Geto-dacii

Dacii locuiau în zona muntoasă de la râul Mureș până în partea superioară

a Dunării , iar geții stăpâneau partea de la Cazane până la vărsarea acesteia în

Marea Neagră.

Îmbrăcămintea lor era asemănătoare cu cea a țăranilor români din zilele noastre.

Erau bărboși, cu plete mari, purtau pantaloni lungi îndoiți la glezne, tunică scurtă cu

mâneci, fiind acoperiți pe cap cu o căciulă conică iar în picioare aveau opinci.

Femeile îmbrăcau o cămașa plisată la gât și pe piept, cu mâneci scurte, conservată

astăzi sub numele de ie.

Dacii erau organizați în state și aveau cetăți numite dava. Îmbrăcămintea era făcută

din lână de oaie și din cânepă. Dacă la șes locuințele erau făcute din nuiele împletite

pe pari și zidite cu pământ, la deal și la munte ele erau făcute din lemn, folosindu-se

bârnele încheiate

Ocupațiile principale erau agricultura în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie,

creșterea vitelor și oilor și cunoșteau apicultura; caii erau folosiți mai ales ca animale

de povară, dar caii crescuți de daci aveau și faima de a fi foarte buni în război. Ei

făceau comerț cu cetățile grecești care, pe atunci, se aflau pe țărmul Mării Negre.

De asemenea extrăgeau aur și argint din minele din Transilvania și aveau un comerț

înfloritor cu exteriorul, constatabil și prin numărul mare de monede grecești si romane

descoperite.
Geto-daca este o limbă indo-europeană, aparținând limbilor tracice și fiind astfel
înrudită cu limba ilirilor.