Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/2012/02/03/dionisie-aurel-agache-despre-recensamant-si-satisfactia-nereprimata-a-
grofului-de-vita-noua-tamas-sandor/
Deunăzi însă în cadrul unei dezbateri televizate la DunaTv (24 ianuarie 2012 emisiunea Közbeszéd) a arătat că este un
discipol demn de personalitatea lui Tőkés László. Pe lângă faptul că nu respinge ideile mentorului său privind
reprezentarea proporţională a minorităţilor în Parlament, specificând faptul că această idee ar fi trebuit totuși dezbătută
cu ceilalţi actori politici maghiari, el cochetează cu ideile privind reprezentarea etnică indiferent de rangul unei
persoane dând ca exemplu Tirolul de Sud unde pe baza proporţionalităţii etnice funcţiile publice – nu numai un post de
profesor, dar chiar și pentru femeia de serviciu de la o grădiniţă – sunt reglementate, cine și în ce proporţie le ocupă.
O altă idee care a răzbătut este cea a celei mai importante investiţii care s-a făcut în ultimii 20 de ani în Secuime și
anume recondiţionarea a peste 220 de km de drumuri care ar fi o arteră vitală a ţinutului de la Chichiș până la Reghin.
Deci dacă recondiţionarea unor drumuri poate fi contabilizat ca cea mai mare investiţie în ultimii douăzeci de ani, cred
că e clar cum stăm cu prosperitatea cetăţenilor zonei.
Dar ce mi-a atras în mod special atenţia a fost șirul următor de fraze:
” În schimb există un alt lucru extrem de important pe care aș dori să-l spun. Aceasta este o problemă
de spirit (de atmosferă). Recensământul s-a terminat la sfârștiul lui noiembrie. Rezultatele acestui
recensământ arată că s-a inversat o tendinţă veche de un secol, și pentru prima oară după o sută de
ani procentul maghiarilor a crescut și pentru prima dată după 100 de ani procentul românilor a scăzut.
Acesta este un lucru extrem de important, și în această problemă putem înregistra și include mulţi ani,
decenii de muncă și tot aici aparţin și investiţiile publice puse în aplicare pentru creșterea standardelor
calitative de viaţă.”
Este extrem de important faptul că procentul românilor, și așa foarte mic în zonă, a scăzut și cel al maghiarilor a
crescut urmare unei munci de ani, de decenii.
Și am stat să mă întreb, oare despre ce fel de muncă vorbește acest grof? Și când a început această muncă de
decenii. Suspiciunea mea este că munca aceasta a început în 22 decembrie 1989 când mulţimea dezlănţuită a bătut
o grămadă de poliţiști majoritatea români și poate ca element psihologic de presiune a fost și uciderea a 7 dintre ei.
Deci moartea tatălui meu a reprezentat începutul unui nou trend!
Dar totuși nu am putut să-mi dau seama despre ce fel de muncă este vorba. Și mai ales ce legătură ar avea scăderea
proporţionalităţii românilor cu creșterea standardelor calitative de viaţă.
Această satisfacţie nereprimată a grofului de viţă nouă Tamás Sándor este până la urmă cel puţin idioată pentru-că nu
arată decât faptul că demagogia populistă naţionalistă nu poate acoperi un adevăr trist și cutremurător în cele din
urmă. Pauperizarea zonei a adus beneficii proporţional etnice zonei prin creșterea procentului de maghiari, dar acest
lucru nu acoperă cu nimic scăderea vertiginoasă a numărului de cetăţeni români și maghiari în ansamblul celor două
naţiuni. Subiectul pericolului reprezentat de distanţa mică la care se află de centre industriale puternice ca Brașov sau
București și a românizării municipiul Sfântu Gheorghe a fost pe tapet mulţi ani de zile și abia de curând s-au mai
liniștit maghiarii în această privinţă: Kiss Tamás cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor
Minorităţilor Naţionale din Cluj Napoca a afirmat că:
Între 1992 şi 2002, numărul maghiarilor din România a scăzut cu aproape două sute de mii, dar acum
proporţia scăderii maghiarilor din Transilvania s-a oprit, ceea ce înseamnă că, în comparaţie cu anul
2002 rata nu a scăzut în Transilvania.Cred că temerile celor din Sfântu Gheorghe sunt nefondate.
Tendinţele nu arată spre direcţia românizării, de fapt, e chiar invers deoarece o parte din români, în
special tinerii sunt în scădere în oraş chiar de aceea că Brașov respectiv București sunt foarte aproape.
Dacă ne gândim ce poate începe un tânăr român într-un mic oraș majoritar maghiar, mai degrabă
funcţionează în sens invers, ei părăsesc municipiul Sfântu Gheorghe.
Totuși cercetătorul maghiar este contrazis de datele preliminare ale recensământului din 2011. Conform rezultatelor
preliminare ale recensământului din 2011, faţă de 2001 populaţia maghiară a scăzut cu aproximativ 194.000 de locuitor
însă păstrând per ansamblu o proporţionalitate de 6,5 la sută în scădere nesemnificativă cu 0,01% faţă de precedentul
recensământ. Populatia de etnie maghiară deţine majoritatea în judetele Harghita (84,8%) si Covasna (73,6%). Astfel
în judeţul Covasna trăiesc 151.787 maghiari și 45.560 de români iar în judeţul Harghita 258.615 de maghiari și 40.431
de români. Datele provizorii pot fi consultate aici.
La recensământul din 18 martie 2002 populatia de etnie maghiară deţinea majoritatea în judetele Harghita (84,6 %)
14,1% români și Covasna (73,8%), 23,3% români
La recensământul din 18 martie 2002 în judeţul Covasna trăiau 166.573 maghiari și 55.431 de români iar în judeţul
Harghita 278.483 de maghiari și 46.225 de români.
Făcând o simplă socoteală reiese că din judeţul Covasna au plecat 14786 de maghiari și 9871 de români iar din judeţul
Harghita 19868 de maghiari și 5794 de români.
Asta da realizare a guvernărilor UDMR din ultimii 10 ani! Ai de ce să fii mulţumit domnule grof!
Faptul că Tamás Sándor consideră creșterea proporţionalităţii maghiare în zonă ca un lucru extrem de important
dovedește cât de primitiv poate fi în gândire acest politician demagog. Ce se mai poate vedea din
datele recensămintelor este că în judeţul Covasna de fapt numărul maghiarilor a scăzut cu 0,02% faţă de ultimul
recensământ, oricum procentajul acestora nu s-a schimbat cu nimic faţă de acum 10 ani indiferent dacă în urma
finalizării datelor recensământului o să mai existe mici diferenţe. Dar groful Tamás Sándor are o obsesie cu procentajul
românilor care musai trebuie să scadă.
De parcă acest lucru ar duce la creșterea numărului maghiarilor din România. Realocarea oamenilor dintr-o zonă în
alta nu poate duce în nici un fel la creșterea standardelor calitative de viaţă, cu atât mai mult cu cât realocarea este
etnică și nu aduce cu ea nici un capital financiar în plus.
Dar de, chelului îi trebuie tichie de mărgăritar sau mai bine zis groful la moșie curată din punct de vedere etnic visează!
Related posts
Falsificarea recensamantului romanilor din Bulgaria, o palma pe obrazul Romaniei
coded by nessus
Posted by eXpress on Feb 3 2012. Filed under Analize, Anti-Romania, Galerie, La zi, Opinii, Romanii din
Harghita, Covasna si Mures, Romanism, TOP NEWS, Ziaristi Online. You can follow any responses to this
entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry