Proiect de lectie

Data :
Clasa : a-VI-a
Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii
Profesor : RAMONA MANCU
Obiectul: Biologie-Zoologie
Subiectul: Elemente generale de etologie
Tipul lectiei: transmitere si insusire de noi cunostinte

Competente generale
 Stabilirea relatiilor intre tipurile de comportament si procesul de adaptare a organismului la mediu (1.5) ;
 Utilizarea metodelor si mijloacelor adecvate exporarii lumii animale (2.1) ;
 Exersarea utilizarii unor surse de informare (4.1)
 Utilizarea adecvata a terminalogiei specifice biologiei in diferite situatii de comunicare ( 4.2).

Competente specifice
 Definirea termenului etologie
 Identificarea principalelor tipuri de comportament ;
 Recunoasterea caracteristicilor fiecarui tip de comportament in parte ;
.

Demersul didactic:
a) Resurse procedurale:
 Învăţarea prin descoperire;
 Observaţia;
 Conversaţia euristică;
 Explicaţia
 Comparatia
 Demonstratia
 b) Resurse materiale:
 Manualul;
 Atlase zoologice scolare;
 Imagini cu diferite animale

c) Forma de activitate: frontală, individuala

Locul de desfăşurare : sala de clasa ;
Evaluare :formativa, prin chestionare orală

Bibliografie :
 Enciclopedia animalelor, Ed. Teora, 2007
 Maria Brandusoiu, Constanta Androne – Biologie, manual pentru clasa a VI-a, EDP.
 MEN – programa scolară, vol. 5, aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii.
 Viorel Lazar- METODE ACTIVE UTILIZATE IN PREDAREA BIOLOGIEI, Ed. Arves, 2009
 Viorel Lazăr, Mariana Nicolae – Lecţia formă de bază a organizării procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina biologie, Ed Arves
2007.
 Tudor Opriş-„BIOS” (vol.1-3). –
 Tudor Opriş-„Enciclopedia pentru tineret” (vol.1-10)
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA

LECŢIEI ELEVILOR
1. Organizarea Pregăteşte materialul didactic. Îşi pregătesc cărţile şi
clasei Notează în catalog elevii absenţi şi verifica caietele.
dacă sunt condiţii optime pentru
desfăşurarea orei.
2. Verificare Prin chestionare orala; Raspund la intrebari:
cunostintelor - Ce este mediul de viata? - Mediul de viata este
- Care sunt cele doua ansamblul factorilor biotici
componente ale mediului si abiotici aflati in stransa
de viata? interdependenta.
- Cate tipuri de medii de - Componenta biotica si
viata cunosteti? abiotica.
- Cum supravietuiesc - Mediile de viata
animalele in aceste medii? cunoscute sunt: terestru,
acvatic, aerian si
subpamantean.
- Animalele s-au adaptat
pentru a supravietui in
aceste medii.
2. Captarea Profesorul prezinta materialul stimul, Urmaresc materialul si
atenţiei reprezentat de un material realizat in power- raspund la intrebarile
point ce prezinta animale in diferite profesorului, identificand
ipostaze. tipuri de comportament
Elevii sunt rugati sa-si exprime parerea in intalnit in lumea animala.
legatura cu semnificatia acestor imagini.
3. Anunţarea Anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei şi Notează în caiete titlul
temei şi a prezintă obiectivele pe care elevii trebuie să lecţiei şi urmăresc
obiectivelor le cunoască la terminarea lecţiei. obiectivele.
5. Dirijarea Noteaza pe mijlocul tablei titlul lectiei: Noteaza in caiete definitia,
învăţării Elemente generale de etologie pornind de la
Defineste termenul de etologie= stiinta care descompunerea termenului
se ocupa cu studiul comportamentelor din etologie.
viata animalelor.

Etologie ( gr.)= ethos= obicei,

comportament
= logos= stiinta Elevii emit ipoteze cu
Solicita elevilor sa prezinte si sa noteze pe privire la obiceiurile
tabla toate ideile care le vin in minte in intalnite in viata animalelor
legatura cu tema enuntata: comportament de si le noteaza pe tabla
hranire, reproducere, social, aparare, stabilind corelatii intre ele.
migratii, hibernare.
Uneste cu linii tema initiala cu ideile notate
de elevi, precum si notiunile ce par a fi
conecte. Urmaresc indicatiile
- Pe baza informatiilor notate de elevi, profesorului si stabilesc
stabileste tipurile principale de tipurile ce comportament.
comportament:
 Alimentar
 De aparare
 Social
 De reproducere
- Completeaza schema lectiei, detaliind Noteaza in caiete
fiecare tip de comportanent si asociindu-l cu informatiile de pe tabla.
un exemplu concret.
a) Comportamentul alimentar este
primul.Apare la pui, fara experienţă
anterioară.Instinctul depăşeşte
experienţa.La mamifere şi om, puiul
este neajutorat, parazit, deci trebuie
ajutat pentru procurarea hranei.
b) Comportamentul de apărare este Urmaresc explicatiile
forma de supravieţuire prin fugă a profesorului si completeaza
unor specii sau de ascundere în schema lectiei.
mediu. Insectele şi şopârlele îşi lasă
un picior sau coada pe câmpul de
luptă.
Ex .- elefanţii africani au colţi ce ajung la 3
m lungime şi 100 kg;
- mistreţii au colţi ca nişte pumnale;
- racii au cleşti redutabili.
- carcase protectoare – cochiliile melcilor şi
scoicilor sunt scuturi de protecţie;
- plăcile osoase de pe corpul unor peşti;
- carapacele ţestoaselor.
- prefacerea morţii : omizi şi gândaci iau
aspectul de mort- moarte aparentă- tanatoză-
1,5 min-o oră;
c) Comportamentul sexual apare la
adult. La unele insecte e doar o zi
sau câteva ore.Dar la multe animale
viaţa sexuală este periodică, femela
primeşte masculul doar în anumite
perioade ale anului ( rut, dansuri
nupţiale, etc.). Masculul parcurge
mari distanţe pentru a găsi partenera
şi ea îl primeşte sau nu. Ţânţarii
emit ultrasunete , fluturii găsesc
femela la zeci de km. Datorită
mirosului emis de glandele sexuale
femele.
d) Comportamentul social (colectiv)
asigură organizarea în familii de
albine, colonii de bureţi, stoluri de
păsări, cîrduri de pinguini, bancuri
 de peşti, turme de elefanţi, cirezi de
copitate, a animalelor sociale,
coloniale. Ex: Ce este un animal Urmaresc descrierea
colonial? Poate trăi singur? comportamentului social la
Există forme de comunicare albina prezentata de
(limbaje diferite) profesor si noteaza ideile
Ierarhie socială principale.
( conducători, luptători, (Anexa 1)
lucrători,etc.)
Apar comportamente de învăţare ce
sunt şi la unele solitare, dar
majoritatea le au cele
sociale, unde învăţarea e mai
puternică decât instinctul.
Procesul de învăţare este
general, realizat printr-un mecanism
neurofiziologic în creier, ca urmare a
situaţiilor trăite de individ.
Alte forme: migraţii,
marşuri, invazii, sinucideri în masă,
etc.
Locomoţia : forme de
deplasare
Modul de construcţie a
adăposturilor : construcţii bizare din
diverse materiale , dar necesare
pentru fiecare specie.

Migraţiile păsărilor sunt deplasări de sute

de kilometri ale zburătoarelor obligate să se
mute în locuri mai calde, spre sud. Aceste
migraţii se explică prin liniile de forţă ale
pământului, unii spun că după soare, după
unghiul de observaţie al astrului.
Aceste migraţii se desfăşoară cu precizie de
ceasornic, independent de condiţiile meteo şi Asculta fragmente de
la păsări şi la mamifere. Unii oameni de lectura referitoare la modul
ştiinţă aduc dovezi că există „busole de orientare in timpul
naturale” la toate tipurile de animale deplasarii animalelor citite
migratoare, ce se orientează după câmpul de profesor din cartea
magnetic al pământului, indiferent de vreme. “Deplasarea in lumea vie”
Aceasta s-a dovedit la porumbeii călători de T. Opris.
care au în apropierea ochilor o minibusolă
magnetică ce le indică direcţia locului
naşterii.
 6.Obţinerea Inventariaza principalele informatii si Raspund la intrebarile
performanţei solicita elevilor sa dea raspunsuri clare profesorului
elevilor pentru a vedea in ce masura au fost atinse
obiectivele.
7. Evaluarea Prin chestionare orala pe tot parcursul Se gandesc si raspund la
lectiei. intrebari.

Anexa1
Comportamentul social la albine

Pe pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de
periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai
cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si
produc in fiecare an miere .

Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din
fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala,
pentru curatirea antenelor. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea
polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare
dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen.

Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de
indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare
(acestea din urma constituind marea majoritate a grupului).

Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand devine
matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre
care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce
acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai
puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp, albinele
lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara.

Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut; ea
emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei.

Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in
stup. Ele au grija de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand
repede din aripi, pazesc intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O
albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are grija de oua
si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea ajunge
strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca
rezerva pentru iarna.

Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules
incarcata cu polen si nectar, o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara.
Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o
glanda situata in partea de jos a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie
cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie.

Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in
perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de
acestea, caci nu pot intepa.

O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru aceasta, ele folosesc
un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu,
atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte
albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma
cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In
acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de suratele ei.