Cuprins

Date inițiale.............................................................................................................................................2
Introducere..............................................................................................................................................3
1. Calculul capacității camerei frigorifice.................................................................................4
2. Determinarea grosimii izolaţiei termice................................................................................4
3. Determinarea fluxurilor de căldură în camera frigorifică....................................................10
3.1 Fluxurile de căldură Q1- prin perețile frigoriferului...............................................11
3.2 Fluxul de căldură Q2- de la tratarea termică a produselor......................................13
3.3 Fluxul de căldura Q3- de la ventilarea încăperii.....................................................14
3.4 Fluxul de călduri Q4- de la diferite surse la exploatarea camerei.......................15
3.5 Sarcina sumară asupra utilajului din camera frigorifică.........................................15
3.6 Sarcina sumară asupra compresorului din camera frigorifică.................................15
3.7 Determinăm puterea frigorifică a compresoarelor..................................................16
4. Determinarea regimului de lucru al instalaţiei frigorifice ...................................................16
4.1 Determinarea temperaturilor de vaporizare............................................................16
4.2 Determinarea temperaturii de condensare................................................................16
4.3 Determinarea temperaturii de aspirație....................................................................16
5. Calculul termic ....................................................................................................................16
6. Selectarea dispozitivelor de răcire.......................................................................................20
Concluzie..............................................................................................................................................22
Bibliografie...........................................................................................................................................23
Anexe....................................................................................................................................................24

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

.
Elaborat Litera Coala Coli

Verificat

Contr.no
m nom
Sef cated
 Introducere

Crearea condiţiilor atmosferice optime în unele încăperi călduroase, numai cu ajutorul

instalaţiei obişnuite de ventilaţie, practic este greu de realizat. Menţinerea temperaturii normale în
încăperi călduroase , precum şi în compartimentele unde cerinţele tehnice impun menţinerea unei
temperaturi scăzute, se realizează prin răcirea artificială a aerului în instalaţii speciale, denumite
instalaţii frigorifice.
În funcţionarea reală a instalaţiilor frigorifice, condiţiile de lucru sunt diferite de cele ideale și
teoretice, studiate cu ocazia definirii ciclurilor frigorifice fundamentale. Câteva dintre condiţiile reale
de funcționare a instalațiilor frigorifice, care influențează parametrii de performanță ai ciclurilor
frigorifice și care vor fi analizate în continuare, sunt:
- prezenţa subrăcirii în condensator, respectiv a supraîncălzirii în vaporizator;
- apariţia pătrunderilor de caldură pe conductele de aspiraţie neizolate corespunzător;
- existenţa pierderilor de presiune;
- existenţa schimbului intern de caldură între lichid si vapori, in instalaţiile cu freoni;
- comprimarea vaporilor în condiţii neadiabatice;
- răcirea compresorului;
- existenţa coeficientului de debit al compresorului, avînd o valoare subunitară.
Instalaţia frigorifică asigură condiţiile de confort pentru echipaj, în anotimpurile calde şi păstrarea
mărfurilor şi a proviziilor. Procesul răcirii depinde de suprafaţa schimbătorului de căldură ca şi de
temperatura agentului de răcire. Răcirea aerului se produce prin amestecarea aerului răcit cu aerul ce
spală suprafaţa de răcire.
Dacă răcirea aerului se realizează la o umiditate absolută constantă, atunci are loc un proces de răcire
uscat, iar în cazul răcirii aerului, concomitent cu reducerea umidităţii absolute, un proces de răcire
umed.
Instalaţiile care introduc aer răcit în încăperi pot fi: de joasă presiune, respectiv de înaltă presiune.
Spre deosebire de instalaţiile terestre, instalaţiile frigorifice navale funcţionează în condiţii speciale.
Astfel, prezenţa pereţilor etanşi impune instalarea mai multor staţii independente pentru producerea
frigului artificial. Din aceste motive, pentru răcirea aerului se folosesc baterii de răcire (schimbătoare
de căldură).

Coala

2
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.1 Calculul capacității camerei frigorifice

Capacitatea camerei de păstrare a încărcăturii în tone se determină din formula:

Gcam  Fcon  gv  hîn  (1.1)
unde:
Fcon – suprafaţa constructivă a camerei, m2;
Fcon  L  B  6 12  72m 2 (1.2)
gv – indicele de încărcătură pentru 1 m din volumul de încărcătură a camerei, t/m (Anexa 1) [1];
3 3

g v  0.5 t
m3
hîn – înălţimea stivei cu încărcătură, m, pentru camerele cu răcitoare de aer suspendate se poate
acceptahîn    m .
Admitem hîn     m.
β - randamentul de utilizare a suprafeţei constructive a camerei, depinde de suprafaţa camerei.
Din [1] pag. 6 avem:   
Gcam  72  0.5  5  0.725  130t (1.3)

2.2 Determinarea grosimii izolaţiei termice

În calitate de material pentru izolaţia termică din date inițiale avem spumă de polistiren.
Calculul se va efectua conform formulei de calcul [1]:
1 1  1
 iz  iz  [ (   i  )]; (1.4)
k0  ex i in
unde:  iz - grosimea izolaţiei termice;
iz - coeficientul conductibilităţii termice a materialului,
pentru spumă de polistiren: iz =0,05 W / (m  K );
 ex - coeficientul convecţiei termice prin perete din exteriorul lui;
 in - coeficientul convecţiei termice prin perete din interiorul lui;
1
ko – coeficientul recomandat de transfer de căldură, W/(m2K),  R0 ;
k0
După determinarea grosimii izolaţiei vom determina valoarea reală a coeficientului de transfer
de căldură după relaţia [1]:
1
kreal  ; [ 𝑊 ] (1.5)
1 n
  1 𝑚2 ∙𝐾
  i  iz 
 ex i 1 i iz  in

Coala

3
Mod Coala N. Document Semnat Data
 a) Pereţi exteriori:

Tabelul 2.1 Construcția peretului exterior

Coef. transferului de
Denumirea stratului caldura.
Constructia Grosimea
λi,
peretelui i, m
W/(m∙K)
1–tencuială pe rabiţ din 0,02 0,98
Perete exterior mortar de ciment
din beton 2–izolaţie termică din spumă ? 0,05
de polistiren
3–barieră de vapori din 2 0,0004 0,30
straturi de hidroizol pe mastic
din bitum
4–perete exterior din 0,120 0,81
cărămidă

Valorile coeficienților R0,  ex ,  in , se determină din [1] (daca pentru unele temperaturi valoarea nu
este indicată vom face interpolare):

m K2
W W
R0 =
1
=2,3 ;  ex  23 2
;  in  9 2 ;
k0 W m *K m *K
  1 i 1 
 iz  iz   R0      
   ex i  in  
  1 0, 02 0, 0004 0,12 1  
 0, 05   2.3          0,098 m;
  23 0,98 0,3 0.81 9 
Rotungim valoarea obţinută a izolaţiei multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :  iz =0.1 m.

Calculul valorii reale a a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:

1 W
kr   0, 43 2 ;
1 0, 02 0, 0004 0,12 1 0,1
     m  K
23 0,98 0,3 0,81 9 0, 05

Coala

4
Mod Coala N. Document Semnat Data
 b) Peretele interior ce desparte camera frigorifică de coridor:

Tabelul 2.2 Construcția peretelui cameră-camere nerăcite (neîncalzite)

Coef. transferului
Denumirea stratului de caldura.
Grosimea
Constructia peretelui λi,
i, m
W/(m∙K)

1 – beton 0,14 2,04

Perete interior
2–barieră de vapori din
două straturi de
hidroizol pe mastic din 0,0004 0,30
bitum

3–izolaţie termică din

spumă de polistiren ? 0,05

4–tencuială pe rabiţ din

0,02 0,98
mortar de ciment

Valorile coeficienților R0,  ex ,  in , se determină din [1]:

m2  K W W
R0  2,4 ;  ex  8 2 ;  in  9 2 ;
W m K m K
  1 i 1 
 iz  iz   R0      
   ex i  in  
  1 0,14 0, 0004 0, 02 1  
 0, 05   2, 4          0,1 m;
  8 2, 04 0,3 0,98 9 

Rotungim valoarea obţinută a izolaţiei multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :  iz =0.1m.

Calculul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:

1 W
kr   0, 417 2 ;
1 0,14 0, 0004 0, 02 1 0,1
     m  K
8 2, 04 0,3 0,98 9 0, 05

Coala

5
Mod Coala N. Document Semnat Data
 c) Peretele dintre camere:
Tabelul 2.3 Construcția peretelui dintre camere

Coef. transferului de
Denumirea stratului caldura.
Grosimea
Constructia peretelui λi,
i, m
W/(m∙K)

1 – piatră 0,16 1,28

Perete interior
2–barieră de vapori din
două straturi de hidroizol
0,0004 0,30
pe mastic din bitum

3–izolaţie termică din

spumă de polistiren ? 0,05

4–tencuială pe rabiţ din

0,02 0,98
mortar de ciment

Valorile coeficienților R0,  ex ,  in , se determină din [1]:

m2  K W W
R0  2, 2 ;  ex  9 2 ;  in  9 2 ;
W m K m K
  1 i 1 
 iz  iz   R0      
   ex i  in  
  1 0,16 0, 0004 0, 02 1  
 0, 05   2, 2          0,091 m;
  9 1, 28 0,3 0,98 9 
Rotungim valoarea obţinută a izolaţiei multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :  iz =0,1m.
Calculul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:
1 W
kr   0, 422 2 ;
1 0,16 0, 0004 0, 02 1 0,1
     m  K
9 1, 28 0,3 0,98 9 0, 05

Coala

6
Mod Coala N. Document Semnat Data
 d) Pereţi interiori ce servesc ca tavan fara pod:
Tabelul 2.4 Construcția tavanului

Coef. transferului
Constructia Denumirea stratului Grosimea i, de caldura.
peretelui m λi,
W/(m∙K)
1–Hidroizolaţie din 5 straturi de
hidrozol pe mastic din bitum 0,012 0,03

2–Strat de beton pe rabiţ 0,040 1,86

3–Bariera de vapori ( un strat de
0,001 0,15
pergamină)
4– Izolație din spumă de 0,05
polistiren
5–Beton 0,175 2,04

Valorile coeficienților R0,  ex ,  in , se determină din [1]:

m2  K W W
R0  2, 7 ;  ex  23 2 ;  in  9 2 ;
W m K m K
  1  1 
 iz  iz   R0     i    
   ex i  in  
  1 0,012 0,04 0,001 0,175 1  
 0,05  2,7           0.1m;
  23 0,03 1,86 0,15 2,04 9 
Rotungim valoarea obţinută a izolaţiei multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :  iz =0.1 m.
Calculul valorii reale a rezistenţei termice a peretelui izolat:
1 W
kr   0,37 2 ;
1 0, 012 0, 04 0, 001 0,175 1 0,1
      m  K
23 0, 03 1,86 0,15 2, 04 9 0, 05

Coala

7
Mod Coala N. Document Semnat Data
 e) Podeaua

Deoarece temperature din camera este mai sus de -4 °C atunci podeaua v-a fi termoizolată pe
perimetrul pereților exterior cu o fîșie de izolație termică cu lățimea de 1.5 m și cu rezistența termică
egală cu rezistența termică a pereților exterior.

Tabelul 2.5 Construcția podelei

Coef. transferului
Constructia Denumirea stratului Grosimea i, de caldura.
peretelui m λi,
W/(m∙K)
1–strat din beton greu
Pardoseală 0,1 1,86

2–strat din beton armat

0,08 0,043
3–barieră de vapori din un
strat de pergamină 0,0001 0,15

4–izolaţie termică din spumă

de polistiren ? 0,05

5 – mortar din ciment şi nisip

0,025 0,98

Valorile coeficienților R0,  ex ,  in , se determină din [1]:

m2  K W W
R0  2,3 ;  ex   2 ;  in  9 2 ;
W m K m K
  1  1 
 iz  iz   R0     i    
   ex i  in  
  1 0,1 0,08 0,0001 0,025 1  
 0,05   2,3          0.012m;
   1,86 0,043 0,15 0,98 9  
Rotungim valoarea obţinută a izolaţiei multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :  iz =0.02 m.
Calculul valorii reale a rezistenţei termice a peretelui izolat:

1 W
kr   0, 408 2 ;
1 0,1 0, 08 0, 0001 0, 025 1 0, 02
      m  K
 1,86 0, 043 0,15 0,98 9 0, 05

Coala

8
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.3 Determinarea fluxurilor de căldură din camera frigorifică

La determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra compresorului sunt
luate în consideraţie următoarele fluxuri de căldură:
Q 1- prin pereţii încăperii din mediul ambiant;
Q2 - de la tratarea termică a produselor;
Q3 - de la ventilarea încăperii;
Q4 - de la diferite surse la exploatarea camerei;
Q5 - de la respiraţia fructelor şi legumelor.

Fig. 3.1 Planul camerei frigorifice

Coala

9
Mod Coala N. Document Semnat Data
 3.1 Determinăm fluxurile de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant
Q1, [1] :

Q1= Q1T +Q1S

Unde:
Q1T - fluxul de căldură din cauza diferenţei de temperaturi de ambele părţi ale peretelui, kW;
Q1S - fluxul de căldură din cauza absorbirii căldurii radiaţiei solare de către suprafaţa
exterioară a pereţilor, kW.
Calculul fluxului de căldură Q1 cauzat de diferenţa de temperatură dintre mediul exterior şi cameră:

Q1T  k  F  (tex  tc ) ; Q1S  k  F  tS ;

k-Coeficientul de transfer de caldură (din calculul izolației termice efectuat anterior).

F-suprafața peretelui din camera dată.
tex -temperatura de calcul a aerului exterior, ˚C.
tc -temperatura aerului din cameră, ˚C.
tS -surplusul de difirență de temperatură cauzat de radiația solară, ˚C.
Determinăm grosimea peretelui:

- exterior (Est și Sud), (fig.1.1):

𝛿𝑖 = 0,02 + 0,0004 + 0,12 + 0,1 = 0,24 𝑚;

- dintre camera și coridor (West), (fig. 1.1):
𝛿𝑖 = 0,14 + 0,0004 + 0,02 + 0,1 = 0,26 𝑚;
- dintre camere (Nord), (fig. 1.1):

𝛿𝑖 = 0,16 + 0,0004 + 0,02 + 0,1 = 0,28 𝑚

Determinăm lungimea și suprafața peretelui:

- West și peretele opus Est (fig. 1.1):
𝐿 = 6 + 0,28⁄2 + 0,24 = 6,38 𝑚;
ℎ = 6 + 0,012 + 0,04 + 0,001 + 0,175 + 0,1 = 6,33𝑚;
𝐹 = 𝐿 ∙ ℎ = 6,38 ∙ 6,33 = 40,38 𝑚2
- exterior, Sud și peretele opus Nord (fig. 1.1):
𝐿 = 12 + 0,26⁄2 + 0,24 = 12,38 𝑚
𝐹 = 𝐿 ∙ ℎ = 12,38 ∙ 6,33 = 78,36 𝑚2

Determinăm fluxul de caldură prin pereți:

- exterior, Est (fig. 1.1):
𝑄1𝑇 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡 = 0,43 ∙ 40,38 ∙ (27 − 2) = 434 𝑊;
- exterior, Sud (fig. 1.1):
𝑄1𝑇 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡 = 0,43 ∙ 78,36 ∙ (27 − 2) = 842,4 𝑊;

Coala

10
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - dintre cameră și coridor, West (fig.1.1):
𝑄1𝑇 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡 = 0,417 ∙ 40,38 ∙ (27 − 2) ∙ 0,7 = 294,6 𝑊;
- dintre camerele frigorifice, Nord (fig.1.1):
𝑄1𝑇 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡 = 0,422 ∙ 78,36 ∙ (6 − 2) = 132,3 𝑊;

Calculul suprafeței tavanului:

𝐹 = 𝐿 ∙ 𝑙 = 6,38 ∙ 12,38 = 79𝑚2

Determinăm fluxul de căldură prin tavan:

𝑄 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡 = 0,37 ∙ 79 ∙ (27 − 2) = 730,75 𝑊

Determinăm fluxul de caldură din cauza absorbirii căldurii radiației solare:

- exterior, Sud (fig. 1.1):
𝑄1𝑆 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡𝑠 = 0,43 ∙ 78,36 ∙ 9,1 = 306,62 𝑊
- exterior, Est (fig. 1.1):
𝑄1𝑆 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡𝑠 = 0,43 ∙ 40,38 ∙ 11,0 = 191 𝑊
- tavan:
𝑄1𝑆 = 𝑘 ∙ 𝐹 ∙ ∆𝑡𝑠 = 0,37 ∙ 79 ∙ 14,9 = 435,5 𝑊

𝑄1𝑆 = 306,62 + 191 + 435,5 = 933,12 𝑊

Fig. 3.2 Divizarea supreafeței podelei a camerei în zone

Coala

11
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Calculul suprafeței pardoselei:
- Zona I: 𝐹 = 2 ∙ 12 + 2 ∙ 6 = 36 𝑚2;
- Zona II: 𝐹 = 2 ∙ 10 + 2 ∙ 2 = 24 𝑚2;
- Zona III: 𝐹 = 2 ∙ 8 = 16 𝑚2 .

Calculul fluxului de căldură prin pardoseala neincălzită a camerei, [1] :

Q1Tp  m  (tex  tc )  1 ki  Fi ;
4

m – coeficientul care depinde de calitatea izolaţiei podelei, [1] :

1
m ;

1  1, 25   i
i
1
𝑚= = 0,255
0,1 0,08 0,0001 0,025 0,02
1 + 1,25 ∙ (1,86 + 0,043 + + 0,98 + )
0,15 0,05
4

𝑄1𝑇𝑝 = 𝑚 ∙ (𝑡𝑒𝑥 − 𝑡𝑐 ) ∙ ∑ 𝑘𝑖 ∙ 𝐹𝑖 = 0,255 ∙ (27 − 2) ∙ (0,47 ∙ 36 + 0,23 ∙ 24 + 0,12 ∙ 16) =

1

= 155,3 𝑊
𝑄1𝑇 = 434 + 842,4 + 294,6 + 132,3 + 730,75 + 155,3 = 2589,35 𝑊

Q1 = Q1S + Q1T = 933,12 + 2589,35 = 3522,47 W

3.2 Calculul fluxului de căldură Q2 cauzat de la tratarea termică a produselor
păstrate:
Fluxul de căldură de la tratarea termică se determină din formula:
Q2  Q2 pr  Q2 am ,
unde: Q2pr – consumul de frig pentru tratarea termică a produselor, W;
Q2am – consumul de frig pentru răcirea ambalajului, W;
Fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor Q2pr (W) se determină din formula:
G pr   i1  i2   103
Q2 pr 
24  3,6
unde: Gpr – cantitatea de produse primite timp de o zi, t/d;
G pr  11% 130tone  0.11130  14.3tone
i1,i2 – entalpia produsului respectiv înainte şi după tratarea termică (vezi anexa 6), kJ/kg.
t1=10 °C i1=47,7 kJ/kg;
t2=2 °C i2=25,2 kJ/kg.

Coala

12
Mod Coala N. Document Semnat Data
 G pr   i1  i2  103 14.3   47.7  25.2  103
Q2 pr    3723.9W
24  3, 6 24  3.6
Produsul este tratat termic în ambalaj confecționat din carton, luăm în consideraţie şi consumul
de frig pentru răcirea ambalajului– Q2am, W:

Gam  cam  tam 103

Q2 am  ,
24  3, 6
unde: Gam – masa ambalajului primit in 24 ore;
cam – capacitatea termică specifică a ambalajului, kJ/(kg·K);
Δtam – diferenţa dintre temperaturile ambalajului până şi după tratarea termică, oC.
Masa ambalajului şi capacitatea lui termică specifică se acceptă în corespundere cu Anexa 7.
Gam=10%*Gpr=0,1*14,3=1,43 tone;
cam=1,67 kJ/(kg*K)

1.43 1.67  8 103

Q2 am   221.12W
24  3,6
Q2  3723.9  221.12  3945W

3.3 Calculul fluxului de căldură Q3 cauzat de la ventilarea camerelor:

Calculul fluxului de căldură Q3 cauzat de la ventilarea camerei :
𝑉𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟 ∙ 𝑎 ∙ 𝜌𝑐 ∙ (𝑖𝑒𝑥 − 𝑖𝑐 )
𝑄3 =
86,4
unde: Vconstr – volumul constructiv a camerelor, m3
a – multiplicitatea schimbării aerului din încăpere timp de 24 ore, a=3...4;
ρc – densitatea aerului din camera, 𝜌𝑐 =1,239kg/m 3
iex – entalpia aerului din exterior;
ic – entalpia aerului din cameră.
Din [1] avem:

 o
pentru tin=3 C entalpia aerului este hin= 8,6 kJ/kg;
 pentru tex=28 oC entalpia aerului este hex= 64,8 kJ/kg;

Volumul camerei este: 𝑉𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟 = 6 ∙ 12 ∙ 6 = 432𝑚3

Fluxul de căldură Q3 este:

432  3 1.239   64.38  8.6 
Q3   1036.6W
86.4

Coala

13
Mod Coala N. Document Semnat Data
 3.4 Calculul fluxului de căldură Q4 cauzat de diferite surse la exploatarea
camerelor:
a) de la iluminarea electrică Q'4 :
Q41  q4' * F
q'4- norma de iluminare, W/m2;
pentru incăperile, depozitelor mari: q'4 = 2.3 W/m 2 ;
F-suprafata incaperii, m 2 .
F=72 m 2 .
Q41  2.3  72  165.6W ;
b) de la motoarele electrice 𝑄42 , W:
- motorul electric se află în încăpere; Q42   Nm.e  3000W
c) de la oamenii ce lucrează în încăpere 𝑄43 :
𝑄43 =350· n
Unde: n - numărul de oamenii ce lucrează în încăpere (n=2).
Q43  350  2  700W ;
d) prin uşile camerelor Q44 , W:
Q44  q4IV  F ,
IV
unde: q 4 – fluxul specific de căldură prim uşi, raportat la 1 m2 al camerei, W/m2 (vezi tab.4) [1];
F – suprafaţa camerei, m2.
9,3
𝑄44 = 3,6 ∙ 6 ∙ 72 = 1116 𝑊;
Fluxul de caldura total de la surse, Q4:
Q4total  Q41  Q42  Q43  Q44  165.6  3000  700  1116  4981.6W ;

3.5 Sarcina sumară asupra utilajului din camera frigorifică o determinăm din
formula:

Qut  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5  3522.47  3945  1036.6  4981.6  0  13485.6W ;

3.6 Sarcina sumară asupra compresorului maşinii frigorifice o determinăm din

formula:

Qcm  Q1  Q2  Q3  (0,5...0, 75)Q4  Q5 

 3522.47  3945  1036.6  0.6  4981.6  0  11493W ;

Coala

14
Mod Coala N. Document Semnat Data
 3.7 Determinăm puterea frigorifică a compresoarelor din fomula [1] :
𝜌 ∙ 𝑄𝑐𝑚
𝑄0 =
𝑏
Unde: Q0-puterea frigorifică necesară a compresoarelor;
ρ-coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu racier directă
ρ=1,05……1,07
b-coeficientul timpului de lucru, b=0,75…..0,9
Q-sarcina din calculul fluxurilor de căldură.
1,06 ∙ 11493
𝑄0 = = 14332,4𝑊;
0,85
2.4 Determinarea regimului de lucru al instalaţiei frigorifice :

4.1. Determinarea temperaturii de vaporizare:

Selectăm temperatura de vaporizare, [1]:
to = tc-(5...10); Admitem t0=2-7=-5 °C.
4.2. Determinarea temperaturii de condensare:
Condensatoarele răcite cu aer:

tcd  ta 2  8 12 C  37  10  47C [1]

ta2=ta1+∆ta=32+5=37 ˚C
unde: ta1-temperatura aerului la intrare ta1=32° C ;
∆ta= 4 6C -încălzirea aerului în condensator;
4.3. Temperatura de aspiraţie pentru maşină frigorifică care lucrează pe freoni:
tas  t1  to  15...30 oC  5  25  20 oC

2.5 Calculul termic

Date iniţiale:
- temperatura de vaporizare: to = -5° C;
- temperatura de condensare: tc = 47 ° C;
- temperatura de aspirație: tas = 20 ° C;
- puterea frigorifică : Q0=14,4 kW;
-Agentul de lucru: R22.
Construim ciclul în diagrama lgP-h:

Coala

15
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig. 5.1 Ciclul în diagrama lgP-h

Temperatura agentului frigorific la intrarea în ventilul de laminare se determină din bilanţul termic al
schimbătorului de căldură regenerativ (fig. 2.5):
i1  i6  i3  i4

de unde:
i4  i3  i6  i1  259  404  421  242 kJ
kg
Din diagrama obținem temperatura agentului la intrare în ventilul de laminare:
t4  34 oC

Coala

16
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Citim datele din diagramă și le introducem în următorul tabel:
Tabelul 5.1 Caracteristicile ciclului
1 2 3 4 5 6
t,0C 20 96,2 47 34 -5 -5

P, MPa 0,42 1,81 1,81 1,81 0,42 0,42

h, kj 421 463 259 242 242 404

kg
3
v, m 0,062 0,016 - - 0,016 0,055
s

În calcul determinăm următorii parametri:

1) Calculul puterii frigorifice specifice masice:
𝑘𝐽
𝑞0 = ℎ6 − ℎ5 = 404 − 242 = 162 ;
𝑘𝑔

2) Lucru mecanic specific de comprimare:

𝑘𝐽
𝑙0 = ℎ2 − ℎ1 = 463 − 421 = 42 ;
𝑘𝑔
3) Puterea frigorifică specifică volumică:
𝑞𝑜 162 𝑘𝐽
𝑞𝑣 = = = 2612,9 3 ;
𝑣1 0,062 𝑚

4) Sarcina termică specifică a condensatorului, kJ/kg,

- în cazul utilizării schimbătorului de căldură:
𝑘𝐽
𝑞𝑐 = ℎ2 − ℎ3 = 463 − 259 = 204 ;
𝑘𝑔

- dacă schimbătorul de căldură nu e folosit:

𝑘𝐽
𝑞𝑐 = ℎ2 − ℎ4 = 463 − 242 = 221 ;
𝑘𝑔

5) Debitul masic de agent frigorific aspirat în compresor:

𝑄0 14,4 𝑘𝑔
𝑀= = = 0,088 ;
𝑞0 162 𝑠
6) Debitul volumic de agent aspirat în compresor, m 3 /s:
𝑚3
𝑉 = 𝑀 ∙ 𝑣1 = 0,088 ∙ 0,062 = 0,0054 ;
𝑠

Coala

17
Mod Coala N. Document Semnat Data
 7) Cunoscînd:
 puterea frigorifică Q0=14,4 kW;
 temperatura mediului ambiant tex=27 °C;
 temperatura de vaporizare t0=-5.

Selectăm un agregat frigorific Bitzer de tipul LH104/4DC-7.2 ce are urmatoarele caracteristici:

 Puterea frigorifica: Q0=16,9 kW la t0=-5 ˚C și tex=27 ˚C;
 Puterea consumată : P=5,5 kW ;
 Debitul de aer al condensatorului : V=4600 m3/h ;
 Cantitatea de agent necesară : m=16,3 kg ;
 Greutatea: 200 kg;
 Dimensiuni (L*l*h): 1140*920*723 mm;
 Diametrul țevilor:
- aspiratie: 28 mm;
- refulare: 16 mm.

Fig. 5.2 Agregatul frigorific LH104/4DC-7.2

Coala

18
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2.6 Selectarea dispozitivului de răcire
Determinăm aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer [1]:
Qut
Fra  ,
k  t
unde: k – coeficientul de transfer de căldură a răcitorului de aer, acceptăm k=(13…17)W/(m2K);
Δt – diferenţa dintre temperaturile din camera frigorifică şi de vaporizare,
Acceptăm:
Δt=(4...6) oC pentru camerele unde se păstrează ouă şi fructe şi legume în stare proaspătă;
Δt=(7...10) oC pentru celelalte produse.
Qut 13485.6
Fra    105.8m2
k  t 15  8.5
Debitul de aer rece:
Qut
Vra 
 aer i
unde: ρaer – densitatea aerului la ieşirea din răcitorul de aer; valorile lui ρaer constituie la 0 oC – 1,293
kg/m3; la minus 10 oC – 1,342 kg/m3; la minus 20 oC – 1,396 kg/m3 şi la minus 30 oC
– 1,453 kg/m3.
Δi – diferenţa dintre entalpiile aerului la intrarea şi ieşirea din răcitorul de aer; in intervalul
de umidităţi relative a aerului 80…100 % constituie 2,5...3,5 kJ/kg.
Qut 13485.6 3 3
Vra    3.47 m  12515.6 m
 aer i 1.293  3000 s h
Cunoscând aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer şi debitul de aer rece, selectăm
din cataloagele firmelor producătoare răcitoarele de aer respective.
Alegem condensatorul ale firmei Guentner din [4] de tipul GHN 066C/110 cu următoarele
caracteristici :
 Lungimea L: 1900 mm;
 Latimea l: 1945 mm;
 Inaltimea h: 510 mm;
 Nr. ventilatoarelor: 1;
 Debitul de aer: 8610 m3/h;
 Puterea: 13.1 kW pentru t0=-8°C;
 Suprafața transferului de căldură: 58,7 m2
Diametrul racordurilor de conectare :
-la intrarea agentului frigorific : 22 mm ;
-la iesirea agentuluin frigorific : 54 mm .

Coala

19
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig. 6.1 Racitor de aer de tipul GHN 066C/110

Coala

20
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Concluzie:
Realizînd acest proiect am fost familiarizați cu noțiunile de baza ale proiectării unei camere
frigorifice. Am efectuat calculul grosimii izolației, am recalculat coeficientul global de transfer de
caldură. Am determinat pierderile de căldură care vor fi asigurate de agregatul frigorific selectat.

Coala

21
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Bibliografia:
1. Pisarenco V., Balan E., Cartofeanu V., –„ Tehnica frigorifică. Îndrumar la proiectul de an.” , UTM,
Chişinău, 2009;
2. Cartea Bitzer;
3. Cartea Guntner.

Coala

22
Mod Coala N. Document Semnat Data