rgnpress.ro http://rgnpress.

ro/rgn_12/categorii/eveniment/4547-in-amintirea-unui-prefect-care-stia-sa-faca-politica-
interesului-national-nicolae-vecerdea--primul-prefect-roman-al-judeului-treiscaune-.html

In amintirea unui prefect care stia sa faca politica interesului

national: „Nicolae Vecerdea – primul prefect român al
judeţului Treiscaune”
Miercuri, 01 Februarie 2012 Sf. Georghe, Romania/Romanian Global News

In sala Instituţiei Prefectului Judeţului Covasna, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-
Harghita, a avut loc simpozionul cu tema „Nicolae Vecerdea – primul prefect român al judeţului
Treiscaune”. Simpozionul şi-a propus să marcheze împlinirea a 93 de ani de la numirea, în ianuarie
1919, a juristului Nicolae Vecerdea (1861-1938) în funcţia de prefect al judeţului Treiscaune şi să
prezinte principalele aspecte ale integrării administraţiei publice locale în sistemul legislativ şi
instituţional al României Mari.

În deschiderea simpozionului a rostit un cuvânt de salut domnul Valentin Ionaşcu subprefectul judeţului
Covasna. Conform programului, în continuare, au fost prezentate comunicările:
Demersurile Consiliului Dirigent pentru introducerea administraţiei româneşti în
Transilvania (Vasile Lechinţan, istoric din Cluj-Napoca); Activitatea prefectului Nicolae
Vecerdea şi a colaboratorilor săi pentru introducerea administraţiei româneşti în judeţul
Treiscaune (1919-1920) (dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-
Harghita); Nicolae Vecerdea şi Sibiul (cercet. Ana Grama şi Liliana Oprescu, de la
Muzeul ASTRA din Sibiu); Aspecte ale chestiunilor funciar-silvice întâmpinate de români
la începutul anului 1919, reflectate în documentele Prefecturii Trei Scaune (prof. Vasile
Stancu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita); Activitatea Companiei de
Jandarmi Odorhei în primul deceniu după Marea Unire (dr. Alin Spânu, Centrul de Studii
Euro-Atlantice, Bucureşti); Consideraţii privind relaţiile interetnice din judeţul Ciuc în primii ani după Marea
Unire (drd. Costel Lazăr, Liceul Octavian C. Tăslăuanu) şi Instituţia Prefectului în administraţia publică
românească (dr. Codrin Munteanu, inspector guvernamental, lector la Extensia Sf. Gheorghe a Universităţii
„Babeş-Bolyai”).

S-au scos în evidenţă: miracolul înfăptuirii unui crucial act politic naţional al Unirii celei Mari de către o
generaţie de aur conştientă de menirea ei în momentul istoric dat, forţa morală şi identitatea unei elite
formată din caractere puternice în sentimentul naţional, hotărâtă să includă cu fermitate şi această vatră,
Transilvania, în circuitul civilizaţiei occidentale, al valorilor democraţiei şi libertăţii pentru toţi cetăţenii,
indiferent de etnie şi confesiune şi să înlăture pentru vecie şovinismul ungar ridicat încă din 1867 la rangul
de politică de stat, şovinism preluat în 1919 şi de guvernul bolşevic al lui Bela Khun.
A fost evidenţiat profilul moral şi intelectual al conducătorilor români, lipsiţi de veleităţi politicianiste, conştienţi
că sunt urmaţi şi vegheaţi la fiecare pas de milioanele de ţărani care au dus greul perpetuării vieţii naţionale
prin secole, oameni de mare bun simţ şi ataşament la idealul despre care Goga a scris că de dorul lui au
murit „şi moşii şi părinţii”.

De asemenea a fost evocată jertfa celor 800 000 de ostaşi români din provinciile istorice surori Moldova şi
Ţara Românească, la care se adaugă miile de voluntari români ardeleni căzuţi în luptele din războiului de
reîntregire a neamului românesc, din anii 1916 -1918

S-au relevat rolul şi personalitatea juristului Nicolae Vecerdea, numit în ianuarie 1919 primul prefect român
al judeţului Treiscaune, născut în satul Topârcea, fostul scaun Sibiu, unde românii nu au fost atât de asupriţi
ca de maghiari/secui şi au putut să-şi dezvolte personalitatea, din acest sat s-au afirmat oameni vrednici în
toate domeniile, de la meseriaşi buni până la mari medici, artişti, sportivi, profesori, ingineri, preoţi, avocaţi,
de menţionat doar marele duhovnic ortodox Teofil Părăianu şi cunoscuta şi îndrăgita interpretă de muzică
populară M aria Ciobanu. Nicolae Vecerdea a fost membru fondator al Băncii „Albina”, al Asociaţiunii
ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, avocat la Braşov, senator şi consilier la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti şi a făcut donaţii cu sume uriaşe de bani din averea proprie
pentru construcţia Palatului ASTRA – Muzeul Asociaţiunii şi a Catedralei mitropolitane.

În îndeplinirea dificilei sale misiuni, prefectul Nicolae Vecerdea a fost ajutat de o echipă de intelectuali
originari din judeţul Treiscaune, în rândul căreia s-au aflat: Grigore Păltineanu, Vicenţiu şi Izidor Rauca
Răuceanu, Eugen Sibianu, pr. Aurel Nistor, dr. M iron Creţu, Victor Roman ş.a Distinsului jurist Nicolae
Vecerdea ar merita ca Prefectura judeţului Covasna să-i ridice un bust, drept minimă reparaţie morală faţă
de un reprezentant de seamă al Marii Uniri.
Din comunicările prezentate şi din dezbaterile ce au urmat pe baza acestora s-au desprins o serie de
concluzii, dar şi principalele frământări şi provocări cu care se confruntă comunitatea românească din jud.
Covasna, la aproape un secol de la reîntregirea României în hotarele sale fireşti. Aceasta, în contextul în
care, în prezent românii din judeţele Covasna şi Harghita sunt abandonaţi de administraţia centrală,
discriminaţi de administraţia locală iar, teritoriul intracarpatic ameninţat de ieşirea de sub autoritatea Statului
Român şi intrarea lui sub autoritatea organizaţiilor naţionalist separatiste susţinute de Budapesta.
Biroul de presă al Centrul European de Studii Covasna Harghita