ARHIMEDE: Principiu: un corp cufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forta egala cu greutatea

volumului de lichid dezlocuit de corp. Principiul lui arhimede este o consecinta a repartitiei presiunilor hidrostatice
pe corp si se poate demonstra ca relatiile stabilite pentru calculul fortelor de presiune pe suprafata de forma
oarecare. Plutirea corpului: -un corp pluteste daca fiind lasat liber intrun lichid acesta se cufunda partial. (Fa!+G!=0
; Fa!=forta arhimedica ; G=greutatea corpului; ρ g V=G ; ρ g w=G) ; -plan de plutire = planul suprafetei libere ; -linie
de plutire = intersectia planului de plutire si suprafata laterala a plutitorului ; -arie de plutire = partea din planul de
plutire situata in int liniei de plutire ; -axa longitudinala a planului = axa care trece prin centrul de greutate al ariei
de plutire si in jurul ei se produc micile oscilatii ; -axa verticala a plutitorului = axa care trece prin centrul de
greutate al ariei plutitorului ; -carena = partea din plutitor situata sub linia de plutire ; -pescaj = distanta pe
verticala de la planul de plutire pana la punctul inferior al carenei ; Ecuatia de continuitate -repr. expresia
matematica a principiului conservarii cant. de fluid intr un volum de control precizat in domeniul de miscare a
fluidului (V’=dxdydz ; m’= ρV’) ; -expresia in forma matematica are proprietatea – cant. de fluid care intra in V’ -
cant de fluid care iese din V’ este egal cu variatia cant. de fluid din V’,totul in intervalul de timp elementar t’ ;
FORME PARTICULARE ALE EX DE CONTINUITATE -pentru miscare permanenta: triunghi invers *( ρ u!)=0 ; -pt
modelul de fluid incompresibil ρ=ct , ρ’/ρt+ρ triunghi pus invers u!=0 -> (ux’/x’)+(uy’/y’)+(uz’/z’)=0
Miscare fluidelor : Elementele miscarii: -traiectoria particulei fluide= drumul urmat de un pct caract. al particulei
fluide ; -linia de curent= linia tangenta la un moment dat la vitezele locale ale unor particule fluide diferite (daca
vitezele locale nu depind de timp aspectul liniilor de curent este identic cu cel al traiectoriei particulei fluide) ; -linia
trasoare=linia tangenta la vitezele locale ale particulelor fluide care au trecut la un moment dat printr un acelasi
pct din fluid (daca miscarea nu depinde de aspectul liniilor de curent ,liniilor trasoare si traiectorie este acelasi in
orice moment) ; -tub de curent= suprafata generata de liniile de curent care se sprijina pe o curba inchisa (daca in
int tubului se inchide o suprafata elementara A’ ,tubul de curent se numeste tub de curent elementar) ; -fir de
curent= insiruirea continua de particule continuta de tubul elementar de curent ; -curent de fluid= fluidul continut
intrun tub de curent .Cant. de fluid din tubul de curent repr. suma firelor de curent ; -debit de fluid= cant. de fluid
care trece prin sectiunea A’ a unui tub de curent in unitatea de timp.
DEBITE: 1) debit volumic (Q) Q’=u! n! A’=ucosteta A’ ; pt sectiunea vie teta=0, Q’=uA’ ; 2)debit prin curentul de
fluid : Q=int pe A din uA’ [Q]si = m3/s ; 3)debit masic = masa care trece printro sectiune in unitatea de timp : Qm= ρ
Q=int pe A din Q’m=int pe A ρ u A’ , Q’m= ρ Q= ρ u A’ ; -pierdere de sarcina= energia disipata de unitatea de
greutate de fluid in unitatea de timp de un fluid care se deplaseaza intrun volum de control situat intre 2 sectiuni ;
disipare de energie=cedarea unei parti din sist. catre exterior in cazul pierderii de sarcina disiparea energiei se
produce din cauza lucrului mecanic al fortelor interne de vascozitate. Ep=mgh/mg = h : energie potentiala raporata
la greutate ; -perimetru udat(R)=portiunea din sectiunea ariei vii pe care fluidul vine in contact cu peretele solid al
acestei sectiuni. Clasificarea miscarii se realizeaza in functie de diferitele marimi care influenteaza curgerea
1)in functie de timp: -miscari permanente ,,stationare,, d/dt=0 ; -miscari nepermanente d/dt diferit de 0 ; 2)variatia
in spatiu: a)miscari paralele, miscari neparalele ; b)miscari uniforme-o miscare paralela la care viteza ramane
constanta in lungul fiecarei linii de curent, miscari uniforma la care viteza e aceeasi pe toate liniile de curent ; -
miscari neuniforme-care nu indeplinesc conditiile de misc uniforma ; 3)dupa conditiile de contur: -miscari sub
presiune; -miscari cu suprafata libera,numai lichide; -miscari libere. ; 5)dupa posibilitatea aplicarii modelelor
matematice pt determinarea marimilor caract de miscari: -miscari tridimensionale; -miscari 2d –plane,axial
simetrice ; -miscari unidimensionale-cu simetrie sferica ;-modelul curentului unidimensional de fluidv=Q/A ;
6)dpdv al structurii fizice a miscari: -laminar (are un aspect ordonat ,filiform ,firele de curent isi pastreaza
individualitatea,acest aspect al miscarii se pastreaza pt valori Reynolds mai mici decat o valoare critica) ; -turbulent
; -tranzitoriu. ; HIDRSTATICA (repausul fluidelor) -studiaza fluidele in repaus si interactiunea dintre ele pm!=efort
unitar mediu=deltaF/deltaA ; Prop efortului unitar la fluidele in repaus: 1)eforturile unitare sunt eforturi de
compresiune.Datorita coliziunii lor reduse fluidele nu preiau eforturile de întindere.
2)Existenta eforturilor tangentiale miscare datorita proprietatilor de fluiditate ceea ce contrazice ipoteza initiala. ;
3)Întrun punct în fluidele în repausul fortul unitar are aceeasi valoare indiferent de orientarea
PRESIUNEA HIDROSTATICA: Presiunea hidrostatica este o marime scalara ce caracterizeaza starea de solicitare
izotropia intrun fluid in repaus: [p]=[F]/[s] ; SCARI PT EXPRIMAREA PRESIUNII si UM: p(ABS)=p(MAN)+pat(ABS)-
>p(MAN)=p(ABS)-pat(ABS) ; -daca p abs>p atm -> suprapriune ; -daca p abs<p at ->vaccum/depresiune p(vac)=-
p(man)=p at(ABS)-p(ABS) ; 1at=atmosfera fizica=10^4 kg f/m^2=1kg f/cm^2 ; 1kg f=9,81N=10N ;
1At=1.0325*10^5=1.033kg f/cm^2 ; 1tor(mmcolHg)=133,33Pa ; p atm=760torr
Metode de studiu in hidraulica si mec fluidelor: Teoretica: -model matematic al fen hidraulice-)model de fluid
(mediu fluid,particule fluide)-)modele splificate: ρ=ct=incompresibil, μ =0=prefect -analiza dimensionala
,Similitudinea hidraulica-)experimentala-)model fizic -)met modelarii hidraulice-)ecuatii algebrice ,diferentiale:a)cu
derivate ordinare,in hidraulica,b)cu derivate partiale:mec fluidelor
-model matematic reprezinta prezentarea relatiilor intre mar fizice in cadrul unui fenomen sub forma unor relatii
matematice pe care le numim ecuatii. Notiuni de analiza dimensionala si similitudine hidraulica: -Analiza
dimensionala studiaza structura relatiilor dintre marimile fizice si modul în care acestea sunt construite pentru a
descrie un un fenomen fizic sub forma unui model matematic
-Teorema 1 relatii între marimi fizice în cadrul unui fenomen poate fi redusa la o relatie între numere daca este
omogena din puncte de vedere dimensionale în raport cu un sistem coerent de marimi fundamentale ; -Teorema 2
pentru ca o relatie între marimi fizice omogena dimensionala unitati de masura sa nu îsi schimba forma la
schimbarea sistemului de unitati de masura este necesar ca dimensiunile marimilor fizice derivate sa fie exprimat
ca produse de puteri ale dimensiunilor marimilor fundamentale în ambele sisteme de unitati de masura
-Teorema 3 =TEOREMA VAUCHY-BUCKINGHAM=relatii între n marimi fizice care descriu un fenomen fizic
respectarea primelor doua teoreme de analiza dimensionala poate fi redusa la o relatie între n-k complex a
adimensionale daca se înlocuieste sistemul de unitati de masura cu un sistem format din k marimi fizice
considerate unitati fundamentale alese din cele n. ; SIMILITUDINE Hidraulica - n=natura,M=model ; -2 modele M si
N Sunt similare daca fac parte din aceeasi clasa de fenomene fizice si daca între marimile fizice omologi exista
relatii de proportionalitate : -Teorema 1:la fenomene M si N Similare complexele adi mancinella corespunzatoare
marimilor fizice omologi sunt identice ; -Teorema 2:la fenomene M si N Pot fi considerate similare daca fac parte
din aceea?i clasa de fenomene fizice daca complexele a dimensionale corespunzatoare marimilor fizice
determinate sunt identice atât în M cat si in N. ; MODEL DE FLUID: Hidraulica studiaza repausul si miscarea
fluidelor precum si interactiunea lor cu alte corpuri cu care vin in contact. Fluidele sunt corpuri caracterizate prin
aceea ca nu opun rezistente considerabile la deformare->fluiditate -fluide:lichide,gaze,plasme ;
Prop fluidelor: 1)Fluiditate: fluidele sunt corpuri caracterizate prin aceea ca nu opun rezistente considerabile la
deformare. ; 2)masa specifica(densitate): pt fluide neomogene ρ m=m’/V’ ; modelul de fluid este considerat mediu
continuu format din particule elementare care umplu compact si complet domeniul ocupat de fluid; -particulele
sunt considerate sufiecient de mari in rap cu dimensiunile si distantele parcurse de molecule ,dar totodata
suficient de mici in raport cu dim domeniului pt a da posibilitateaaplicarii calcului diferential si integral ; 3)greutate
specifica(gama= γ) : γ =G/V ; γ M=dG/dV ; γ =ρ g < γ >si= n/m3 ; 4)variatia volumului(compresibilitate): a)var de
presiune (temp=ct), delta V=f(sp), delta V=Vfinal-Vinitial=-betaVi(pfin-p initial)=-beta Vi delta p, beta=coef de
compresibiliatate=1/(e*E), e-coef de elasticitate, -modelul de fluid incompresibil , delta V/Vin=-1/E delta p->delta
V/vi *E=-delta p, sigma=F/S=E * epsilon=E delta l/l0 ; c=celeritate=viteza de propagare a undei elastice in mediul
fluid ; Gaze: -sunt mult mai compresibile decat lichidele in plus prezinta proprietatea de expansibilitate
-pt gaze prefecte exista 2 tipuri de relatii: 1)ec de stare fizica pv=niu RT ; 2) ec de transformare
pv la n=ct ; 5)adeziunea fluidelor la suprafete solide: -fluidele adera la suprafete solide cu care vin in contact astfel
la suprafata solida se formeaza un strat subtire de particule care iau viteza suprafetei ,aceasta conditie s.n conditia
de viteza relativa nula la peretele solid: U rel=Uperete-Vperete= 0 ; -este o conditie la limita pt formarea distributilor de
viteze in fluidele in miscare ; 6)Vascozitate-prop fluidelor de a opune rezistenta la deformare ; -pt a mai descrie
vascozitatea fluidelor se mai introduce un coef de vascozitate cinematica ,niu=miu/ro ; -este coeficientrul de
difuzie moleculara a impulsului,acest coef reflecta modul in care se ia in calcul natura reala a vascozitatii:schimbul
de molecule intre particule de fluid alaturate care se deplaseaza cu viteze diferite
7)absorbtia si degajarea gazelor in lichid : -lichidele absorb gaze cu care vin in contact daca presiunea gazului creste
si le elibereaza daca presiunea scade,fenomenul depinde si de temperatura ; -in general fenomenul este descris de
legea lui henry:masa de gaz absorbita in lichid variaza direct prop cu presiunea gazului ,dar volumuk de gaz dizolvat
in lichid ramane aproximativ cv ; -absorbtia si degajarea gazelor in lichide este una dintre cauzele aparitiei
fenomenului de cavitatie ; CAVITATIA consta in aparitia in lichid a unor bule in care exista gaze degajate si vapori ai
lichidului ; -bulele apar in zone in care presiunea a scazut ; -in acelasi timp in zone in care presiunea creste bulele
se sparg violent fenomenul fiind insotit de un zgomot caracteristic ,iar in aoa de degajarea de oxigen monoatomic
puternic oxidand pt suprafete metalice ; 8)Tensiunea superficiala,fenomenul de capilaritate -fen de tensiune
superf este de natura moleculara si apare la suprafata de separare dintre un lichid si un gaz ; -la separarea intre 2
medii se creeaza o forta de coleziune necompensati din partea lichidului care este perpendiculara pe suprafata ; -
aceasta forta creeaza o energie potentiala superficiala proportionala cu marimea suprafetei:Eps=sigma S ; -aceasta
forma de energie potentiala explica tendinta suprafetei de separatie de a se contracta ; -FENOMENUL DE
CAPILARITATE consta in ridicarea sau coborarea nivelului lichidului in spatiu de dimensiuni mici , fenomenul apare
in apropierea suprafetelor solide zona in care se manifestea si efectul fortei de adeziune la perete.
STRAT LIMITA: -stratul limita este zona din curentul de fluid in care se resimte influenta frontierei domeniului: -
aceasta frontiera poate fi:-o suprafata solida ;-o zona de dinscontinuitate de viteza in fluid
-distingem 2 cat. de probleme: 1)problema externa-se identifica cu cazul in care exista cel putin o directie
perpendiculara pe directia de miscare in care dezvoltarea stratului limita nu este limitata prin prezenta altor
frontiere t~x/uinfinit ; niu=vascozitate cinematica ; niu~delta^2/t->t~delta^2/niu~x/uinfinit ->
delta^2/x^2~niu/(uinfinit x)~1/Rex ; Re=vl/niu =Reynolds ; delta/x~1/sqrt(Rex)->delta/x=A/sqrt(Rex)
Rex<Recrx
2)problema interna-dezv stratului limita este limitata pe intreg perimetrul dat pe o alta frontiera
-miscare in conducte,canale->calcul pierderilor de sarcina. In filmul laminar se petrece interactiunea dintre fluidul
din stratul limita si elementele care constiuie rugozitatea peretelui solid.
Forta de rezistenta la inainteare: -fenomenul de desprindere a stratului limita si de inversiume a curentului de
fluid apare cu precadere datorita aparitiei unui gradient de presiune pozitiv in sensul miscarii asa cum se intampla
cand suprafata langa care se deplaseaza fluidul se curbeaza
piFR=fi(k/d,1/Red)=Fr/(ro u infinit^2 d^2) ; Fr=fi(k/d;1/Red) ro uinfinit^2 d^2 ; paranteza e coef de rezistenta
Cr(Cp,Cx) ; problema interna
strat limita laminar intr o conducta ; ls=lungime de stabilizare=0,07pRed ; Re=v/D/niu ; v=Q/A ; ux=umax(1-
r^2/r0^2) ; v=umax/2