradările sînt de aşa natură încît pode ţul nu mai
poate asigura scurgerea apelor sau susţinerea te- rasamentelor şi nici
nu mai poate fi reparat, podeţul va fi inlocuit tot cu un podeţ tubular
sau cu un podeţ dalat ori boltit.
Secţiunea de scurgere trebuie să fie menţinută liberă. După
viituri va fi curăţată de gunoaie sau de depuneri de .iluviuni care
împiedică scurgerea.
Zidăriile din amontele şi avalul podeţului, timpanele, sferturile
de con, aripile ori radierele trebuie reparate sau < ompletate. De
asemenea tencuielile şi rostuirea trebuie revi zuite şi reparate. Dacă
există pericol ca aceste zidării să fie •ifuiate, se vor face lucrările
necesare : pereuri, cascade, ra diere cu pinteni de protecţie,
anrocamente etc. adaptate la si tuaţia locală astfel casă se asigure
accesul normal al apelor la podeţ şi scurgerea lor în aval,
prevenindu-se pericolul ra- venărilor care pot periclita podeţul şi
terasamentul liniei.
Galeriile produse eventual în terasamente prin trecerea tipelor
vor fi astupate, cercetîndu-se cauza care le-a produs şi care trebuie
înlăturată.

117
degradare prematură a tuburilor, se va înlocui podeţul tu- bular cu
un podeţ deschis sau dalat atunci cînd degradarea a ajuns
iremediabil. Dacă însă podeţul n-a fost încă degradat, dar este
pericol să fie degradat din cauza înălţimii mici a te- rasamentului,
se impune ridicarea liniei, pentru a preveni de gradarea podeţului.
La podeţele din tuburi metalice, dacă tuburile prezintă
deformaţii sau denivelări anormale, cu tendinţa de micşorare a
secţiunii de scurgere şi de pătrundere a apei în terasament şi, dacă
nu există siguranţa că prin refacere, tot ca podeţe tubulare, se va
asigura stabilitatea lor, se vor înlocui cu po deţe dalate ori boltite cu
fundaţia aşezată pe teren stabil.
Tuburile trebuie bine încastrate în zidăria de capăt, care în caz
de nevoie se va desface şi rezidi, completîndu-se cu lucrările
necesare pentru ca să nu fie posibil ca apa să se scurgă prin
exteriorul tubului, ameninţînd astfel stabilitatea terasamentului.
Podeţele tubulare de lemn trebuie revizuite cu atenţie,,
înlocuind cadrele sau căptuşelile putrede sau rupte, îndesind cadrele
dacă distanţa între cele existente este prea mare pen tru preluarea
sarcinilor, astupînd găurile sau crăpăturile pe unde s-ar putea scurge
pămîntul din terasamente. De aseme nea trebuie amenajată partea
din amonte, pentru a se asi gura accesul apei la pod şi partea din
aval pentru ieşirea ei.

118
 CAPITOLUL II

ÎNTREŢINEREA TUNELURILOR

După ce s-au văzut cauzele care intervin în degradarea

tunelurilor şi constatările ce se pot face cu ocazia reviziei
tehnice a lor, se iau măsuri pentru îndepărtarea defectelor
observate şi a cauzelor ce le-au produs.
Se arată mai departe măsurile ce urmează a fi luate
după caz.

§ 1. I N INTERIORUL TUNELULUI

61) . Ş ANŢURI

Şanţurile de scurgere longitudinale se vor curăţa cel

puţin o dată pe an, precum şi după ploi excepţionale, dacă
situaţia locală cere acest lucru.
Dacă şanţurile sînt construite în axa căii sub formă de
rigole închise, este necesar să fie prevăzute cu capace de
beton armat din loc in loc. De la un capac la altul se lasă în
rigolă la partea superioară, o sîrmă subţire cu care se trage
sîrma de curăţit. De această din urmă sîrmă se prinde o perie,
de sîrmă. Curăţirea se începe de la capătul aval al tunelului
si continuă pe porţiuni le între capace, pînă la capătul a-
mo ^.te. Materialul rezultat din curăţire se scoate prin gurile
cu capac.
Şanţurile laterale, constituie tot sub formă de rigole în-
< hise, se curăţă ca şi şanţul axial. Dacă din contră şanţurile
laterale sînt deschise sau acoperite cu plăci pe toată lungimea
119
 62) Barbacane şi rigole

Barbacanele şi rigolele închise prin care se scurg apele din

spatele (extradosul) zidăriei tunelului, către şanţurile longitudinale se
curăţă odată pe an. Barbacanele se curăţă cu sîrme lungi şi şpiţuri.
Rigolele închise trebuie să aibă capace atît la piciorul zidăriei
tunelului, cît şi la vărsarea lor în şanţul longitudinal, pentru a se
putea curăţi cu ajutorul sîrmelor.
Odată cu curăţirea şanţurilor şi rigolelor se va face şi repararea
zidăriei acestora, acolo unde se va găsi necesar.
în cazul cînd şanţurile longitudinale nu sînt corespun zătoare, fie
din punct de vedere al capacităţii lor, fie ca nivel r neputînd prinde
toate apele din spatele pereţilor tunelului, se vor prevedea lucrările
necesare din fondul de reparaţii ca pitale cu efectuare de studii şi
proiecte.

63) Infiltraţii
Cu datele constatate la revizie asupra infiltraţiilor de apă
(continuitate, intensitate, direcţie, poziţie, provenienţă şi efecte
asupra zidăriei sau căii), precum şi cu rezultatele debitelor observate
la rigolele de la barbacane, se vor judeca măsurile ce trebuie luate.
Dacă infiltraţiile apar pe pereţii drepţi, în regiunea uneia sau a
mai multor barbacane şi se constată că barbacanele res pective sînt
înfundate, se va proceda la desfundarea lor.
Dacă deasupra tunelului sînt amenajări pentru colecta rea apelor
şi din cauza deteriorării acestor amenajări, apele se infiltrează spre
zidăria tunelului, se vor lua măsuri de re parare a acestor şanţuri de
colectare, după cum se va arăta la punctul respectiv.
Dacă infiltraţiile au cauze diferite de cele arătate mai sus,
problema este mai complicată şi rezolvarea ei nu se poate face în
cadrul întreţinerii curente, fiind necesar să se programeze lucrarea în
planul de lucrări de raparţii capitale şi să se dea comandă la
I.P.T.Tc.C.C. pentru studii şi proiec tare.
Dacă iarna se produc gheţuri, care creează dificultăţi cir culaţiei
trenurilor, pînă la executarea lucrărilor de eliminare a infiltraţiilor, se
vor lua măsuri de spargere şi îndepărtare din tunel a sloiurilor de
gheaţă.

120
 Dacă balastaul căii este colmatat, traversele sînt putrezite.
Im materialul metalic este prea ruginit, pînă la îndepărtarea
jnliltraţiilor, se vor lua măsuri de reparaţie radicală a căii şi
pvcntual vopsirea materialului metalic.

64 Nişe şi banchete
Nişele şi banchetele de lîngă pereţii verticali ai tunelului
yor fi libere de orice obiect (piatră, lemnărie, material de
In le etc.) şi curăţite de mîl, gunoaie etc..
Acolo unde necesităţi temporare vor cere să se depozi-
loy.e în nişe material de cale, aceasta se va face în ordine, pe
liorţiuni restrînse şi pe loc curat, aşa fel ca să nu jeneze adă-
[jostirea personalului.
Nişele ca şi numerele indicînd numerotarea inelelor se
[Vor vărui de 1...3 ori pe an, după necesitate, aşa fel ca să
tii' tot timpul bine vizibile.
Dacă lipseşte unul sau mai multe numere de numerotate
ii inelelor, sau dacă unele din ele sînt deteriorate, vor fi ime-
diat completate.

65) Zidărie
Dacă zidăria este degradată numai pe unele locuri, se iau
masuri de înlocuire a porţiunilor deteriorate, avînd grije per-
manentă de curăţire a funinginii pe locul unde se face re-
H-irarea.

Dacă sint deteriorate şapa şi salteaua de piatră de la

intrados, repararea nu se poate face decît de la reparaţii ca-
pitale pe bază, de studii şi proiecte întocmite de I.P.T.Tv.C.C.
Dacă pe unele porţiuni rostuirea s-a ex ecutat cu mortar
• lub şi nu mai rezistă, acesta ieşind din rosturi în multe locuri,
• va reface rostuirea, după ce se curăţă perfect rosturile. In
i .izul cînd deteriorarea rostuirii se datoreşte altor cauze ca :
lipsă de şapă, infiltraţii de ape agresive etc., se prevede toată
lucrarea la reparaţii capitale.
Dacă toată zidăria este bună, dar în cîteva locuri izolate
sint bolţari dislocaţi sau loviţi, se vor lua măsuri de reaşe-
121
cere comisie superioară, precum şi studii şi proiecta
I.P.T.Tc.C.C.
Dacă apar burduşiri ale zidăriei, se convoacă pentru tor*
cetare o comisie superioară şi se dă comandă pentru studii fl
proiectare.
Dacă tunelul nu are radier şi calea se prezintă cu deni-
velări, Împotmoliri etc. se vor lua măsuri pentru înlăturarco
defectelor, prin prevederea lucrărilor din fondul de reparaţii
capitale pe bază de studii şi proiecte.
în cazul cînd se constată că în spatele pereţilor sau boltii
tunelului s-au format goluri, se convoacă imediat comisie su-
perioară pentru constatare şi se cere la I.P.T.Tc.C.C. studiul
şi proiectarea lucrărilor.
Dacă portalurile sînt neterminate sau tunelul nu est' 1
suficient de lung, se cere la I.P.T.Tc.C.C. proiectarea şi so
prevăd fondurile necesare pentru terminare.
Dacă zidăria portalurilor este degradată pe unele por»'
tiuni, se iau măsuri de reparare, prin înlocuirea părţilor de-
teriorate.
66) Aerisire şi iluminare
Dacă fumul în tunel este în cantitate mare, se ia înţe-
legere cu organele T., pentru ca locomotivele să nu mai scoată
fum la trecerea prin tunel. Dacă acest lucru nu se poate face,
iar influenţele fumului sînt prea păgubitoare, se cer studii
şi proiecte la I.P.T.Tc.C.C., pentru o aerisire naturală sau ar-
tificială.
Observăm ce. aerisirea se face mai greu la tunelurile în
curbă.
Dacă apar gaze subterane în tunel, se cere comisie de
specialişti pentru o avizare asupra măsurilor de luat.
Dacă sînt instalaţii de iluminat şi de aerisire şi nu sînt în
bună stare, se vor lua măsuri de reparare prin personalul de
specialitate.
§ IN INTERIORUL TUNELULUI
67) Indicaţii generale
Şanţurile de scurgere de o parte şi de alta a liniei, la
122
 Dacă în spatele portalurilor sînt aduse grohotişuri, odată cu
apele de ploi, vor fi executate unul sau două baraje, la ni veluri
diferite, transversale pe axa tunelului, cu şanţuri de dirijare către
părţile laterale. De asemenea vor fi luate mă suri de amenajare a
coastei de pe care vin grohotişurile. Pînă la executarea lucrărilor, vor
fi luate măsuri de curăţire a grohotişurilor aduse şi dirijarea lor către
părţile laterale.
Taluzurile debleurilor de la capetele tunelului vor fi men ţinute
în bună stare. Dacă sînt alunecări se iau măsuri de consolidare.

Dacă vin grohotişuri de pe coastă, se vor lua măsuri de

îndepărtarea lor la timp, precum şi curăţirea stîncilor în a- monte.
Cînd grohotişurile ce cad sînt în cantitate mare, se va proceda la
amenajarea coastei în urma studiilor şi proiectelor ce se vor întocmi.

în cazul cînd taluzurile sînt nestabile se va face comandă pentru

studii şi proiectarea consolidării lor.

Zidurile de sprijin de la capetele tunelului vor fi menţi nute în

bună stare şi reparate ori de cîte ori se constată de teriorări la zidărie,
crăpături etc. Barbacanele vor fi desfun date şi curăţate. Dacă în
spatele zidurilor sînt aduse de ape materiale (pietre, grohotişuri etc.),
se vor lua măsuri, fie de îndepărtare a lor, cînd sînt în cantitate mică,
fie de amenajare a coastei respective, atunci cînd cantitatea
materialelor aduse a crescut prea mult.

Deasupra tunelului terenul trebuie să fie astfel amenajat încît să

nu permită stagnarea apelor şi infiltrarea lor spre tunel. Nu sînt
admise lucrările de arătură sau săpătură. Pentru a fi siguri că
asemenea lucrări nu se execută, este necesar să se expropieze,
deasupra şi de-alungul axei tunelului, o fîşie de teren lată de
minimum 25 m, conform Instrucţiei pentru întocmirea dosarelor de
expropieri. Lăţimea fîşiei depinde de înălţimea pămintului deasupra
bolţii tunelului, de natura a- acestui pămînt şi de cantitatea apelor ce
se pot infiltra. La denivelările existente să se dea scurgere apelor
prin executare de şanţuri şi şenţuleţe. Şanţurile vor fi prevăzute cu
pereu zidit, bine executat. Zidăria şanţurilor trebuie să fie veri ficată
să nu aibă crăpături, fisuri sau desgrădinări, pe unde apele s-ar putea
infiltra spre tunel. Zidăria degradată va fi reparată şi defectele
îndepărtate.

123
 CAPITOLUL III

ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR
ŞI A
LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU
APĂRAREA ŞI
CONSOLIDAREA LOR

A. ÎNTREŢINEREA
TERASAMENTELOR
§ 1. INDICAŢII CU CARACTER
GENERAL

Rezistenta şi stabilitatea căii depind în mare măsură

de întreţinerea tuturor elementelor sale şi în special a tera-
samentelor. Starea nesatisfăcătoare a acestora din urmă poate
duce la deranjarea întregii căi, la uzura prematură a supra- ;
structurii şi chiar la introducerea restricţiilor de viteză.

întreţinerea corectă a terasamentelor căii este factorul

principal în asigurarea circulaţiei cu vitezele prescrise şi
constă din înlăturarea imediată a tuturor defectelor apărute
şi mai ales în prevenirea apariţiei lor.

Practica a arătat că micile lucrări executate în cadrul

întreţinerii au un efect considerabil asupra stării terasamen-
telor, prin ele se pot evita lucrări de mare volum care devin
necesare ca o consecinţă a unei rele întreţineri.

Cel mai important mijloc de prevenire şi combatere a

deformaţiilor la terasamente constă în îndepărtarea completă

124
 Acesta se realizează prin lucrările de întreţinere descrise la pct.
68...71.

68) Aplanarea şi menţinerea în stare de

curăţenie a prismei de balast

Introducerea balastului în cale la schimbarea traverselor,

ridicarea liniei sau repararea denivelărilor urmăreşte nu nu mai
formarea unui pat rezistent, ci şi asigurarea unei scur geri rapide a
apei, din prisma de balast spre banchete.
în acest scop, balastul curat se introduce pe toată lăţimea
prismei; pentru înlesnirea scurgerii apei de pe suprafaţa prismei, se
lasă un spaţiu de 2...3 cm înlre talpa şinei şi su prafaţa balastului.

69) Aplanarea şi curăţirea banchetelor

Pentru îndepărtarea rapidă a apei ce se scurge din prisma de

balast şi ce cade direct pe banchetă, acesta trebuie să fie curate,
aplanate şi cu pantă, ca să nu permită pătrunderea apei în corpul
terasamentului.
Apariţia joantelor noroioase şi a albiilor de balast se da- toreşte
în primul rînd neîndepărtării rapide a apei de pe platforma căii.
La aplanarea şi curăţirea banchetelor, se îndepărtează balastul
vechi şi murdar rezultat din ciuruire, iar lăsaturile şi gropile se
nivelează şi se astupă cu pămînt de aceeaşi natură ca şi în restul
platformei.
Banchetele cu suprafaţă mai ridicată se taie la nivel şi în
continuarea platformei de sub prisma de balast, dindu-le o pantă de
scurgere de 4%.
Materialul rezultat din curăţirea şi aplanarea banchetelor se
aruncă la piciorul taluzului la rambleuri, iar la debleuri se transportă
în afara lor odată cu pămîntul rezultat din curăţi rea şanţurilor.
Tot în scopul înlesnirii scurgerii apei, se pliveşte iarba şi se
îndepărtează orice vegetaţie de pe suprafaţa banchetelor.

70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şi

debleuri
Aceasta constă în aplanarea suprafeţei taluzurilor, astu parea
gropilor şi depresiunilor, reparaţii mici ale stratului ve getal de
protecţie, astuparea imediată a crăpăturilor şi cosirea
125
ierbei la terasamente fugitive se mai execută şi curăţirea do
zăpadă a taluzurilor.
>1
Aplanarea suprafeţei taluzurilor şi lichidarea gropilor şl
depresiunilor, care împiedică scurgerea rapidă a ap ei con-
tribuind prin aceasta la pătrunderea ei în terasament, se exe-
cută cu pămîht să se înfrăţească bine cu materialul din
terasament.
Micile alunecări sau degradări de taluzuri (5 ...10 m 2 ) se
lichidează astfel: se îndepărtează pămîntul ebulat şi taluzul
se completează cu pămînt bine bătut, de aceeaşi natură cu
terasamentul. Pentru a lega pămîntul nou adus, se fac trepte
de înfrăţire (fig. 50).
lor vechi se fărîmiţează pe loc, se aplanează cu el suprafaţa laluzului
şi se acoperă din nou cu brazde proaspete. Intrucît brazedele se prind
bine în primăvară, aceste reparaţii se exe- i ută de regulă după
topirea zăpezii şi desgheţarea pămîntuluL
Astuparea crăpăturilor de pe banchete şi taluzuri se exe- i ută
fără nici o întîrziere. în prealabil, se deschid bine pînă la adîncimea
la care permite lopata, după care se îndoapă cu pămînt de aceeaşi
natură cu al taluzului sau mai puţin per meabil, apoi se bate bine la
suprafaţă. Nu este permisă astu parea crăpăturilor cu nisip sau alt
material drenat.
Taluzurile inierbate se cosesc de două ori pe an pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de scurgere a ap'ei şi pentru a evita
reţinerea şi îngrămădirea de cantităţi mari de zăpadă.
Platforma şi taluzurile terasamentelor fugitive se curăţă de
zăpadă, operaţie ce se execută în perioada premergătoare începerii
topirii zăpezilor, cu scopul ca apele de primăvară să nu fie
împiedicate în scurgerea lor.

71) Curăţirea şanţurilor de scurgere

Primăvara la topirea zăpezii şanţurile şi rigolele se curăţă de
zăpadă şi se iau măsuri pentru scurgerea apei ce stagnează pe
platforma căii, cu scopul de a grăbi procesul de uscare a
lerasamentului.
..ie pe^întreaga ^
După scurgerea apelor de primăvară sau chiar după tre cerea
perioadei de ploi torenţiale, se execută curăţirea şi refacerea la profil
a şanţurilor.
Ca regulă, lucrările de curăţire şi profilare încep din aval
mergînd spre amonte şi se execută după un profil în lung stabilit
dinainte şi marcat pe teren prin ţăruşi de nivel (fig. 52).

Fq 52.

Materialul rezultat din curăţirea

şanţurilor nu se aruncă pe banchetele,
contrabanchetele şi taluzurile debleurilor,
deoarece pe lîngă faptul că împiedică
126 scurgerea apei în şanţ, materialul astfel
127
şant la primele ploi. Acesta se depozitează în grămezi pe bmtj
cheta platformei, de unde, concomitent cu curăţirea şanţului,
se transportă în afara limitelor debleului.
Dacă odată cu curăţirea şanţurilor se execută şliţiul
pentru asanarea traverselor noroioase, atunci fundul şliţn
rilor se face cu cel puţin 10 cm mai sus decît fundul şanţului,
Iarba din şanţuri trebuie să fie cosită cel puţin de doua
ori pe an. Orice arbust crescut în şanţuri se îndepărtează i u
rădăcină.

§ 2. ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR PERICLITATE I>E

APELE DE SUPRAFAŢA

întreţinerea terasamentelor în porţiunile de linii ameninJ

ţaţă de apele de suprafaţă constă din :
— urmărirea continuă a stării malurilor şi taluzurilof,
în special în timpul apelor mari;
— menţinerea terasamentelor căii în bună stare prin
reparaţia imediată a oricărei stricăciuni;
— degajarea albiilor de materiale care împiedică scurgo»
rea liberă ;
— lucrări de primă, intervenţie pentru menţinerea sall
restabilirea circulaţiei.

72) întreţinerea terasamentelor periclitate de afuieri

Terasamentele periclitate de apele de suprafaţă, fie di-
rect, fie din cauza apropierii lor de malurile expuse ale unul
rîu, neprotejate cu lucrări de apărări, trebuie menţinute la
stare bună, spre a opune maximum .de rezistenţă acţiunii dis«
trugătoare a apei. Aceasta se poate realiza menţinîndu-le in
stare sănătoasă, cu platforma îngrijită, fără depresiuni şl
gropi, cu taluzurile inierbate. Să se asigure scurgerea apoi
pentru a nu permite formarea traverselor noroioase şi pun»
gilor de balast, precum şi scurgerea apei de pe terenul do
bază de la piciorul taluzului. Tot în cadrul întreţinerii se pot
aşeza preventiv, blocuri de beton la baza taluzului, cu sai|
fără pat de nuiele ; se îndepărtează de lingă malul atacat rădâ«
cinile, buştenii etc., prinşi în albie ; se taie piloţii şi se scot
din albie epavele care ar împiedica scurgerea liberă a ape-

128
Viteza medie Dimensiunea Greutate i

medie a blocu aproximativă a O b s e r v a ţ i i

a apei. !n m/s lui in cm blocului în kg.

a S

1 2 3 4

1.5 10 3

2,0 20 70 Dimensiunile au fost

2.5 30 20 calculate pentru pia

3.0 36 120 tră cu greutatea vo

3.5 50 Cînd se produc

325 afuierilumetrică
şi eroziuni care
de 2 600 kg/ progresează rapid şi apare
un pericol iminent pentru circulaţie, se execută lu crări de intervenţie
4,0 sub
65 forma unor700amenajărim' speciale, cu caracter de urgenţă, ca :
anrocamente, arbori înecaţi, suluri
45 80 1 300
grele.
5,0 100 2 600
Caracteristicile şi condiţiile care trebuie să le îndepli nească
aceste lucrări sînt :
— să se asigure o apărare care să reziste pînă la trecerea viiturii
şi eventual pînă la executarea unor lucrări definitive ;
— să asigure posibilitatea unei execuţii rapide şi cu uti lizarea
materialelor disponibile sau locale ;
— să nu necesite utilaje grele ;
— să permită demontarea uşoară după trecerea apelor sau la
executarea lucrărilor de apărare definitive.
• Anrocamente. Anrocamentele sînt cele mai răspîndite măsuri
provizorii de apărare, deşi nu satisfac pe deplin ultima condiţie. în
caz de pericol se aruncă direct în apă, căutînd, pe cit este posibil, a
le dirija căderea. Pentru a nu fi antre nate de curent, atît în timpul

La lansarea blocurilor se va avea grije ca cele mai mari să

fieaşezate in partea exterioară a apără rii, iar spre mal blocurile mai
mici.
Determinarea vitezei se face cu ajutorul unui corp plu titor, care
dă viteza la suprafaţă, iar viteza medie se ia cam 0,85 din viteza de
suprafaţă.
9 — Indr. rev. şi mtreţ. lucrărilor artă 129
 Copacii scufundaţi. Copacii dau rezultate bune în riuri
de şes cu viteza la viituri pînă la 2 m/s. Mijlocul acesta de
apărare constă în scufundarea în apă, lîngă malul ameninţat,
a unui copac cît mai stufos, avînd vîrful cufundat cu ajutorul
unui bloc de piatră sau unor coşuri umplute cu bolovani, iar
trunchiul ancorat de mal. Cînd
nu se dispune de copaci de di-
mensiune convenabilă, aceştia
se pot înlocui cu frînghii sau
prăjini de care se leagă crengi
(fig. 53). Copacii reduc viteza
apei şi favorizează depunerea
aluviunilor în spatele lor.
S
ulurile grele de fascine.'-
Ele se întrebuinţează acolo
unde se dispune de piatră şi nuiele pregătite din iarnă şi pen-
tru apărarea unor linii de mare trafic.
în caz de pericol sulurile se confecţionează pe mal şi so
lansează în apă. Pentru mai mare eficacitate şi cînd se dis-j
pune de efective mari, se procedează astfel : de-a lungul ma-j
lului ameninţat se confecţionează concomitent 2...3 rîndurw

Fi'j SU

în locul suluriloţ grele de fascine aşezate pe sub mal

se pot obţine rezultate bune cu epluri, formate din suluri
grele aşezate paralel cu direcţia curentului. Cu ajutorul epiu-
rilor paralele aşezate la distanţă pdtrivită, se opreşte afuierea
şi se produc depuneri lîngă mal; în schimb faţă de sulurile
longitudinale aşezate de-a lungul malului, execuţia este mult
mai greoaie, întrucît sulurile trebuie aşezate la o depărtare
de mal.

130
 După trecerea viiturilor de primăvară, produse de topi-
rea zăpezii se repară deteriorările provocate de apă la ta-
luzuri, şanţuri de scurgere, şanţuri de apărare etc. In prima
urgentă se repune în bună stare terasamentele ce vor fi afec-
tate de viiturile de vară produse de ploile torenţiale.

73) întreţinerea terasamentelor pericilitate de eroziuni

în general, procesele de eroziune şi de afuiere se produc
concomitent, de aceea indicaţiile date pentru cazul afuierilor
sînt aplicabile şi la terasamentele la care degradarea are ca-
racter pronunţat de eroziune.
La malurile cu începuturi de eroziune, care ar putea
afecta integritatea terasamentelor, provocate de apariţia unor
obstacole în amonte lîngă malul opus, se poate ameliora si-
tuaţia degajînd albia de aceste obstacole. în felul acesta scur-
gerea se face liberă şi curentul apei nu mai este reflectat spre
malul adiacent liniei ferate.
în cazul terasamentelor ameninţate de eroziuni, interven-
ţiile cu copacii scufundaţi este mai bine să se facă altfel decît
la afuierise ancorează de fund trunchiul, iar vîrful se lasă
să plutească liber spre suprafaţă.
De asemenea, se mai execută amenajări speciale cu ca-
racter de intervenţie pentru apărarea taluzurilOr contra ac-
ţiunii de izbire a valurilor. Amenajarea cea mai eficace constă
din plute formate din cîţiva buşteni, piloţi sau bile legate
între ele şi fixate cu ancore de-a lungul terasamentului, la
distanţă convenabilă de rambleu.
Această distanţă este astfel aleasă
ca, la nivelul cel mai scăzut al
apei, să nu fie mai mică decît de
două ori adîncimea apei (fig. 55).
De asemenea pot fi coborîte pe
apă saltele de fascine sau panouri
de parazăpezi.
Un mijloc eftin şi eficace 55
pentru combaterea eroziunilor,
posibil de realizat treptat în ca-
drul lucrări lor ^e întreţinere, îl
constituie plantaţiile de arbori de

131
nul. Crearea plantaţiilor, îngrijiriea şi întreţinerea lor se pot face
prin lucrări de exploatare.
Efecte optime se obţin cu plantaţii dese de salcie, care se
realizează prin tăierea joasă a trunchiului, permiţîndu-i-se să dea o
coroană bogată în crengi capabile să micşoreze mult viteza apei şi să
producă depuneri, să abată direcţia curen tului principal, să spargă
valurile şi să micşoreze efectul ghe ţurilor. De aceea este categoric
interzisă tăierea plantaţiilor care îndeplinesc rolul de a apăra
terasamentele şi malurile ameninţate.
Capetele aval ale şanţurilor, care sînt puncte supuse ero ziunilor,
trebuie întreţinute cu multă grijă. La apariţia celor mai mici semne
de eroziune, capetele şanţurilor trebuie con solidate cu anrocamente.
După trecerea viiturilor de primă vară şi de vară, se repară toate
deteriorările produse, întrucît erodările cele mai mici, nereparate la
timp, se pot transforma în rîpe adînci care să pună în pericol
terasamentul.
Se iau măsuri pentru a preveni formarea rîpelor : lăţi rea
şanţurilor şi protejarea suprafeţei lor cu iarbă bine între ţinută,
plantarea taluzurilor repezi ale văii, valuri mici de pămînt pentru
dirijarea scurgerii pe pantă mai dulce, garduri duble umplute cu
material local, formarea unui pat de pro tecţie din piatră blocuri
aranţată cu mîna.

74) întreţinerea terasamentelor periclitate de

apele de revărsare

Ca şi în cazurile precedente, arătate la art. 72 şi 73, te -

rasamentele de pe porţiunile de linie expuse revărsărilor se întreţin
cu cea mai mare îngrijire, ca să nu prezinte locuri slabe, începuturi
de deteriorări, goluri, depresiuni, etc. care la ape mari se pot
transforma în breşe.
Pe locurile unde, din cauza colmatării fundului văii, te -
rasamentele construite iniţial în rambleu au ajuns la nivelul terenului
şi sînt apărate cu mici diguri de pămînt, acestea se întreţin în bună
stare fără nici o degradare, gata în orice moment să apere linia de
revărsări. în timpul apelor mari digurile sînt în permanenţă
supravegheate şi orice început de breşă în dig se astupă imediat cu
saci umpluţi cu pămînt sau cu nisip.
Pentru liniile cu rambleuri joase şi cu poduri cu debu- şeuri mici,
situate în zona de revărsare, trebuie şă fie pregă

132
tite în orice moment materialele de intervenţie necesare, spre
a împiedica trecerea apei peste linii. Procedeul cei mai indicat
pentru apărarea liniei este acel cu saci de pămînt sau nisip
care se aşază pe ban-
cheta dinspre partea
inundată, în două
rînduri în lăţime şi
2...3 rînduri în înăl-
ţime (fig. 56). Ca să
se aşeze cît mai bine,
sacii se umplu numai
circa 2^3 din volumul
lor. Aşezarea lor se face cu rosturi alternînde şi îndesate
prin batere, astfel ca să nu prezinte goluri între ele.
Cînd apa a ajuns la prisma de balast şi nivelul ei rămîne
staţionar, se execută jgheaburi de lemn între traverse, care
să permită scurgerea apei dintr-o parte în cealaltă a liniei,

balast. Procedeul acesta se poate combina cu acel de apărare

cu saci. Secţiunea interioară a jgheaburilor este de 20X20 cm
şi se confecţionează din scînduri de 3 cm cu cîte o proptea
sus din metru în metru. Se fac circa 4...5 jgheaburi la panoul
de 12...15 m (fig. 57).

75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi

f
Partea esenţială a întreţinerii în acest caz constă din
menţinerea în cea mai bună stare a şanţurilor de scurgere

133
şi de apărare, ca să funcţioneze cu întreaga lor capacitate de
debitare.
Cînd şanţurile de apărare sînt împotmolite şi apa inundă
banchetele, se recurge la apărarea prismei de balast cu aju torul
sacilor umpluţi cu pămînt sau nisip (pct.. 74) aşezaţi în lungul liniei
pe banchete. Operaţia aceasta, făcută la timp, preîntîmpină spălarea
prismei de balast.
La terasamentele în profil mixt cu un singur şanţ în amonte, cînd
apele ce se scurg de pe versant au umplut şan ţul de scurgere şi
balastul este ameninţat cu spălarea, este indicat să se recurgă la
jgheaburi de lemn pentru descărcarea şanţului (pct. 74). Jgheaburile
sînt indicate şi pentru cazul debleurilor cînd a revărsat un singur şanţ
în timp ce celălalt funcţionează normal.
Pe liniile amplasate pe versante, unde şanţurile de apă rare
revarsă şi pot spăla balastul sau chiar terasamentul, marginea
şanţurilor dinspre linie se înalţă cu saci umpluţi, sau se execută de-a
lungul şanţului de apărare cu cavalier de pămînt bine compactat.
Nu este permisă revărsarea şanţurilor de apărare de pe versantele
unde linia este în profil mixt, deoarece apa ce se scurge din şanţ pe
taluz înmoaie suprafaţa povîrnişului, ceea ce poate provoca
alunecarea rambleului.
Se atrage atenţia că toate cazurile de revărsare a şanţu rilor se
vor raporta pentru a se studia dacă sînt necesare lucrări, care să se
execute în prima urgenţă, în cadrul repa raţiilor capitale.

§ 3.ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR
PERICLITATE DE APE SUBTERANE

76) Rambleuri periclitate de lăsături, pungi

de balast şi alunecări

Cauzele care produc astfel de deformaţii la rambleuri şi

caracteristicile acestor deformaţii au fost descrise la pct. 25.
Aspecte. Aspectele sub care sep rezintă acest fenomen ascuns al
deformaţiei rambleului sînt,:
— Tasări uniforme de mică valoare, lente, descrescînde în timp
şi care nu sînt influenţate de topirea zăpezii şi ploi intense. Se
observă la rambleuri noi corect executate şi arată o tasare normală a
rambleului dat în exploatare.

134
— Lăsături dese, mici şi reduse ca întindere, care reapar la scurt
timp după reparaţii, sînt caracteristice deformaţiilor puţin adinei în
faza lor iniţială, provocate în primul rînd de albiile de balast. Pe
măsură ce deformaţiile se adîncesc, lăsă- turile devin mai lungi şi
mai puţin dese.
— Joante sau traverse noroioase semnalează existenţa albiilor
de balast sau a pungilor de balast de mică adîncime.
—a Iarba de colorit mai viu, mai viguroasă, pe taluz arată
prezenţa pungilor de balast şi apropierea lor de suprafaţa ta luzului.
Apariţia unor pete de umezeală şi mai ales cînd apa începe să se
prelingă pe taluz, arată că în curînd se poate produce burduşirea
taluzului.
— Burduşirea suprafeţei taluzului &rată prezenţa unor
deformaţii pronunţate provocate de pungile de balast adînci,
dezvoltate spre taluz. Aceasta trebuie considerată ca un semnal că în
curînd — chiar sub primul tren — se poate produce răbufnirea pungii
în afară şi surparea taluzului, mai ales cînd burduşirea este însoţită
de crăpături.
— Crăpăturile longitudinale în platformă, însoţite de rup turi pe
taluz, arată existenţa unui plan de alunecare în corpul rambleului.
Apariţia acestor deformaţii implică executarea unor lucrări pentru
asanarea rambleului. Pînă la executarea lucrărilor de asanare şi
consolidare, pe lîngă măsurile pentru menţinerea la nivel a liniei,
trebuie executată toată gama de lucrări de întreţinere, în vederea
înlăturării defectelor, sau ameliorării situaţiei, sau cel puţin pentru
oprirea procesului de dezvoltare a deformaţiilor. O parte din aceste
lucrări au fost descrise în cadrul întreţinerii terasamentelor (pct.
68...71).
Lucrări. Lucrările de întreţinere a rambleuri lor, pericli tate de
astfel de deformaţii, constau din :

— Aplanarea şi menţinerea în stare de curăţenie a pris mei de

balast.
— Tăierea, aplanarea şi curăţirea banchetelor, pentru în lesnirea
scurgerii apelor de pe suprafaţa platformei, Banche tele neglijate
împiedică scurgerea apelor şi contribuie la in filtrarea lor în corpul
rambleului, la formarea albiilor de ba last sau la agravarea
deformaţiilor şi înrăutăţirea stării ram bleului nestabil.
— întreţinerea taluzurilor prin umplerea şi nivelarea de -
135
— Reparaţii la timpul potrivit ale stratului vegetal de
— protecţie a taluzului.
— Astuparea fără întîrziere a crăpăturilor, pe unde poate
— pătrunde apa.
— Cosirea la timp a ierbii de pe taluzuri, precum şi pli-
virea şi înlăturarea oricărei vegetaţii de pe prisma de balast
— şi banchete.
— Curăţirea de zăpa-
— dă a platformei şi talu-
— zurilor, operaţii ce se
exe-
cută în perioada premer-
gătoare topirii zăpezii.
—
uri
transver
-
sale
pentru
drenarea
apei
de sub traversele şi joantele noroioase.
— Drenarea pungilor de balast prin introducerea unor
ţevi perforate în corpul rambleului, lucrare care în cantităţi
mai mici s-ar putea executa în cadrul întreţinerii (fig. 58).
Se pot folosi ţevi fierbătoare vechi de la locomotive, care
se preforează, iar pentru pătrunderea lor mai uşoară în ram-
bleu unul din capete este astupat cu un dop metalic ascuţit.
Tuburile se bat cu ajutorul unei sonde pnedulare uşoare, mon-
tată pe un cărucior care se poate deplasa de-a P'3 #
lungul taluzu-
lui rambleului, la orice nivel (fig. 59).
Baterea ţevilor se mai poate
face cu ajutorul unui berbec de
mînă care să gliseze pe o capră

136
 77) Rambleuri cu deformaţii din cauza terenului de bază

în toate cazurile cînd rambleul este periclitat din cauza cedării

terenului de bază pe care este aşezat, acţiunea prin cipală de
întreţinere constă în asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă şi a celor
freatice.
Stagnarea apei în gropile de împrumut conduce la slă birea
terenului de bază. Prin lucrări de întreţinere se poate împiedica
stagnarea apei. La gropile pînă la 10 m lăţime, se anranjează o pantă
transversală de cel puţin 2% de la linie înspre cîmp, iar la cele peste
10 m lăţime, se aranjează două pante înspre mijlocul gropii (fig. 60).
Depresiunii sau chiunetei înspre cdre se face scurgerea
transversală a apei i se asigură o pantă longitudinală de cel puţin
l...l,5% 0 pentru îndepărtarea apei din groapa de îm prumut. în gropile
de împrumut care servesc pentru scurge rea apei de-a lungul
rambleului, în perioada premergătoare

topirii zăpezii, dacă sînt acoperite de zăpadă, se execută în

zăpadă o tranşee suficient de largă pentru scurgerea apei
rezultată din topirea zăpezii.
Terenurile de bază, care sub acţiunea apelor freatice sau
subterane cedează sub greutatea rambleului, trebuie să fie
astfel întreţinute ca să se micşoreze efectul apei. Aceasta se
realizează prin scurgerea apei din zona vecină cu rambleul
şi prin şanţuri de desecare, care coboară nivelul apei din te-
renul de bază.
 Terasamentele amplasate în lungul coastelor, pe terenuri ■de
bază în alunecare, trebuie să fie astfel întreţinute ca să se împiedice,
pe cît posibil, infiltraţia apei, care să alimen teze stratul de alunecare.

78) Debleuri periclitate de alunecări

Debleurile periclitate de alunecări sînt foarte frecvente pe reţea
şi necesită lucrări de întreţinere grele şi costisitoare.
Măsurile de întreţinere ce se iau diferă după anotimpul în care
se execută.
Lucrări de primăvară. Primăvara în perioada premergătoare
topirii zăpezii, se execută următoarele lucrări :
— Curăţirea zăpezii de pe platforma căii.
— Degajarea de zăpadă a tuturor şanţurilor de scurgere şi de
creastă pe întreaga lor lungime. Curăţirea zăpezii începe prin
executarea unei tranşee în zăpadă, mergînd din aval spre amonte,
tranşeea făcîndu-se numai pe lăţimea fundului şan ţului. Pe porţiunile
din aval ale şanţurilor, tranşeea în ză padă se lăţeşte făcînd-o chiar cu
taluzuri cam de 1 : \ ! 'l.
— Curăţirea de zăpadă a taluzurilor. Acolo unde supra faţa de
curăţat este prea mare şi se ştie că nu sînt crăpături în taluz,
degajarea taluzurilor se poate realiza prin executarea unor tranşee
înză padă, fie perpendicular pe axa căii, fie la 45° faţă de axa căii şi
în direcţia pantei căii, cînd aceasta pantă este mai mare de 10%.
— Formarea unor şliţuri în sulurile de zăpadă din drep tul liniei
parazăpezilor, astfel ca apa din spatele acestor suluri să aibă
posibilitatea să se scurgă în şanţurile de creastă.
— Pentru porţiunile de linie, unde apa poate depăşi ni velul
superior al şanţurilor, se prepară saci şi jgheaburi de lemn, cum s-a
arătat la pct. 74.
— Cînd există pericol ca apele să deverseze şanţul de creastă şi
să formeze şuvoaie de apă care, scurgîndu-se pe taluz, pot ajunge cu
viteză mare la linie şi să spele prisma de balast, se iau măsuri de
apărare a balastului cu saci ca in cazul precedent.
— După trecerea apelor de primăvară, picherul trebuie să
revizuiască amănunţit toate şanţurile şi rigolele, să noteze avariile
suferite şi locurile unde stagnează apa şi să ia mă suri imediate pentru
scurgerea lor ; să repare brăzduirile la taluzurile şanţurilo r.
138
 Lucrări de vară. Vara se execută lucrările de reparaţie a
avariilor provocate de apele de primăvară la şanţurile de scur-
bere, şanţurile de creastă, rigolele, casiurile. în prima urgenţă
se execută curăţirea lor de mîl şi murdării şi reparaţia ava-
riilor grave pentru a se asigura scurgerea apelor din ploile to-
renţiale de vară, iar după trecerea acestora, se începe exe-
cutarea reparaţiilor definitive, reprofilării secţiunilor şi resta-
bilirii nivelului conform profil ului în lung.
Secţiunile şanţurilor se refac după şablon, iar fundul lor
se fixează prin nivelment cu ţăruşi bătuţi la maximum 20 m
unul de altul.
Se atrage din nou atenţia că pămîntul scos din şanţurile
de scurgere se depozitează pe banchetă, de unde se încarcă
pe vagonet sau în vagon şi se transportă în afara tranşeei.
Odată cu lucrările de curăţire a şanţurilor se repară
şi îmbrăcămintea lor de protecţie, se repară pereul, se reface
rostuirea, se înlocuiesc pietrele lipsă sau dezagregate, se refac
porţiunile afuiate.
Curăţirea şi repararea şanţurilor de creastă se execută de
aşa manieră, încît să fie exclusă orice infiltraţie a apei în
terasamentul fugitiv.
Lucrări de toamnă. Spre sfîrşitul toamnei, înainte de ve-
nirea' îngheţului, se scot dopurile la contrabarajele saltelelor
de apă şi la puţurile de amortizare
{fig. 61), se repară rigolele de lemn
şi se înlocuiesc piesele putrede. 'Golişi
Se verifică dacă toate cerinţele
pentru scurgerea nestînjenită a ape-
lor sînt satisfăcute :
— dacă şanţurile sînt curăţate
pe toată lungimea lor, dacă iarba pe
tund este tăiată la rădăcină şi dacă
sînt înlăturate toate obstacolele în ei
drumul apei;
— dacă prisma de balast şi ban-
chetele sînt aplanate şi nu stagnează
apa pe suprafaţa lor ;
139
— dacă şanţurile, rigolele, şanţurile betonate, pragurile etc. sînt
reparate şi nu au defecte.
Toate depresiunile din taluzurile debleurilor se comple tează cu
pămînt de aceeaşi natură şi apoi se reface acoperă- mîntul de
protecţie din iarbă, brazde, arbuşti.
La fel se procedează şi cu depresiunile din afara debleu rilor
unde se produc infiltraţii care pot declanşa alunecări ale taluzurilor.
Crăpăturile, rupturile şi porniturile se astupă cu grije, pentru a
împiedica infiltraţii şi a preveni deci agravarea stării terasamentului.

79) Terasamente cu umflături în platformă

întreţinerea acestor terasamente constă din :
— Repararea umflăturilor prin racordarea cocoaşelor, cu
ajutorul plăcilor, penelor şi calajelor de lemn, după normele date de
„Instrucţia pentru întreţinerea curentă a liniilor fe rate" (Ediţia 1946).
— Aplicarea tuturor măsurilor indicate în îndrumător, pentru o
cît mai bună scurgere a apelor de pe platformă şi din şanţuri, în
scopul de a menţine platforma în stare cît mai uscată.

80) Terasamente cu surpări şi prăbuşiri în platformă

Lucrările, pe care se pune un accent deosebit la întreţi nerea
terasamentelor periclitate de prăbuşiri, sînt:
— curăţirea îngrijită şi menţinerea în bună stare a şan ţurilor,
precum şi hidroizolarea conturului lor ;
— înlăturarea imediată a oricărei stagnări a apei în gror pile de
împrumut şi alte depresiuni în suprafaţă terenului din apropierea
terasamentului căii ferate ,•
— umplerea neîntîrziată cu argilă bine bătută a pîlniilor şi
ligheanelor ce apar la distanţa de circa 15...20 m de linie
— astuparea imediată a crăpăturilor ce apar la supra faţa
terenului din apropierea liniilor şi în special a crăpătu rilor din
şanţuri;
— hidroizolarea şanţurilor se realizează din pereu uscat şi
rostuit aşezat pe un strat de argilă grasă frîmîntată de 25 m grosime
sau pereu aşezat pe un strat de nisip ame

140
— stecat cu reziduuri de petrol de 10 cm grosime (vezi fig.
43, 44 şi 45).

Toate măsurile de mai sus micşorează cantitatea de apă ce s-ar

putea infiltra în teren şi prin aceasta împiedică creş terea şi
dezvoltarea prăbuşirilor carstice, în special cînd acest ienomen nu se
produce la mare adîncime.
81) Terasamente periclitate de căderi de
stînci şi de grohotişuri
Pentru a preîntîmpina căderile de stînci şi de grohoti şuri,
versantele stîncoase şi taluzurile debleurilor din tere nurile stîncoase
trebuie examinate peridic foarte atent, iar materialul ce ameninţă să
cadă trebuie îndepărtat preventiv în mod planificat şi organizat.

O importanţă deosebită în acţiunea de combatere a că derilor de

stînci, unde personalul din întreţinere joacă un rol însemnat, o are
studierea tuturor particularităţilor locale care au influenţă asupra
apariţiei, intensităţii şi volumului acestor procese.

Lucrările cele mai importante de întreţinere constau din

derocarea şi curăţirea versantelor adiacente liniei ferate şi a tuturor
debleurilor şi semidebleurilor din terenurile stîncoase.

Această îndepărtare a masivelor, blocurilor şi pietrelor izolate,

care ameninţă să cadă şi care sînt notate ca atare la revizie, este de
două feluri :

— planificată, care se execută după planul întocmit în prealabil

şi aprobat de şeful Serviciului regional de între ţinere ;

— de primă urgenţă, care se execută după necesitatea de

moment.

Echipele de mineri execută întîi lucrările de primă ur genţă

constatate ca atare la revizie, asigurînd în felul acesta o securitate
adsolută a circulaţiei trenurilor şi integritatea căii, instalaţiilor şi
construcţiilor.

Curăţirea versantelor şi taluzurilor la tranşee se execută, fie prin

rănguirea pietrelor izolate şi a blocurilor desprinse de masiv, fie prin
aruncarea în aer cu exploziv a blocurilor mari.
141
 Ca regulă, toate lucrările de rănguire, curăţire şi arun care jos pe
linie a pietrelor şi spărturilor de stîncă se exe cută în „ferestre" şi cu
acoperirea porţiunii de linie respec tivă cu semnale „opreşte în linie
curentă".
Cînd derocarea se face cu exploziv, echipa de linie este prezentă
cu destinaţie de a repara defectele la linie provocate de derocări.
Derocările cu explovizi se fixează de către o co misie de specialişti,
sînt conduse de şeful de secţie L sau de un inginer geolog şi se
execută de personal autorizat şi admis în mod special de conducătorul
lucrărilor.
La executarea derocărilor sînt obligatorii prescripţiile pentru
transportul şi păstrarea materialelor explozibile, pentru executarea
lucrărilor cu explozivi, tehnica securităţii şi de acoperire cu semnale
a locului lucrărilor.

Indiferent de volumul derocărilor, pe locul lor de execu ţie

trebuie pregătite cel puţin patru şine de tipul şi lungimea celor din
cale cu materialul mărunt respectiv şi cu cel puţin 10 traverse, pentru
cazuri de avarii.
Pentru apărarea porţiunii de linie de eventualele avarii, pe locul
unde se prevede căderea pietrelor, linia se acoperă cu traverse vechi,
sau lemnărie veche de dimensiuni mari.

Măsurile pentru apărarea construcţiilor şi instalaţiilor de

semnalizare, centralizare, bloc şi de telecomunicaţii se iau de şeful
secţiei de telecomunicaţii, care detaşează la locul de rocărilor
personalul tehnic şi muncitorii necesari pentru ur mărirea lucrărilor şi
repararea eventualelor avarii la instala ţiile S.C.B. şi telecomunicaţii.

în unele cazuri este mai avantajos ca în locul d erocărilor să se

execute consolidarea blocurilor mari prin subzidiroa lor şi astuparea
crăpăturilor cu mortar de ciment (plom bări).

Rocile uşor dezagregabile şi alterabile se apără prin ten cuială cu

mortar de ciment. Pentru apărarea rocilor uşor deza gregabile, se
poate executa cu rezultate bune curăţirea su prafeţelor dezagregate şi
acoperirea lor cu un strat subţire de mortar de ciment de 3...5 mm sub
presiune (plombări).

Uneori cauza apariţiei prăbuşirilor de stînci poate fi în treţinerea

nesatisfăcătoare a construcţiilor de scurgere a apei şi a şanţurilor de
creastă. Deci, prin lucrări de întreţinere se mai urmăreşte ca să nu
142
B. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU APĂRAREA
ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR

§ 4. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU APĂRĂRI DE

TERASAMENTE

Lucrările destinate apărării terasamentelor şi malurilor sînt

supuse acţiunii, mereu în schimbare, a curentului cursu rilor de apă.
Modificarea continuă a conturului malurilor, schimbarea
condiţiilor de scurgere în amonte şi ayal, vagabondajulper- manent al
axei dinamice a curentului, variaţia largă a for ţelor hidrodinamice in
raport cu nivelul apelor şi gradul de impermeabilizare a construcţiilor
de apărare, toţi aceşti factori variabili şi de cele mai multe ori de
nedeterminat teoretic obligă ca la baza lucrărilor de întreţinere a
construcţiilor de apărare să stea supravegherea şi urmărirea continuă
a stării şi comportării lor.

82) întreţinerea lucrărilor de combatere a afuierilor

Saltele lestate. Aceste construcţii sînt executate pentru apărarea
fundului şi terenului de bază în jurul fundaţiilor. Fiind aşezate sub
nivelul apelor mici, ele rămîn acoperite de apă cea mai mare parte a
anului, de aceea se păstrează timp îndelungat. Totuşi ele pot prezenta
degradări şi lipsuri datorită execuţiei defectuoase : capete ridicate şi
colmatate sau nu în această poziţie, nelipirea de fund a saltelei din
cauza cantităţii de piatră insuficientă sau prezenţei unor tr unghiuri,
epave etc. De aceste defecte vor fi sesizate organele tehnice
componente.
Cînd nivelul apelor scade sub nivelul saltelei şi aceasta are părţi
degradate neacoperite de aluviuni, ele se pot repara prin înlocuirea
cîrnaţilor de nuiele degradatecîrnaţii de nuiele proaspete se leagă de
cei vechi.
Gardul de ancorare a căpătuiului superior al saltelei se poate
repara prin înlocuirea parilor rupţi sau afuiaţi şi a îm pletiturilor de
nuiele uscate sau rupte, avînd grije de a bate bine împletitura pînă
cînd partea ei inferioară este strîns lipită de saltea.

Dacă salteaua a alunecat în jos (lucru care se întîmplă deseori şi

este periculos prin faptul că afuierile pe sub mal

143
pot reîncepe, iar îmbrăcarea părţii superioare a taluzului ră-
mîne fără bază) şi distanţa dintre capătul ei şi consolidarea de
deasupra a taluzului este mică (1...2 m), iar nivelul scăzut
al apei permite să se ajungă la saltea, aceasta se va com-
pleta prin legarea în continuare a cîrnaţilor paraleli cu malul
şi prelungirea celor perpendiculare pe mal. Capătul saltelei
alunecate se fixează cu piloţi bătuţi la 4 m distanţă şi cu
moaze prinse de piloţi
înainte de a termina
baterea lor; baterea
piloţilor se continuă
pînă cînd moazele se
lipesc bine de saltea.
Capătul dinspre mal al
saltelei noi se fixează
cu gard (fig. 62).
Dacă fundul rămas
Piş 6Z neprotejat în urma alu-
necării saltelei este pu-
ternic afuiat şi nu se poate aştepta pînă la scăderea nivelului
apei spre a putea execu prelungirea saltelei, partea dezvelită
se va acoperi cu blocuri, care se vor înlătura la executarea
reparaţiei definitive .Dacă curentul apei permite, spaţiul dez-
velit se va acoperi cu o saltea subţire (formată dintr-un rînd

Aj «3
Cînd salteaua a alunecat şi a dezvelit o fişie mai mare,
atunci se vor sesiza organele de specialitate.
Se recomandă ca porţiunea saltelelor deteriorate, deve-
nite accesibile In urma nivelului scăzut al apei, să fie în în-
144
Iregime refăcute şi legate de părţile laterale rămase bune.
Saltele flexibile din beton. Tasările locale se repară de- montînd
plăcile, completînd porţiunea de teren afuiată cu pietriş mare sau cu
piatră spartă şi montînd plăcile la loc.
Afuierea neuniformă pe suprafeţe mari a capătului in ferior se
reface ca în cazul precedent, avînd însă grije de a stabili cauzele
afuierii şi de a mări dimensiunea saltelei.
Plăcile sparte din cauza deformărilor mari sau a împă- nării
rosturilor se înlocuiesc cu plăci de revervă.
Armătura ruptă la articulaţii se înlocuieşte sau se su dează.
Radiere. Lucrările de întreţinere cuprind înlocuirea pie trelor
gelive degradate şi fixarea piekeior desprinse.
înlocuirea şi fixarea pietrelor se face cu mortar de ci ment cu
dozaj de 1 : 2, după ce în prealabil locul a fost cu răţat şi spălat cu
lapte de ciment.
Remedierea începuturilor de afuiere ale capetelor radie rului,
cînd are caracter de intervenţie, se face cu blocaje, cu sau fără pat de
fascine. Cînd intervenţia nu este urgentă, de aceste deteriorări se
raportează secţiei, care va studia cauza şi dacă deteriorările nu sînt
importante, se vor repara de la întreţinere, în caz contrar, se vor
repara pe bază de proiect în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale.
Radierele avariate sau compromise se înlocuiesc cu blo caje şi se
repară în prima urgenţă de la reparaţii capitale.
Baraje de fum. Distrugerea lucrărilor de protecţie a ma lurilor la
încastrări are efecte din cele mai grave, barajul putînd fi ocolit de
apă şi deci să devină ca inexistent şi, mai mult, distrugerea malului
poate avansa spre amonte şi să devină o ameninţare în plus pentru
lucrarea de artă pe care o apără barajul.
Deci, în prima urgenţă, se dă atenţie întreţinerii protec ţiei de la
încastrări, de regulă pereu sau blocaje, indicate la construcţiile
pentru combaterea eroziunilor.
Urmează apoi întreţinerea radierului în aval de baraj, care
susţine salteaua de apă. Cele indicate pentru întreţinerea radierelor
sînt valabile şi aici, cu grija în plus pentru pin tenul din aval care este
şi contrabandajul.

10 — îndr. rev. şi întreţ. lucrărilor artă 145

caute cauza care a condus Ia fisurare şi să se acţioneze asu pra ei.
La barajele de lemn, se înlocuiesc piesele putrede şi se
completează piatra de umplutură ; se repară protecţiile de maluri la
încastrări.
La barajele din fascine grele, se repară îmbrăcămintea
deteriorată a sulurilor sau se înlocuiesc-cu totul sulurile.
Se îndepărtează materialele aduse de apă şi înţepenite pe creasta
de deversare a barajului.
Se menţionează că reparaţiile se fac în timpul apelor mici,
abătind după necesitate apa de pe porţiunile construcţiei unde se
lucrează.

83) întreţinerea lucrărilor de combatere a

eroziunilor prin îmbrăcărl de faluzuri şi de
maluri

Pereuti. Pereurile uscate nerostuite şi uşor tasate se ros tuiesc cu

mortar de ciment şi chiar cu muşchi sau argilă.
Pereurile uscate cu lăsaturi mari se refac ; se scot pie trele, se
completează corpul taluzului compactîndu-1 bine cu maiul, se aşterne
stratul de balast sau piatră spartă şi se zideşte pereul.
Se recomandă ca pereurile rezidite să fie rostuite cu mortar de
ciment cu dozaj de 1 : 2 .
Rostuiala degradată sau desprinsă de piatră se reface. Iarba
crescută printre rosturi se îndepărtează.
Pereurile zidite cu mortar, uşor tasate, se rostuiesc din nou, iar
părţile denivelate se refac complet, avînd grijă să se refacă îngrijit
patul lui. Vegetaţia prinsă se îndepărtează.

în ambele cazuri, cînd lăsăturile sînt pronunţate şi dau indicaţii

că a cedat fundaţia de piatră sau bancheta de spri jinire din blocaje,
suluri grele sau gabioane, se sesizează orga nele competente. Astfel
de lucrări se execută pe bază de proiect în cadrul planului de
reparaţii capitale. Numai dacă porţiunea este mică (pînă la o fîşie de
1...3 m în lungul malului), se demontează întreaga fîşie cedată, se
reface, sau se complotează fundaţia şi apoi se rezideşte pereul.
în toate cazurile de refacere a pereurilor, în pralabil se
146
 Gheata formată lîngă pereu se sparge în ajunul perioadei de
pornire a gheţurilor, iar piatra antrenată eventual de gheată se
înlocuieşte.
Pietrele ce se pot mişca cu mîna se rezidesc şi se împă nează cu
spărturi lamelare de piatră.
La pereurile din bolovani de rîu în panouri din gărdu- lete,
împletitura putrezită se înlocuieşte cu alta din nuiele proaspete, se
bat ţăruşi proaspeţi, avînd grijă ca partea mai groasă să fie în pămînt
pentru a lăstări mai uşor şi se reface umplutura din bolovani.
Îmbrăcămintea din nuiele şi fascine. Deşi făcută din cele mai
bune specii de salcie, dar fiindcă, viata nuielelor, pină la putrezire şi
distrugere, nu depăşeşte 6...7 luni, îmbrăcă mintea din nuiele şi
fascine are caracter provizoriu dacă nu este susţinută de plantaţii care
se. formează din creşterea nuielelor. De aceea în prima perioadă a
existentei sale, plantaţiile lăstărite din lucrare trebuie păzite ca să nu
fie distruse de riverani, vite etc.
întreţinerea constă în înlocuirea nuielelor sau cîrnaţilor uscaţi cu
nuiele proaspete de specie potrivită. Parii de prin dere uscaţi se
înlocuiesc cu ţăruşi de salcie proaspătă de 6...7 cm 0 şi 1... 1,50 m
lungime.
Ţăruşii se bat cu îngrijrie în găurile de 50...70 cm adîncime,
făcute în prealabil cu răngi.
Cînd se face înlocuirea totală a îmbrăcămintei pe o fîşie întreagă
se procedează astfel : taluzul se acoperă cu un pat de crengi de
10...20 cm grosime aşezate pe linia de cea mai mare pantă a
taluzului, cu cotoarele în jos rezemate în praguri special făcute în
taluz, vîrfurile rîndului inferior aco peră cu circa 1,00 m cotoarele
rîndului superior.
Patul de crengi se fixează. cu cîrnaţi paralel cu malul prinşi în
ţăruşi din metru în metru.
După ce a prins plantaţia, se poate considera că taluzul este bine
protejat de plantaţie şi consolidat de rădăcinile ei (bineînţeles pînă la
viteza corespunzătoare a curentului de 2,0...2,5 m/s).

Dacă îmbrăcămintea din .nuiele şi fascine a fost acoperită cu un

strat de piatră, după reparaţia părţii lemnoase, se acoperă din nou cu
piatră.
Saltele din fascine lestate şi saltele flexibile din beton.
147
 Anrocamente. întreţinerea lor constă în completarea blocurilor
alunecoase sau scufundate în fundul albiei, folosin- du-se pe cît este
posibil blocuri mai mari decît cele ante rioare.
Cînd completarea se face peste nivelul apei, atunci se pot folosi
blocuri de dimensiuni mai mici, care se aşază în grijit şi se acoperă cu
blocuri mari.
Plantaţii. După cum s-a accentuat la revizie, plantaţiile sînt prin
excelentă lucrări de întreţinere a terasamentelor periclitate şi a
construcţiilor de apărare.
Prin lucrări de întreţinere a plantaţiilor trebuie să se înţeleagă
menţinerea plantaţiei existente în stare de vege taţie, completarea
porţiunilor nereuşite sau vătămarea şi crearea de benzi noi de
protecţie pentru terasamente.
Anotimpul cel mai potrivit pentru executarea şi între ţinerea lor
este toamna pe timp ploios.
Partea esenţială a întreţinerii este de a da desimea nece sară
plantaţiei, ceea ce se realizează prin tunderea periodică a arbuştilor şi
crengilor şi retezarea vîrfurilor trunchiurilor.
Pentru protejarea malurilor şi taluzurilor terasamentelor erodate,
se recomandă crearea unor benzi de plantaţii de co paci şi arbuşti de
10...15 m lăţime, începînd de la 5...7 m de piciorul taluzului. La
formarea benzilor se va ţine seama de eventuala posibilitate a lor de a
contribui la înzăpezirea căii. De asemenea, la plantaţiile de protecţie
de pe taluzurile rambleurilor, rîndul superior de arbuşti trebuie tuns
pînă la nivelul banchetei, ca să nu contribuie la înzăpezirea platfor -
mei căii.
La extinderea şi completarea plantaţiilor se vor prefera specii
locale de salcie, bineînţeles, dacă există condiţii de a li se asigura
umiditatea necesară ; se vor alege plantele care cresc repede, au
rădăcini puternice, întinse şi durabile şi lăs tare bogate şi flexibile.

84) Întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor prin apărări de

maluri

Garduri. Gardurile sînt construcţii relativ ieftine care de multe

ori se pot executa din material aflat la faţa locului şi care dau
rezultate foarte bune, însă, neîntreţinute, au viaţă foarte scurtă, de
aceea se vor întreţine cu multă atenţie. în treţinerea constă din :

148
— Completarea sau refacerea patului de crengi sau a saltelei
afuiate; dacă afuierea este mai mare de 40...50 cm în locul saltelei se
confecţionează pe loc un sul greu de dia metru corespunzător.
— îndesirea şi scoborîrea împletiturii de nuiele (prin ba tere),
pentru o cît mai bună fixare a fundaţiei din crengi sau saltea.
— Refacerea împletiturii uscate, deteriorate sau lipsă. Se
recomandă ca nuiaua de la creastă să fie mai groasă şi prinsă cu cie
de pari.
— Repararea îmbrăcării de protecţie a încastrărilor.
— îndesirea plantaţiei, ce urmează să se substituie gar dului,
prin ţăruşi bătuţi alături de parii gardului.
— Plantarea de butaşi în zona gardului (nu însă în zona albiei
minore active). Se atrage atenţia că plantarea de bu taşi şi baterea
ţăruşilor, care trebuie să lăstărească, se face numai în găuri făcute în
prealabil, iar baterea se face cu lovituri mici spre a nu deteriora
vîrful.

Fascine grele. De regulă, sulurile grele sînt acoperite de apă şi

deci au condiţii de a-şi păstra mai mult timp îmbră cămintea de
nuiele.

Reparaţiile se vor executa în timpul apelor mici, iarnă sau

toamnă tîrzie.
Cu lucrările de întreţinere se înlocuiesc nuielele uscate şi rupte
din îmbrăcăminte ,• legăturile plesnite sau dispărute se refac cu sîrmă
galvanizată de 0 4 mm.
Se consolidează linia piloţilor în caz de cedar e.
Se completează bancheta de anrocamente.
Epiuri. întreţinerea lor constă din întreţinerea părţilor
constitutive.
Fundaţia lor este alcătuită de regulă din suluri grele transversale
epiului, sau din saltele care se întreţin după indicaţiile date mai sus.
Lăsăturile mai mari şi breşele din fundaţii se completează cu suluri
de diametrul corespunzător.
Coronamentul din suluri grele longitudinale, fiind aşezat
deasupra nivelului apelor mici, este partea cea mai expusă degradării.
149
pericol de afuiere, se pot înlocui cu bile de stejar bătute alăturat de
piloţi, pe care-i înlocuiesc.
Coronamentul din blocuri de beton, dacă are blocuri răsturnate
sau răsucite care numai corespund scopului, acestea se sparg, se
completează la nivel fundaţia (cu piatră brută, pachetaj, suluri grele,
cîrnaţi), apoi se toarnă blocul nou, care se leagă cu armătura de
blocurile alăturate.
Articulaţiile de fier dintre, blocuri ruginesc repede şi se refac
greu, de aceea se recomandă să se vopsească cu miniu de plumb,
pentru a prelungi durata de serviciu, în special în prima perioadă de
tasări.
Blocurile de beton cu lăsături mai mici se pot completa la nivel
cu beton.
La executarea reparaţiilor, în prima urgenţă se execută cele de la
capul printenului şi la încastrări.
Reparaţiile indicate se încadrează la întreţinere cînd sînt în
cantităţi mici.
Saltele. Întreţinerea lor se face după indicaţiile date la pct. 82.
Gabioane. Deteriorarea lor cea mai importantă constă în ruperea
plasei de sîrmă în urma ruginirii sau prin frecarea ei de piatră cu
muchii ascuţite.
Rupturile în plasă se refac cu plasă împletită din sîrmă de
acelaşi diametru cu cea veche. Plasa nouă se petrece peste cea veche
cu cel puţin 25 cm.
Cînd plasa nouă e mai subţire decît cea din operă, atunci
porţiunea ruptă din gabion se acoperă cu două rînduri de plasă mai
subţiree legate intre ele, în stare întinsă, la noduri, cam din 20 în 20
cm.
Se lucrează numai cu sîrmă galvanizată.
Dimensiunea pietrei brute de umplutură trebuie să fie mai mare
decît dimensiunea ochilor plasei de sîrmă.
Cind se înlocuiesc gabioane întregi trebuie respectate
următoarele norme :
— carcasa gabionului. nou se leagă de gabioanele ală turate ;

150
 85) întreţinerea lucrărilor de combatere a
eroziunilor prin rectificări de maluri, corecţii
şi regularizări
Rectificările de maluri, corecţii de coturi şi regulari zările de
rîuri sint grupe de lucrări, care dirijează în mod convenabil curentul
riurilor cu ajutorul unor construcţii hi drotehnice, cum sînt digurile
longitudinale şi transversale cursului, închiderile de braţe,
transversale de colmatare, cana- lurile şi îmbrăcările de maluri.
Degradările la care sînt supuse construcţiile de mai sus, sînt
cauzate de acţiunea propri-zisă a curentului, de variaţia nivelului
apei care dă alternanţe de umezeală şi uscăciune şl măreşte efectul
distrugător al gheţii, apoi de uzura obişnu ită a materialelor
componente.
Acţiunea curentului se modifică prin afuieri, erodări şi uneori
antrenarea unor păr ţidin construcţie.
întreţinerea acestor grupe de construcţii de tipuri variate constă
din reparaţia degradărilor mici (cantitav), refacerea părţilor tasate,
închiderea breşelor şi spargerea gheţe i.
Diguri jongituamale şi transversale. întreţinerea lor se rezumă la
: Înlocuirea nuielelor uscate sau rupte din îmbră cămintea sulurilor
grele şi refacerea legăturilor de sîrmă plesnite sau lipsă ; închiderea
breşelor cu suluri grele sau cu cîrnaţi şi blocaje ; înlocuirea piloţilor
putrezi sau rupţi prin bile de stejar s-au pari puternici din lemn de
zăvoi bătuţi în fundaţia existentă : completarea cu beton a blocu rilor
de beton tasate de la coronamentînlocuirea blocurilor răsturnate,
inclusiv completarea fundamentului elastic de fascine.
Garduri. întreţinerea lor a fost indicată la apărările de maluri.
La gardurile duble se refac legăturile de sirmă dintre parii color două
garduri şi se completează umplutura dintre ele.

î:i prima ordine de urgenţă a întreţinerii, sînt locurile de

încastrare în maluri şi completarea breşelor.
Ccnaluri ele corecţie. Ele se urmăresc în procesul de dezvoltare
a secţiunii lor iniţiale în albie şi se intervine pentru îndepărtarea
unor cauze, de cele mai multe ori neîn semnate, care ar avea însă în
viitor efecte mari. Si intervine imediat pentru înlăturarea
obstacolelor din albie (răgălii, creng\ buşteni), care ar putea să ducă
la formarea coturilor în mal.

151
 Intrînclurile din maluri se pot rcctif ica prin mici lucrări
provizorii cu panouri mobile, copaci, fiind interzis a executa lucrări
cu caracter definitiv, care ar opri dezvoltarea în lă ţime a albiei.
Pentru a evita dezvoltarea canalului într-o albie neregu lată, la
lucrările moderne se fixează dinainte pe teren contu rul viitorului mal
şi în locul acela se execută o lucrare de apărare, înainte de a ajunge
la malul apei.
Imbrăcări de mal şi plantaţii. Se întreţin după indicaţiile date de
punctul respectiv.

86) întreţinerea lucrărilor de combatere a

inundării liniei de către apele de revărsare a
riurilor

Diguri de pămînt insubmersibile. Digurile de pămînt care apără

calea şi instalaţiile ei de revărsări sînt construcţii foarte vulnerabile :
mici goluri, rupturi sau denivelări pot fi fatale existenţei lor ; pentru
acest motiv trebuie întreţinute în foarte bună stare
Se astupă toate golurile şi se completează depresiunile cu pămînt
de impermeabilitate cel puţin egală cu a digului, avînd grije să se
realizeze o înfrăţire între materialul de completare şi corpul digului.
imbrăcarea taluzului dinspre apă, care în mod curent se face din
cîrnaţi de nuiele aşezaţi pe taluz şi cu un gard la bază, sau cu pereu,
se întreţine după indicaţiile date pentru construcţiile respective.
Pentru completarea plantaţiei de pe taluzuri, se vor alege specii
de arbuşti care să corespundă climei şi solului şi la o serie de condiţii
: să aibă rădăcini fasciculate, numeroase, superficiale şi trainice.
Se atrage atenţia că în cadrul întreţinerii trebuie înde părtate
rădăcinile moarte rămase în terasament, întrucît ele, prin putrezire,
constituie goluri periculoase care favo rizează infiltraţiile.
Corectări de coturi. Acestea necesită lucrări de întreţi nere la
canalul de corecţie, digul de închidere, traversele de colmatare şi
Smbrăcările de taluzuri.
Pereuri. întreţinerea lor este tratata complet la pct. 83.
Spărgătoare de curenţi. Deşi pe reţeaua noastră s-au înregistrat cazuri
de deteriorări de terasamente şi de poduri, provocate de apele
şngajate în depresiuni sau gropi de împr u

152
mut de-a lungul liniei, totuşi tipul acesta de apArari- nu .1 fost
utilizat.
Fiindcă spărgătoarele de curenţi acţionează transversal
curentului de care sînt atacate frontal, ele se protejeaza cu pereu.
întreţinerea acestora se face după indicaţiile date anterior.

87) întreţinerea lucrărilor de combatere a efectelor provocate de

torente

întreţinerea lucrărilor de corectare a torentelor este o problemă

grea, din cauza terenurilor măcinate de eroziuni, a viiturilor foarte
violente, a păşunatului abuziv, a deterio rărilor din partea populaţiei
locale.
în general, acest gen de lucrări se proiectează, se eexe- cută şi
se întreţine de către organele silvice, totuşi construc ţiile apropiate de
calea ferată, legate de siguranţa circu laţiei — pînă la reglementarea
definitivă a problemei — rămîn în sarcina personalului feroviar.
Dintre acestea, atenţia cea mai mare se acordă barajelor de retenţie şi
canalurilor de scurgere.
Împăduriri. întreţinerea lor trebuie să fie foarte activă în primii
ani de vegetaţie. Operaţia cea mai importantă este prăşitul, prin care
se înlătură buruienile, se sparge crusta formată după ploi, se
despotmolesc şi se îndreaptă puieţii culcaţi de viiturile de apă, se
învelesc rădăcinile puieţilor descălcaţi din cauza variaţiilor de îngheţ
şi dezgheţ.
Praşila din jurul puieţilor se face în formă de cuiburi, gen
farfurie de 0 0,80 ..1,00 cu marginile teşite şi cu pămînt afînat, iarbă,
frunze etc. deasupra, împiedicînd cu aceasta formarea crustei şi
încetinind procesul de evaporare a apei din sol.
După ce puieţii se dezvoltă astfel încît coroanele lor se ating,
lucrările de întreţinere se reduc la operaţii culturale: receparea
(tăierea arbuştilor care prin creşterea lor rapidă ar împiedica
creşterea speciilor principale) şi tăierile de igienă (curăţirea
crengilor uscate, extragerea exemplarelor bolnave şi uscate,
extragerea parţială a speciilor de stimulare).
2. Fascinaje şi cltionaje. întreţinerea lor constă din următoarele
lucrări :
— redresarea gărduleţelor aplecate şi strîngerea împle titurii cu
pari noi verzi ;
153
— îngroparea fascinelor dezvelite de apă, pentru a putea lăstări,
înlocuirea nuielelor uscate şi prinderea cîrnatilor cu ţăruşi verzi •

— repararea împletiturilor la cleionaje şi completarea

umpluturilor de piatră dintre garduri.

Praguri şi baraje de lemn. Lucrările de întreţinere la praguri şi

baraje d.e lemn sînt:

— completarea umpluturii dintre pereţii corpului principal ;

— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi de ma teriale

aduse de apă ;

— consolidarea încastrărilor cu nuiele şi blocuri la ari pile

ameninţate a fi dezvelite;

— consolidarea legăturilor dintre bîrnele corpului pragurilor ;

— repararea pavajului din bolovani între rame de lemn, la radier

— oprirea prin blocaje sau fascine grele a eroziunilor din aval de

radiere.

Praguri şi baraje de zidărie. La întreţinerea pragurilor ţi

barajelor de zidărie se execută :

— reaşezarea şi completarea pietrelor dislocate la zidă ria

uscată ;

— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi do ma teriale

aduse de apă

— consolidarea încastrărilor cu blocaje ;

— înlocuirea plasei de sîrmă distruse la zidăria uscată aşezată în

plasa de sîrmă ; consolidarea părţilor tasate ale acestor zidării, cu un
strat de beton de 8...10 cm grosime, turnat la coronament

— desfundarea barbacanelor;

— reparaţii la corpul barajelor zidite cu mortar : astu parea

fisurilor şi crăpăturilor cu montarea de martori, refa cerea rostuirii
degradate, rezidirea pietrelor dislocate din pa- ramentul barajului şi
curăţirea vegetaţiei din rosturile zidăriei cu mortar ;

— repararea afuierilor la contrabaraj şi radier, pentru a «vita

subminarea barajului.

154
— (bile sau pari împletiţi cu nuiele) de 0.50...1 m înălţime şi
cu o înclinare defensivă ;
— refacerea rosturilor şi curăţirea de vegetaţie a ros turilor la
canaluri pereate zidite cu mortar.
Din lucrările menţionate mai sus, în cadrul întreţinerii se
execută operaţiile indicate, însă numai lucră ri mici ca volum.

§ 5. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR UE
ARTA PENTRU CONSOLIDAREA
TERASAMENTELOR

88) întreţinerea lucrărilor de combatere a

lăsăturilor, pungilor de balast şi alunecărilor
in rambleuri

Lucrări şi amenajări pentru scurgerea apelor de supra faţă.

întreţinerea platformei, banchetelor, taluzurilor, şanţu rilor de
scurgere, rigolelor, şanţurilor de apărare, casiurilor, constă în
menţinerea secţiunii şi pantei amenajărilor de scurgere ; în
înlăturarea obstacolelor care împiedică scurge rea liberă a apei;
cosirea ierbii de pe fundul şanţurilor, re facerea părţilor degradate ale
îmbrăcămintei; înlocuirea braz delor alunecate sau distruse ; repararea
lăsăturilor la pereuri ■, refacerea rostuielii ; înlocuirea pietrelor
degradate şi fixarea celor dislocate ; astuparea cu mortar sau lapte de
ciment a fisurilor şi crăpăturilor ; smulgerea ierbii din rosturile nezi -
dite etc.
între\inerea acoperămîntului vegetal de protecţie. Asigurarea
scurgerii apei superficiale prin nivelarea suprafeţelor din zona
terasamentelor şi întreţinerea şanţurilor nu este su ficientă, dacă nu se
iau măsuri contra infiltraţiei apei în te- rasament.
Măsura generală, posibilă de realizat în orice condiţii şi fără
cheltuieli însemnate, o constituie acoperămîntul vege tal al
taluzurilor, gropilor de împrumut, şanţurilor şi al în tregului teritoriu
ce afectează terasamentele.
Pentru dezvoltarea mai intensă a rădăcinilor, fapt de care
depinde trăinicia brăzduirii, cosirea sau tunderea ierbii trebuie făcută
cel puţin de 2...3 ori pe an.
Reparaţia taluzurilor inierbate se execută chiar la înce putul
primăverii. Lucrarea începe cu ridicarea brazdelor vechi distruse şi
fărîmiţarea pe loc a pămîntului, după care se aplanează suprafaţa
155
 La întreţinerea acoperămîntului format din brazde şi carouri din
gărdulette din nuiele împletite pe pari, se înlo cuiesc nuielele uscate
cu altele proaspete, se bat pari noi în locul acelora care nu s-au prins,
după care se reface brăz- duirea din interiorul carourilor.
Indicaţii pentru întreiinerea plantaţiilor sînt date la în treţinerea
lucrărilor pentru combaterea alunecărilor în de- bleuri (pct. 90).
întreţinerea drenurilor. Drenurile sînt construcţii complicate şi
inaccesibile examinărilor şi observaţiilor directe pe întreaga lor
lungime, care să dea indicaţii asupra stării lor şi măsurilor necesare
pentru buna lor funcţionare, de aceea munca de revizie şi de
întreţinere a personalului fără pre gătire specială trebuie să fie
îndrumată de inginerul princi pal, de şeful de secţie şi de specialiştii
din cadrul Serviciului regional de întreţinere.
întreţinerea drenurilor se execută întotdeauna din aval spre
amonte, începînd cu capetele de dren (gurile de ieşire), după care
urmează puţurile de vizitare, apoi curăţirea rigo lelor drenurilor, după
care urmează curăţirea din nou a pu ţurilor de vizitare şi a capetelor
de dren. Se descrie mai departe modul cum se întreţin părţile
constitutive ale drenurilor.
a) Capetele de dren cu rigolele şi şanţurile, prin care se scurg
apele ce vin din dren, se curăţă primăvara după to pirea zăpezii şi vara
după perioadele de ploi intense; se îndepărtează mîlul, noroiul şi
corpurile străine aduse de apă se repară zidăria capului de dren, se
scriu din nou inscrip ţiile indicatoare ; se repară îmbrăcămintea
şanţului prin care sînt conduse apele ce vin din dren ,• se amenajează
şi consolidează taluzurile de lingă capetele de dren.
b) La puţurile de vizitare partea esenţială a întreţinerii lor
constaă în curăţirea depunerilor şi reparaţia îngrijită şi la timp a
zidăriei pereţilor şi fundului lor. Crăpăturile apărute trebuie închise
urgent cu mortar sau lapte de ciment.
Curăţirea de mîl se execută cel puţin o dată pe an în primăvară
— utilizînd în acest scop o instalaţie mobilă con- stînd din vîrtej,
cablu şi găleată.
După curăţirea puţurilor, chiar şi atunci cînd nu se ob servă fisuri, se
verifică impermeabilitatea părţii inferioare care are rol de decantor,
închizînd capetele rigolelor din puţ şi umplîndu-1 cu apă. Fundul
decantorului şi pereţii se pot

156
considera impermeabili, dacă timp de 10... 15 min. nu se cons-
tată nici o scădere a nivelului apei.
Scările de fier dislocate se fixează din nou cu mortar
•de ciment, după ce se împănează bine cu pene de fier.
Capacele puţurilor care sînt de regulă din beton se re-
pară completînd eventualele rupturi.
Pentru a mări efectul drenurilor prin ventilaţie, puţu-
rile se ţin deschise din primăvară şi pînă în toamnă. Se re-
comandă ca în locul capacelor să se amenajeze grătare de fier,
eventual fixate cu lacăte, spre a împiedica aruncarea în pu-
ţuri a pietrelor, gunoaielor.

c) La drenurile propriu-zise întreţinerea constă în cură-

ţirea rigolelor, care se execută, fie pe întreaga lungime a dre-
nului, fie numai pe anumite porţiuni dintre puţurile de vizi-
tare, unde se constată că rigolele sînt colmatate. In vederea
curăţirii în bune condiţii a rigolelor, la construcţia drenuri-
lor se întinde între fiecare două puţuri vecine, o sîrmă gal-
vanizată de 0 6 mm, avînd capetele agăţate de vîrligele
anume montate în pereţii puţurilor sau de scările de. vizitare
<fig. 64).

La începerea lucrărilor de curăţire, în puţul amonte se

leagă de capătul acestei sîrme o altă sîrmă mai subţire şi mai
flexibilă sau un cablu subţire de lungime egală cu de două
ori distanţa între cele două puţuri, plus adîncimea puţurilor

şi plus încă 5 m rezervă.

Trăgînd de capătul sîr-

tv^T^rw Si rm â /
mei din puţul aval, se a-
duce cablul în acest puţ
şi se leagă de vîrtejul in- « j Cf
stalat deasupra lui, care a
servit la curăţirea puţu-
lui. în puţul de amonte
se leagă de cablu un şo-
moiog de răchită sau de

coaje de tei sau un burete de sîrmă. Curăţirea rigolei se face

prin plimbarea şomoiogului în lungul rigolei, din amonte
spre aval, operaţie ce se repetă de 3...4 ori. Dacă şomoiogul
157
 După curăţirea unui tronson, cablul sau sîrma flexibilă se
înlocuieşte cu sîrmă veche de 6 mm sau, dacă aceasta este mîncată de
rugină, cu o alta în bună stare.
După curăţirea cu şomoiogul, operaţia de curăţire se continuă cu
spălarea cu apă a rigolei. Pentru aceasta se închide capătul rigolei din
puţul aval şi, după ce se ridică puţin nivelul apei în puţul amonte, se
scoate dopul din aval ; apa trecînd cu viteză mărită spală rigola de
eventualele resturi de mii şi noroi.
Cînd rigola nu este aşa de murdară, se poate utiliza sis temul de
curăţire cu ajutorul apei cu presiune. Capătul aval al rigolei se
închide cu dop, iar la cel din amonte se adap tează un tub cu cot, de
acelaşi diametru cu al rigolei şi de 5...10 m înălţime. Tubul se umple
pînă sus cu apă. Scoţînd dopul din aval, apa trece prin rigolă cu
viteză mult sporită, putînd astfel antrena depozitele de mîl. La nevoie
operaţia se repetă. La utilizarea acestui sistem de curăţire trebuie
avut în vedere că nu este bine ca rigolele să stea timp mai înde lungat
sub presiune, întrucît apa din dren se poate infiltra în terenul
învecinat. Dacă se dispune de compresor, cură ţirea se poate executa
cu ajutorul unui jet puternic de aer.
Cînd în drenuri nu există sîrmă permanentă, aşa cum este cazul
la noi, atunci se poate recurge la următoarele pro cedee :

— La drenurile la care apa curge permanent, curăţirea se poate

executa iarna, introducînd în rigolă un bulgăre de ză padă cam 3/4 din
diametrul ei, sau chiar mai mic. Deoarece acesta micşorează
secţiunea de scurgere, viteza apei creşte sub el şi prin aceasta se
antrenează mîlul din rigolă. Dacă se observă cumva astuparea rigolei,
trebuie aşteptat un timp pînă cînd bulgărele de zăpadă se topeşte sub
acţiunea apei şi secţiunea de scurgere se restabileşte.

— Pentru întinderea sîrmei între două puţuri vecine, la

drenurile cu rigolă puţin colmatată şi cu un debit mai mare de apă, se
recurge la un flotor, de care se leagă un şnur de undiţă subţire şi
rezistent. Cînd flotorul ajunge în puţul aval, de capătul amonte al
şnurului se leagă sîrma care ser veşte la curăţat. Cînd se lansează
flotorul în rigolă, se dă drumul la şnur treptat, treptat, urmărindu-1
atent ca să nu se agaţe de pereţii rigolei. După terminarea operaţiei
de curăţire se introduce sîrma permanentă.

158
 Se reaminteşte că după curăţirea rigolei se repetă CUM ţirea
puţurilor şi a capetelor de dren.
în cazul în care după curăţirea rigolei debitul drenu lui nu
creşte, sau cînd nu se reuşeşte să se cureţe rigola dintre două puţuri
vecine, atunci trebuie să se recurgă la desfacerea drenului pentru a
constata cauza : fie că rigola este spartă şi pierde apă, fie că
umplutura drenului este col- matată sau că există un doj de murdărie
în rigolă. Dacă nu există nici un indiciu asupra locului unde trebuie
deschis dre- nul, aceasa se face la mijlocul distanţei dintre puţurile
vecine. Starea materialului de umplutură dă indicaţie sigură asupra c
auzei : dacă interspaţiile dintre pietre sînt umplute cu parti cule de
argilă, drenul este colmatat şi îiu poate funcţiona,- dacă umplutura
nu este colmatată, atunci cauza este ava rierea rigolei. In asemenea
cazuri, reparaţiile se execută pe bază de proiect în cadrul reparaţiilor
capitale de primă urgenţă.
Cînd drenul se deschide numai pentru desfundarea rigo lei,
atunci umplutura se desface pînă la radier pe c lungime de 1...3 m în
funcţie de adîncimea drenului. Rigola se de gajează la capete cu
răzuitoare avînd coada cît mai lungă, după care se continuă cu un fier
de 8... 10 mm 0 După ce se pătrunde pînă la puţurile de vizitare,
operaţia continuă cu sîrma flexibilă şi cu şomoiog. După curăţirea
completă se aşază umplutura la loc. Pentru a evita lăsături în
umplutură, se recomandă ca la aşezarea ei să fie bătută cu maiul.

d) Galeriile sau drenurile cu rigole de dimensiuni care permit

vizitarea lor, se curăţă de nămol direct cu lopata, ră- zuitoarea etc.
Atunci cînd prin galerie se scurg cantităţi suficiente de apă,
operaţia de curăţire poate fi mult uşurată cu ajutorul unor stăvilare
provizorii; după ce se dă drumul apei acumu lată în spatele
stăvilarelor, aceasta poate antrena depozitele de nămol din galerii.
Piesele de lemn putrezite sau rupte se înlocuiesc. Gradul de
putrezire se stabileşte cu ajutorul unei scoabe ascuţite sau cu
burghiu.
Este bine să se păstreze pentru fiecare galerie 5...10 ca dre de
lemn de dimensiuni corespunzătoare tipul galeriei.
Dacă se observă că pămîntul din spatele sprijinirilor este
antrenat, în special pe porţiunea galeriei de sub cale, inter spaţiile
dintre sprijiniri se astupă cu cîlţi.

159
 Cînd se constată că s-au format lateral goluri iniei, atunci •se
îndepărtează cu băgare de seamă unul sau doi popi din dreptul
acestor goluri, armind în prealabil provizoriu traver sele superioare şi
inferioare ale acestor cadre. în dreptul spri jinirii desfăcute se aşază
un panou de seînduri şi la adăpostul lui se umple golul cu pămînt
local, compactat.
în cazul cînd se descoperă goluri mari deasupra plafo nului
galeriei, se consolidează sprijinirile, pentru a a preveni surparea
plafonului ,• cind există posibilitatea de a se dezveli de sus galeria,
golurile se umplu cu pămînt bătut.
Pentru a mări efectul de ventilare al galeriilor şi pentru a
prelungi durata lemnăriei de susţinere, în timpul verii go lurile de
acces s elasă deschise, adaptînd la ele grătare.
întreţinerea contrabanchetelor. Constă în asigurarea scurgerii
apei de pe platforma lor, ca să nu se producă infiltraţii, care pot da
loc la alunecări sau la înmuierea pămîntului din care este construită
contrabancheta şi chiar la înmuierea tere nului de bază.
Acest lucru se realizează prin menţinerea pantei transver sale a
platformei contrabanchetei — de la rambleu spre cîmp — de 2...4%.
Se acordă atenţie doliilor formate la racordarea taluzului rambleului
cu platforma contrabanchetei; orice de presiune sau crăpătură se
astupă imediat.
întreţinerea chiuraselor. Infiltraţiile în rambleu sau semi-
rambleu, al cărui taluz este protejat de chiurasă, pot avea ca efect
mici alunecări în interiorul masei terasamentului, a- luneaări care pot
da naştere la burduşiri în chiurase. Prin lucrările de întreţinere se
urmăreşte în primul rînd asigurarea scurc/erii apei ce aede direct şi
ce vine de pe versant spre plat formă. Aceasta se realizează prin
curăţirea şi întreţinerea stă rii şanţului, mici plombări ale crăpăturilor
din stîncă şi captări de izvoare de pe taluzul versantului,"curăţirea
barbaca- nelor şi drenurilor la zidul de sprijin de la baza chiurasei.
Se înlocuiesc pietrele degradate în zidăria chiurasei şi se refac
burduşirile mici .Aceste operaţii se execută cu multă grijă spre a nu
se provoca năruiri la bidăria chiurasei. înlo cuirea pietrelor degradate
şi refacerea porţiunilor burduşite se face cu împănarea îngrijită a
pietrelor.
La chiurasele rostuite, rostuiala degradată se reface cu mortar de
ciment.

160
 întreţinerea zidurilor de sprijin. Zidurile de sprijin pot fi
menţinute în serviciu zeci de ani fără deteriorări şi reparaţii.
Totuşi pentru a descoperi şi înlătura la timp defectele datorite
omisiunilor la proiectare, greşelile de execuţie şi aciţunii lente de
degradare din partea agenţilor atmosferici, zidurile de sprijin trebuie
verificate periodic, dacă au apărut crăpături, dacă sînt defecte in
elevaţie, dacă drenul din spatele zidului şi barbacanele funcţionează
în condiţii satisfăcătoare şi dacă zidăria prezintă deformaţii, care se
pot observa în special la rosturile ce separă tronsoanele.
întreţinerea acestor construcţii constă din :
— îngrijirea elevaţiei prin reparaţia rosturilor şi feţii vă zute din
beton şi prin repararea şi refacerea betonului de pro tecţie a armăturii.
— Curăţirea drenului din spatele şi a barbacanelor din corpul
zidului, precum şi curăţirea şi repararea rigolei din faţa zidului şi a
amenajărilor de scurgere din dreptul bar bacanelor.
a) Astuparea fisurilor şi crăpăturilor. Crăpăturile super ficiale
care nu se măresc, se curăţă şi se închid, fie cu lapte de ciment cînt
sînt mici, fie cu mortar de ciment cu dozajul de 1 : 1 pînă la 1 : 2. O
închidere bună a crăpăturilor adînci se realizează prin injectări cu
lapte de ciment sub presiune. Pătrunzînd în crăpăturile, porii şi
cavernele zidăriei, laptele de ciment le umple şi prin aceasta face ca
zidăria să devină monolită şi rezistentă şi să fie .ferită de infiltraţii.
Injectarea se face prin găuri de 0,20...0,30 m adîncime, burate în
zidărie, distanţe între ele cu 1,0...1,5 m în care se introduc ţevi
metalice de 2...3 cm 0 împănate bine cu mortar în zidărie şi legate cu
furtunuri de admisie a laptelui de ciment sub presiune. în prealabil,
zidăria se spală, mer- gînd treptat cu spălatul de sus în jos. După
spălare, crăpăturile se închid cu mortar de ciment, lăsînd din loc în
loc porţiuni neînchise cu mortar, ci astupate cu material poros (cîlţi,
pînză de sac) pentru apermite ieşirea afară a aerului. Lap tele de
ciment se prepară în proporţie de 1 : 2 pînă la 1 : 1 (ciment plus apă).
Injectarea începe cu un amestec mai lichid, majorînd treptat
cantitatea de ciment. Este interzisă adăugirea d" nisip în amestecul
de ciment cu apă, întrucît nisipul ar putea să împiedice pătrunderea
amestecului în crăpăturile mici. Laptele de ciment preparat, înainte
de a fi introdus în cilindrul de presiune al maşinii de injectat,
amestecă bine

11 — tndr. rev. şi intreţ. lucrărilor artă 161

SI SG trece prin ciur fin. Injectarea se începe ] a o presiune mică de
0.5...1 atmosfere şi se măreşte treptat pină la 4...5 atmosfere.
Umplerea crăpăturilor se execută de jos în sus. Atunci cînd
crăpăturile continuă să se mărească, zidul de spri jin are nevoie de o
examinare minuţioasă, pentru determina rea cauzelor şi stabilirea
măsurilor de remediere.
b) întreţinerea elevaţiei constă în reparaţia micilor dete riorări
provocate de dezagregarea pietrelor izolate şi a morta rului de rosturi,
de cojirea betonului de elevaţie sau căderea stratului de beton care
protejează armătura, defectuos turnat.
Dezagregarea pietrei din parament se produce mai des în p artea
de jos a zidului, lingă suprafaţa pămîntului mai des în partea de jos a
zidului, lîngă suprafaţa pămîntului şi lîngă rigolele de scurgere.
înlocuirea pietrelor se începe c u curăţi rea, spălarea şi stropirea cu
lapte de ciment a golului ocupat de piatra ce se înlocuieşte, apoi se
aruucă în interior mortarul de ciment în care şe fixează piatra nouă ;
pînă la' întărirea mortarului piatra se fixează cu pene de lemn sau fier
bătute în rosturi.
Repararea mortarului dezagregat la rosturi se face cu mortar d e
ciment cu dozajul de 1 : . La zidăria de piatră brută mortarul vechi,
crăpat, măcinat sau desprins se înde părtează cu o scoabă, după care
se spală suprafaţa de reparat, iar piatra adiacentă rostul se udă bine,
altfel ea absoarbe apa din mortar şi acesta nu 'se mai prinde de
zidărie. Peste mortar se trece apoi cu un fier rotund pentru sclivisirea
şi trasarea rostului aparent. La zidăria aparentă, mortarul vechi se
curăţă cu o daltă, avînd grija de a nu ştirbi muchiil a zidăriei; rostul
se spală întîi cu apă, apoi cu lapte de ciment turnat cu ajutorul unei
pălnii, după care se umple cu mortar nou aruncat din mistrie;
rostuirea se face cu un fier de formă specială, care îndeasă mortarul
şi formează rostul de
adîncime necesară, (adin-
cimea rosturilor la zidăria
—r* -Jii^Y aparentă s"> face de 3...5
cm). Fierul de rostuit se udă
mereu cu apă, ca rosturile
să fie netede (fig. 65).
-/v—
Cavernele şi deterioră-
65 rile mici la zidurile de
beton ş". beton armat se
repară, începînd cu cu-

152
Materiale Unitatea de D o z a j u l
măsură
1:1 1:2 1:3 1:4

Ciment kg 1 080 _730 0,50 1,04

500240 380

Nisip Apă m3 0,75

m3 1 0,34 1,06 190
0.26 1,06 170
0,77 300
 întreţinerea instalaţiilor de scurgere a apei constă deci în
menţinerea în stare de funcţionare a drenului din spate, curăţirea
barbacanelor şi reparaţii la tuburile de evacuare, re paraţie şi curăţire
a rigolei din faţa zidului.
Zidurile de sprijin executate din zidărie uscată nu au nevoie de
lucrări de întreţinere, în afară de refacerea micilor burduşiri ale
zidăriei şi, eventual, în asigurarea scurgerii apei ce vine printre
rosturile zidăriei.

89) întreţinerea lucrărilor de asanare a terenului de bază

La şanţurile de scurgere, lucrările de întreţinere constau în
menţinerea profilului lor şi înlăturarea obstacolelor,^ pentru a avea
asigurată o scurgere nestinjenită a apei.
La gropile de împrumut se aranjea ză pantele transversale spre
chiunetă, care Se întreţine cu un şant de scurgere. Dacă şanţul sau
chiuneta au praguri de rupere a pantei, se execută reparaţiile mici
necesare, pentru a opri orice început de de gradare.
La berme, se menţinea panta transversală de 2%.
La contrabanchete, se menţine panta transversală pentru
scurgerea apei, se umple depresiunile de pe platformă şi ta- luzul lor,
se asigură scurgerea totală a apei ce vine de pe taluzul rambleului pe
care-1 consolidează contrabancheta, se refac micile deteriorări ale
stratului vegetal de protecţie.

Dacă asanarea terenului de bază este făcută prin drenuri,

întreţinerea lor se face după îndrumările date pentru genul acesta de
construcţii.
c) Drenul din spatele zidului de sprijin măreşte stabili tatea
acestuia (prin deplasarea în afară
90) întreţinerea a punctului
lucrărilor de apli
de combatere caţie al
a alunecărilor în debleuri
împingerii pămîntului) şi scurge apa din masivul de pămînt pe care-1
susţine. Infiltraţia apei
Laînrevizia
zidărietehnică
îi poate(pct.
cauza40)deteriorării
s-a arătat căserioase
lucrările: de artă care se
dezagregarea mortarului sau beconsolidarea
execută pentru tonului, distrugerea zidărieiîn dedebleuri
terasamentelor pe sînt: şanţuri
urma îngheţului etc.
de scurgere, şanţuri de creastă şi casiuri,. drenuri de suprafaţă sau de
adincime cu sau fără puţuri de vizitare, drenuri-ecran, ziduri de
Apariţia petelor
sprijin în elevaţie, contraforturi
şi, eventual, care dă indicaţie de ars.
din pămînt pre zenţa
infiltraţiei în corpul zidului de sprijin, trebuie urmată imediat de
verificarea funcţionării drenului:acestor
întreţinerea curăţenia rigolei,a gradul
construcţii de
fost tratată în capitolele
colmatare a zidăriei de umplutură
precedente, şi a numai
aici făcîndu-se stratului fil trant, starea
o recapitulare în linii mari.
betonului, rigolei etc.
Pe lingă lucrările de întreţinere a şanţurilor, programate după
anotimpuri, operaţia de curăţire se mai repetă deseori 163

164
după furtuni şi vinturi puternice, cînd în şanţuri se, adună crengi
şi frunze uscate care împiedică scurgerea apei. Mate rialele
acestea antrenate de vînt, se scot din şanţuri şi se de pozitează pe
locurile de unde nu ar mai putea fi aduse din nou de vînt, iar
uscăturile se ard, altfel se pot aprinde de la scinteile
locomotivelor.
Şanţurile de creastă (de apărare), fiind situate departe de linie şi
pe locuri mai puţin accesibile, se neglijează, atît la revizie, cît şi la
întreţinere. Ele însă au un rol foarte impor tant în menţinerea
echilibrului unor mase.de pămint în alunecare şi de aceea întreţinerii
lor trebuie acordată o atenţie specială. în cazuri de întreţinere
nesatisfăcătoare a şanţurilor de creastă, apa care stagnează în ele
pătrunde în pămîntul din zona taluzului, îl îmbibă şi provoacă
alunecarea lui, cu consecinţe grele pentru terasament (fig. 66).
Pentru acest motiv şanţurile de creastă trebuie curăţate cu îngrijire,
stagnarea apei sau încetinirea scurgerii ei nefiind permise.
O dată cu curăţirea şanţurilor de creastă se execută şi micile
reparaţii ale îmbrăcămintei lor ; se reface b'răzduirea deteriorată a
taluzurilor, se coseşte iarba de pe taluzuri şi se taie cu rădăcină iarba
crescută pe fund; la şanţurile pe- reate se face rostuirea degradată, se
umple cu mortar sau lapte de ciment crăpăturile, se completează
zidăria pereului care are pietre degradate sau lipsă.

La fel se repară cu atenţie crăpăturile îxi casiuri şi se fac jnicile

reparaţii la zidărie.

îlrrţ
osiupăi
VTST5-

Vi 65

întreţinerea dresurilor de suprafaţă sau

de adincine, cu sau fără puţuri de vizitare, se
rezultă la: curăţirea capetelor de dren şi a
şanţurilor şi rigolelor prin care se scurge apa
ce vine din dren,- curăţirea puţurilor de
185
dăriei pereţilor şi fundului lor, în special pe partea inferioară care
serveşte de decantor, menţinerea în stare bună a scărilor de scoborîre
şi a capacelor,- curăţirea rigolelor de la baza dre- nurilor,
desfundarea lor şi refacerea porţiunilor mici crăpate pe unde se
produc infiltraţii; curăţirea unor porţiuni mici ale umpluturii
colmatate,- curăţirea, repararea şi completarea pie selor de susţinere
la galerii, precum şi asigurarea unei venti laţii bune; menţinerea
pantelor şi îmbrăcămintei de protecţie a suprafeţii solului deasupra
drenurilor, urmărind permanent, dar în special după ploi, ca să nu se
producă infiltraţii în dren a apelor murdare de suprafaţă.
Drenurile ecran se întreţin la fel ca şi drenurile obişnuite.
Construcţii cu rezultate bune în combaterea alunecărilor la
debleuri sînt zidurile de sprijin combinate cu drenurile. în treţinerea
lor se face conform indicaţiilor date la pct. 88, pentru drenuri şi ziduri
de sprijin.
S-a menţionat în repetate rînduri despre importanţa plan taţiilor
în acţiunea de consolidare a taluzurilor. întreţinerea plantaţiilor
necesită cunoştinţa speciale, ea executîndu-se după aceleaşi norme şi
reguli ca şi perdelele de protecţie contra înzăpezirilor. O îngrijire
deosebită cer puieţii în primii doi ani.
în cazul plantaţiilor de pe taluzuri în alunecare, la între ţinerea
puieţilor trebuie respectate anumite reguli speciale. Este interzisă
arătura completă terenului între rînduri. Pă- mîntul se afinează în
jurul fiecărui pom pe o suprafaţă de 50...80 cm diametru. între
rînduri, care se situează la 2...3 m, se lasă o fîşie de pămînt cu iarba
neatinsă, care are ca scop să apere de spălare suprafaţa terenului şi
antrenarea pămîntu- lui în timpul ploilor torenţiale şi în perioada
topirii zăpezii, în primii 3...4 ani, plivitul şi afînatul terenului în
jurul puieţilor se face de 5...6 ori pe an; puieţii uscaţi se înlocuiesc
cu alţii noi de aceeaşi specie.

91) întreţinerea lucrărilor de combatere a umflăturilor .

La revizia tehnică (pct. 41) s-a arătat că umflăturile se manifestă
în special în debleuri şi pentru combaterea lor se execută drenuri de
mică adîncime sub şanţurile de scurgere sau alături de ele, cu sau fără
înlocuirea materialului din platformă printr-un material drenat.
Gînd se execută lucrări de racordare a cocoaşelor pe tera-
samentele de acces la poduri, calea pe pod se ridică pe toată

166
înălţimea cocoaşei, panta de racordare executîndu-se în afara
podului.

92 ) întreţinerea lucrărilor de combatere a surpărilor

şi prăbuşirilor
La căile ferate care străbat regiunile cu fenomene carstice sau cu
vechi exploatări miniere abandonate, lucrările de între ţinere a
terasamentelor şi terenului din vecinătatea căii ferate se execută cu
multă atenţie şi îngrijire; lipsa de atenţie din partea personalului de
revizie şi întreţinere poate duce la evenimente < u consecinţe
catastrofale. Lucrările speciale de tombatere constau dinlr-o
îmbrăcăminte elastică a şanţurilor care să excludă oirce infiltraţie a
apei.
Tipurile de hidroizolare a şanţurilor au fost arătate la revizia
tehnică (pct. 42).
întreţinerea hidroizolării fundului şi pereţilor şanţurilor se
execută permanent, fără aminări şi constă în astuparea crăpă turilor
apărute, fie cu lapte sau mortar de ciment, fie cu paste bituminoase
sau amestecuri de nisip cu reziduuri de petrol, după tipul
îmbrăcămintei.
O menţiune specială pentru întreţinerea hidroizolărilor, secţia de
întreţinere este obligată să cunoască reţeta exactă cu materialele şi
modul de preparare a hidroizolărilor utili zate la fiecare lucrare din
raza secţiei sale.
Cînd zona periclitată este consolidată cu drenuri de adîn- < ime,
prin care se captează şi se scurg apele subterane, între ţinerea lor se
face după indicaţiile date la pct. 22 cu o grije în plus ca funcţionarea
drenurilor să fie sub observaţie continuă.

93 ) întreţinerea lucrărilor de combatere a căderilor

de stînci şi de grohotişuri
La revizia tehnică (pct. 43) sînt arătate construcţiile ce se
execută pentru apărarea liniei contra căderilor de stînci şi de
grohotişuri :
— plombări cu beton ;
— împăduriri de versante şi lucrări anexe ;
— contrabanchete cu ziduri de mică înălţime la margine;
167
 — tuneluri şi polate.

Indicaţiile detaliate în ce priveşte întreţinerea construc ţiilor de

scurgere a apelor de suprafaţă, a plantaţiilor, a zi durilor de sprijin, —
descrise anterior — sînt valabile şi în cazul lucrărilor ce servesc
pentru combaterea căderilor de stînci.
In cele ce urmează se dau îndrumări speciale de întreţi nere
pentru menţinerea eficienţei acestor construcţii.
Contrabanchetele se curăţă sistematic de pietrele îngrămă dite,
care împiedică scurgerea normală a apei şi înrăutăţesc condiţiile de
reţinere a pietrelor ce cad de pe versante.
în spatele barajelor de reţinere se menţine permanent un spaţiu
suficient de larg, astfel ca să fie capabil în orice mo ment să
intercepteze pietrele în cădere. Pentru aceasta spaţiul din spatele
barajului trebuie să fie curăţat periodic, păstrîn- du-se permanent din
înălţimea barajului o rezervă de cel pu ţin 1,0...1,5 m.
Spaţiul deasupra tunelului şi polatelor, construite special pentru
apărarea căii ferate, se curăţă de pietrele, blocurilor şi grohotişurile
care ar putea împiedica căderea liberă a mate rialului şi prin aceasta
să producă îngrămădiri masive de ma teriale deasupra acestor
construcţii.
Toate deteriorările la construcţiile de apărare, provocate de
blocurile în cădere, se repară fără întîrziere. Neluarea de măsuri la
timp duce la distrugerea totală a construcţiilor.
Zidăria de piatră sau de beton a barajelor se întreţine în bună
stare prin refacerea rostuielii deteriorate, înlocuirea pie trelor
dezagregate şi zidirea celor dislocate, precum şi prin astuparea

168
 Unitatea Numărul de obiecte
Kilometri
de conven
Denumirea prestaţiei de artă conven ţionali co- respun
măsură zâtori

1 2 4

Drenuri Pereuri zidite m2 m2 0,01 0

006

169
i Numărul Kilometri

Unitatea de obiecte conven Numărul

< Denumirea prestaţiei de de artă ţionali co- de oameni

J măsură

conven respun zile

2 ţionale zători

0 1 ____2___ 3 i_ 5

Pereuri uscate .n2 0,2 0,004 0,84

4 Diguri, baraje, ziduri de

sprijin \ m3 0,5 0,01 2,10

5 Curăţiri de stinci km 75 1.50 315,00

6 Infrastructuri de zidărie buc. ob. 1 0,018 4,17

7 Infrastructuri de lemn ft 2,8 0,056 11,76

8 Podeţe tubulare m 0,5 0.01 2,10

9 Suprastructuri de lemn (ursi) m de urs 0,6 0,012 2,52

1 Platelaj de lemn m2 0,1 0,002 0,42

0

X Platelaj metalic m2 0,1 0,002 0,42

I

1 Suprastructuri de zidărie
2

(bolţi, plăci) m2 0,2 0,004 0,84

1 Revizuire de poduri metalice t 0,3 0,006 1,26

3

1 Revizuire anuală de tabliere

4

din fier pudlat t 0,1 0,002 0,42

1 Revopsire poduri metalice m2 0,06 0,0012 0,252

5

1 Revizuirea tuneluri lor km 23,00 0,46 96,60

6
0,002
1 | Curăţirea albiilor m3 0,1 0.42
7

1 i Completări de anrocamente m3 0,1 ' 0,002 0,42

8

1 Lucrări diverse ce se cxe-

9

cută pe bază de deviz O. Z. 0,3 0,006 1,26

 TABLA DE MATERII

Pag.
Prefaţa ...................................................................................................................................3

PA R T E A I N T I I REVIZIA TEHNICA A

LUCRĂRILOR DE ARTA Capitolul I Revizia tehnică a

podurilor

A. Poduri provizorii ..............................................................................................................6

§ 1. Infrastructura ................................................................................................6
Se precizează că lungimea podeţelor tubulare se măsoară
1) Infrastructura din stive...........................................................................................7
transversal pe cale şi prin bucată obiect la infrastructuri (fie de
2) Infrastructura dinzidărie, fie 'de lemn) se înţelege o parte componentă din acea
capre ........................................................................................7
infrastructură (de exemplu un podeţ cu aripi şi radier are şapte bucăţi
3) Infrastructura din piloţi bătuţi..............................................................................8
obiecte, rezultate astfel: două pentru culeele propriu-zise, patru aripi şi
4) Infrastructura dinuna pentru radier).
căsoaie....................................................................................10

§ 2. Suprastructura .............................................................................................10

5) Elemente comune la toate suprastructurile . . . .11

6) Suprastructura din grinzi de lemn......................................................................11

7) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate 12

8) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atîrnate . 12

9) Suprastructura din grinzi metalice.....................................................................13

10) Suprastructura din tabliere metalice demontabile . . 13

B. Poduri semidefinitive cu caracter provizoriu . . . .14

170 171
 Pag.

§ 6. Poduri definitive din z i d ă r i e . . . . . . . 2 0

16) Indicaţii generale....................................................................................................20

§ 7. Podeţe tubulare........................................................................................................21

17) Indicaţii generale....................................................................................................21

Capitolul II Revizia tehnică a tunelurilor

18) Cauzele degradărilor...............................................................................................23

19) Efectuarea reviziilor .........................................................................24

20) Modul de examinare .............................................................................................29

Capitolul III

Revizia tehnică a terasamentelor şi a lucrărilor de

artă pentru apărarea şi consolidarea lor
A. Periclitarea terasamentelor ............................................................................................34

§ 1. Acţiunea apelor de suprafaţă................................................................................34

21) Afuierea...........................................................................................................<3ă-- )

22) Eroziunea.................................................................................................................35

23) Inundarea liniei de către apele de revărsare . . .37

24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi . ...........38 § -2. Acţiunea
apelor subterane..............................................................................................................39

25) Deformaţii în corpul rambleurilor .....................................................................40

26) Deformaţii din cauza terenului de bază nestabil

sub ram- bleuri .........................................................................44

27) Alunecări în debleuri..............................................................................................46

28) Umflături în' platformă.........................................................................................47

29) Surpări şi prăbuşiri................................................................................................49

30) Căderi de stînci si de grohotişuri, avalanşe . . .50

B. Lucrări de artă pentru apărarea si consolidarea terasamente

lor ..............................................................................................................51

172

/
 Pag.

40) Lucrări de artă pentru combaterea alunecărilor în debleuri 86

41) Lucrări contra umflăturilor ..............................................................................."7

42) Lucrări pentru combaterea surpărilor şi prăbuşirilor . 88

43) Lucrări contra căderilor de stînci şi de grohotişuri . . 89

PARTEA A DOUA ÎNTREŢINEREA

LUCRĂRILOR DE ARTA

Capitolul I

întreţinerea pădurilor

A. Poduri provizorii ............................................................................ . 9 3

§ 1. Infrastructura .....................................................................................93

44) Infrastructura din stive.........................................................................................93

45) Infrastructura din capre ...............................................................94

46) Infrastructura din piloţi bătuţi...........................................................................9a

47) Infrastructura din căsoaie..................................................................................100

§ 2. Suprastructura ...................................................................................101

48) Verificări şi dispoziţii comune............................................................................101

49) Suprastructura din grinzi de lemn ...................................................................103

50) Suprastructura din pachete de şine cu traverse rezemate . 103

51) Suprastructura din pachete de şine cu traverse atirnate . 104

52) Suprastructura din grinzi metalice (laminate sau nituite) . 104

53) Suprastructura din tabliere metalice demontabile . . 105

B. Poduri somidefinitive cu caracter p r o v i z o r i u . . . . 107

54) Indicaţii generale.................................................................................................107

Poduri semidefinitive ............................................................................107

§ 3. Infrastructura ...................................................................................107
173
 Pag.

63) .....................................................................................................Infiltraţii
......................................................................................................................120

64) .......................................................................................Nişe şi barbacane

......................................................................................................................121

65) Zidărie..................................................................................
121

66) ................................................................................Aerisire şi iluminare

......................................................................................................................122

§ 2. în exiteriorul tunelului ..............................................................................122

67) .......................................................................................Indicaţii generale

......................................................................................................................122

Capitolul III

întreţinerea terasamentelor şi a lucrărilor de artă

pentru apărarea şi consolidarea lor

A. ...............................................................întreţinerea terasamentelor 124

§ 1. Indicaţii cu caracter general.....................................................................124

68) Aplanarea şi menţinerea în stare de curăţenie a primei

de balast...............................................................................................................125

69) ........................................................Aplanarea şi curăţirea banchetelor

......................................................................................................................125

70) întreţinerea taluzurilor la rambleuri şi debleuri . .125

71) ............................................................Curăţirea şanţurilor de scurgere

......................................................................................................................127

§ 2, întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de

suprafaţă 128

72) întreţinerea terasamentelor periclitate de afuiere . .128

73) întreţinerea terasamentelor periclitate de eroziuni

. 131

74) întreţinerea terasamentelor periclitate de apele de revărsare 132

75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din ploi . 133 § 3. întreţinerea

terasamentelor periclitate de ape subterane . 134

76) Rambleuri periclitate de lăsături, pungi de

174
 Pag.

88) Întreţinerea lucrărilor de combatere a lăsaturilor, pungilor

de baliist şi alunecărilor în r a m b l e u r i . . . . 155

89) Întreţinerea lucrărilor de asanare a terenului de bază . 164

90) întreţinerea lucrărilor de combatere a alunecării în de-

bleuri ..........................................................................................164

91) Întreţinerea lucrărilor de combatere a umflăturilor . 166

92) întreţinerea lucrărilor de combatere a

surpărilor si prăbuşirilor . ............................................................... . 1 6 7

9.'î) întreţinerea lucrărilor de combatere a căderilor de stînci

A = 03782 E = 15412

17