Revista Presei Maghiare

Revista Presei Maghiare, Nr. 01 / 01-15.01.
2017
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Revista Presei Maghiare
Nr. 01 / 01-15.01.2017
Falsificare a istoriei sau dezinformare / România sub drapel secuiesc?!

Organele naţionale de presă în limba română acuză Editura T3 din Sfântu Gheorghe de
falsificare a istoriei. Editurii i se cere socoteală pentru faptul că într-un manual de istorie în limbă
maghiară, pentru clasa a IV-a, locul României pe harta Europei a fost marcat cu un drapel secuiesc.
Si totul din bani publici. Ne-am interesat, iar dezinformarea a ieşit la iveală. Manualul incriminat a
fost editat în anul 2006 de Editura T3, iar autorul este Zsigmond Zoltan Karoly. La pagina 74, în
subsolul lecţiei intitulate Începutul Uniunii Europene, apare o imagine sub care scrie: Harta Europei
cu statele membre. Deasupra apare şi o sarcină: enumeră statele membre, în baza hărţii. Pe fiecare
stat membru UE a fost postat drapelul în cauză. In coltul din dreapta jos al hărţii se regăseşte o
figură în port secuiesc, ţinând în mână un drapel secuiesc. Picioarele îi sunt în Bulgaria, o bună
parte din corp este în România, iar drapelul se întinde spre Ucraina. Tulit Attila, conducătorul
Editurii T3, ne-a declarat: harta incriminată a prezentat ţările Uniunii Europene în anul 2005.
Trebuie citită descrierea. In anul 2005, România nu era încă membru UE, ca atare, nu putea să
apară. Figura nu apare doar pe acea pagină, ci este prezentă în întreaga carte, pentru ca manualul să
fie mai interesant, deoarece este vorba despre copii de clasa a IV-a. Anul 2005 a fost primul an în
care ministerul educaţiei - debarasându-se de practica incorectă de dinainte - a anunţat concursul
pentru manuale, în aşa fel încât acestea să poată fi editate şi în limba maternă. Concursul a fost
câştigat, iar astfel, manualul a putut fi editat în anul 2006. Până în anul 2014 a existat doar o cerere
de reeditare. Nimeni nu a pomenit niciodată de modificarea materialului, ministerul a comandat
doar retipărirea manualului. Tulit Attila subliniază că nu a avut loc o falsificare a istoriei. S-ar fi
întâmplat astfel dacă în situaţia de dinainte de anul 2005, România ar fi fost inclusă în UE. In
momentul de faţă se petrece o dezinformare, dat fiind faptul că din subsolul hărţii a fost eliminată
menţiunea, de asemenea, se dezinformează în privinţa afirmaţiilor. El poate interpreta cazul şi ca pe
o discreditare a imaginii editurii.
Sursa: Haromszek nr. 7989 din 04.01.2017
Bisericile păstrează steagurile secuieşti ale Consiliului Judeţean

Printr-o hotărâre de principiu, Consiliul Judeţean a decis ca steagurile judeţului, identice cu
steagul secuiesc, îndepărtate după motivarea sentinţei judecătoreşti definitive, să fie păstrate de
bisericile istorice maghiare până când acestea vor putea fi reamplasate pe clădirea Consiliului
Judeţean. Opoziţia a numit decizia drept una ruşinoasă şi s-a abţinut de la votul de ieri. Consiliul
Judeţean Harghita - conform prezentării cronologice de pe site-ul său - se ocupă din 2009 cu
adoptarea ca steag al judeţului a steagului secuiesc, cu acceptarea acestuia, iar în ultimii ani cu
apărarea acestuia. Alegerea steagului secuiesc drept steag al judeţului a dezbinat opinia consilierilor
încă de la început. Majoritatea UDMR a susţinut steagul albastru-auriu, iar hotărârea lor a fost o
bază de referinţă eficientă pentru primarii, conducătorii de instituţii prigoniţi. In 2012, hotărârea
Consiliului Judeţean a fost anulată de către Curtea de Apel Târgu Mureş, iar după aceasta a început,
din nou, procesul de adoptare. In decembrie 2015, cunoscând Legea 141/2015 privind drapelele,
Consiliul Judeţean a aprobat, din nou, steagul, însă acesta nu a rezistat noului şir de atacuri. Pe 28
decembrie, Consiliul Judeţean Harghita a primit şi motivarea sentinţei definitive şi irevocabile a
Curţii de Apel Târgu Mureş şi în conformitate cu aceasta au fost îndepărtate cele trei steaguri
amplasate pe clădirea Palatului Administrativ, la intrarea în clădire, respectiv în sala mare de
1/112
Revista Presei Maghiare, Nr. 01 / 01-15.01.2017
şedinţe. Conform hotărârii de principiu adoptată ieri, cele trei steaguri au fost predate bisericilor
istorice maghiare spre păstrare. - Poate că este doar o situaţie temporară cea care urmează. Aceste
steaguri îi reprezintă pe cei ce trăiesc aici şi nimeni nu le-a respins - a spus Borboly Csaba,
preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, amintind că anterior, steagul secuiesc a fost acceptat de
ambasadori, chiar şi de politicieni români. Opoziţia - în primul rând consilierii Partidului Civic
Maghiar - şi-au exprimat pe rând dezamăgirea pentru faptul că au fost puşi în faţa unei asemenea
hotărâri de principiu în legătură cu steagurile secuieşti. Aceştia au amintit consilierilor că, încă de la
început, au considerat o greşeală amestecarea steagului secuiesc cu steagul judeţului. Mezei Janos a
oferit indemnizaţia sa de consilier pe un an de zile parohiilor pentru întreţinerea legată de steagul
secuiesc, dar în opinia sa, steagurile îndepărtate drept steaguri ale judeţului ar trebui reamplasate pe
clădire ca steaguri secuieşti. Borboly Csaba a făcut observaţia că argumentaţia lui Mezei nu este
corectă din punct de vedere logic. După cum a spus, după discuţii cu organizaţiile civice, în
decembrie au discutat situaţia şi cu bisericile şi printr-o propunere comună au decis ca cele trei
steaguri secuieşti să fie înmânate simbolic spre păstrare bisericilor romano-catolică, reformată şi
unitariană. La şedinţa extraordinară au participat Darvas-Kozma Jozsef, arhidiacon romano-catolic,
Szatmari Szilard, preot reformat şi Solymosi Alpar, preot unitarian. Darvas-Kozma a numit drept
trist faptul că problema steagului reprezintă o problemă mai mare decât pensia de 247 lei de la
cooperativele agricole de producţie. După cum a spus: la ei steagul va fi într-un loc mai bun decât în
depozitul Consiliului Judeţean şi a îndemnat la respectarea demnităţii tuturor. Szatmari Szilard
speră că steagurile vor fi repuse la locul lor cât mai repede, iar Solymosi Alpar şi-a exprimat
regretul că steagul secuiesc a devenit aservit şi din cauza disputelor interne maghiare din
Transilvania, alături de naţionaliştii români. A fost iniţiată o plimbare civică sub semnul căreia, cele
trei steaguri, împreună cu preoţii, au fost conduse la parohiile respectiv de către consilierii judeţeni.
Sursa: Hargita Nepe nr. 2 din 05.01.2017, autor Kovacs Hont Imre
Da pentru autonomie la Turia

In cadrul şedinţei din decembrie a consiliului local Turia, la propunerea consilierului
independent Bokor Bela, consiliul a votat în unanimitate proiectul CNS, iniţiat în anul 2014, în care
se spune că doresc să aparţină de unitatea independentă care poartă denumirea de Pământ Secuiesc.
In hotărâre se mai menţionează ca o lege organică să garanteze autonomia Pământului Secuiesc, iar
pe teritoriul acestuia, limba maghiară să fie şi ea limbă oficială, alături de limba statului. Proiectul
de hotărâre al CNS a fost adoptat de 62 din cele 153 de consilii de pe Pământul Secuiesc, însă
prefectura le-a somat pe toate să retragă hotărârile sau le-a anulat în contencios administrativ. La
Turia, hotărârea a fost fixată de agenda de lucru pentru a doua oară, prima oară fiind în octombrie
2014.
Sursa: Haromszek nr. 7993 din 09.01.2017, autor Iochom Istvan
Temă de dezbatere: Ideea înfiinţării unui muzeu de scriere runică

Veres Peter, reprezentant al Muzeului Haaz Rezso din Odorheiu Secuiesc se gândeşte la
înfiinţarea unui Muzeu de Scriere Secuiască - Scriere Runică. In ce priveşte obiectele runice,
Scaunul Odorhei este una dintre cele mai bogate regiuni în domeniul lingvistic maghiar. Odată cu
descoperirea în urma săpăturilor arheologice efectuate în 2015, la Cetatea Szekely Tamadt, a unei
cărămizi cu scriere runică, în urma discuţiilor purtate cu arheologul Sofalvi Andras, s-a adus în
discuţie înfiinţarea unui astfel de muzeu. Muzeul de Scriere Secuiască, în calitate de instituţie, ar fi
compus din două componente: o expoziţie permanentă şi o colecţie documentară. In acelaşi timp,
Muzeul de Scriere Secuiască ar asigura şi un forum în ce priveşte organizarea expunerilor,
conferinţelor, prezentărilor de carte etc. cu privire la scrierea secuiască. Printre altele, sub egida
acestuia s-ar putea derula schimburile de idei, dezbaterile pe această temă, care ar contribui la
îmbogăţirea materialului de cercetare cu privire la scrierea secuiască. Instituţia nu va avea
competenţa de a decide corectitudinea sau lipsa de corectitudine pe problematica scrierii secuieşti.
2/112
In privinţa înfiinţării Muzeului de Scriere Secuiască pot fi luate în calcul două posibilităţi: 1.
Muzeul şi-ar desfăşura activitatea în calitate de subunitate a unei instituţii publice din Odorheiu
Secuiesc (Biblioteca Orăşenească, Casa de Cultură, Muzeu), aflându-se sub jurisdicţia
autoguvernării orăşeneşti şi poate asigura condiţii corespunzătoare în ce priveşte funcţionarea. 2.
Înfiinţarea sub denumirea de Muzeul Scrierii Secuieşti a unei instituţii noi, de sine stătătoare. In
ambele cazuri este necesară întâlnirea fericită între condiţiile spirituale şi materiale. Prin
intermediul acestora poate fi creat un fundal instituţional care să asigure funcţionarea muzeului
(imobil, cheltuieli de întreţinere, utilităţi, salariul personalului etc.) Toate acestea, cunoscându-se
actuala situaţie, se pot realiza doar cu aprobarea şi sprijinul Consiliului Orăşenesc Odorheiu
Secuiesc. Dacă vreodată înfiinţarea Muzeului Scrierii Secuieşti, în orice formă, se va transforma în
voinţă şi şansă, în primă fază, trebuie elaborat un statut de către specialişti, care să cuprindă toate
detaliile referitoare la funcţionarea instituţiei. In cazul în care vor fi urmate şi respectate cele
cuprinse în acesta, există şansa să se ridice o amintire valoroasă scrierii secuieşti.
Sursa: Hargita Nepe nr. 8 din 13.01.2017
Sf. Gheorghe Biroul de presă al

18.01.2017 Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Nr. 02 / 15-31.01.2017
Nr. 03 / 01-15.02.2017
S-au întâlnit primarii de pe Pământul Secuiesc / Bucureştiul să slăbească!

Săptămâna trecută, primarii oraşelor maghiare de pe Pământul Secuiesc s-au întâlnit la
Miercurea Ciuc. Au discutat, între altele, despre dezvoltarea regională, utilizarea simbolurilor,
posibilităţile de colaborare. După întâlnire, primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a
declarat, pentru Kossuth Radio, că gradul de competitivitate al Pământului Secuiesc depinde în
mare măsură de realizările oraşelor, de nivelul la care pot gândi la unison, pot colabora edilii
oraşelor, ai judeţelor, ai comunelor. - In momentul de faţă, avem sentimentul că avem parteneri în
capitală şi este posibil ca în lunile care urmează, să reuşim să adoptăm acolo câteva decizii care se
referă la slăbirea Bucureştiului şi consolidarea regiunilor, a judeţelor, a oraşelor şi comunelor - a
mai spus edilul.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 10 din 17.01.2017
Au cucerit atât Norvegia, cât şi America - Legendele din Ţinutul Secuiesc vor fi
ambasadorul cultural al Ţinutului Secuiesc
Pentru proiectul intitulat Legendele din Ţinutul Secuiesc, anul în curs poate fi unul al
progresului. Echipa studioului de desene animate a fost invitată la Los Angeles şi Milano, iar
norvegienii pregătesc o proprie colecţie de legende după reţeta secuiască. Pe harta internaţională au
fost incluse şi Legendele din Ţinutul Secuiesc. Legendele din Ţinutul Secuiesc, proiect realizat de
Fazakas Szabolcs, este cunoscut atât la nivel local, în patria sa restrânsă, cât şi la nivel internaţional.
Munca perseverentă de mai mulţi ani, nelipsită de obstacole a echipei, nu a fost inutilă:
popularitatea colecţiei de legende din Ţinutul Secuiesc, desenele animate în care sunt prezentate
acestea, este indiscutabilă, vestea acestora a prins aripi, interesul vizavi de acestea fiind manifestat
din cele mai îndepărtate regiuni. La sfârşitul săptămânii trecute, echipa a participat la un seminar de
cinci zile la Tălişoara, judeţul Covasna, sponsorizat de Ministerul Culturii din România şi Fondul
3/112
Norvegian-Islandez Liechtenstein. In cadrul întâlnirii - intitulate Promovarea patrimoniului spiritual

şi construit al minorităţii maghiare din România, respectiv schimb de experienţă şi identificarea de
noi posibilităţi de cooperare -, partea norvegiană a fost reprezentată de Anne Magnussen,
producător de film, reprezentantă a Film Dikkedokken. Aceasta şi-a prezentat filmul documentar,
intitulat: Omul care vorbeşte 75 de limbi, atrăgând atenţia echipei de desene animate asupra
soluţiilor tehnice interesante. Intâlnirea norvegiană-secuiască a fost una utilă, aceasta oferind
posibilitatea unei discuţii, a unui schimb de experienţă, printre altele, şi ocazia cunoaşterii valorilor
culturale ale poporului sami, care trăieşte în Norvegia - a declarat Fazakas Szabolcs. Acesta a
precizat că prezentarea asemănărilor dintre minoritatea sami din Norvegia şi minorităţile de la noi
din ţară a fost una interesantă, deoarece au fost de acord cu Anne Magnussen în ce priveşte faptul că
este extrem de importantă cunoaşterea patrimoniului cultural al minorităţilor naţionale, care
reprezintă parte a culturii majorităţii. Fazakas a declarat că în cadrul întâlnirii au prezentat proiectul
Legendele din Ţinutul Secuiesc, precum şi Mini Parcul Transilvaniei, proiectat la Băile Szejke. Pe
parcursul întâlnirii am prezentat Legendele din Ţinutul Secuiesc şi concepţia Mini Parcului
Transilvaniei. Lui Anne Magnussen i-a plăcut foarte mult proiectul nostru, scopul sosirii sale
constituindu-l realizarea unui schimb knohau şi oferirea de consiliere, dar imediat ce a cunoscut
munca noastră, a declarat că, în locul oferirii de consiliere, mai degrabă, ne ocupăm de identificarea
posibilităţilor viitoare, astfel că am profitat de întâlnire pentru aceasta. Am pregătit accesarea de
fonduri europene pentru serialul de desene animate şi studio, am vorbit despre viitorul parcului. In
opinia lui Anne Magnussen, proiectul nostru reprezintă un potenţial uriaş pentru regiune. I-a plăcut
foarte mult că prin intermediul proiectului parcului prezentăm epoca înfloritoare a Transilvaniei, şi
pentru acesta dorind să ne procure susţinători occidentali - a detaliat Fazakas, adăugând că le-au
prezentat oaspeţilor nu numai lumea legendelor din Ţinutul Secuiesc, ci şi atelierul renumitului
meşter fierar Nagy Gyorgy, i-au dus la muzeul din Baraolt şi la Casa bunicului Elek. La finalul
întâlnirii, ne-am strâns mâna pentru continuarea cooperării, iar producătorul norvegian a propus să
realizăm un proiect ca cel al Legendelor din Ţinutul Secuiesc, deoarece în Norvegia nu există un
astfel de proiect. Legendele din Ţinutul Secuiesc reprezintă o marcă înregistrată, astfel că, ne-am
asumat acest lucru. Dacă într-adevăr ne solicită sprijinul, împreună cu aceştia, asemănător
legendelor din Ţinutul Secuiesc vom realiza şi Legendele din Norvegia - a prezentat proiectele de
viitor Fazakas Szabolcs. Acesta a adăugat: prin intermediul proiectului au şi alte relaţii
internaţionale. La Bruxelles, proiectul de desene animate secuieşti este amintit ca ambasador
cultural al Ţinutului Secuiesc. Au primit şi două invitaţii pentru promovarea la nivel internaţional a
proiectului. In cadrul unei conferinţe de la Bruxelles, proiectul a fost prezentat în câteva cuvinte ca
fiind: diplomatul pentru cultură al Ţinutului Secuiesc. In urmă cu puţin timp, studioul din Odorheiu
Secuiesc a fost vizitat de producătorii de film Billy Dichter, din America şi Sipor Kornel, din
Ungaria. Le-am prezentat activitatea noastră de până acum şi ne-au invitat, încă în acest an, la Los
Angeles şi Milano, la întâlnirea internaţională a producătorilor de televiziune. Important este că,
aici, seria noastră de desene animate o vom putea demara pe un drum internaţional. In opinia
oaspeţilor, am atins un nivel competitiv, iar acum aşteaptă şi conţinut, iar noi ne străduim să nu îi
dezamăgim nici în această privinţă - a declarat iniţiatorul proiectului Legendele din Ţinutul
Secuiesc.
Vrea o subcomisie care se ocupă de maghiari

Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef iniţiază înfiinţarea unei subcomisii care să se ocupe de
maghiari în cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a
parlamentului de la Bucureşti. Parlamentarul a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de
presă desfăşurate ieri, la Sfântu Gheorghe. După cum a spus, a participat la şedinţa din această
săptămână a comisiei şi atunci s-a gândit că nu există o subcomisie care să se ocupe expres de
asigurarea drepturilor maghiarilor. Acest lucru demonstrează şi el că suntem trataţi drept cetăţeni de
rangul al doilea - a subliniat el. Tocmai din această cauză, i-a propus preşedintelui comisiei, Ibram
4/112
Iusein, să înfiinţeze o subcomisie, iar acesta i-a spus că este posibil. Pentru înfiinţarea subcomisiei
este nevoie de trei parlamentari, iar în comisia pentru drepturile omului sunt doar doi maghiari
-Kulcsar Terza Jozsef şi Benko Erika, astfel că va fi nevoie de ajutorul unui al treilea coleg. Kulcsar
Terza Jozsef a început deja discuţiile pe această temă. Kulcsar Terza Jozsef a declarat că înfiinţarea
organismului ar fi eficientă, deoarece acesta s-ar putea ocupa exclusiv de drepturile maghiarilor -
utilizarea simbolurilor, a limbii materne, a inscripţiilor maghiare - şi ar putea elabora observaţii,
rapoarte şi propuneri, pe care comisia le-ar putea apoi înainta guvernului. Puterea executivă este
obligată într-o formă sau alta să le acorde atenţie. Subcomisia ar putea facilita îmbunătăţirea
relaţiilor interstatale ungaro-române -a declarat politicianul şi a promis că după deschiderea sesiunii
parlamentare va continua să informeze despre soarta iniţiativei. Să fim în stare de alertă Nu numai
că suntem trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea, dar suntem consideraţi duşmani din anul 1920,
iar serviciile secrete române duc o luptă împotriva noastră, scopul fiind desfiinţarea maghiarilor -
incapacitarea liceului catolic din Târgu Mureş, renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, campania
împotriva inscripţiei de pe frontispiciul acestuia, campania împotriva simbolurilor noastre, toate
acestea indicând acest lucru. Tocmai din acest motiv trebuie să fim în stare de alertă, pentru ca în
caz de nevoie, prin instrumente civile şi proteste de stradă să protestăm împotriva asupririi -a
declarat Bedo Zoltan, în cadrul conferinţei de presă. In numele Mişcării pentru Dăinuirea
Maghiarilor a atras atenţia asupra faptului că este nevoie şi de asumarea rolului civile pentru pararea
încălcării drepturilor maghiarilor.
Sursa: Haromszek nr. 8003 din 20.01.2017, autor Farcadi Botond
Iniţiativa cetăţenească europeană / CNS nu renunţă

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) îi solicită Tribunalului Uniunii Europene o nouă rundă
scrisă în procesul pe care i l-a intentat Comisiei Europene, după ce acest din urmă organism a
respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti a CNS. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat că în
timp ce în România sunt câştigate procese împotriva autorităţilor - un semn al faptului că justiţia a
devenit mai europeană -, instituţiile de la Bruxelles s-au balcanizat. In 2013, CNS a dorit să profite
de posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti europene. Iniţiativa intitulată Politica de coeziune pentru
egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale a fost depusă de cetăţeni de pe Pământul
Secuiesc, din Ungaria, Slovacia, Catalonia, Tara Bascilor, Suedia, Austria, Olanda, Belgia şi
Germania. Esenţa ei este ca UE să acorde o atenţie deosebită zonelor geografice ale căror
caracteristici etnice, culturale, religioase şi lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare.
Comisia Europeană a respins însă înregistrarea iniţiativei, motivând prin faptul că nu are atribuţii în
probleme care vizează minorităţile etnice. Izsak Balazs şi adepţii săi nu au acceptat acest argument
şi i-au intentat proces Comisiei Europene. Comisia Europeană a fost susţinută în acest dosar de
Grecia, Slovacia şi România, iar CNS-ul de către Ungaria şi Consiliul Judeţean Covasna. Anul
trecut, Tribunalul Uniunii Europene s-a pronunţat în favoarea Comisiei Europene. CNS a contestat
decizia, iar de curând, Tribunalul European le-a trimis părţilor vizate răspunsul participanţilor la
proces. Dosarul de aproximativ 600 de pagini conţine poziţia părţilor participante la proces. Izsak
Balazs consideră însă că argumentaţia Comisiei Europene, Slovaciei şi României conţine
numeroase strecurări, denaturări, neadevăruri, motiv pentru care a solicitat o nouă rundă scrisă,
pentru a putea dezminţi toate acestea. Comisia Europeană fie ne acceptă cererea, fie o respinge şi va
pronunţa o sentinţă în caz - a declarat Izsak Balazs în cadrul unei conferinţe de presă de vineri, de la
Sfântu Gheorghe. După cum a mai spus, intenţionează ca la finalul procedurii, să ofere publicului
larg acces la întreg materialul procesului.
Vom sărbători ziua libertăţii secuieşti / Ne apărăm oamenii

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a câştigat fără excepţie procesele intentate de către
autorităţi din cauza comemorărilor organizate cu ocazia zilei libertăţii secuieşti, ceea ce
5/112
demonstrează că mergem pe un drum legal - a spus, în cadrul unei conferinţe de presă de vineri,
Izsak Balazs, adăugând că comemorarea va avea loc şi anul acesta, în 10 martie. Preşedintele
Consiliului Naţional Secuiesc a spus că CNS ar dori să consolideze identitatea scăunală, conform
hotărârii Marii Adunări Autoguvernamentale de pe Pământul Secuiesc, din 5 septembrie 2009. -
Autonomia secuiască istorică este edificată pe autonomia scaunelor. Sub acest aspect diferă statutul
de autonomie al CNS de cel al guvernului român şi de proiectul foarte asemănător al UDMR-PCM.
Noi reconfirmăm acel fapt istoric conform căruia unităţile administrative fundamentale ale
Pământului Secuiesc autonom nu sunt judeţele, ci scaunele secuieşti, care iau fiinţă prin asocierea
autoguvernărilor secuieşti - a explicat Izsak Balazs.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 15 din 25.01.2017, autor Erdely Andras
Prefectul a pierdut procesul - Codul de convieţuire româno-maghiară

Tribunalul Harghita a respins acţiunea în justiţie iniţiată de prefectul Andrei Jean-Adrian, în
care acesta a atacat hotărârea de elaborare a Codului de convieţuire româno-maghiară a Consiliului
Judeţean Harghita. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi-a exprimat
speranţa ca prefectul să aibă în vedere că programul bine intenţionat, cu valoare de exemplu, poate
aduce doar beneficii atât maghiarilor, cât şi românilor, şi va fi atât de înţelept să nu facă recurs
împotriva sentinţei. Acesta a subliniat că se pregătesc de realizarea programului, cheltuielile
acestuia fiind cuprinse în bugetul pe acest an şi intenţionează să obţină în acest sens şi parteneriatul
Departamentului pentru Relaţii Interetnice. In acelaşi timp, Borboly consideră dezamăgitor faptul că
din cauza contestaţiei prefectului, nu au putut demara procesul de elaborare a codului încă de anul
trecut. După cum se ştie, autoguvernarea judeţeană (n.n. consiliul judeţean) a hotărât în luna
februarie 2016 ca împreună cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru
Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale să elaboreze codul de convieţuire. De exemplu,
documentul respectiv ar face propuneri în direcţia raportării reciproce a românilor şi maghiarilor
vizavi de sărbătorile naţionale ale fiecăruia, ca fondurile oferite de autoguvernare pentru biserici să
fie repartizate în funcţie de numărul de credincioşi, ca dreptul de folosire al limbii materne să fie
asigurat şi în acele localităţi unde legea nu prevede acest lucru, iar în şcolile unde învaţă puţini elevi
de naţionalitate română, respectiv de naţionalitate maghiară, prin contribuţie locală, chiar dacă nu
există efectivul necesar de elevi, să fie asigurat învăţământul în limba maternă. In acelaşi timp,
codul respectiv nu este nimic mai mult decât un şir de propuneri, din care, autoguvernările
localităţilor pot introduce câteva în propriul regulament, în funcţie de cerinţe şi posibilităţi.
Prefectul a atacat hotărârea pe considerentul că autoguvernarea judeţeană nu deţine competenţe în
domeniul cooperării interetnice şi al bilingvismului din administraţia publică. Tocmai de aceea, mai
devreme, autoguvernarea judeţeană s-a adresat Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, ca instituţiile subordonate
guvernului să asigure acele competenţe, necesare pentru derularea programului respectiv.
Una zic şi alta fac / Centralizare

In pofida tuturor declaraţiilor răsunătoare, guvernul român nu numai că nu face o
descentralizare, ci, dimpotrivă, centralizează - susţine Tamas Sandor. Camera Agricolă Judeţeană
Covasna a fost scoasă din subordinea consiliului judeţean. Deşi în cercurile guvernamentale de la
Bucureşti se tot afirmă că deciziile sunt aduse tot mai aproape de oameni, iar autoguvernările
primesc competenţe din ce în ce mai multe, realitatea este că are loc nu o descentralizare, ci o
centralizare - afirmă Tamas Sandor. Într-un timp era vorba inclusiv de faptul că direcţia agricolă
judeţeană va fi trecută în subordinea consiliului judeţean. Contrar acestui fapt, fostul - nici nu
actualul - guvern a decis să nu descentralizeze direcţia, ci invers, să ia şi camera agricolă care era în
subordinea consiliului judeţean şi să o treacă în subordinea direcţiei agricole aparţinătoare
ministerului - a spus preşedintele consiliului judeţean în şedinţa ordinară, de săptămâna trecută, a
6/112
consiliului. Spre marea glorie a principiului autoguvernării, consiliul judeţean nu a putut face
altceva, a fost nevoit pur şi simplu să voteze ordinul dat la Bucureşti.
În limba maghiară pe pământul natal

Sprijinul acordat de guvernul ungar în domeniul educaţional elevilor care frecventează şcoli
cu predare în limba maghiară din România, revine la valoarea iniţială, suma fiind redusă, în 2013,
de la 22.400 la 17.200 de forinţi. Proiectele de concurs vizând anul şcolar 2016-2017 pot fi depuse
până în data de 17 martie. Valoarea sprijinului acordat elevilor este echivalentul a 22.400 de forinţi
(aproximativ 322 lei), în schimb valoarea sumei de care beneficiază studenţii a rămas neschimbată
(2.800 forinţi, adică 40 lei).
Kelemen: nu se poate vorbi despre stat de drept

Este din ce în ce mai greu să spunem că România este stat de drept, iar separarea reală a
puterilor în stat este doar o iluzie - a afirmat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în cadrul
dezbaterii de ieri, în parlament, a moţiunii de cenzură înaintată împotriva guvernului. Preşedintele
UDMR a precizat: nu numai din 31 ianuarie, ci de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.
Este stat de drept acela în care nu sunt respectate legile, în care unele dispoziţii ale legii educaţiei nu
sunt puse în aplicare şi nimeni nu este sancţionat din acest motiv? Cum arată statul de drept în care
acordurile ratificate de România, ca de exemplu, Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor,
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare nu sunt aplicate şi respectate? Este oare stat
de drept acela în care proprietăţile bisericilor sunt renaţionalizate iar dreptul la proprietate este
batjocorit? - A întrebat retoric preşedintele UDMR. După cum a afirmat, pune la îndoială caracterul
de stat de drept şi faptul că deciziile curţii constituţionale sunt validate, instituţiile vizate nu
respectă, de exemplu, decizia conform căreia interceptările făcute de serviciul secret nu pot fi
folosite ca probe în dosarele penale, având în vedere că sunt demarate în continuare proceduri
bazate exclusiv pe interceptările făcute de Serviciul Român de Informaţii (SRI). Kelemen a adăugat:
a fost lezat statul de drept atunci când, sub umbrela siguranţei naţionale, CSAT a adoptat o hotărâre
privind colaborarea - în baza unor protocoale şi condiţii care nu au fost dezvăluite nici până astăzi -
dintre serviciile secrete şi parchete.
Anchetă penală din cauza numelui de stradă Wass Albert

Poliţia şi procuratura au demarat o nouă anchetă împotriva consilierilor locali din Târgu
Secuiesc, respectiv împotriva funcţionarilor publici din cadrul primăriei, care au propus spre
adoptare denumirea unei străzi din oraş cu numele lui Wass Albert, şi au participat la elaborarea
proiectului de hotărâre. Pe 19 noiembrie 2015, consilierii locali au adoptat, prin vot unanim,
conferirea numelui lui Wass Albert unei străzi fără denumire din oraş, iniţiativă care a generat un
scandal imens, dat fiind faptul că, în România, scriitorul a fost declarat criminal de război. Proiectul
de hotărâre a fost retras de consiliu pe 25 februarie 2016. In urma acestei măsuri, la propunerea
poliţiei, procuratura a închis cazul, a renunţat la acuzaţii, fără să mai demareze procedurile penale
împotriva cuiva. Această decizie însă a fost atacată de prefectură, solicitându-se o nouă anchetă în
caz. Primarul Bokor Tibor a fost informat marţi cu privire la evoluţia cazului. Potrivit afirmaţiilor
făcute de acesta, au fost demarate proceduri penale împotriva mai multor persoane - deşi botezarea
străzii nu a mai avut loc - cu scopul bine gândit de a continua crearea de tensiuni în oraş.
7/112
Academicienii care-şi fac griji pentru naţiune

Un grup al membrilor Academiei Române a publicat un apel înflăcărat, cu tentă naţionalistă
- în privinţa conţinutului - şi generalizatoare, şi cu temeri pentru naţiune şi ţară, în care
academicienii îşi exprimă îngrijorarea, adică resping posibilitatea formării unei enclave autonome
pe criterii etnice. Este bizar că cei 84 de semnatari au considerat tocmai acum, în aceste zile, că este
important să-şi dea publicităţii poziţia contestabilă, aceasta devenind de actualitate - în opinia lor -
în special datorită centenariului de anul viitor. Portalul Hotnews.ro, care a informat cu privire la
document, a evidenţiat în titlu că, în timp ce protestele anticorupţie sunt în toi, academicienii preiau
propaganda Partidului Social-Democrat. Mesajul în spirit retrograd abordează o serie de probleme
sociale, însă este unul superficial, nu spune de fapt nimic. Este cert că pentru academicieni este
important să readucă -în mod accentuat - în discursul public din România sentimentul de pericol
generat de autonomia pe criterii etnice. Nu menţionează concret, însă prin cuvintele lor nu fac
referire la altceva decât la pericolul maghiar bine cunoscut şi asupra căruia se insistă periodic, adică
- în timp ce mecanismul de propagandă social-liberală urmăreşte, cu consecvenţă, să decredibilizeze
seria protestelor, aflată şi acum în derulare, tot pomenind de Soros, pericolul reprezentat de
companiile multinaţionale şi xenofobie - aruncă şi cartea maghiară. Ar fi greu de explicat altfel
circumstanţele şi motivul pentru care alarmarea din cauza unităţii naţionale şi integrităţii teritoriale
a ţării apare printre priorităţile academicienilor. In opinia lor, poporul şi statul român sunt periclitaţi
de rescrierea tendenţioasă a istoriei, batjocorirea simbolurilor naţionale, sabotarea viitorului,
oferirea spre vânzare a terenurilor agricole şi a zăcămintelor, defrişarea pădurilor, subminarea
educaţiei şi a sănătăţii. Trebuie luptat, susţin ei, împotriva atacurilor. Textul bizar al academicienilor
- care adoptă poziţie pentru susţinerea identităţii naţionale a românilor şi a suveranităţii ţării -
sugerează că semnatarii par să-i încurajeze pe politicienii care alarmează cu pericolul maghiar,
având în vedere că în cercurile social-democraţilor se pomeneşte deseori de viziunea potrivit căreia
demonstraţiile anticorupţie ar putea duce la dezmembrarea României. Pe de altă parte însă nu este
clar ce fel de diversiuni şi acte de violenţă ar urma să fie sancţionate tocmai în timpul protestelor
faţă de minciuna şi nemernicia ajunse la nivel guvernamental. Cei 84 de semnatari - printre care şi
un fizician maghiar din Timişoara - le cer reprezentanţilor intelectualilor să fie exemple de
înţelepciune şi patriotism. Cu siguranţă că acest document demn de dat uitării nu va deveni mândria
academiei. Este dezolant că reprezentanţii societăţii savanţilor îşi dau numele pentru susţinerea unor
astfel de manifestări, e îngrijorător că, în locul unei poziţii intelectuale marcante, citadela ştiinţei
din capitală se rezumă la un mesaj fără valoare. Rezultatul îngrijorării şi însufleţirii manifestate de
academicienii semnatari îl reprezintă doar o bucată de hârtie demnă de aruncat în coşul de gunoi:
marele efort cu rezultat nesemnificativ.
Sursa: Haromszek nr. 8020 din 10.02.2017, autor Mozes Laszlo
Semjen Zsolt: Antimaghiarism în derulare, sub masca juridică

Ungaria şi-a întins mâna către România, iar modul favorabil în care evoluează relaţiile
ungaro-slovace, respectiv cele ungaro-sârbe semnalează că nu Ungaria este motivul pentru care
îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române întârzie - a afirmat Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei, în
cadrul congresului Partidului Civic Maghiar, susţinut sâmbătă, la Satu Mare. Maghiarii şi românii
au nevoie reciproc unii de alţii. Cele două ţări trebuie să conlucreze, şi nu numai pentru că România
este unul din principalii parteneri de comerţ exterior ai Ungariei, ci pentru că aici trăiesc peste 1,5
milioane de maghiari. Am apucat şi vremea în care graniţa ungară este apărată de soldaţi slovaci şi
cehi, am apucat şi vremea în care în Serbia lui Milosevici s-a înfăptuit autonomia culturală
maghiară. In momentul de faţă, Ungaria este principalul susţinător al intrării Serbiei în Uniunea
Europeană. Ne-am întins mâna şi către România - a afirmat Semjen Zsolt, adăugând: trebuie
remarcat însă că în actuala situaţie de politică internă înrăutăţită, unii încearcă să ascundă
problemele prin retorica antimaghiară. Trebuie remarcat că, în România, există un antimaghiarism
în derulare, sub masca juridică - a constat Semjen Zsolt. In opinia vicepremierului, nu a putut fi
găsit un mod de apărare suficient de eficient faţă de procedurile demarate de direcţia anticorupţie
8/112
din România împotriva liderilor autoguvernamentali de naţionalitate maghiară sau în cazul şcolilor
maghiare. Este imposibil să nu fie sesizată intenţia de determinare a celor mai importanţi
conducători maghiari - în special la nivelul autoguvernărilor- să nu-şi asume rol politic - a constatat
Semjen. Potrivit vicepremierului, caracterul de stat de drept din România este periclitat atât de
corupţie, cât şi de abuzarea de lupta anticorupţie. Guvernul şi parlamentul nu pot fi subordonate
procuraturii şi serviciilor secrete, deoarece, în acest caz este lezat statul de drept -a formulat Semjen
Zsolt.
PCM: să fie dată ziua de 15 martie! / Ar fi a 15-a zi liberă

Deputatul de Trei Scaune Kulcsar-Terza Jozsef spune că ar trebui să se reglementeze prin
lege ca ziua de 15 martie să fie zi liberă în localităţile locuite de maghiari. Acum câţiva ani,
consiliul judeţean Covasna şi autoguvernarea din Sfântu Gheorghe au stipulat în contractele
colective de muncă faptul că angajaţii lor vor avea zi liberă cu ocazia sărbătorii maghiarimii, însă
acest lucru soluţionează problema doar în cazul angajaţilor autoguvernărilor. Trebuie respectată
sărbătoarea naţională a fiecăruia. Noi, maghiarii, respectăm sărbătoarea naţională a românilor, ziua
de 1 decembrie, în schimb ne aşteptăm ca şi ei să o respecte pe a noastră - şi-a motivat Kulcsar-
Terza iniţiativa, răspunzând solicitării noastre.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 29 din 14.02.2017, autor Kiss Edit
Tokes Laszlo: Trebuie să existe teama de corupţie

După alegerile de anul trecut, nu a trebuit să se aştepte prea mult pentru ca reprezentanţii
coaliţiei guvernamentale social-liberale să scoată din nou cartea maghiară, şi, declinând
responsabilitatea, să alarmeze din nou cu pericolul maghiar poporul din România care protestează
faţă de corupţie - a afirmat Tokes Laszlo, europarlamentar transilvănean, în cadrul şedinţei plenare
de la Strasbourg a Parlamentului European. În discursul său a evidenţiat: suspiciunile privind
revizionismul maghiar şi intervenţia din exterior, ce periclitează pacea, stabilitatea, integritatea
teritorială a ţării, au fost răspândite de liderii PSD la nivelul opiniei publice, lucru amplificat de
propaganda obraznic de ostilă a presei care susţine guvernul, cel mai recent, cei aproape 100 de
membri ai Academiei Române li s-au alăturat celor care-şi fac griji din oficiu pentru ţară. Din
fericire, mulţi au bătut ulterior în retragere. Potrivit lui Tokes, maghiarii din Transilvania sunt
solidari cu concetăţenii lor de naţionalitate română care protestează împotriva guvernului, la fel cum
s-a întâmplat şi în 1989 când au adoptat poziţie împotriva dictaturii ceauşiste. Tokes a precizat în
final: România trebuie apărată nu de maghiari sau autonomie, ci de corupţie!
Sursa: Haromszek nr. 8024 din 15.02.2017, autor Demeter J. Ildiko

Nr. 04 / 16-28.02.2017
Nr. 05 / 01-15.03.2017
Strada Wass Albert nu există, dar incomodează
9/112
Judecătoria orăşenească din Târgu Secuiesc a admis, prin sentinţa pronunţată ieri, reluarea
anchetei penale în cazul denumirii unei străzi din oraş după Wass Albert. Potrivit extrasului sentinţei
definitive, publicat pe portalul instanţelor de judecată, judecătoria a admis acţiunea intentată
împotriva administraţiei locale de prefect şi parchetul de pe lângă judecătoria orăşenească, prin
măsura respectivă aprobând demararea anchetei în cazul promovării cultului criminalilor de război.
Bokor Tibor, primarul din Târgu Secuiesc, şi-a exprimat nelămurirea în ceea ce priveşte sentinţa
judecătorească. Edilul a menţionat: acest lucru slujeşte doar generarea tensiunilor, având în vedere
că administraţia locală şi-a revocat hotărârea vizând numele de stradă Wass Albert.
În spitale, în limba maghiară

Comisia pentru drepturile omului din camera deputaţilor a adoptat în cursul acestei
săptămâni o modificare legislativă importantă din punct de vedere maghiar - au arătat Benko Erika
şi Kulcsar Terza Jozsef în cadrul unei conferinţe de presă de ieri: în localităţile în care procentul
maghiarimii depăşeşte 20% sau atinge cifra de 5.000, trebuie asigurată - în instituţiile sanitare şi
cele sociale - prezenţa unui personal vorbitor şi de limbă maghiară. Ambii deputaţi de Trei Scaune
sunt membri ai comisiei pentru drepturile omului din camera deputaţilor, alcătuită din 18 membri,
iar după cum au declarat, iniţiativa lor a fost sprijinită de reprezentanţii minorităţilor naţionale, ai
romilor, şi de către parlamentarii social-democraţi. Proiectul de modificare legislativă va trebui
avizat şi de către comisia pentru sănătate, după care va putea ajunge în plenul camerei deputaţilor.
Benko Erika ne-a mai relatat şi despre faptul că este membră a comisiei de lucru care are sarcina de
a pregăti modificările normelor juridice care fac referire la folosirea limbii materne, cu scopul ca
acest drept să fie într-adevăr unul garantat. În curând vor începe lucrul şi în cazul iniţiativelor care
vizează utilizarea simbolurilor: este deosebit de important ca problema drapelului secuiesc să fie
rezolvată, iar comunitatea să-şi poată utiliza liber simbolurile - a spus. Benko Erika a mai spus că a
fost desemnată membru supleant în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Membru
permanent este Korodi Attila, liderul fracţiunii, iar în calitate de membru supleant, ea îl ajută în
activitate, însă poate participa şi ea la lucrările comisiei.
Nu contează că piesa de la dosarul străzii Wass Albert nu mai are putere legală /
Meschinăriile continuă
Disputa din cauza planificatei însă nefinalizatei acordări a denumirii de stradă Wass Albert
continuă: în decembrie anul trecut, prefectura a cerut recercetarea cazului, deşi Consiliul Local din
Târgu Secuiesc retrăsese proiectul de hotărâre în cauză. În 12 decembrie anul trecut, la tribunalul
din Târgu Secuiesc a fost redeschis dosarul 3193/322/2016, în care singurul pârât este consiliul din
Târgu Secuiesc. În caz au avut loc audieri în 15 decembrie 2016 şi în 19 ianuarie 2017, care s-au
încheiat cu o amânare, însă în 16 februarie, instanţa a încuviinţat cererea procurorului-şef din Târgu
Secuiesc, înregistrată în 12 decembrie anul trecut, şi a aprobat redeschiderea cercetărilor /
procedurii penale. În acest context, l-am contactat pe liderul fracţiunii UDMR din consiliul din
Târgu Secuiesc, Bejan Andras, care a fost consilier şi în ciclul anterior. Ne-a declarat că nu înţelege
aceste meschinării: au adoptat, într-adevăr, o hotărâre, însă au şi retras-o, ca atare nu înţelege care
este miza noilor cercetări - asta dacă nu cumva este vorba despre o acţiune prea zeloasă a
prefectului. Constantin Pătru a obţinut mandatul în 2016, şi pentru că se vorbeşte într-un cerc larg
că este reprezentantul românilor în Târgu Secuiesc, am dorit să aflăm şi opinia lui. Consilierul în
principiu liberal ne-a declarat că nu cunoaşte condiţiile în care a fost elaborată hotărârea, respectiv
retrasă ulterior, în schimb nici el nu înţelege de ce trebuie efectuate cercetări din cauza a ceva ce nu
există. A adăugat că hotărârea nu a fost aplicată - plăcuţa cu denumirea de stradă nu a fost, fizic,
amplasată. În opinia lui Pătru, este ciudat şi faptul că au fost demarate proceduri nu numai
împotriva celui care a înaintat propunerea, ci împotriva întregului organism anterior, în baza
10/112
principiului toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Primarul Bokor Tibor declarase pentru MTI că noul
circ nu slujeşte decât generarea de tensiuni, pentru că tocmai din cauza retragerii hotărârii a
considerat poliţia că dosarul este lipsit de obiect şi a oprit cercetările demarate anterior.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 33 din 20.02.2017, autor Bartos Lorant
L-au comemorat pe cel persecutat

Sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, a fost omagiat Wass Albert, cu ocazia împlinirii a 19 ani de la
moartea sa (17 februarie 1998). Comemorarea a avut loc la copacul plantat lângă zidul bisericii-
cetate de către membrii HVIM în cinstea scriitorului, militarului, politicianului şi personalităţii
vieţii publice. Din bunăvoinţa familiei Bacs, pe copac a fost montată o plachetă memorială. Bedo
Zoltan a luat cuvântul în numele Mişcării pentru Dăinuirea Maghiară, şi a atras atenţia asupra
uneltirilor puterii de la Bucureşti, care a privat maghiarimea transilvană de patrimoniul său de după
Trianon, de instituţiile sale, şi pe care se străduieşte să o oprime şi acum. În opinia oratorului, Wass
Albert a ajuns să fie victimă, deoarece înfrângerea unei naţiuni trebuie începută cu reducerea la
tăcere a liderilor ei spirituali. Au recitat apoi din poeziile lui Wass Albert elevele Bacs Lilla şi Rita
din Sfântu Gheorghe, respectiv Kurta Melinda şi Vass Emoke din Târgu Secuiesc. Bacs Emese a dat
apoi citire mesajului transmis tinerilor maghiari. Au depus coroane membrii familiei Bacs,
reprezentanţi ai Asociaţiei pentru o Transilvanie Maghiară şi ai Consiliului Secuiesc din Târgu
Secuiesc, precum şi persoane fizice.
Să fie organizate seri de lectură Wass Albert / Se încearcă o intimidare

In cursul zilei de azi, Tamas Sandor - în opinia căruia procedura demarată în cazul denumirii
de stradă Wass Albert este pur şi simplu o vânătoare de vrăjitoare - va purta discuţii pe acest subiect
cu Kelemen Hunor şi cu fracţiunea UDMR din parlament, şi vor mişca fiecare piatră pentru a pune
cât mai urgent capăt acestui caz absurd. Este fără precedent ca din cauza unei decizii retrase, cineva
să fie tras la răspundere - ne-a declarat, răspunzând solicitării noastre, preşedintele organizaţiei
UDMR Trei Scaune, după care a notat că ar putea fi demarate cercetări penale chiar şi împotriva sa,
deoarece ascunde acasă volume semnate de Wass Albert, ba le-a şi citit. Nu cred că ar putea face din
asta un caz serios, în schimb este suficient pentru a începe să fie sâcâiţi angajaţi care au îndeplinit o
sarcină - a adăugat Tamas, făcând referire la faptul că au fost demarate proceduri şi împotriva
angajatului autoguvernării, care a întocmit proiectul de hotărâre retras. În opinia sa, este foarte
limpede în acest caz că se încearcă, printr-un nou pretext, intimidarea locuitorilor din Târgu
Secuiesc, de pe Pământul Secuiesc, din Transilvania. Am gustat destul de mult din aşa ceva, despre
asta a fost vorba în ultimii 98 de ani. Ajungem, încetul cu încetul, până acolo încât să se încerce să
ne fie reglementate gândirea şi preferinţele romanciere, însă nu le va merge. Cred că au greşit
destinatarul. Au impresia că secuii funcţionează precum oltenii, care dacă sunt speriaţi, le tremură
stomacul, genunchii. La noi funcţionează altfel. Le propun bibliotecilor să iniţieze seri de lectură
Wass Albert. Voi participa şi eu cu mare drag, voi duce volume, voi citi din ele - a subliniat
preşedintele UDMR Trei Scaune.
Kover Laszlo despre ceangăi / Identitatea este ca şi libertatea

Identitatea este ca libertatea. Nimeni nu va avea mai mai multă dacă îi privează pe ceilalţi de
ea - a declarat Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, sâmbătă seara, la Budapesta, în cadrul
celei de-a XXI-a ediţii a Balului ceangăilor. Kover Laszlo a amintit de vizita efectuată la ceangăii
din Săcele, din Tara Bărsei, subliniind că în zilele noastre, toţi oamenii sunt periclitaţi de
posibilitatea de a deveni apatrizi pe pământul lor natal european şi tocmai din această cauză destinul
maghiar al ceangăilor - destinul fraţilor noştri din Moldova, din zona Ghimeş sau Săcele - reprezintă
11/112
un destin european profund. Europenii trebuie să se confrunte în momentul de faţă cu pericolul cu

care maghiarii ceangăi trebuie să se confrunte de peste un deceniu: şi anume pericolul modificării
artificiale şi violente a identităţii lor, pentru ca aceştia să devină cât mai dominabili şi să poată fi
expropriaţi cât mai uşor - a declarat Kover Laszlo. El a arătat faptul că în noua noastră lume din
secolul XXI, o comunitate nu este asuprită din prisma teritoriului sau ţării sale, ci din prisma
conştiinţei sale. Operaţiunea de bază a acestei idei constă în încercarea de privare a comunităţii de
identitatea sa culturală, lingvistică, naţională, confesională sau familială. Tocmai din această cauză
se lansează atacuri directe la adresa europenilor - germanilor, francezilor, italienilor, suedezilor,
românilor şi maghiarilor - se încearcă slăbirea identităţii lor naţionale, a legăturilor lor confesionale
şi familiale. În marile conflicte geopolitice din secolul XXI, Europa a devenit o ţintă - a mai adăugat
el. Kover a mai declarat că membrii comunităţii maghiare ceangăieşti au trebuit să suporte de-a
lungul istoriei lor încercările legate de schimbarea identităţii lor lingvistice, naţionale şi culturale. În
opinia sa, între războiul identităţii care periclitează în zilele noastre europenii şi atacurile din secolul
XX care vizează spiritul maghiarilor ceangăi, diferenţa constă în faptul că în timp ce în secolul XX
un stat a încercat să le impună ceangăilor identitatea românească în locul celei maghiare, în secolul
XXI, grupurile de interese încearcă să impună europenilor lipsa de identitate în locul identităţilor
fireşti. Kover Laszlo a mai subliniat faptul că în cazul maghiarilor ceangăi cu un destin dificil,
responsabilitatea lor este să facă în aşa fel încât colegii politicieni români să conştientizeze că
identitatea este ca şi libertatea. Nimeni nu va avea mai multă dacă îl privează pe celălalt de ea.
Familia, religia, identitatea naţională şi instituţia naţională de stat care apără aceasta sunt valori
fundamentale în privinţa majorităţii definitorii ale societăţilor din Ungaria şi din România. Apărarea
acestor valori reprezintă obligaţia morală a forţelor politice cinstite ale ambelor ţări - a declarat
preşedintele Parlamentului. În lumea noastră, din ce în ce mai nesigură, apare din ce în ce mai mult
pericolul care subminează simpla existenţă a Ungariei şi a României. În opinia sa, în această luptă
va fi nevoie de o colaborare şi de state naţionale puternice, ai căror cetăţeni aparţinând majorităţii
numerice şi minorităţii sunt în stare să asigure posibilitatea păstrării identităţii lor naţionale şi,
potrivit necesităţilor, pot apăra în mod suveran şi legitim interesele economice ale cetăţenilor lor în
faţa contra intereselor multinaţionale.
Este de aşteptat să fie pronunţată o sentinţă în cazul drapelului secuiesc / Kulcsar se

teme că vor fi sabotaţi
Curtea de Apel Braşov va pronunţa mâine sentinţa definitivă în cazul drapelului secuiesc.
Politicianul PPMT Kulcsar Terza Jozsef, care a donat drapelul, se teme că instanţa va decide în
favoarea prefectului. Răspunzând solicitării noastre, parlamentarul Kulcsar Terza Jozsef ne-a
declarat că dacă în România ar funcţiona democraţia iar drepturile secuilor ar fi respectate, instanţa
ar trebui să admită contestaţia pe care a depus-o împreună cu preşedintele CJ, Tamas Sandor, însă,
din păcate, experienţele arată contrariul. Într-o ţară normală nu s-ar pune problema dacă o
comunitate îşi poate utiliza sau nu simbolurile proprii. Mă tem că ne vor sabota contestaţia, însă nu
voi lăsa lucrurile aşa - a adăugat el. A precizat că dacă este nevoie, se va adresa chiar şi curţii pentru
drepturile omului, iar în calitate de deputat, va avea o interpelare în parlament şi îl va informa şi pe
premier în legătură cu acest subiect.
Subcomisie maghiară în cadrul parlamentului român

Kulcsar Terza Jozsef, parlamentar de Trei Scaune, iniţiator al propunerii, a declarat în cadrul
unei conferinţe de presă de ieri că membrii comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale
minorităţilor din camera deputaţilor au aprobat înfiinţarea unei subcomisii care să se ocupe de
problemele maghiarilor. Pentru comisie a face parte din comisie, s-au înscris doi parlamentari
maghiari, Kulcsar Terza Jozsef, preşedinte şi Benko Erika, vicepreşedinte, un reprezentant al
12/112
partidei romilor şi doi parlamentari din partea partidului social-democrat. Sarcina subcomisiei este
să prezinte problemele legate de drepturile maghiarilor, respectiv să urnească din loc dialogul
ungaro-român la nivel interstatal. Ar urma să se ocupe, de asemenea, de cazurile de discriminare a
maghiarilor, de problemele educaţionale, de utilizarea limbii maghiare, a simbolurilor. S-ar dori de
asemenea să fie purtată o discuţie, într-un cadru civilizat, pe tema cerinţei autonomiste -a declarat
Kulcsar Terza Jozsef, care a indicat ca o sarcină deosebită amplificarea relaţiei ungaro-române,
aflate într-un punct critic, demararea unui dialog în acest sens. După cum a declarat, ar urma să fie
organizate discuţii, mese rotunde, conferinţe despre problemele care îi vizează pe maghiari. În
parlamentul de la Bucureşti vor fi invitaţi partenerii lor din Ungaria. Scopul este să existe un dialog
instituţional între cele două părţi. Subcomisia mai poate întocmi rapoarte despre problemele legate
de maghiari. Acestea vor putea fi înaintate comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale
minorităţilor, care poate înainta propunerile către ministerele de resort sau comisia parlamentară
permanentă. În opinia parlamentarului de Trei Scaune, subcomisia maghiară poate sprijini
activitatea membrilor fracţiunii UDMR. Validarea intereselor maghiarilor va putea fi mai uşoară şi
în cadrul altor comisii de specialitate. Statutul autonomist, cândva în cadrul fracţiunii UDMR nu s-a
discutat încă la modul concret când va fi înaintat în parlament statutul autonomist - a declarat
Kulcsar Terza Jozsef. Deocamdată au ajuns la concluzia că în cadrul sesiunii parlamentare de
primăvară vor fi înaintate proiecte de legi şi modificări în cazul drepturilor de utilizare a limbii
maghiare şi a simbolurilor. în opinia lui Kulcsar, statutul autonomist trebuie înaintat cât mai repede,
însă nu a precizat un termen în acest sens. Ar trebui să se convină care proiect să fie înaintat -
statutul CNS sau cel asumat de UDMR. La armonizarea aspiraţiilor autonomiste ar putea da o mână
de ajutor şi Szili Katalin, însărcinat al premierului ungar.
În opinia lui Kelemen Hunor, România nu este stat de drept

În România, statul de drept s-a degradat, nu se poate vorbi despre separarea ramurilor
puterii. În momentul de faţă, are loc o luptă încrâncenată între puterile politice alese, separabile, şi
instituţiile de stat influente, inseparabile. Există pericolul ca ţara să devină un stat autoritar, care să
fie condus de aceste structuri invizibile, cu care politicienii aleşi nu prea au de-a face - Kelemen
Hunor, preşedintele UDMR, a vorbit ieri, în cadrul unei conferinţe de presă de la Sfântu Gheorghe,
despre modul în care vede actuala situaţie politică. El a menţionat că are cunoştinţă de faptul că
aceste afirmaţii sunt foarte grave, însă ele dar trebuie, totuşi, spuse. Se creează legături între
procuratură şi serviciile secrete, instituţiile de stat şi organizaţiile represive creează înţelegeri
secrete. Miercuri seară, portalul luju.ro a informat că Serviciul Român de Informaţii a semnat un
protocol secret cu direcţia condusă de Laura Codruţa Kovesi - a declarat Kelemen Hunor.
Proiectul de autonomie este, în continuare, pe masă / Probleme cu statul de drept

Trebuie consolidat cadrul statului de drept, proiectul de autonomie de pe Pământul Secuiesc
nu a ajuns în sertar, relaţia româno-ungară se poate urni din punctul mort, iar atitudinea UDMR faţă
de Ziua Libertăţii Secuieşti nu s-a schimbat. Aceste aspecte au fost aduse, între altele, în discuţie în
cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o la Sfântu Gheorghe preşedintele UDMR, Kelemen
Hunor. Kelemen Hunor a confirmat ceea ce spune de mult, şi anume că sunt mari probleme în ţară
cu caracterul de stat de drept şi separarea ramurilor puterii. Kelemen a subliniat că membrii clasei
politice trebuie să ia o decizie foarte tranşantă, deoarece în caz contrar, România s-ar putea
transforma uşor într-un stat autoritar cu care politicienii aleşi nu prea ar avea multe în comun.
Răspunzând întrebărilor adresate de jurnalişti, preşedintele UDMR s-a referit şi la relaţia româno-
ungară: este mult mai optimist decât acum un an în legătură cu dialogul dintre cele două state. A
notat că acum două săptămâni a avut un dialog temeinic cu ministrul ungar de externe Szijjarto
Peter, pe tema relaţiei româno-ungare, însă luni şi ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu,
13/112
va pleca la Budapesta. Cred că această chestiune va putea fi urnită din punctul mort, deoarece
normalizarea acestei relaţii este atât în interesul guvernului ungar, cât şi în cel al guvernului român.
Nu va fi simplu, însă simt că ambele părţi au intenţii sincere în această direcţie - a subliniat el. La
conferinţa de presă s-a discutat şi despre Ziua Libertăţii Secuieşti, din 10 martie, iar Kelemen a
subliniat că atitudinea UDMR faţă de această mişcare este neschimbată, cu alte cuvinte, îi îndeamnă
pe toţi cei care simt că trebuie să fie prezenţi, să fie prezenţi. Referitor la proiectul de autonomie de
pe Pământul Secuiesc, a spus că acesta este, în continuare, pe masă, nu a ajuns într-un sertar. Cred
că am desfăşurat o muncă cinstită, este un proiect de lege care poate fi asumat oricând şi oriunde.
Propune o soluţie care consolidează comunitatea, şi, ca atare, ar putea consolida chiar şi statul - a
subliniat el. Nu a putut spune însă când anume va fi înaintat proiectul, acest subiect va fi discutat în
primăvară, împreună cu PCM.
Cazul Wass Albert la Târgu Secuiesc / Prefectul alarmează cu lucruri imposibile

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost generos cu epitetele în legătură cu ancheta
penală demarată la cererea prefecturii în problema străzii Wass Albert. Nu este, fireşte, uşor să
găseşti epitete corespunzătoare pentru declaraţiile care depăşesc limita imposibilului şi prin care
însărcinatul guvernului şi-a motivat cererea legată de anchetarea cazului. Este o prostie, o tâmpenie
- astfel a reacţionat Kelemen Hunor când, în cadrul conferinţei de presă de la Sfântu Gheorghe, l-au
întrebat cum comentează faptul că prefectul i-a cerut procuraturii redeschiderea anchetei penale în
cazul străzii Wass Albert din Târgu Secuiesc. Stradă care, după cum se ştie, nu există, dat fiind
faptul că hotărârea referitoare la acordarea denumirii a fost retrasă de către autoguvernare, aşa cum
a stabilit şi procuratura în cadrul anchetei sale anterioare. La cererea prefecturii, ancheta penală a
fost redeclanşată. În opinia lui Kelemen, pe rafturile tuturor familiilor există cărţi scrise de Wass
Albert şi nu poate fi arestat nimeni pentru acest lucru. În cadrul discuţiilor purtate cu social-
democraţii vor ridica problema acţiunilor însărcinatului guvernului. Nu ştie dacă prefectul
acţionează sau nu de unul singur, însă în opinia lui Kelemen, acesta nu primeşte ideile de la PSD.
Relaţii interstatale ungaro-române / A fost demarat dialogul

Ne străduim să stabilim relaţii interstatale şi interguvernamentale bune cu România, însă
pentru acest lucru este nevoie de dialog -a declarat ministrul pentru relaţii economice şi afaceri
externe, ieri la Budapesta, după ce s-a întâlnit cu omologul său român, Teodor Meleşcanu. Ministrul
român a subliniat că ambele părţi abordează cu deschidere problemele. Ministrul ungar a subliniat
că fără dialog nu vor exista niciodată succese comune şi încredere între cele două ţări, între cele
două popoare şi guverne. Este nevoie de succese comune şi de încredere pentru ca problemele
dificile prezente în relaţiile bilaterale să poată fi soluţionate. Nimeni nu pune sub semnul întrebării
faptul că există probleme delicate, care se leagă în mod fundamental de minorităţi. Cel mai sensibil
sistem bilateral de relaţii al Ungariei este cel ungaro-român, astfel că problemele trebuie abordate
întotdeauna cu precauţie. Tocmai din această cauză, cel mai bine este să alegem simplitatea în locul
epatării şi să abordăm relaţiile în baza intereselor comune. Dacă există bune relaţii între Ungaria şi
România, între guverne, acest lucru este în favoarea tuturor românilor şi maghiarilor, indiferent de
teritoriul pe care trăiesc -a declarat el. Ministerul ungar al afacerilor externe a comunicat că înainte
de discuţii a purtat negocieri cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, şi i-a vorbit şi omologului
său român despre problemele delicate, ca împreună să lucreze la soluţii. Nu este normal ca aceste
probleme să fie discutate în faţa presei, dat fiind faptul că acest lucru ar diminua şansele
soluţionării. Ministrul ungar a declarat că este important ca nici o aspiraţie politică sau juridică să
nu poată fi folosită la intimidarea membrilor comunităţii naţionale. După cum a spus, doresc să
extindă legăturile dintre cele două ţări, fiind necesare cât mai multe posibilităţi de trecere a
frontierei. În legătură cu colaborarea economică ungaro-română, ministrul de externe a comunicat:
14/112
România este a doua cea mai importantă piaţă de export a Ungariei, iar pentru înregistrarea unor
progrese în relaţiile bilaterale, Eximbank va deschide o linie de credit de 514 milioane de euro
pentru stimularea colaborării între firme.
Guvernul ungar protestează / Audierea părinţilor este revoltătoare

Potapi Arpad Janos, secretar de stat pe probleme de politică naţională, şi Soltesz Miklos,
secretar de stat responsabil cu relaţiile confesionale, etnice şi civile, consideră revoltător faptul că
DNA îi cheamă la audieri pe părinţii elevilor liceului romano-catolic din Târgu Mureş şi că în lipsa
deciziei judecătoreşti, se încearcă incapacitatea viitorului şcolii. În comunicatul celor doi secretari
de stat se menţionează: este incalificabil ca în cadrul audierilor de o oră şi jumătate - după cum a
comunicat presa -, părinţii să fie întrebaţi de ce şi-au înscris copiii la gimnaziul catolic şi dacă au
decis acest lucru benevol sau la presiune externă. În opinia celor doi secretari de stat, sub masca
luptei anticorupţie are loc de fapt îngrădirea conştientă a drepturilor maghiarilor, lucru inacceptabil
într-un stat de drept. Potapi Arpad Janos şi Soltesz Miklos au făcut apel la autorităţile române să
pună capăt intimidării pedagogilor şi părinţilor, incapacității activităţii liceului, deoarece procesul
poate provoca pagube ireversibile nu numai comunităţii maghiare, ci şi României.
Interviu cu noul conducător al Centrului Cultural Ungar la Sfântu Gheorghe / Și acasă

sunt multe de făcut
Filiala din Sfântu Gheorghe a Institutului Balassi din Bucureşti are, din luna noiembrie, un
nou conducător, în persoana istoricului teatral Szebeni Zsuzsa. Am discutat cu directoarea originară
din Cluj despre drumul care a adus-o până aici, conştiinţa menirii, ideile, proiectele sale şi
programul deja conturat al instituţiei.
- Cum a ajuns un intelectual specializat pe literatură şi filozofie să fie istoric teatral şi,
ulterior, diplomat cultural?
- Incă din perioada studenţiei am fost interesată de teatru şi artele vizuale, motiv pentru care
am studiat estetica la Facultatea de filozofie din Debrecen. După obţinerea diplomei în literatură şi
filozofie, m-am ocupat, pentru o scurtă perioadă, de jurnalism, după care, mulţumită unei burse, am
ajuns la Budapesta, la Institutul şi Muzeul Naţional de Istorie Teatrală. Am fost şi curator de
expoziţii, timp în care eram referent peste hotare al institutului. În această calitate am aplicat pentru
ocuparea postului rămas vacant la Institutul Balassi-Centrul Cultural Ungar.
- Care credeţi că este menirea d-voastră?
- Reprezentarea, în cel mai nobil sens al cuvântului, a culturii, având în atenţie caracterul
specific şi pozitiv al Transilvaniei şi al Pământului Secuiesc.
- Aţi preluat de mai bune de două luni conducerea filialei din Sfântu Gheorghe a Institutului
Balassi. Aţi reuşit să vă integraţi?
- Integrarea este un proces îndelungat, însă am venit cu mare bucurie aici, mă simt bine. Pe
lângă faptul că organizez manifestări, mă străduiesc să particip şi la ale altora.
- Privind spre viitor, ce idei aveţi în legătură cu funcţionarea instituţiei?
- În primul rând aş dori ca instituţia pe care o conduc să fie parte integrantă a vieţii culturale
a oraşului. Mă străduiesc să organizez programe mai aparte, mai deosebite.
- Ce planuri, proiecte aveţi?
- Pentru mine este foarte important să-mi continui cercetările, de exemplu cele legate de
Banffy Miklos. Tinând cont de jubileul de 500 de ani al reformării, aş dori să le dedic spaţiu şi lui
Kemeny Janos şi Makkai Sandor. Vreau, de asemenea, să readuc în cunoştinţa publică figuri
feminine, cum ar fi Ignac Rozsa şi Kiss Manyi, ambele născute în judeţ.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 40 din 01.03.2017, autor Bedo Zoltan
15/112
Ar trebui înlăturată inscripţia în limba română - Acţiune de protest pentru inscripţia

Varoshaza
Astăzi, 03.03.2017, începând cu orele 17:00, va fi organizată o acţiune de protest împotriva
înlăturării inscripţiei Varoshaza de pe frontispiciul Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc.
Organizatorii aşteaptă participarea a aproximativ o sută de persoane, i-au chemat şi pe patrioţii
locali, pe suporterii sportivi, respectiv fac recrutări şi pe Facebook. Conform programului, cei
interesaţi în direcţia acţiunii de protest, se vor întâlni în faţa Cetăţii Miko, de unde vor porni înspre
Palatul Justiţiei, de aici deplasându-se în faţa primăriei, unde vor cânta împreună, vor ţine un minut
de reculegere şi vor fi rostite discursuri. Organizatorul principal al manifestării este Andras Mihaly,
membru fondator al Uniunii Mondiale a Secuilor, care trăieşte în Statele Unite ale Americii. Acesta
a declarat că în scrisoare solicită ca nu inscripţia Varoshaza să fie înlăturată, ci cea de Primărie,
deoarece, în clădirea respectivă nu funcţionează doar primăria, ci şi alte instituţii, tocmai de aceea,
denumirea respectivă fiind nemotivată. Primăria a fost construită din contribuţiile/donaţiile
ciucanilor, tocmai de aceea, noi suntem adevăraţii proprietari ai clădirii. Ştim că şi consiliul
orăşenesc a formulat o luare de poziţie cu privire la inscripţia Varoshaza, dar noi nu suntem de
acord cu aceasta, deoarece au adresat-o preşedintelui statului, iar în atribuţia acestuia nu intră
adoptarea unor decizii în astfel de probleme - a declarat Andras Mihaly. Fondatorul uniunii a
declarat că în primăvara acestui an, Uniunea Mondială a Secuilor va fi înregistrată în Ungaria, dar
printre proiectele lor figurează şi faptul ca, uniunea să fie înregistrată în acest an şi în România.
Sursa: Hargita Nepe nr. 41 din 03.03.2017, autor Mark Boglarka
Ziua Libertăţii Secuieşti / Se mizează pe tineri

Pregătirile pentru manifestarea din 10 martie, de la Târgu Mureş, sunt în toi. Asemeni anilor
trecuţi, organizatorii mizează pe prezenţa a 20-30.000 de persoane şi se speră că în acest an,
jandarmeria va fi mai cooperantă. CNS a iniţiat acum câţiva ani ziua libertăţii secuieşti, iar ideea era
că trebuie să existe o zi în an când putem vorbi accentuat despre faptul că ea ne poate fi asigurată de
autonomie - a declarat Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS în probleme de informare. A fost
realizat proiectul manifestării din acest an, care indică faptul că se manifestă deschidere către
tineret. Sunt conştienţi de faptul că este necesară angrenarea tinerilor, să aibă cui să predea ştafeta.
După amenzile de anul trecut şi de acum doi ani, s-au adresat de această dată în scris jandarmeriei.
Au primit răspuns, iar astăzi vor purta medieri. Gazda Zoltan, organizator principal, a declarat că
aceia care doresc să ia cuvântul, trebuie să-şi semnaleze intenţia până la data de 5 martie. Vor exista
şi invitaţi străini. Va lua cuvântul reprezentantul EFA şi probabil că va fi prezent şi delegatul
Partidului Naţional Basc. Masa de oameni se va deplasa în faţa prefecturii şi se speră că acţiunea de
protest se va desfăşura cu demnitate, fără incidente. Prefectului îi va fi înmânată petiţia care, de
această dată, se va concentra pe problemele actuale şi se va referi şi la problemele maghiare. Va
formula ideea că soluţia la acestea din urmă poate fi autonomia - a arătat Ferencz Csaba. Seara, la
Palatul Culturii din Târgu Mureş, va fi decernat premiul Gabor Aron, care anul acesta îi revine EFA.
Și anul acesta vor exista proteste de simpatie în întreaga lume. Până acum au sosit semnale din nouă
locaţii, din Ungaria şi din Germania, din partea organizaţiilor iniţiatoare şi din partea persoanelor
fizice. Societatea Szekelyfoldert îi va recruta pe participanţi în Piaţa Eroilor din Budapesta.
America este atentă la maghiarii transilvăneni

Raportul anual de ţară al departamentului de stat al SUA, referitor la drepturile omului,
pomeneşte şi de mai multe încălcări ale drepturilor maghiarilor transilvani. În partea referitoare la
România, se face referire, între altele, la renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, la campania
împotriva simbolurilor secuieşti şi încălcarea drepturilor privind utilizarea limbii materne. Despre
documentul publicat pe site-ul departamentului de stat din Washington au relatat în primul rând
16/112
portalurile maghiare din Transilvania - Foter, Maszol, Transindex. Presa română, similar practicii
sale din anii precedenţi, nu pune nici de această dată accent pe părţile din raport, referitoare la
maghiari. Documentul se ocupă în mod accentuat de corupţie, care este în continuare un fenomen
general în România, deşi lupta anticorupţie continuă. Se aminteşte de condiţiile deplorabile din
închisori, de discriminarea romilor şi a minorităţilor sexuale, de violenţa domestică. Referitor la
tema încălcării drepturilor rromilor, se fac referiri mai ales la cazurile prezentate de organizaţia
Romani Criss, din care reiese că în multe cazuri, autorităţile recurg în mod nejustificat la violenţă
faţă de romi. În ceea ce priveşte privarea de drepturi a maghiarilor, este abordată problema
restituirii. Se menţionează că în pofida bazei legale existente, autorităţile obstrucţionează
retrocedarea, în special în cazul imobilelor confesionale. Se aminteşte şi de renaţionalizarea
Colegiului Szekely Miko. Autoritatea pentru retrocedări a respins anul trecut 79 de cereri de
retrocedare formulate de biserici. Se aminteşte şi de campania împotriva simbolurilor secuieşti, de
respingerea înregistrării asociaţiei turistice care ar urma să popularizeze Pământul Secuiesc. Se
menţionează de încălcarea drepturilor lingvistice în instanţă şi administraţia publică, de
obstrucţionarea amplasării indicatoarelor bilingve, de cazul fetiţei din Telechia, umilite într-un spital
clujean din cauză că nu cunoaşte limba română. Se pomeneşte de faptul că nu există universitate
maghiară independentă finanţată de stat, iar metodologia de predare a limbii române reprezintă o
problemă în cadrul şcolilor maghiare. Conform poziţiei exprimate la sfârşitul săptămânii trecute de
către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, raportul de ţară este rezultatul strădaniilor proprii ale
UDMR. Organizaţia maghiară speră că SUA încheie procedura strângerii de informaţii în cazul
încălcării drepturilor maghiarilor din Transilvania şi va trece la stadiul de acţiune politică. Din
comunicatul UDMR mai reiese că uniunea îşi va informa în continuare sistematic partenerii
americani, sperând că având cunoştinţă de un număr suficient de abuzuri, clar indicate, aceştia vor
atenţiona la rândul lor statul român în legătură cu faptul că problema minorităţilor nu este nici pe
departe soluţionată.
Sentinţa Curţii de Apel / Drapelul secuiesc trebuie îndepărtat

Curtea de Apel Braşov a respins contestaţiile depuse în cel mai nou proces privind drapelele,
iar în sentinţă obligă Consiliul Judeţean Covasna şi pe preşedintele Consiliului să îndepărteze
drapelul secuiesc din sala de şedinţe a consiliului judeţean, donat acum un an de Kulcsar Terza
Jozsef. După două amânări, joia trecută, Curtea de apel Braşov a adoptat sentinţa. Aceasta a apărut
pe site-ul instanţei la sfârşitul săptămânii trecute. Curtea de apel a respins contestaţia lui Kulcsar
Terza Jozsef, a Consiliului Judeţean Covasna şi a preşedintelui instituţiei. În sentinţa definitivă şi
irevocabilă a admis sentinţa din 6 octombrie anul trecut a Tribunalului judeţean Covasna. Sentinţa
obligă Consiliul Judeţean Covasna şi pe preşedintele instituţiei să îndepărteze din sala de festivităţi
a consiliului judeţean drapelul albastru-auriu al Pământului Secuiesc. Menţionăm că în sentinţa
judecătorească, Pământul Secuiesc apare cu literă mare şi fără ghilimele. Considerăm important de
subliniat acest lucru, deoarece în cererea prefectului scrie aşa-numitul pământ secuiesc. Dacă
drapelul va fi îndepărtat din sala de festivităţi a consiliului judeţean, tot va mai rămâne un drapel
secuiesc, cel care a fost donat în noiembrie, alături de alte patru drapele, de către Kulcsar Terza
Jozsef.
Simboluri secuieşti sau româneşti?

A început din nou să se ceară socoteală pentru lipsa simbolurilor româneşti de pe drapelele,
din stemele unităţilor administrative de pe Pământul Secuiesc. Nu este vorba doar despre recenta
petiţie a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş sau lamentările anterioare
ake acestuia; tema a fost abordată şi în cadrul şedinţei ordinare din ianuarie a Consiliului Judeţean
Covasna. Mai exact, nu biruie să se plângă suficient - după cum au spus - că nu există simboluri
17/112
româneşti printre cele ale aşa-numitului Pământ Secuiesc, deşi teritoriul se găseşte aici, în inima
României. S-a făcut auzită şi aberaţia că stema actuală a judeţului Covasna este de fapt simbolul
fără coroană al Monarhiei Austro-Ungare de odinioară sau stema simplificată a Regatului Ungar.
Cum ar arăta un simbol românesc? L-am întrebat pe unul din vociferatori. Nici nu ştiu... - a răspuns,
iar după câteva secunde de linişte stânjenitoare, iar apoi a rostit foarte încet: cred că oieritul, de
exemplu, vechiul meşteşug românesc. Cum ar arăta, totuşi, un simbol românesc? Să privim dincolo
de Carpaţi, printre stemele aşa-numitelor oraşe, judeţe româneşti. Exemplul cel mai la îndemână
este aşezarea cu cea mai românească denumire, oraşul Roman din judeţul Neamţ. În scutul său
purpuriu putem vedea doar un cap de mistreţ. Ce este românesc în asta? putem întreba. Nimic, însă
stema este extraordinară, pentru că este una simplă, şi a reînnoit vechea stemă a aşezării. Sau să
vedem perechea formată din soare şi semilună! Ştie toată lumea că soarele şi luna sunt simbolurile
secuilor, însă nu ne putem însuşi corpurile cereşti. Atunci când le folosim ca simboluri secuieşti,
sunt însemne ale secuilor, însă în alte cazuri sunt imagini obişnuite de stemă. Cine are posibilitatea,
să caute pe internet stema Slatinei, şi va fi surprins când va vedea o pagină plină de stema oraşului,
pe care apar, pe un fond albastru, soarele auriu şi semiluna, care înconjoară un bastion. Soarele şi
luna pot fi văzute şi în multe biserici româneşti. Stema şi drapelul sunt simboluri, să nu căutăm în
ele însemnele româneşti, pentru că stema şi drapelul administrativ simbolizează o întreagă aşezare
sau un întreg judeţ, nu sunt o statistică cu caracter etnic, rolul lor nu constă în semnalarea
procentului în care trăiesc românii sau maghiarii. Heraldica trebuie cultivată de specialişti.
Sursa: Haromszek nr. 8039 din 04.03.2017, autor Szekeres Attila
Programe dedicate zilei de 15 martie, la Târgu Secuiesc / A mea patrie, dac-am avut-o
În cadrul unei conferinţe de presă comune, desfăşurate ieri purtătorul de cuvânt al
autoguvernării, Menessy Kinga, şi directorul Casei de Cultură Vigado, Lung Laszlo Zsolt, au
informat cu privire la programul festiv din oraşul breslelor, dedicat zilei de 15 martie. În 12 martie,
de la orele 12:00, la Muzeul de Istorie a Breslelor Incze Laszlo, va fi vernisată a XXVIII-a ediţie a
expoziţiei festive dedicate luptei maghiare pentru libertate. În 14 martie, de la orele 11:00, în aula
centrală a Centrului de Învăţământ Tehnic Gabor Aron, va avea loc o acţiune comemorativă la care
îşi vor da concursul elevii claselor IX-X. De la orele 14:00 va avea loc o comemorare la
monumentul din Caşinu Nou, la care vor participa elevi de la Şcoala Generală Tuzson Janos din
localitate şi de la Liceul Profesional Apor Peter. Liceul Pedagogic şi Scoala Generală din cadrul
Liceului Pedagogic Reformat Kolcsey Ferenc din Debrecen vor prezenta un program artistic la
Nyergesteto, cu începere de la orele 14:00. De la orele 15:00, Liceul Profesional Apor Peter îşi va
prezenta omagiile, iar de la orele 16:30 va depune coroane Grădiniţa cu program prelungit
Manocska. În 15 martie, de la orele 09:00, va fi celebrată, la biserica reformată, o slujbă festivă. La
orele 09:45 va începe acţiunea comemorativă de la statuia lui Bem Jozsef. Oratorul festiv va fi eleva
Bors Gyongyver, din clasa a IX-a. De la orele 10:00, Liceul Nagy Mozes va susţine un program
festiv la monumentul de la Eresteghin, tot de la orele 10:00 vor depune coroane la basorelieful lui
Petofi Sandor elevi de la şcoala Petofi Sandor - care vor susţine şi un program festiv la statuia lui
Petofi din curtea şcolii. La aceeaşi oră va debuta programul pe care îl va susţine şcoala Turoczi
Mozes la mormântul lui Turoczi Mozes. De la orele 10:15, elevii Liceului Pedagogic Bod Peter vor
depune coroane la basorelieful lui Szacsvay Janos, la clădirea Asociaţiei Szentkereszty Stephania.
De la orele 10:30, Liceul Pedagogic Bod Peter şi Scoala Generală din cadrul Liceului Pedagogic
Reformat Kolcsey Ferenc din Debrecen vor susţine un program artistic la statuia lui Kossuth Lajos.
La aceeaşi oră se va desfăşura o festivitate la Monumentul Eroilor, cu participarea elevilor de la
Colegiul Reformat; la statuia lui Turoczi va avea loc un program comemorativ susţinut de şcoala
Turoczi Mozes. De la orele 10:40 va avea loc un program festiv susţinut de elevi şi profesori de la
şcoala Molnar Jozsias şi vor fi depuse coroane la mausoleul lui Molnar Jozsias. La programul
festivităţii din piaţa Gabor Aron vor participa fanfara Clubului Elevilor, corurile şi elevii de la
Colegiul Reformat şi liceul Nagy Mozes. La orele 11:00 va avea loc adunarea şi defilarea şcolilor,
iar de la orele 11:15 vor defila husarii călare, echipele păstrătorilor de tradiţii şi reprezentanţii
18/112
satelor din împrejurimi. La orele 12:00, participanţii vor fi salutaţi de primarul din Târgu Secuiesc,
Bokor Tibor; secretarul de stat pentru afaceri parlamentare şi impozitare în cadrul Guvernului
Ungar, Tallai Andras, va rosti un discurs. La Casa de Cultură Vigado va fi vernisată, la orele 18:00,
expoziţia lui Mako Andras, intitulată Aparţinem unii de alţii. De la orele 19:00 va debuta un
spectacol de gală, organizat de Lung Laszlo Zsolt.
Ziua Libertăţii Secuieşti / Demonstraţia nu este autorizată

După ce Laszlo Gyorgy, preşedintele CNS scaunul Mureş, a declarat în cadrul unei
conferinţe de presă de ieri, de la Târgu Mureş, că pregătirea festivităţii de vineri, de la Târgu Mureş,
pare a fi lipsită de probleme anul acesta şi părea că unitatea mobilă a jandarmeriei şi prefectura vor
fi partenere ale organizatorilor, după şedinţa de ieri a comisiei de autorizare - la care a participat
comandantul poliţiei locale şi primarul -, primăria a anunţat într-un comunicat că pentru ziua
libertăţii secuieşti a fost autorizată doar festivitatea de lângă monumentul eroilor martiri secui, nu şi
demonstraţia, şi mai puţin ideea ca participanţii să se poată deplasa pe carosabil. Primăria a
menţionat în comunicat că va pune la dispoziţia organizatorilor sala mare a Centrului Mihai
Eminescu pentru ca acolo să fie organizate manifestări culturale cu ocazia zilei libertăţii secuieşti.
Totodată, primăria a aprobat ca maxim zece participanţi să se poată deplasa la prefectură şi să
înmâneze petiţia, aşa cum prevede legea - se menţionează în comunicat. Potrivit poziţiei instituţiei,
participanţii la ziua libertăţii secuieşti vor putea pleca pe trotuar de la locul desfăşurării festivităţii.
Kincses Elod, reprezentantul juridic al organizatorilor acţiunii, a declarat pentru Agenţia MTI că
primăria nu i-a informat pe organizatorii zilei libertăţii secuieşti. Și-a prezentat poziţia doar într-un
comunicat de presă. Avocatul a considerat că poziţia primăriei este un abuz de putere. A amintit că
în iunie anul trecut a fost adoptată o sentinţă judecătorească definitivă potrivit căreia anunţarea la
începutul anului 2015 a demonstraţiilor din anii 2016 şi 2017 a fost legitimă, iar instanţa a obligat
primăria să ia la cunoştinţă anunţul. Potrivit legii, primarul ar fi putut interzice cele două
manifestări în decurs de 48 de ore de la anunţare, însă nu a făcut acest lucru. Kincses Elod i-a cerut
într-o adresă jandarmeriei să procedeze cu organizatorii conform acordului semnat vinerea trecută.
Laszlo Gyorgy, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Mureş, a declarat în cadrul conferinţei de
presă de miercuri să s-a convenit ca jandarmeria să asigure demonstraţia protestatarilor pe una din
benzile carosabilului. Prefectul Lucian Goga a declarat în cadrul conferinţei de presă de miercuri că
unităţile de menţinere a ordinii, subordonate ministerului de interne, au făcut tot posibilul ca
acţiunea să se desfăşoare în condiţii normale, prin respectarea legilor. Prefectul le-a cerut totodată
participanţilor să dea dovadă de linişte şi înţelegere. Fiecare are dreptul să îşi exprime dorinţele,
gândurile, dar numai cu respectarea legii, a ordinii publice, fără tulburarea liniştii -a declarat el.
Lucian Goga şi-a exprimat totodată speranţa că acţiunea se va desfăşura sub semnul respectului
reciproc, dat fiind faptul că în oraşul Târgu Mureş convieţuiesc mai multe etnii. CNS i-a chemat pe
secui vineri, la orele 16:00, lângă monumentul eroilor martiri secui din Târgu Mureş, iar ulterior să
se deplaseze în faţa prefecturii pentru a exprima cerinţa autonomistă a secuilor.
Ziua Libertăţii Secuieşti / Antal Arpad: Trebuie să fim prezenţi

Este importantă fiecare manifestare care ne consolidează comunitatea. În luna martie există
astfel de două manifestări, ziua de 10, respectiv de 15 martie. Cei care au posibilitatea, să participe
la ambele manifestări - a atras atenţia primarul Antal Arpad. Ziua libertăţii secuieşti este o bună
oportunitate pentru a ne ridica glasul pentru libertate, pentru statul de drept, împotriva asupririi şi a
organizaţiilor represive - a declarat primarul. Chiar dacă dublul etalon, aplicat de statul român, nu
este momentan sesizabil la Sfântu Gheorghe, acest lucru poate fi bine sesizat la Târgu Mureş: în
timp ce conducerea universităţii de medicină şi farmacie nu este deranjată de nimeni pentru faptul
că nu respectă legea, părinţii elevilor Gimnaziului Romano-catolic sunt chemaţi şi, dacă sunt de
19/112
religie catolică, sunt interogaţi în legătură cu motivul pentru care şi-au înscris copiii la şcoală
catolică. Interzicerea demonstraţiei de după festivitatea de la Târgu Mureş de ziua libertăţii secuieşti
este, în opinia lui Antal Arpad, un abuz clar din partea primarului Dorin Florea. În momentul de
faţă, când trăim vremurile protestelor spontane, este de neînţeles de ce autoritatea a adoptat o
poziţie - a declarat primarul. El va fi prezent de ziua libertăţii secuieşti la festivitatea din Sfântu
Gheorghe, dar nu va lua cuvântul (discursul din partea UDMR va fi rostit de Toth Birtan Csaba,
viceprimar). El nu va putea participa la festivitatea de după-amiază de la Târgu Mureş. Primarul a
mai menţionat: discursul principal la festivităţii din 15 martie, de la Sfântu Gheorghe, va fi rostit de
Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti.
Sursa: Haromszek nr. 8044 din 10.03.2017, autor Vary O. Peter
Sfântu Gheorghe / A acţiona pentru libertate

Trebuie să ne susţinem drepturile, pentru ca puterea română să înţeleagă că doar autonomia
ne poate garanta dăinuirea, nu ne mulţumim cu mai puţin. Ii vom omagia cu adevărat pe eroii care
şi-au dat viaţa pentru patrie, pentru libertate, doar dacă suntem dispuşi să ieşim din nepăsare, să ne
ridicăm activ glasul pentru un viitor mai viabil - acesta a fost mesajul formulat de cei care au luat
ieri cuvântul la comemorarea de la Sfântu Gheorghe, din ziua libertăţii secuieşti. Aproximativ 200
de persoane s-au adunat la statuia păsării turul din Sfântu Gheorghe, în piaţa care, la iniţiativa
Consiliului Naţional Secuiesc, ar trebui să poarte denumirea de piaţa libertăţii. Preşedintele din
scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, a declarat că a făcut demersurile necesare, mingea fiind - după cum s-
a exprimat - în terenul comisiei de acordare de denumiri. În acest mediu nedemn de Europa, rămaşi
complet de unii singuri, trebuie să luăm exemplu de la atitudinea curajoasă a martirilor secui, de la
spiritul lor de sacrificiu, trebuie să conştientizăm că şi azi este nevoie - chiar dacă sub o altă formă -
de acţiunea noastră, a tuturor - cu aceste cuvinte rostite de Gazda Zoltan a început comemorarea. Nu
este voie să fim indiferenţi, apatici, asta nu ne aduce autonomia - unica modalitate prin care putem
dăinui. Dacă îi permitem puterii dictatoriale să ni se urce în cap, nu facem decât să o încurajăm să
ne umilească şi mai tare - a subliniat el. A afirmat că această zi este şi o încercare, pentru că dacă nu
vom fi suficient de mulţi, puterea duşmănoasă va vedea că poate face ce vrea cu noi. Dacă nu ne
ridicăm glasul suficient de ferm, degeaba aşteptăm să fim luaţi în seamă de către autorităţile
române. A mai adăugat că în condiţiile în care posibilităţile îi sunt complet limitate, CNS nu cere
mult: să ne mobilizăm de 2-3 ori pe an, să ne arătăm ferm voinţa, pentru un viitor mai viabil pentru
copiii, nepoţii noştri. Le-a cerut autoguvernărilor ca în calitate de organisme alese, să le sprijine
activ acţiunile, pentru că acestea nu sunt doar de dragul artei. Pe parcursul anilor, ziua libertăţii
secuieşti a devenit sinonimă cu lupta pentru solidaritate, acţiune comună şi autodeterminare -a
subliniat în discursul său festiv viceprimarul din Sfântu Gheorghe, Toth-Birtan Csaba, care a
enumerat prejudiciile suferite de maghiarimea din Ținutul Secuiesc şi a precizat că în Europa
secolului al XXI-lea, libertatea unei comunităţi naţionale de a discuta despre autodeterminare nu
poate face obiectul unor dispute. Noi trebuie să vorbim despre libertatea, despre autodeterminarea
secuiască şi trebuie să şi acţionăm pentru ele, prin prezenţa noastră, prin existenţa noastră aliniată la
pământul natal. Vom fi cu adevărat fideli memoriei martirilor noştri doar dacă ne vom susţine şi noi
drepturile comunitare, dacă ne asumăm - în pofida tuturor abuzurilor puterii - revendicările, aşa cum
au făcut-o şi martirii executaţi la Târgu Mureş - a subliniat el. Binecuvântarea a fost rostită de
preotul reformat Bancea Gabor, care a citat din profetul Daniel. Deşi ploua, au fost prezente în
special persoanele care, după comemorarea de la Sfântu Gheorghe, s-au deplasat cu autobuzele la
Târgu Mureş. Din Trei Scaune au plecat 5 autobuze şi mai multe autoturisme personale. Notă: pe
aceeaşi temă informează Friss FM (13.03), www.szekelyhon.ro, cu următoarele menţiuni:
Susţinerea libertăţii, a drepturilor comunităţii noastre este şi azi de actualitate, pentru că simbolurile
nu ni le putem utiliza, drepturile lingvistice ne sunt în permanenţă lezate, şcolile ne sunt luate,
activitatea conducătorilor noştri, a organizaţiilor noastre este incapacitatea - a spus Toth-Birtan
Csaba. Nu putem să ne comemorăm martirii în linişte, într-o sală dosită, iar mai apoi să plecăm
acasă cu capetele plecate, aşa cum ar dori puterea locală din Târgu Mureş - a mai adăugat edilul. În
20/112
mulţime au fost prezenţi şi primarul Antal Arpad şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna,
Tamas Sandor.
Sursa: Haromszek nr. 8045 din 11.03.2017, autor Farkas Reka
Târgu Mureş / Libertate poporului secuiesc!

In pofida ploii, mii de secui au declarat, la monumentul Martirilor secui: nu-i cerem
guvernului român imposibilul, ci doar să îndeplinească ceea ce şi-a asumat acum aproximativ 100
de ani, şi să-i asigure comunităţii noastre autonomia în Ținutul Secuiesc. Europarlamentarul Tokes
Laszlo a formulat critici la adresa UDMR: nu doar vorbele, ci şi faptele uniunii ar trebui să arate că
aceasta doreşte să înfăptuiască ceea ce şi-a asumat în program. Preotul reformat Otvos Jozsef a
vorbit despre martiriul celor executaţi la 1854 în Piaţa Poştei. A afirmat că şi generaţia de azi trebuie
să acţioneze fără a da uitării exemplul înaintaşilor noştri, iar atunci, pământul nostru natal nu va
pieri. În locul lui Izsak Balazs, care a lipsit din motive de sănătate, a luat cuvântul vicepreşedintele
Consiliului Secuiesc scaunul Mureş, Szucs Peter. A a criticat statul român, care nu numai că nu-şi
îndeplineşte promisiunile făcute la 1918, dar nu este dispus nici măcar la un dialog pe această temă.
A fost de părere că dacă membrii comunităţii noastre vor acţiona unitar, vor fi capabili nu numai să
cucerească autonomia, dar şi să mişte munţii chiar. Edificăm acea libertate care însă nu există, dar
va exista - a spus Szucs Peter. Preşedintele Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), Sorban Attila
Ors, a reamintit că libertatea nu vine gratis, trebuie să facem ceva pentru ea. Trebuie să ne susţinem
fără teamă dreptatea, să cerem să ne fie asigurate drepturile, să fie înfăptuite promisiunile făcute
acum aproape 100 de ani, iar Ținutul Secuiesc să nu fie asimilat, sub diferite pretexte, în regiuni
economice imaginate. Organizatorii au dat citire scrisorii însărcinatului premierului ungar, Szili
Katalin. Fostul preşedinte al Parlamentului este de părere că Europa nu poate trece insensibilă şi
fără răspunsuri pe lângă revendicările secuimii. Parlamentarul ungar Szabolcs Attila a declarat că
toate comunităţile indigene - ca atare, şi secuii - au dreptul la autodeterminare, iar dacă aceasta nu le
este asigurată, ele pot lupta în interesul acesteia. Tokes Laszlo le-a mulţumit organizatorilor zilei
libertăţii secuieşti pentru faptul că au făcut posibil să ne exprimăm în fiecare an pretenţia la
autonomie. Europarlamentarul ne-a încurajat să ne continuăm lupta chiar şi în umbra trădării, a
autorenunţării şi a oportunismului, să nu permitem ca demersurile împotriva secuimii să aibă efect,
iar Ținutul Secuiesc să fie desfiinţat, asimilat. În actualele împrejurări, în Europa edificată pe
sistemul de pace al uniunii, într-un stat membru al Europei unite, România, putem spune cu
simplitate nobilă că nici nu este nevoie de altceva, este nevoie doar ca în calitate de membri ai
naţiunii ungare aliate cu ţara noastră în cadrul uniunii, să susţinem ceea ce ni se cuvine în mod
legitim într-un stat de drept democratic - a afirmat el. Tokes Laszlo i-a cerut UDMR să satisfacă
cele cuprinse în programul său electoral şi să se străduiască să acţioneze în legislativ pentru ca
problema şcolii romano - catolice şi a universităţii de medicină din Târgu Mureş, respectiv cazul
Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, să fie soluţionate paşnic şi demn.
Vicepreşedintele EFA, Wouter Patho, a asigurat lupta secuilor de sprijinul său: să ne formulăm
pretenţia la autonomie şi, privind la interesul generaţiei viitoare, să acţionăm în interesul înfăptuirii
ei. Politicianul flamand şi-a exprimat regretul că uniunea urmăreşte interesele capitalelor statelor
membre, însă, în opinia sa, acest lucru poate fi schimbat. Politicianul basc Aitor Esteban a spus că şi
în Ținutul Bascilor, lupta susţinută a fost cea care a făcut ca Franţa puternic centralizată -
considerată exemplu de către România - să le asigure autonomia. De ce nu s-ar putea obţine un
rezultat asemănător şi aici, în România? a întrebat el. Petiţia adresată guvernului şi parlamentului
României a fost citită de vicepreşedintele pe probleme de comunicare al CNS, Ferencz Csaba.
Mulţimea a întâmpinat-o strigând Autonomie! Autonomie! Miile de oameni care purtau drapele şi
pancarte s-au deplasat - sub supravegherea jandarmeriei şi a poliţiei locale - în piaţa centrală, în faţa
prefecturii. Acolo au intonat imnurile secuiesc şi ungar, după care reprezentanţii CNS i-au înmânat
unui consilier al prefectului petiţia adresată guvernului. În cursul serii, în sala de festivităţi a
Palatului Culturii, le-a fost decernată reprezentanţilor Alianţei Libere Europene (EFA) distincţia
CNS, Premiul Gabor Aron.
21/112
Sursa: Haromszek nr. 8045 din 11.03.2017, autor Hecser Laszlo
Victorii mărunte la Târgu Mureş

In 10 martie, la Târgu Mureş se nasc victorii de la an la an. Nu clatină cerul şi pământul, şi
nu sunt nici foarte spectaculoase, nu aduc schimbări politice imediate, victorii glorioase, ci sunt,
mai de grabă, succese mărunte, pe care însă trebuie să ştim să le preţuim. Kitartunk-Rezist - spunea
una din inscripţiile bilingve - din păcate, foarte puţine. Nu ştim dacă au surprins sau nu camerele
televiziunilor româneşti mesajul solidarităţii unanime transmis de protestele derulate recent în ţară
pentru apărarea caracterului de stat de drept, însă semnalul este foarte important: susţinătorii
strădaniilor autonomiste din Ținutul Secuiesc nu sunt nişte sălbatici barbari, rupţi de lume şi care
trăiesc într-o lume paralelă, ci nişte cetăţeni care gândesc, care trăiesc în realitatea actuală din
România, obligaţi faţă de valorile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept şi care respectă
legea. Este îmbucurător că acest aspect figurează şi în textul petiţiei înaintate guvernului. Tot ca o
victorie măruntă putem contabiliza şi faptul că primarul târgumureşean, care îi urăşte pe maghiari, a
rămas singur în lupta sa nonsens cu morile de vânt. În pofida declaraţiilor sale diversioniste,
ameninţătoare, care evocă cea mai întunecată dictatură, protestatarii s-au putut deplasa - mulţumită
atitudinii integre a autorităţilor şi forţelor de menţinere a ordinii -, după încheierea comemorării, pe
un drum închis circulaţiei, nu au fost nevoiţi să se înghesuie pe trotuar, ca în ultimii doi ani. Și nu
este lipsit de importanţă nici faptul că an de an, vin la noi şi ne încurajează lideri politici care trăiesc
în autonomii înfloritoare, funcţionale în Europa: catalani, basci, flamanzi. Abia dacă există pe
bătrânul continent vreo ţară în care să nu funcţioneze o formă sau alta de autodeterminare.
România este extrem de centralizată şi antiminoritară / A fost decernat premiul Gabor

Aron
Vineri seara, în Ziua libertăţii secuieşti, în sala de festivităţi a palatului culturii din Târgu
Mureş a fost înmânat premiul Gabor Aron. Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, li s-a adresat celor
prezenţi, declarând, între altele, că guvernul României destabilizează ţara prin faptul că nu îi asigură
comunităţii maghiare transilvane autonomie extinsă. Anul acesta, Consiliul Naţional Secuiesc i-a
acordat Alianţei Libere Europene (EFA) înalta distincţie. În motivaţie, a arătat că asemeni
laureaţilor de până acum ai premiului, EFA a contribuit şi ea la restabilirea încrederii în sine a
poporului secuiesc, a consolidat credinţa în posibilitatea înfăptuirii autonomiei şi participă activ la
înfăptuirea acesteia. Vicepreşedintele cu probleme de comunicare al CNS a fost cel care i-a înmânat
premiul reprezentantului EFA, Wouter Patho, care a dat asigurări, în numele alianţei, cu privire la
sprijinirea pe mai departe a luptei secuimii pentru autonomie într-o Românie extrem de centralizată
şi antiminoritară - după cum s-a exprimat. Iubesc Transilvania şi iubesc Ţinutul Secuiesc - a afirmat
politicianul flamand Gunther Dauwen, director EFA, după care i-a înmânat Consiliului Naţional
Secuiesc o carte pe care a numit-o Biblia autodeterminării. Cadoul a fost preluat de Ferencz Csaba.
Festivitatea s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc.
Seria festivităţilor din Trei Scaune

Covasna: Miercuri, la ora 13:30, participanţii se vor aduna în faţa ocolului silvic. Se vor
deplasa apoi în centrul oraşului, unde vor avea loc un program festiv şi depuneri de coroane în
curtea bisericii reformate. În sala Ignacz Rozsa a Casei de cultură orăşeneşti, în organizarea Școlii
Populare Fabian Erno, astăzi, de la ora 18:00, istoricul Benko Jozsef, cercetător al istoriei militare,
păstrător de tradiţii, membru al Grupului Păstrătorilor de Tradiţii ale Batalionului 23 de Grăniceri
Vânători de Munte Honvezi al Regatului Ungar, din Târgu Mureş, va susţine expunerea Lupta de
libertate, de aproape. Gazda manifestării va fi preotul Balogh Zoltan. Festivitatea va începe la
22/112
Cernatul de Sus, miercuri la ora 10:00. În Cernatul de Jos, de la ora 15:00 vor avea loc depuneri de
coroane. În Zagon, mâine, de la ora 11:00, va avea loc o slujbă festivă ecumenică dedicată zilei de
15 martie. Participanţii se vor deplasa la monumentul erorilor martiri din centrul comunei.
Discursul festiv va fi rostit de parlamentarul Marton Arpad. Festivitatea se va încheia cu depuneri
de coroane. În localitatea Păpăuţi, manifestarea va începe la ora 14:00. În biserica reformată va avea
loc o slujbă festivă. Elevii şcolii din localitate şi tinerii vor prezenta un program cultural.
Participanţii se vor deplasa la monumentul eroilor din centrul comunei, unde vor avea loc depuneri
de coroane. La Arcuş, miercuri de la ora 12:00, în Parcul comemorativ va avea loc o festivitate. La
Vâlcele, de la ora 11:00, va avea loc o slujbă festivă. La Ghidfalău, miercuri, între orele 11:00-
12:00, va avea loc o slujbă festivă. Intre orele 11:00-13:00, la plăcuţa comemorativă Czecz Janos va
avea loc o slujbă festivă. La Mărtănuş, miercuri va avea loc o slujbă festivă, la fel şi în localitatea
Zoltan. La Angheluş, între orele 11:00-12:00, va avea loc o slujbă festivă, după care va urma
programul festiv al şcolii din localitate. La Ilieni, miercuri de la ora 12:00, la monumentul din
parcul central, vor avea loc o festivitate şi un program cultural. La Chichiş, miercuri, de la ora
11:00, preotul reformat Kovacs Levente va celebra o slujbă în biserica unitariană. De la ora 12:00,
la monumentul Gabor Aron va avea loc o defilare cu drapele. De la ora 12:30, la monumentul
Gabor Aron vor fi rostite cuvântări festive, vor fi depuse coroane şi vor fi intonate imnurile. La
Malnaş, miercuri, de la ora 15:00, în curtea bisericii reformate vor avea loc depuneri de coroane la
obelisc. La Băile Malnaş, miercuri, de la ora 11:00, va avea loc o festivitate la monumentul păsării
turul. La Valea Zălanului, miercuri, de la ora 9:00, în curtea bisericii catolice vor fi depuse coroane
la plăcuţa comemorativă paşoptistă. La Micfalău, miercuri, între orele 10:00-11:00, va fi celebrată o
slujbă ecumenică. Intre orele 11:00-12:00, în curtea bisericii catolice va avea loc o defilare. Intre
orele 12:00-13:00, la căminul cultural va avea loc programul festiv al Școlii Generale Fejer Akos.
La Reci, miercuri, de la ora 11:00, la monumentul central vor avea loc depuneri de coroane. În
Araci, miercuri, de la ora 12:00, la monumentul central vor avea loc depuneri de coroane. În
Saciova, în biserica reformată va fi celebrată o slujbă festivă. La Bodoc, miercuri, de la ora 11:00,
va fi celebrată o slujbă festivă, iar elevii vor prezenta un program festiv. În Olteni, miercuri, de la
ora 11:00, în biserică va fi celebrată o slujbă festivă. La Zălan, miercuri, de la ora 11:00, va fi
celebrată o slujbă festivă, iar elevii vor prezenta un program festiv. La Bixad, între orele 9:00-10:30,
la biserică va fi celebrată o slujbă festivă, iar între orele 10:30-11:30 vor avea loc depuneri de
coroane în curtea şcolii. La Valea Crişului, miercuri, între orele 10:00-11:00, în biserica unitariană şi
în centrul localităţi vor avea loc festivităţi dedicate eroilor. La Calnic, miercuri, la ora 11:30, va fi
celebrată o slujbă festivă în biserica unitariană. La Ozun, de la ora 11:00, în biserica reformată va fi
celebrată o slujbă festivă. La Bicfalău, miercuri, de la ora 13:00 va fi celebrată o slujbă la biserica
reformată. La Sântiolunca, miercuri, de la ora 15:00, festivitatea va fi organizată în Casa
Comunitară Majlat Gusztav. La Telechia, miercuri, de la ora 10:00, festivitatea va avea loc la
monumentul eroilor. La Pachia, miercuri, de la ora 12:00, în curtea bisericii reformate va avea loc
un program festiv. În Brateş, miercuri, de la ora 11:00, în curtea Erzsebet va avea loc un program
festiv. La Comandău, miercuri, de la ora 11:00, în parcul din faţa primăriei va avea loc un program
festiv prezentat de elevii Scolii Horn David. La Boroşneu Mare, miercuri, de la ora 11:00, în
biserica reformată va fi celebrată o slujbă festivă. La Pava, miercuri, de la ora 14:30, la monument
va avea loc un program festiv. La Tamașfalău, miercuri, de la ora 11:30, va avea loc un program
festiv la monumentul paşoptist. La Surcea, miercuri de la ora 17:00, în curtea bisericii reformate va
avea loc un program festiv. La Zăbala, miercuri, de la ora 15:30, la monumentul din faţa bisericii
reformate va avea loc un program festiv. Vor rosti cuvântări reprezentanţii localităţii înfrăţite
Fuzesabony, respectiv primarul Fejer Levente şi preşedinte UDMR, Fejer Zsolt (parada călăreţilor şi
a căruţelor). La Brăduţ, miercuri, între orele 11:00-12:00 în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă
festivă. La Doboşeni, miercuri, între orele 11:00-12:00, în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă
festivă. La Telechia, miercuri, între orele 16:00-17:00, în curtea bisericii va fi celebrată o slujbă
festivă. La Filia, miercuri, de la ora 12:00, vor avea loc depuneri de coroane la furnal. La Belin,
miercuri, de la ora 12:00, la statuia lui Boloni Farkas Sandor va fi prezentat un program festiv. La
Aita Mare, miercuri, între orele 11:00-12:00, în biserica va fi celebrată o slujbă festivă şi vor avea
23/112
loc depuneri de coroane la monumente. La Băţanii Mari, astăzi de la ora 13:50, va avea loc o
acţiune de recrutare. La Vârghiş, miercuri, de la ora 11:00-12:00, va fi celebrată o slujbă festivă, vor
fi depuse coroane şi vor lua cuvântul preoţi locali şi primarul. La Breţcu, miercuri, între orele
15:00-17:00, vor avea loc depuneri de coroane, un program festiv în căminul cultural, parada
călăreţilor şi a căruţelor. La Dalnic, miercuri, de la ora 11:00, în biserică va avea loc un program
festiv. De la ora 12:00, la Scoala Generală Darko Jeno vor avea loc depuneri de coroane. La
Estelnic, miercuri, de la ora 8:00, vor avea loc depuneri de coroane la monument. La Valea Scurtă,
miercuri, de la ora 14:00, depuneri de coroane la monumentul central. La Ghelinţa, miercuri, de la
ora 17:00, vor avea loc depuneri de coroane la monumentul din parcul central. La Belani, miercuri
de la ora 8:30, la Şcoala Generală Tuzson Janos va avea loc un program festiv. La Sâncrai, miercuri,
de la ora 13:30, vor avea loc depuneri de coroane la obeliscul din faţa bisericii. La Valea Seacă,
miercuri, de la ora 14:00, va fi inaugurat un obelisc. Miercuri, de la ora 10:30, la Eresteghin vor
avea loc depuneri de coroane la monumentul lui Gabor Aron. La Ojdula, miercuri, de la ora 10:00,
va fi celebrată o slujbă festivă în biserica catolică. La Catalina, miercuri, între orele 9; 30, la
monumentul din parcul din faţa bisericii vor avea loc depuneri de coroane. La Turia, astăzi, de la
ora 17:00, la căminul cultural va avea loc un program festiv. Miercuri, de la ora 8:45, la
monumentul din faţa primăriei vor avea loc depuneri de coroane, iar de la ora 13:00, vor fi depuse
coroane la obeliscul din faţa bisericii catolice. Parada călăreţilor Sfântu Gheorghe: În memoria
revoluţiei paşoptiste, în data de 15 martie, de la ora 14:30, va avea loc o paradă a călăreţilor.
Defilarea va porni de la obeliscul Varadi-Bartalis (şcoala Varadi), din partea de est a oraşului, şi de
la monumentul luptei de la Epresteto.
Drum comunal ajuns la nivel diplomatic / Scena denunţătorilor

Mai trebuie reabilitat doar tronsonul de 3.800 m dintre Chichiş şi Băcel, pentru ca
infrastructura naţională să fie perfectă - astfel ar putea gândi cel care urmăreşte ştirile centrale.
Primarul târgumureşean este cel care i-a supus atenţiei ministrului de externe (!) incriminatul
tronson. Primarul Dorin Florea a afirmat, în contextul întâlnirii ungaro-române la nivelul miniştrilor
de externe - la care, după mult timp, părea că ambele părţi ar vrea să urnească din punctul mort
relaţia ruşinos de proastă dintre cele două state partenere, inclusiv în UE şi NATO -, că înainte să se
îngrijoreze pentru problemele maghiarilor din România, ministrul român de externe ar trebui să îl
întrebe pe primarul din Chichiş de ce nu dispune reabilitarea drumului dintre Chichiş şi Băcel.
Teodor Meleşcanu nu a ridicat mănuşa, aşa că l-am întrebat noi pe Santa Gyula din ce motiv a ajuns
drumul comunal în atenţia diplomatică. La toate ministerele legate de dezvoltare, la premier, iar,
mai nou, şi la administraţia prezidenţială şi consiliul pentru combaterea discriminării a ajuns
sesizarea că eu nu aş dori să construiesc un drum spre Băcel, pentru că acolo locuiesc în special
români. Eu lucrez la el, deşi pe nici unul dintre denunţători nu-i interesează că din banii distribuiţi
de finanţe, anul acesta am primit 15% din suma de anul trecut. Nu cu atât mai puţin, ci doar atât am
primit - a spus primarul. Concret, sunt două capitole: pentru unul am primit 18.000 lei - faţă de
114.000 lei de anul trecut -, iar pentru celălalt am primit 23.000 lei - faţă de 156.000 cât am primit
anul trecut - ne-a declarat primarul. Santa a mai spus că ar fi timpul ca lucrările de introducere a
apei şi a canalizării, demarate în anul 2008, să fie finalizate şi că vor construi, din fonduri
guvernamentale, o grădiniţă nouă. Lucrările efectuate până acum la noua grădiniţă sunt în valoare
de peste 300.000 lei - a mai spus edilul.
Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre / Dreptul nostru de întrunire este în pericol
Prin măsura adoptată de Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, care a interzis marşul din
10 martie, ziua libertăţii secuieşti, a fost pus în pericol dreptul de întrunire al maghiarilor din
România - precizează buletinul informativ din această săptămână al Serviciului de Asistenţă
24/112
Juridică Miko Imre, care pomeneşte şi de interdicţia referitoare la utilizarea simbolurilor minoritare,
adică de sentinţele judecătoreşti vizând îndepărtarea drapelului secuiesc. Buletinul de informare
aminteşte următoarele: organizatorul evenimentului, CNS, a avut, preliminar manifestărilor, o
întâlnire de mediere cu reprezentanţii poliţiei, referitoare la festivitatea memorială şi marşul
preconizate pentru ziua libertăţii secuieşti, acestea fiind autorizate de poliţie şi prefectură. Primăria
din Târgu Mureş a anunţat însă, printr-un comunicat de presă, că autorizează doar festivitatea
memorială. Buletinul informativ aminteşte şi de alte manifestări antimaghiare ale lui Dorin Florea
(de lupta pe care o poartă împotriva inscripţiilor în limba maghiară), şi precizează: dreptul de
întrunire al cetăţenilor nu poate fi condiţionat în funcţie de obiectivele unei mişcări date, deoarece
acest lucru ar putea duce la discriminare. Serviciul de asistenţă juridică atrage atenţia şi asupra
recentului proces privind drapelul: conform sentinţei curţii de apel Braşov, drapelul secuiesc - donat
- trebuie îndepărtat din sala de şedinţe a consiliului judeţean, şi aceasta este una din multele hotărâri
care semnalează că autorităţile din România aplică dublul etalon. Deşi, constituţia României
garantează dreptul la identitate al cetăţenilor, recunoaşterea Pământului Secuiesc şi utilizarea
simbolurilor secuieşti reprezintă probleme nesoluţionate.
Sursa: Haromszek nr. 8048 din 15.03.2017, autor Demeter J. Ildiko

Nr. 06 / 16-31.03.2017
15 martie la Târgu Secuiesc / Bokor Tibor: Pretindem autodeterminarea!

De la schimbarea regimului, maghiarii din Târgu Secuiesc şi din împrejurimi au sărbătorit
ieri, 15 martie, la Târgu Secuiesc, pentru a 28-a oară. Ei vin anual în Piaţa Gabor Aron să-i
omagieze pe eroii paşoptişti. Oaspetele de onoare al festivităţii din acest an a fost Tallai Andras,
secretar de stat pentru pentru afaceri parlamentare şi impozitare în cadrul guvernului ungar, fost
primar al localităţii înfrăţite Mozekovesd. Delegaţii localităţilor Mezohegyes, Mezokovesd, Paks,
Szentendre Gyongyos, Hatvan şi Terezvaros au sărbătorit şi în acest an împreună cu cei din scaunul
Kezdi şi cu oaspeţii din Veresegyhaz, Debrecen, Mezotur, Piliscsaba, Totkomlos, Doboz şi
Cserszegtomaj. Ungaria a fost reprezentată de Csige Sandor Zoltan, consulul general al consulatului
general al Ungariei la Miercurea Ciuc, şi Kiss Laszlo, colonel honved, ataşat al Apărării, Militar şi
Aero al ambasadei Ungariei la Bucureşti. Festivitatea din Târgu Secuiesc a început şi în acest an la
statuile paşoptiste, monumente, morminte, după care a continuat cu parada echipelor păstrătoare de
tradiţii din satele din Trei Scaune de Sus, respectiv a Ordinului Istoric al Vitejilor. Au fost prezente
Batalionul de Grăniceri Secui nr. 15 condus de Vetro Andras, batalionul de infanterişti din scaunul
Kezdi din cadrul Asociaţiei păstrătorilor de tradiţii Szekely Virtus, bateria din Ghelinţa a
Batalionului de Grăniceri Secui nr.15, condus de Kelemen Botond, Batalionul de Honvezi nr. 3 din
Szeged - condus de Vass Laszlo, şi Asociaţia Păstrătorilor de Tradiţii Tuzson Janos din Belani,
condusă de Boldizsar Bela. Husarii călare au aderat şi ei la manifestare: echipa din scaunul Kezdi al
Asociaţiei Păstrătorilor de tradiţii Szekely Virtus, condusă de Pal Oliver. Batalionul de honvezi
secui nr. 11 a fost condus de Daragus Attila, primarul localităţii Turia, şi Hatos Mihaly, preot. În
acest an, localitatea Turia a avut echipa cea mai numeroasă. Bokor Tibor, primarul oraşului Târgu
Secuiesc, a subliniat în cuvântarea sa de salut: Cea mai importantă sărbătoare a noastră este, până în
prezent, ziua de 15 martie. Această sărbătoare nu şi-a pierdut deloc din actualitate. Și în momentul
de faţă trebuie să ne ridicăm glasul împotriva tiraniei. Nouă, maghiarilor din România, ne este
îngrădită utilizarea limbii materne, iar utilizarea liberă a simbolurilor noastre reprezintă obiectul
25/112
unei polemici permanente. Oamenii care îşi fac auzit glasul sunt persecutaţi, iar cerinţa lor
autonomistă este măturată sub preş. La Bruxelles şi Bucureşti, rupte de realitate, se tot explică cât
de exemplar este soluţionată soarta minorităţii în România. În altă parte se spune cât de bine trăiesc
voivodinenii şi ce dictatură există în Ungaria. Nu este aşa! Le reamintim reprezentanţilor puterii
române în exerciţiu, îi transmitem Bruxelles-ului şi confirmăm că poporul maghiar este un popor
iubitor de libertate, pretinde drepturile sale garantate prin lege, pentru care Gabor Aron şi ai lui şi-au
vărsat sângele. Este important să subliniem din ce în ce mai mult că ne cerem drepturile, cerem ceea
ce ne aparţine. Pretindem bunurile noastre confesionale şi comunitare, pretindem utilizarea
simbolurilor noastre şi pretindem autodeterminarea. Câştigătorul din acest an al concursului de
oratorie destinat elevilor, Vuieşte Martie!, este din nou Budai Istvan jr., elev absolvent al Liceului
Teoretic Nagy Mozes. În acest an, el a vorbit despre sfaturile primite de la bunicii săi secui: Am
auzit de la ei foarte multe întâmplări, multe lucruri bune şi rele. Cel mai mult mi-au rămas în minte
cuvintele bunicului: Pisti, poţi fi privat de orice. Nu este un mare efort să ajungi din palat în stradă.
Nu trebuie să treacă mult timp pentru ca aceia pe care i-ai considerat prieteni, să se întoarcă
împotriva ta. Nimeni nu te poate priva de faptul că eşti maghiar. Să porţi aşa cum trebuie cocarda.
Drapelele noastre să fluture cu demnitate. Să cânţi cele mai frumoase melodii populare. Să nu uiţi
niciodată cine eşti şi de unde ai venit, să îşi aduci întotdeauna aminte care este identitatea ta. Să
manifeşti recunoştinţă faţă de victime. Să-i arăţi cu mândrie lumii că eşti maghiar! Cu ocazia celei
mai mari sărbători naţionale a noastre, autoguvernarea oraşului Târgu Secuiesc şi Vigado au
organizat un concurs de recitări destinat elevilor claselor V-VIII. Câştigătorul, Kajan Botond, elev al
Scolii Petofi Sandor, a recitat poezia lui Wass Albert, intitulată Drapelul invizibil. Mesajul
premierului Orban Viktor a fost transmis de Csige Sandor Zoltan, consul al Consulatului General al
Ungariei la Miercurea Ciuc.
Să fim revoluţionarii tăcuţi ai viitorului nostru

Această zi reprezintă o zi de sărbătoare de peste 150 de ani. Această zi ne însufleţeşte, ne dă
putere să ne ridicăm şi să formulăm şi în prezent ce doreşte naţiunea maghiară - a declarat Balint
Beczedi Ferenc, episcopul unitarian din Transilvania. Această sărbătoare nu reprezintă doar
evocarea trecutului. Să reprezinte învăţătura istorică proprie a unui popor încercat de flacăra
suferinţelor - a declarat el. Să ne facem treaba şi să ne străduim să păstrăm şi să ne dezvoltăm
bunurile. Trebuie să fim revoluţionarii tăcuţi ai renaşterii naţiunii şi pământului nostru matern,
revoluţionarii tăcuţi ai viitorului copiilor noştri. Mesajul tinerilor a fost transmis de Szasz Timea
Orsolya, câştigătoarea concursului de oratorie organizat de EMI, ea evocând eroismul tinerilor din
martie. Cred că în noi mai există voinţa strămoşilor noştri. Cred în naţiunea maghiară! Cred în
trecutul nostru maghiar, în prezentul şi în viitorul nostru! Credeţi alături de mine! Credeţi în forţa
comună, deoarece prin ea putem face în aşa fel încât să trăim în pace, libertate şi înţelegere - a
declarat Szasz Timea.
Nu fac diferenţe între şcoli / Vor fi necesari mulţi bani

Cu ocazia dezbaterii bugetului oraşului, viceprimarul Sztakics Eva a răspuns la petiţia
Forumului Civil al Românilor din Judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), în care acesta a
cerut reabilitarea monumentului Ostaşului român şi acordarea unei atenţii mai mari dezvoltării
Colegiului Mihai Viteazul. Sztakics Eva a declarat că în urmă cu ani de zile, a fost întocmit un
proiect pentru reabilitarea statuii, valoarea investiţiei fiind estimată atunci la 178.000 lei, însă acest
proiect trebuie actualizat şi deocamdată pentru asta vor fi alocate fonduri în momentul rectificării
bugetare. În legătură cu Colegiul Mihai Viteazul, Sztakics a notat că toate instituţiile de învăţământ
sunt tratate la fel; de curând a fost întocmit un studiu amplu, vizând reabilitarea clădirii-monument,
iar o documentaţie similară a fost întocmită şi în cazul Colegiului Szekely Miko. - Este vorba
26/112
despre sume atât de mari, încât cu siguranţă nu vor putea fi asigurate de la bugetul local, iar fonduri
UE pentru reabilitarea şcolilor elementare nu vor fi, ca atare, singura posibilitate este să includem
ambele instituţii într-un program naţional -a precizat ea. A adăugat că vor fi depuse proiecte pentru
reabilitarea termică a mai multor instituţii de învăţământ, inclusiv a internatului de la Mihai
Viteazul, pentru a fi accesate fonduri UE prin intermediul programului POR, însă este în plan şi
reabilitarea sălii de sport a şcolii cu predare în limba română.
Să se deprindă cu ideea autonomiei

Dăinuirea maghiarilor de peste hotare depinde de reuşita progreselor în domeniul
autonomiei - a subliniat Semjen Zsolt, vicepremier responsabil cu probleme de politică naţională. În
legătură cu posibilităţile legate de reprezentarea intereselor maghiare, el a subliniat că este
important ca partidele maghiare să aibă idei clare şi asumabile către naţiunea majoritară, în timp ce
statele succesoare sunt interesate de asimilarea maghiarilor. Esenţial este de asemenea ca membrii
comunităţii ţării în cauză să se obişnuiască cu ideea autonomiei. După cuvintele frumoase rostite la
mijlocul lunii martie, Semjen orientează discursul autonomist în direcţia politicii reale, indicând
faptul că ar fi bine ca această problematică să fie menţinută pe agenda de lucru şi după trecerea
sărbătorii. Dacă lăsăm la o parte patosul sărbătorilor noastre legate de libertate, abia poate fi
sesizată o certitudine palpabilă în problematica autodeterminării. În timp ce UDMR aşteaptă
vremuri mai bune din 2013, pentru a-şi înainta propriul proiect de lege despre autonomia teritorială
a Pământului Secuiesc (în cele 12 puncte de acum, formulate cu ocazia lunii martie, autonomia nici
nu figurează în mod concret), statutul autonomist al CNS a eşuat din anul 2004 în două rânduri. În
politică este linişte în privinţa autonomiei şi abia poate fi sesizat vreun progres cu excepţia
lozincilor. Cea mai mare problemă o reprezintă totuşi faptul că lipseşte dialogul dintre părţi şi că nu
există o poziţie unitară, fermă, reprezentată de comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Nu
există obiective clar stabilite şi conceptul autonomist vehiculat cu ocazia sărbătorilor şi a alegerilor
este interpretat de toată lumea - atât de politicieni cât şi de eventualii alegători - după bunul plac.
Desigur este mai mult decât nimic dacă vorbim din când în când despre aceasta, însă în tot acest
timp se întâmplă acel lucru despre care vorbeşte şi Semjen: naţiunea majoritară se obişnuieşte cu
ideea autonomiei. Problema este că acest drum nu duce nicăieri: fără o revendicare bazată pe
consens şi pe un minim naţional, lupta autonomistă din Ţinutul Secuiesc rămâne o luptă politică
interminabilă. Cunoscătorul cauzelor maghiare din Transilvania, Stefano Bottoni, formulează
oarecum critic şi sceptic în legătură cu aspiraţiile autonomiste de după anul 1990. El aminteşte de
nesiguranţa din jurul mesajului final şi ideea că abia cunoaşte oameni care în cadrul vreunei
emisiuni române de televiziune sau în cadrul vreunei conferinţe internaţionale ar putea explica, în
câteva minute, în mod clar, creând o stare de empatie, cine sunt secuii, ce anume doresc, cum arată
Ținutul Secuiesc autonom şi ce anume ar reprezenta râvnita autonomie. Declaraţia făcută de
Bottoni, în contextul zilei libertăţii secuieşti, este inevitabilă pentru toţi cei care gândesc serios
faptul că doresc să acţioneze pentru autodeterminarea din Ținutul Secuiesc. Nu putem renunţa. Și în
această privinţă este nevoie de consecvenţă şi angajamente. Este inacceptabil ca o cauză nobilă să se
transforme într-o luptă ocazională cu morile de vânt.
Transilvania care nu există

Românii se tem atât de mult de pierderea Transilvaniei încât mai degrabă neagă acest lucru.
Nu sunt dispuşi să recunoască trecutul acesteia şi sabotează prezentul ei numai să ştie că este
asigurat viitorul ei în interiorul României. La începutul săptămânii a apărut ştirea că locul preferat
din România al turiştilor din străinătate şi din ţară este Clujul. Exemplele arată că mai degrabă s-ar
şterge trecutul Transilvaniei din istorie, din amintiri, iar datarea sa istorică ar începe în anul 1918 şi,
cum se apropie împlinirea a 100 de ani de existenţă, manifestările diforme se amplifică din ce în ce
27/112
mai mult. Această zonă a fost stoarsă timp de secole, dar în pofida acestui fapt este una din regiunile
cele mai dezvoltate şi bogate ale României. Dacă noi maghiarii, nu o susţinem, nu îi susţinem
drapelul şi trecutul, dacă nu ne solidarizăm cu românii care îşi asumă spiritul transilvanismului, nu
va fi nevoie de alţi 100 de ani: Transilvania noastră va dispărea.
Retrocedarea imobilelor / Marko Attila este din nou acuzat

DNA a pus sub acuzare şapte foşti membri ai Comisiei centrale pentru stabilirea
despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - printre
care şi Marko Attila - pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Potrivit comunicatului
DIICOT, în dosar sunt urmăriţi Ingrid Zaarour, fost preşedinte al autorităţii; Remus Virgil Baciu,
fost vicepreşedinte; Mihnea Remus Iuoraş, fost vicepreşedinte, Ingrind Mocanu, Constantin Cătălin
Canangiu, Marko Attila Gabor şi Theodor Cătălin Nicolescu. Au fost puşi sub acuzare şi experţii
evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Doina Tudose. Conform DNA, în octombrie 2008, foştii conducători
ai autorităţii şi foştii membri ai comisiei au aprobat raportul de evaluare întocmit de Doina Tudose,
referitor la valoarea unui teren care a făcut obiectul unui dosar de despăgubire, deşi se impunea
trimiterea dosarului spre reevaluare. Terenul a fost evaluat la valoarea aproximativă de 9,5 milioane
lei (2,6 milioane de euro la cursul valutar de atunci), de trei ori mai mult decât preţul pieţei. Statul a
fost prejudiciat cu peste 6 milioane de lei - susţin procurorii. Potrivit anchetatorilor, a fost încălcată
legea care reglementează evaluarea imobilelor şi normele europene în cauză. Raportul referitor la
valoarea terenului în cauză a fost aprobat şi de Gheorghe Vişoiu, expert evaluator în cadrul ANRP.
Marko Attila este cercetat în lipsă. Fostul deputat UDMR a părăsit ţara cu mai mulţi ani în urmă.
Faţă de acesta este emis un mandat de urmărire internaţională.
Reacții la Adunarea reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţele

Covasna, Harghita şi Mureş
Scrisoare către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

Am transmis o scrisoare către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
întrunit într-o şedinţă la Odorheiu Secuiesc, o scrisoare în care am inclus şi textul integral al
Rezoluţiunii de la Alba Iulia, şi în care salutăm dispoziţia manifestată în privinţa întemeierii unui
dialog. Totodată, propunem ca Rezoluţiunea din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia să constituie
baza acestui dialog, respectiv garanţia convieţuirii paşnice a celor două naţiuni. Reprezentantul
Partidului Civic Maghiar a înmânat, cu ocazia manifestării, textul Rezoluţiunii de la Alba Iulia, şi i-
a îndemnat la dialog pe cei prezenţi. Rezoluţiunea din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, să
reprezinte baza dialogului! Este inserat în continuare textul scrisorii în limba română: Salutăm
deschiderea pentru dialog. Să facem Rezoluţiunea de al Alba Iulia din 1918 baza acestui dialog şi
garanţia convieţuirii paşnice dintre cele două naţiuni. Partidul Civic Maghiar Odorheiu Secuiesc, 1
aprilie 2017.
Sursa: www.facebook.com/andras.miklos
Purtăm o conversaţie
La sfârşitul săptămânii trecute, la Odorheiu Secuiesc a avut loc adunarea generală a
Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. De ce tocmai la Odorhei, nu este
clar: probabil pentru echilibrarea distanţei sau acolo au găsit o sală corespunzătoare, respectiv au
atribuit o atenţie specială locaţiei, având în vedere că la nivelul oraşului sunt puţine persoane de
naţionalitate română. Nu găsesc nicio explicaţie, nici vizavi de ce a făcut ca acest forum să fie de
28/112
actualitate, probabil doar faptul că acesta urgentează o schimbare la nivelul relaţiilor celor ce trăiesc
în regiunea respectivă. În urma întâlnirii a fost adoptat un document, care a fost adresat sferei civile,
partidelor maghiare din România, care, pentru a fi luat în considerare a fost trimis Guvernului,
Parlamentului şi preşedintelui statului. Scrierea respectivă, încă la început stabileşte că atât pentru
români, cât şi pentru maghiari este dăunător faptul că, în percepţia publică, judeţele Covasna,
Harghita şi Mureş apar ca potenţiale zone de conflict. Din cauza faptului că subminează dezvoltarea
economico-socială a celor trei judeţe, în toate domeniile îngreunând relaţia regiunii respective cu
celelalte judeţe ale ţării, le ţine departe de investitorii străini, umbreşte mediul de convieţuire al
grupurilor etnice şi influenţează negativ nivelul de trai al populaţiei locale. Pentru contrabalansare
este timpul ca în regiunea formată de cele trei judeţe să se creeze stabilitate. Forumul Civic al
Românilor este o organizaţie-umbrelă cu un spectru larg întrucât are 36 de organizaţii membre,
printre care: Asociaţia Cadrelor Didactice, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Cercul Cultural şi de
Păstrare a Tradiţiilor, Vatra Românească şi aşa mai departe. Forumului i se poate atribui şi o
greutate politico-socială, bucurându-se de sprijinul a mai multor parlamentari şi funcţionari publici
locali, de susţinerea Bisericii Ortodoxe, a intelectualilor şi a presei locale de expresie română - la
întâlnirea de la Odorhei, de exemplu, a participat şi episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei,
parlamentari, primari, preoţi ortodocşi, asociaţii culturale româneşti şi directori ai şcolilor cu
predare în limba română, consilieri judeţeni, directori ai instituţiilor deconcentrate şi mai mulţi
politicieni din cele trei judeţe. Cu toate acestea, evenimentul nu a fost mediatizat nici în presa
naţională românească, nici în cea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Presa maghiară nu a fost dispusă
să acorde atenţie declaraţiilor tendenţioase ale organizaţiilor civice româneşti din Ținutul Secuiesc,
ca de exemplu faptului că: spiritul nobil al proclamaţiei de la Alba Iulia se evidenţiază clar,
autonomia reprezintă o revendicare imposibilă, deoarece românii nu vor accepta niciodată conceptul
de Tinut Secuiesc, bazat pe revendicarea teritorială. Iar în ce priveşte presa naţională, aceasta nu a
acordat o prea mare atenţie adunării generale, probabil, pentru faptul că hotărârea adoptată conţinea
şi unele constatări, conform cărora, membrii forumului respectă şi apreciază patrimoniul, tradiţiile,
cultura şi istoria concetăţenilor secui-maghiari, dar susţin şi faptul că istoria regiunii nu este
completă fără patrimoniul, cultura românilor ce trăiesc aici. Probabil că nici cei cărora le-a fost
adresată hotărârea forumului - Guvernul, Parlamentul, preşedintele statului - nu vor acorda o atenţie
deosebită documentului, care este posibil să stea pe acelaşi raft cu petiţia formulată cu ocazia Zilei
Libertăţii Secuieşti, de la Târgu Mureş. Este posibil ca acesta să nu fie citit până la final nici de cei
cărora li se adresează, în principal, documentul: societatea civică şi formaţiunile politice maghiare
din România. Cu toate că noi, maghiarii din Ținutul Secuiesc ar trebui să medităm asupra faptului
că minoritatea românească de aici - din propria perspectivă de minoritate - de ce aduce în discuţie
lucruri extrem de importante în contradicţie totală cu noi - tot din punctul de vedere al minorităţii.
(Chiar dacă Forumul Civic al Românilor nu este purtătorul de cuvânt al românilor de aici.) Cum pot
avea convingerea că România şi-a îndeplinit toate obligaţiile vizavi de minorităţi, asumate în
acordurile internaţionale, de ce consideră că drepturile maghiarilor din Ținutul Secuiesc nu sunt
ştirbite în administraţia publică, în învăţământul public şi în justiţie, că avem toate posibilităţile
pentru a ne exprima şi păstra identitatea culturală şi etnică? În timp ce toate acestea nu se
evidenţiază în cazul românilor de aici, aflaţi în minoritate, care sunt deseori discriminaţi? În timp
ce, noi, avem convingerea că România joacă un spectacol de teatru european în ce priveşte
evidenţierea drepturilor minorităţilor, în rol principal avându-l pe preşedintele statului. În ce
priveşte învăţământul, se distruge specificul, dar şi posibilitatea aplicării unor soluţii necesare,
administraţia publică şi justiţia împiedică categoric folosirea limbii materne, posibilitatea
prosperării, în timp ce vuieşte de cazurile de înlăturare a inscripţiilor de kozseghaza-varoshaza, iar
identitatea noastră culturală şi etnică este limitată, unde nu mai încape arborarea unui steag. În timp
ce, aceste limite nici nu există în ce îi priveşte pe membrii naţiunii majoritare. Dacă în privinţa
aceluiaşi fenomen, în acelaşi loc există un discurs atât de diferit, dar ambele sau, măcar, una dintre
părţi are interesul de a apropia punctele de vedere, există o singură metodă potrivită: dialogul.
Trebuie să se aleagă: ori împreună ori unul pe lângă celălalt. Evident, ambele au consecinţe.
Sursa: Hargita Nepe nr. 63 din 04.04.2017, autor Burus Janos Botond
29/112
Nu este o renunţare dacă oferim ceva şi românilor noştri

Consider adevărate cele formulate în titlu chiar dacă sunt revoltătoare cele spuse în cadrul
Forumului românilor din Ținutul Secuiesc, ce a avut loc la Odorheiu Secuiesc. Nu doar cei care iau
cuvântul scutură tot mai intens respectivul copac al palmelor, dar este revoltător şi faptul că la
aceste manifestări antimaghiare şi separatiste, participă şi prefecţii judeţelor maghiare, care nici
măcar nu încearcă să confrunte cu propriile prostii pe cei de genul lui Dan Tanasă, dar dacă măcar
ar face trimiteri la faptul că prin aceste mesaje mincinoase ale lor, sau tocmai datorită acestora, par
să trăiască într-o lume total paralelă. Totuşi, mă abţin, pentru că sunt conştient de faptul că au intrat
într-o stradă înfundată... Vă şi spun de ce. Recunosc, este foarte greu să părăseşti dimensiunea
interpretărilor care sunt mai nou la modă, sunt populare şi vin din instinct, ne autodefineşte în
contradictoriu cu ceilalţi, respectiv care este cât se poate de comodă. Or este greşit să te
autodefineşti în contradicţie cu adversarul, inamicul (?). Este o cale greşită, chiar dacă acest
adversar / inamic procedează similar de peste un secol. Nu sunt un obsedat la creaţiilor
corectitudinii politice, susţin că ascunderea certitudinilor, ascunderea mizeriei sub preş sunt
umilitoare şi nu sunt de domeniul meu. Totuşi, dacă aici, în Ținutul Secuiesc suntem în majoritate,
minorităţile noastre trebuiesc discriminate pozitiv. Chiar dacă respectiva minoritate (sau oricine
altcineva) ar considera că astfel dăm dovadă de slăbiciune, sau mai mult, ar retrăi situaţia ca o
victorie. Chiar şi în situaţia în care noi, pentru statul (naţional) român reprezentăm un risc de
securitate naţională, doar pentru că suntem maghiari / suntem altfel. Să primească tot ceea ce nu cer
în defavoarea noastră. Sunt ferm convins de faptul că nu vor deveni mai bogaţi dacă noi suntem mai
săraci şi nici invers. Și aici nu mă refer doar la datele demografice ci şi la drepturi, respectiv la tot
ceea ce avem dreptul în calitate de minoritate băştinaşă. Trebuie să ne formulăm gesturi, în mod
organizat şi voit, chiar dacă această generaţie nu se mai poate aştepta la răspunsuri. Nu de dragul lor
trebuie să procedăm în acest fel, ci în interesul nostru mai ales dacă vrem ca toate acestea să se
întoarcă vreodată în viitorul îndepărtat. Problemele oricăror minorităţi pot fi receptate autentic, doar
dacă acestea sunt formulate de către respectiva comunitate şi nu de către majoritate. Restul sunt
doar intrigi şi iluzii.
Sursa: Udvarhelyi Hirado nr. 64 din 03.04.2017, autor Szoke Laszlo
Românii din Tinutul Secuiesc au organizat o şedinţă la Odorheiu Secuiesc. Despre

convieţuire - unilateral
Participanţii la şedinţa de sâmbătă (01.04.2017) a Forumului Civic al Românilor din
Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), desfăşurată la Odorheiu Secuiesc au adus
contraargumente aspiraţiilor autonomiste prin susţinerea unor discursuri aprinse şi prezentarea
rezultatelor unor cercetări. Unii au calificat drept glume aspiraţiile autonomiste din Ținutul
Secuiesc. Adunarea generală desfăşurată sâmbătă la Hotel Restaurant Gonduzo a început cu
binecuvântarea unor prelaţi ai bisericii ortodoxe şi cu intonarea imnului românesc, unde s-a discutat
despre autodeterminarea Ținutului Secuiesc şi soarta românilor care trăiesc în cele trei judeţe ale
Ținutul Secuiesc. La întâlnirea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, diferiţi invitaţi
au prezentat mai ales argumente împotriva aspiraţiilor autonomiste, abordând şi hotărârile
consiliilor locale proautonomiste anulate ulterior la instanţele din judeţul Covasna şi Harghita, dar
nu în ultimul rând au abordat şi problema greutăţilor şi oprimării comunităţilor româneşti din
Ținutul Secuiesc. Ioan Sabău-Pop, preşedintele forumului a fost cel care a deschis evenimentul,
mulţumind pentru intervenţie prefectului de Harghita Jean-Adrian Andrei pentru posibilitatea
organizării şedinţei la Odorheiu Secuiesc. Aici, situaţia este mai dificilă, deoarece doar 2,48% din
populaţie este română, însă şi ei trebuie să ştie că ţinem seama de ei, iar prin această adunare
generală vrem să semnalăm că suntem şi alături de ei - a spus Ioan Sabău-Pop. La întrevederi a
participat şi Sebastian Cucu, prefectul de Covasna, Gheorghe Baciu, senator (PMP) de Covasna,
Octavian Goga, deputat (PMP), precum şi Dumitru Acu, liderul ASTRA (Asociaţia Transilvană
30/112
pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român). Printre cei aproximativ 50 de participanţi s-
au aflat primari şi consilieri locali ai localităţilor celor trei judeţe, reprezentanţi ai unor organizaţii
civile, dar a fost prezent şi blogger-ul Dan Tanasă. Cu toate că a fost invitat şi Lucian Goga,
prefectul judeţului Mureş, acesta nu a putut participa. Unii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de
absenţa prefectului de Mureş însă şi din cauza faptului că a lipsit şi populaţia românească a
Odorheiului Secuiesc. Psihoză antiromânească Legat de proiectul de lege care prevede autonomia
aşa-zisului Ținut Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial al României în data de 26 ianuarie,
trebuie să formulăm o poziţie echilibrată, dar totodată fermă şi constituţională - a spus Sabău-Pop.
Acesta a fost de părere că proiectul de lege care prevede autonomia ar trebui să rămână doar la
nivelul discursurilor politice şi ca idee. Cercetătorii români au realizat mai multe studii ample cu
privire la această iniţiativă civică, ce în formă tipărită a fost pusă şi la dispoziţia participanţilor la
forum, rezultate ce au şi fost prezentate pe scurt în cadrul adunării generale a FCRCHM. Sperăm ca
parlamentul să nu aprobe. Avem informaţii că nici măcar iniţiatorii nu speră la aşa ceva, şi urmăresc
doar ca subiectul să fie menţinut fierbinte. Toate acestea conduc la o psihoză antiromânească - a mai
spus Ioan Sabău-Pop, potrivit căruia, odată cu autonomia, s-ar constitui un stat paralel, care ar pune
mâna peste statul român. Imaginaţi-vă că dacă în momentul de faţă sunt formulate atât de multe
plângeri şi nemulţumiri din partea comunităţii româneşti, care singure sunt incapabile să se apere,
ce anume s-ar întâmpla dacă s-ar înfiinţa un stat în stat? - A întrebat Sabău, accentuând că
autonomia trebuie prevenită. Secuii sunt protejaţi printr-o discriminare pozitivă. Studiul cu privire
la comunităţile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a fost prezentat de către Ioan
Lăcătuşu, unul dintre membrii forumului. Analizând rezultatele recensământului din anul 2011,
cercetătorii Centrului European de Studii Covasna-Harghita au concluzionat că dăinuirea românilor
din Ținutul Secuiesc ar putea fi garantată cel mai eficient dacă viaţa comunitară s-ar baza pe
biserica ortodoxă. Pe de altă parte, în acest studiu se confirmă şi faptul că maghiarii din cele trei
judeţe ale Ținutului Secuiesc sunt protejaţi printr-o discriminare pozitivă exagerată, în vreme ce
românii sunt condamnaţi la asimilare şi emigrare. Este reproşat şi faptul că românii lipsesc cu
desăvârşire din imaginea de ansamblu a Ținutului Secuiesc. Ioan Lăcătuşu consideră că aspiraţiile
autonomiste din Ţinutul Secuiesc nu au nici o şansă. A concluzionat toate acestea după ce a stat de
vorbă cu un maghiar din Sfântu Gheorghe, care nu era convins deloc că maghiarii ar avea o soartă
mai bună dacă ar beneficia de autonomie. Lăcătuşu a adunat mai multe date istorice şi demografice
care sunt prezentate pentru contestarea proiectului Ținutului Secuiesc autonom. Normalitatea nu
înseamnă autonomie Stefan Pătrânaş, vicepreşedintele Forumului, a realizat un studiu cu privire la
principalele probleme ale păstrării şi exprimării identităţii româneşti, respectiv despre buna
convieţuire interetnică în cele trei judeţe din Ținutul Secuiesc. În scurta sa prezentare a arătat că a
identificat 71 de diferite probleme, pentru care propune soluţii care ar putea fi realizate prin forţe
proprii sau împreună cu românii şi autorităţile altor regiuni. Pătrânaş a propus ca problemele
românilor care trăiesc în Ținutul Secuiesc să fie aduse în atenţia şefului statului, premierului,
miniştrilor şi preşedinţilor Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Pe lângă acestea a iniţiat ca prin
implicarea politicienilor şi civililor să fie constituit un grup de acţiune care menţine normalitatea în
cele trei judeţe, adică convieţuirea multinaţională şi multiconfesională şi nu autonomia pe criterii
etnice. Stefan Pătrânaş a mai accentuat că este important să urmărească discriminările la care sunt
supuşi românii, precum şi hotărârile antiromâneşti ale autoguvernărilor locale. Acesta a propus şi
revizuirea sistemului de finanţare a evenimentelor culturale, respectiv elaborarea unei strategii care
garantează respectarea drepturilor comunităţilor de naţionalitate română în acele localităţi unde
aceştia sunt în minoritate. Statul român trebuie să respingă implicarea guvernului de la Budapesta în
problemele interne ale României - a mai spus Pătrânaş. Proiectul de lege care prevede autonomia
este o glumă Cu titlul la limita legii, cercetătorii Centrului European de Studii în Probleme Etnice
(CESPE) din cadrul Academiei Române au realizat un studiu cu privire la proiectul de lege care
prevede autonomia Ținutului Secuiesc. Am stabilit că acesta este neconstituţional, contravine
normelor europene şi internaţionale, respectiv ignoră istoria. În realitate, nu este altceva decât o
glumă, însă ar trebui să îl tratăm cu seriozitate. Nu pentru că s-ar putea realiza, ci pentru că
iniţiativele lor provoacă ecouri mai mari decât poziţiile noastre potrivit cărora nu avem nevoie de
31/112
aşa ceva - a spus Ovidiu Solomon, unul dintre autorii studiului. Acesta a mai adăugat că proiectul de
lege în cauză ar da peste cap Constituţia României, ceea ce ar fi egal cu trădarea. Luarea de poziţie
oficială a forumului După expuneri, secretarul general al forumului, Ligia-Dalila Ghinea a citit
textul unei luări de poziţie ce se va adresa liderilor partidelor maghiare din România şi
reprezentanţilor societăţii civile. În aceasta, printre altele se spune că nu avantajează nici românii şi
nici maghiarii dacă în această epocă postcomunistă judeţele Covasna, Harghita şi Mureş rămân o
zonă de conflict, pentru că toate acestea conduc la pierderi financiare şi sociale, motiv pentru care ar
fi timpul să se transforme într-o regiune stabilă. Potrivit textului acestei luări de poziţie, prin
convieţuirea multinaţională, viaţa oamenilor devine mai bună, iar relaţiile dintre secui şi români se
vor adânci. A sosit timpul ca liderii vieţii politice şi civile să recunoască că România şi-a îndeplinit
integral tot ceea ce şi-a asumat în cadrul tratatelor internaţionale. La 99 de ani după marea unire,
comunitatea maghiară din România are dreptul la învăţământul de stat în limba maghiară,
administraţie şi justiţie (prin asigurarea traducătorilor), de a fi reprezentată în forul legislativ şi în
guvernarea ţării în raport cu procentul comunităţii. S-a realizat inclusiv asigurarea libertăţii depline
ale tuturor confesiunilor. Aşadar spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia este
integral respectat. A sosit timpul ca toţi susţinătorii iniţiativei de extrateritorialitate a Ţinutului
Secuiesc să înţeleagă că acest deziderat nu poate fi acceptat niciodată de români - se spune în textul
hotărârii prin care se mai solicită comunităţii maghiare să nu propage intoleranţa faţă de români, în
cazul inscripţiilor să respecte prioritatea limbii române şi să utilizeze doar simbolurile heraldice
legale. Este o bucurie că hotărârile pentru autonomie au fost anulate Trebuie să transmitem un mesaj
atât românilor cât şi celorlalte comunităţi din regiune, trebuie să ne prezentăm principiile şi
activităţile pe care le desfăşurăm - a spus Jean-Adrian Andrei prefectul judeţului Harghita, care a
fost de părere că în cele trei judeţe, prefectul are atribuţii diferite faţă de alte judeţe, însă şi în
continuare vor garanta respectarea legii. Acesta a considerat că este pe drumul cel bun şi în legătură
cu procesele legate de drapelele secuieşti şi se bucură că au fost anulate toate cele 45 de hotărâri
pentru autonomie ale consiliilor locale din judeţul Harghita. Sebastian Cucu prefectul judeţului
Covasna a însumat de asemenea argumentele sale aduse împotriva hotărârilor consiliilor locale
pentru autonomie din perioada 2014 - 2016, despre care le-a înmânat participanţilor şi o scurtă
sinteză tipărită. I-a sărit siguranţa lui Tanasă Blogger-ul din Sfântu Gheorghe Dan Tanasă a apărut la
manifestare având asupra sa noul său volum, prin care - după cum a spus - a prezentat o mică parte
a activităţii pe care o desfăşoară. Mă lupt pentru ca în România să fie respectată constituţia şi legile.
Totul, pentru a arăta că nu sunt incapabil - a spus Dan Tanasă. Pentru situaţia românilor de aici nu
trebuie să mulţumim UDMR sau Budapestei, şi nici conaţionalilor maghiari, ci unei clase politice
trădătoare, care se află la Bucureşti de 27 de ani - a izbucnit Dan Tanasă. Blogger-ul consideră că în
condiţiile în care situaţia actuală persistă, politicienii bucureşteni ar putea fi acuzaţi de trădare.
Tanasă a fost indignat şi din cauza faptului că mulţi dintre cei cu funcţii înalte care erau prezenţi şi
la forum, au acces la bani şi informaţii, însă nu fac nimic. A fost supărat şi din cauza faptului că în
drum spre Odorheiu Secuiesc a văzut drapele maghiare şi secuieşti, precum şi inscripţii stupide. Eu
am fost cel care am atras atenţia prefectului că inscripţia Varoshaza a fost amplasată ilegal pe
clădirea Primăriei din Miercurea Ciuc, care mi-a dat o hârtie în care recunoaşte că aceasta a fost
amplasată ilegal, însă nu vor lua nicio măsură. Acesta a fost motivul pentru care i-am dat în judecată
- a spus Dan Tanasă, care a mai precizat că datorită activităţii sale, situaţia din judeţul Harghita şi
Covasna se va schimba. Acesta a mai pretextat că cei aflaţi la putere nu profită de oportunităţile de
care dispun, iar la diferitele întruniri nu fac altceva decât se plâng, însă reprezentanţii români ai
celor două judeţe nu iau nicio măsură. Dan Tanasă a mai declarat că prefectul de Harghita l-a
ameninţat cu un dosar penal, însă - după cum spune - lupta sa depăşeşte limitele oricărei persoane.
PCM a transmis un mesaj printr-o scrisoare La finele întrevederii forumului civic al românilor a
apărut şi Szakal Csaba, vicepreşedintele organizaţiei Harghita a Partidului Civic Maghiar (PCM)
care a înmânat liderilor forumului o scrisoare ce conţinea textul Rezoluţiei de la Alba Iulia. Ulterior,
printr-un comunicat de presă a adus la cunoştinţa opiniei publice că prin acesta au vrut să atragă
atenţia forumului că egalitatea deplină în drepturi promisă maghiarilor în textul Rezoluţiei de la
Alba Iulia nu a fost respectată nici astăzi.
32/112
Sursa: Udvarhelyi Hirado nr. 64 din 03.04.2017, autor Veres Reka
Scrisoare deschisă către românii din Secuime

In România sunt mai multe formaţiuni politice care sunt interesate în menţinerea conflictelor
interetnice. Răspunsul la întrebarea De ce? Este una foarte simplu: deocamdată şovinismul este cea
mai uşoară cale prin care se pot câştiga voturi. Noi (PPMT) suntem interesaţi în rezolvarea acestor
conflicte în aşa fel, încât toţi să fim mulţumiţi pe termen lung. Am urmărit cu atenţie întrunirea în
numele dumneavoastră de la Odorheiu Secuiesc a Forumului Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş. Am citit şi am înţeles preocupările în legătură cu autonomia Ţinutului Secuiesc
şi din această cauză simt nevoia să mă adresez cu sinceritate către dumneavoastră pentru a lămuri
unele lucruri. În rezoluţiune se spune că e timpul ca această regiune să se transforme din
consumator, în furnizor de stabilitate. Acesta poate fi un ţel comun, dar trebuie să vedem că în multe
state occidentale autonomia a adus stabilitatea, bogăţia şi bună înţelegere între comunităţile
convieţuitoare. Comunitatea noastră s-a înjumătăţit în perioada trecută de la Tratatul din Trianon.
Pentru supravieţuire avem nevoie de garanţii administrative, economice şi legale. Din această cauză
autonomia culturală a maghiarilor din Ardeal şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este
pentru noi o întrebare de a fi sau a nu fi, la care sub nici o formă nu putem renunţa. În problema
autonomiei principalele argumente le constituie revendicarea comunităţii şi multiplele exemple
funcţionale europene, şi nu cele istorice şi demografice de valoare contestabilă. Totodată este un
lucru firesc că ceea ce cerem pentru noi vi se cuvine şi vouă. Trebuie să cereţi, să purtăm un dialog.
Vă invit la gândire şi acţiune comune. Trebuie să contrazic enunţul că România şi-a îndeplinit
angajamentele asumate în privinţa minorităţilor naţionale. Există din păcate multe legi şi hotărâri
care pur şi simplu nu se aplică sau care sunt greşit interpretate de către diferite autorităţi. Suntem de
acord că copiii maghiari trebuie să cunoască limba română, dar este mai eficace dacă ei o învaţă
altfel decât colegii lor de limbă maternă română. Deşi acest lucru este clar stipulat în Legea
educaţiei naţionale adoptată în anul 2011, după şase ani de zile prevederile respective sunt aplicate
cu întârziere sau numai parţial. În rezoluţiune se pune accent pe prioritatea limbii române, deşi
trebuie să fim egali în faţa lui Dumnezeu şi în faţa legii. Convieţuirea mai multor naţiuni se poate
realiza numai dacă nici una nu este pusă deasupra celeilalte. Nu vrem să ne simţim cetăţeni de
rangul al doilea pe pământul nostru natal. Se vorbeşte despre respect, dar respectul trebuie să fie
unul reciproc. Aici trebuie să menţionez un eveniment: Când tribunalul ne-a interzis arborarea
steagurilor comunităţii maghiare şi secuieşti în sala de şedinţe a Consiliului Local Miercurea Ciuc,
eu am donat mici steaguri de masă fracţiunilor, steaguri secuieşti pentru UDMR şi PPMT, iar
fracţiunilor PNL şi PSD steaguri româneşti. În acea şedinţă i-am asigurat pe colegii români că noi
întotdeauna vom respecta simbolurile naţiunilor convieţuitoare, indiferent de ce fac cei care trăiesc
din umilirea naţiei mele. Se argumentează că ideea de autonomie este una antiromânească. Dragi
români, pentru noi autonomia înseamnă libertatea şi nu suprimarea libertăţii altora. Existenţa
poporului maghiar nu poate fi antiromânească. Din păcate avem alte experienţe din partea
României. Consiliul naţional Maghiar din Transilvania a documentat acţiunile antimaghiare din
ultimii ani. Vă rog să aveţi răbdarea să le citiţi. Pe link-ul de mai jos găsiţi versiunea în limba
română: http://tokeslaszlo.ro/attachment/0009/8118AmonitorAroA2014A2016.pdf. În ciuda acestor
lucruri eu vă zic să lăsăm trecutul şi să construim un viitor comun mai bun. Dumneavoastră sub
tricolorul românesc şi noi sub steagul secuiesc, unul lângă altul, aşa cum trăim viaţa noastră de zi cu
zi. Vă rog să mă credeţi, noi vă înţelegem mai bine decât bucureştenii, fiind şi noi într-o minoritate
numerică în această ţară. Puteţi conta pe un parteneriat de lungă durată dacă sprijiniţi cererile
noastre în privinţa autonomiei. Trebuie să vedeţi şi dumneavoastră că tinerii părăsesc ţara, România
se îndreaptă către o catastrofă economică şi demografică. Din punct de vedere economic nu putem
să aşteptăm în continuare Bucureştiul. Fiecare regiune, pornind de la Dobrogea prin Banat,
Bucovina şi până în Oltenia trebuie să-şi găsească soluţiile care să asigure supravieţuirea pe termen
lung a comunităţilor locale. Cu stimă, Toke Ervin, preşedintele Partidului Popular Maghiar din
Transilvania, Organizaţia Scaunul Ciuc.
33/112
Sursa: www.neppart.eu din 05.04.2017
Arată spre maghiari

Românii din Ținutul Secuiesc se opun strădaniilor autonomiste România şi-a îndeplinit toate
angajamentele asumate în tratatele internaţionale referitoare la minorităţi - este cuprins în hotărârea
adoptată zilele trecute de către participanţii adunării generale a Forumului Civil al Românilor din
Covasna, Harghita şi Mureş, în cadrul şedinţei ce a avut loc la Odorheiu Secuiesc. Din punctul
nostru de vedere în Ținutul Secuiesc există deja autonomie de 23 ani, deoarece în urma voturilor cu
porniri etnice nici nu poate fi pusă în discuţie alegerea unui primar de naţionalitate română. Iar
descentralizarea consolidează acest proces. Sub nici un fel de împrejurări nu susţinem cazul
autonomiei teritoriale, deoarece ameninţă populaţia de naţionalitate română din Ținutul Secuiesc cu
pericole imprevizibile - a declarat pentru Magyar Idok Ioan Lăcătuşu, ex-preşedintele Forumului.
Sursa: www. magyaridok.hu din 06.04.2017, autor Csinta Samu
Pentru românii de pe Pământul Secuiesc

Stimaţi concetăţeni de naţionalitate română de pe Pământul Secuiesc! În această ţară există
mai multe organizaţii politice care sunt interesate de menţinerea problemelor şi a conflictelor. Am
urmărit cu atenţie şedinţa din Odorheiu Secuiesc a forumului civic al românilor din judeţele Mureş,
Harghita şi Covasna. Am citit şi am înţeles îngrijorarea voastră în legătură cu autonomia Pământului
Secuiesc. Consider că prin sinceritate şi încredere trebuie să clarific câteva probleme: Comunitatea
noastră a scăzut la jumătate după tratatul de la Trianon şi scade treptat. În interesul dăinuirii noastre,
avem nevoie de asigurări administrative, economice şi juridice. Tocmai din această cauză,
autonomia culturală a maghiarilor din Transilvania şi autonomia teritorială a Pământului Secuiesc
reprezintă o problemă existenţială la care nu putem renunţa nicicum. În problema autonomiei, baza
nu o reprezintă confruntarea argumentelor istorice şi demografice, ci exemplele europene
funcţionale şi cerinţa comunitară. Aş combate acea afirmaţie potrivit căreia România a îndeplinit
acordurile cadru internaţionale asumate în problema minoritară. Din păcate există numeroase legi şi
dispoziţii în România, pe care autorităţile le interpretează subiectiv sau pur şi simplu nu le
interpretează. Convieţuirea paşnică a mai multor naţiuni poate fi îndeplinită dacă una nu este
superioară celeilalte. În argumentele dumneavoastră antiautonomiste spuneţi că ideea autonomiei
este antiromânească. Stimaţi români! Pentru noi autonomia înseamnă libertate şi nu limitarea
libertăţii altor popoare. Existenţa nici unei naţiuni nu este împotriva celeilalte. Toke Ervin,
preşedinte PPMT Scaunul Ciuc

Nr. 07 / 01-15.04.2017
Nr. 08 / 16-30.04.2017
Adevărul Rodicăi Pârvan

Indiferent de unde privim lucrurile, se pare că Rodica Pârvan - consilier local social-
democrat, cunoscut pentru desele sale ieşiri antimaghiare - are dreptate în legătură cu faptul că
34/112
premiul Pro Urbe din acest an i s-ar cuveni, în baza raportului etnic al oraşului, candidatului
comunităţii române locale. Putem discuta cum abordează problema Rodica Pârvan, în cadrul
şedinţei de consiliu, pe ce se axează de fapt activitatea consilierilor autoguvernamentali, dacă se
cunoaşte mecanismul adoptării deciziilor - după mulţi ani de activitate autoguvernamentală -,
despre persoanele pe care le propun consilierii români pentru premiu, însă acest lucru nu schimbă
esenţa problemei: consiliera română are dreptate în privinţa principiului raportului etnic. Și adevărul
ei poate fi dureros pentru noi. Pentru că nici noi nu suntem mai breji. În zadar suntem membri ai
comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate, în poziţia de majoritari şi în poziţia superioară
uităm de îndată acest lucru. În lipsa empatiei şi a respectului, ne raportăm pentru a multa oară cu
forţă faţă de românii localnici. Facem exact acel lucru împotriva căruia protestăm, în cazul în care
se procedează astfel cu noi la Bucureşti, Cluj sau Târgu Mureş: aflându-ne în majoritate, măturăm
de pe masă dorinţele minorităţii sau vrem să le spunem ce este bine pentru ei. Cum ne aşteptăm la
respect dacă noi la rândul nostru nu ne raportăm astfel la o minoritate? Cum putem cere respectarea
drepturilor noastre, dacă încălcăm regulile stabilite de noi? Cum ne putem aştepta ca membrii
comunităţii locale române să ne sprijine aspiraţiile autonomiste dacă ei văd în momentul de faţă că
ne încălcăm promisiunile, le ignorăm cerinţele şi încălcăm regulile? Credeţi-ne că nu li se vor ştirbi
drepturile dacă în momentul de faţă vor constata contrariul! Eleganţă, empatie, generozitate, gesturi,
deschidere spre dialog, respect - la aceste lucruri ne aşteptăm noi din partea Bucureştiului, din
partea majorităţii, în privinţa aspiraţiilor noastre care vizează păstrarea identităţii noastre. Consiliul
majoritar maghiar al oraşului Sfântu Gheorghe a dat dovadă de lipsa acestor lucruri în cadrul
dezbaterii referitoare la premiile Pro Urbe. În cadrul luptei noastre de validare a drepturilor, care nu
este de altfel o luptă uşoară, vom pierde treptat şi superioritatea morală...
Nu renunţăm la autonomie!
La finele săptămânii trecute s-a desfăşurat la Odorheiu Secuiesc şedinţa Forumului Civil al
Românilor din Judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Ne-au adus limpede şi fără dubii la cunoştinţă
că nici nu poate fi vorba de autonomie. Iar acest lucru i-a fost prezentat lumii întregi după bunul
obicei balcanic, cu garnitură de cuvinte mieroase şi presărat cu minciuni. Susţin, între altele, că
revendicările noastre autonomiste vizează obţinerea unei dominaţii exclusive asupra acestei regiuni.
Că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, minoritatea maghiară domină politica, economia şi
cultura, motiv pentru care este nevoie de protejarea românilor de aici în vederea exprimării şi
păstrării identităţii acestora. Că le interzicem copiilor noştri să înveţe limba română. Toate acestea
nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă un element organic al unui atac pe mai multe fronturi la adresa
noastră, bine pus la cale. Rezoluţia adoptată la Odorhei are menirea de a crea în ochii lumii o
imagine a unui paradis minoritar în România, pentru ca revendicările noastre legitime să pară o
atitudine a unei etnii incompatibile. Tocmai din acest motiv trebuie să ne prezentăm mai intens
lezările care ni se aduc, la nivelul tuturor forurilor interne şi internaţionale. Trebuie să protestăm
inclusiv prin ieşire în stradă. Iar celor care vor, într-un fel sau altul, să ne facă să dispărem de pe
pământul nostru natal, le transmitem că nu vom renunţa niciodată la revendicarea drepturilor
noastre, printre care se numără şi autonomia care ni se cuvine!
Grupul Şcolar Kos Karoly / PPMT a apelat la justiţie

Filiala din Sfântu Gheorghe a PPMT s-a adresat instanţei din contencios administrativ în
legătură cu desfiinţarea independenţei juridice a Grupului Şcolar Kos Karoly din municipiul
reşedinţă de judeţ. Formaţiunea a depus cererea în data de 20 martie, prin care cere anularea celor
două hotărâri autoguvernamentale în cauză şi suspendarea aplicării acestora în timpul derulării
procesului. În opinia lui Balint Jozsef şi Kolcza Istvan, membri ai consiliului orăşenesc, soluţia mai
bună o reprezintă menţinerea instituţiei, în comparaţie cu atrofierea susţinută de majoritatea
35/112
consilierilor autoguvernamentali, şi anume comasarea cu Grupul Şcolar Puskas Tivadar. În opinia

consilierilor, comasarea va duce treptat la dispariţia în totalitate a Scolii Kos Karoly. În opinia lui
Balint Jozsef, este nepermis ca tocmai aceia să adopte decizia - care are ca rezultat atrofierea şcolii
maghiare - care amintesc cu voce tare de autodeterminare. În opinia lui Balint Jozsef, modalitatea
comasării celor două şcoli aminteşte de modul în care pe vremuri au fost comasate universităţile
Babeş şi Bolyai. Tocmai din această cauză s-au adresat instanţei din contencios administrativ şi au
cerut suspendarea aplicării. Până când va fi adoptată o sentinţă, hotărârile îşi vor face efectul.
Consilierii autoguvernamentali au mai adăugat: nu ar dori să se creadă că întregul caz este doar
problema fracţiunii orăşeneşti a PPMT, ci este şi a elevilor, a părinţilor, a profesorilor, a oamenilor
de bună credinţă cărora nu le este teamă să înfrunte deciziile samavolnice. Tocmai din această cauză
formaţiunea va demara o acţiune de strângere de semnături. Formularele care conţin semnăturile vor
fi anexate rechizitoriului. Problema păstrării independenţei şcolii poate fi susţinută prin semnături la
biroul PPMT. Semnăturile sunt strânse şi de voluntarii partidului, de organizaţia sa de tineret
(MINTA) şi de cei implicaţi. În opinia lui Balint Jozsef, foarte mulţi au semnalat deja că sunt
dispuşi să participe la acţiune. În curând va fi demarat şi votul-online. Acţiunea va dura până în ziua
primei înfăţişări. Strângerea de semnături are două scopuri: pe de o parte este vorba despre
evaluarea cerinţei în această problemă, pe de altă parte are un scop simbolic, pentru a se arăta câţi
sunt împotriva deciziei autoguvernării. Kolcza Istvan a adăugat: vor fi strânse semnături şi în satele
din apropierea oraşului Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că mai mulţi elevi ai şcolii vin din aceste
localităţi, şi ei sunt vizaţi. Răspunzând ziariştilor, Balint Jozsef a declarat că speră să poată strânge
sute de semnături şi cel mai bine ar fi ca numărul semnăturilor să depăşească cifra de o mie. PPMT
nu a formulat obiecţii în legătură cu imobilul care găzduieşte şcoala, ci consideră că instituţia de
învăţământ ar trebui să-şi păstreze statutul juridic, dat fiind faptul că o conducere independentă este
mult mai eficientă decât comasarea.
Sursa: Haromszek nr. 8065 din 04.04.2017, autor Nagy D. Istvan
Purtăm o conversaţie
La sfârşitul săptămânii trecute, la Odorheiu Secuiesc a avut loc adunarea generală a
Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. De ce tocmai la Odorhei, nu este
clar: probabil pentru echilibrarea distanţei sau acolo au găsit o sală corespunzătoare, respectiv au
atribuit o atenţie specială locaţiei, având în vedere că la nivelul oraşului sunt puţine persoane de
naţionalitate română. Nu găsesc nicio explicaţie, nici vizavi de ce a făcut ca acest forum să fie de
actualitate, probabil doar faptul că acesta urgentează o schimbare la nivelul relaţiilor celor ce trăiesc
în regiunea respectivă. În urma întâlnirii a fost adoptat un document, care a fost adresat sferei civile,
partidelor maghiare din România, care, pentru a fi luat în considerare a fost trimis Guvernului,
Parlamentului şi preşedintelui statului. Scrierea respectivă, încă la început stabileşte că atât pentru
români, cât şi pentru maghiari este dăunător faptul că, în percepţia publică, judeţele Covasna,
Harghita şi Mureş apar ca potenţiale zone de conflict. Din cauza faptului că subminează dezvoltarea
economico-socială a celor trei judeţe, în toate domeniile îngreunând relaţia regiunii respective cu
celelalte judeţe ale ţării, le ţine departe de investitorii străini, umbreşte mediul de convieţuire al
grupurilor etnice şi influenţează negativ nivelul de trai al populaţiei locale. Pentru contrabalansare
este timpul ca în regiunea formată de cele trei judeţe să se creeze stabilitate. Forumul Civic al
Românilor este o organizaţie-umbrelă cu un spectru larg întrucât are 36 de organizaţii membre,
printre care: Asociaţia Cadrelor Didactice, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Cercul Cultural şi de
Păstrare a Tradiţiilor, Vatra Românească şi aşa mai departe. Forumului i se poate atribui şi o
greutate politico-socială, bucurându-se de sprijinul a mai multor parlamentari şi funcţionari publici
locali, de susţinerea Bisericii Ortodoxe, a intelectualilor şi a presei locale de expresie română - la
întâlnirea de la Odorhei, de exemplu, a participat şi episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei,
parlamentari, primari, preoţi ortodocşi, asociaţii culturale româneşti şi directori ai şcolilor cu
predare în limba română, consilieri judeţeni, directori ai instituţiilor deconcentrate şi mai mulţi
politicieni din cele trei judeţe. Cu toate acestea, evenimentul nu a fost mediatizat nici în presa
36/112
naţională românească, nici în cea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Presa maghiară nu a fost dispusă
să acorde atenţie declaraţiilor tendenţioase ale organizaţiilor civice româneşti din Ţinutul Secuiesc,
ca de exemplu faptului că: spiritul nobil al proclamaţiei de la Alba Iulia se evidenţiază clar,
autonomia reprezintă o revendicare imposibilă, deoarece românii nu vor accepta niciodată conceptul
de Ţinut Secuiesc, bazat pe revendicarea teritorială. Iar în ce priveşte presa naţională, aceasta nu a
acordat o prea mare atenţie adunării generale, probabil, pentru faptul că hotărârea adoptată conţinea
şi unele constatări, conform cărora, membrii forumului respectă şi apreciază patrimoniul, tradiţiile,
cultura şi istoria concetăţenilor secui-maghiari, dar susţin şi faptul că istoria regiunii nu este
completă fără patrimoniul, cultura românilor ce trăiesc aici. Probabil că nici cei cărora le-a fost
adresată hotărârea forumului - Guvernul, Parlamentul, preşedintele statului - nu vor acorda o atenţie
deosebită documentului, care este posibil să stea pe acelaşi raft cu petiţia formulată cu ocazia Zilei
Libertăţii Secuieşti, de la Târgu Mureş. Este posibil ca acesta să nu fie citit până la final nici de cei
cărora li se adresează, în principal, documentul: societatea civică şi formaţiunile politice maghiare
din România. Cu toate că noi, maghiarii din Ţinutul Secuiesc ar trebui să medităm asupra faptului
că minoritatea românească de aici - din propria perspectivă de minoritate - de ce aduce în discuţie
lucruri extrem de importante în contradicţie totală cu noi - tot din punctul de vedere al minorităţii.
(Chiar dacă Forumul Civic al Românilor nu este purtătorul de cuvânt al românilor de aici.) Cum pot
avea convingerea că România şi-a îndeplinit toate obligaţiile vizavi de minorităţi, asumate în
acordurile internaţionale, de ce consideră că drepturile maghiarilor din Ţinutul Secuiesc nu sunt
ştirbite în administraţia publică, în învăţământul public şi în justiţie, că avem toate posibilităţile
pentru a ne exprima şi păstra identitatea culturală şi etnică? În timp ce toate acestea nu se
evidenţiază în cazul românilor de aici, aflaţi în minoritate, care sunt deseori discriminaţi? În timp
ce, noi, avem convingerea că România joacă un spectacol de teatru european în ce priveşte
evidenţierea drepturilor minorităţilor, în rol principal avându-l pe preşedintele statului. În ce
priveşte învăţământul, se distruge specificul, dar şi posibilitatea aplicării unor soluţii necesare,
administraţia publică şi justiţia împiedică categoric folosirea limbii materne, posibilitatea
prosperării, în timp ce vuieşte de cazurile de înlăturare a inscripţiilor de kozseghaza-varoshaza, iar
identitatea noastră culturală şi etnică este limitată, unde nu mai încape arborarea unui steag. În timp
ce, aceste limite nici nu există în ce îi priveşte pe membrii naţiunii majoritare. Dacă în privinţa
aceluiaşi fenomen, în acelaşi loc există un discurs atât de diferit, dar ambele sau, măcar, una dintre
părţi are interesul de a apropia punctele de vedere, există o singură metodă potrivită: dialogul.
Trebuie să se aleagă: ori împreună ori unul pe lângă celălalt. Evident, ambele au consecinţe.
Sursa: Hargita Nepe nr. 63 din 04.04.2017, autor Burus Janos Botond
Despre lista cu lezările drepturilor noastre / Interviu cu deputatul Benko Erika

Specialiştii Consiliului Europei se documentează, în această săptămână, cu privire la modul
în care au fost respectate obligaţiile asumate de România în momentul ratificării convenţiei-cadru
privind protecţia minorităţilor. Organizaţiile civile, dar şi UDMR au întocmit o listă a lezărilor de
drepturi, cu această ocazie având şansa să le prezinte personal delegaţilor UE constatările făcute.
Printre membrii echipei specialiştilor UDMR s-a numărat şi Benko Erika, deputat din Trei Scaune,
care a vorbit în faţa observatorilor străini despre principalele probleme din Tinutul Secuiesc.
Interviul realizat cu Benko Erika vizează aspecte abordate în cadrul întâlnirii de luni, de la Cluj. Cu
ocazia ratificării convenţiei - cadru privind protecţia minorităţilor, România şi-a asumat maximul în
această privinţă, însă a îndeplinit foarte puţine lucruri ulterior. Asupra acestui aspect am dorit să
atragem atenţia specialiştilor CE, sarcina mea fiind prezentarea situaţiei Ţinutului Secuiesc. Am
prezentat regiunea, menţionând că noi reprezentăm singura comunitate naţională cu efectiv
numeros, care trăieşte în masă compactă, şi care îşi doreşte autonomie, însă nu dispune de aşa ceva.
Am evidenţiat că ne simţim deosebit de frustraţi din această cauză, având în vedere că, în 1918,
unul din componentele formării statului român modern l-a constituit autonomia. Am vorbit despre
ideea noastră vizând autonomia, precizând că ar fi foarte important ca pe lângă limba română, să
devină limbă regională oficială şi maghiara. La fel de importantă ar fi şi autonomia financiară, de
37/112
asemenea, ar fi bine ca deciziile să fie mult mai apropiate de oameni. Am amintit şi de faptul că am
încercat să organizăm un referendum despre înfiinţarea regiunii de dezvoltare din Ţinutul Secuiesc,
însă, invocând motive de ordin administrativ, statul l-a obstrucţionat, deşi interzic inclusiv
convenţiile internaţionale semnate de România ca hotarele unităţilor administrative populate de
minorităţi să fie modificate în aşa fel încât să se modifice şi componenţa etnică a acestora. - Aţi
vorbit nu numai despre autonomie, ci inclusiv despre lezări de drepturi. - Am amintit de prima oară
de insistenţa de a înlătura drapelul secuiesc din toate spaţiile publice, fiind în curs de derulare în
momentul de faţă peste 50 de procese din cauza respectivă. Se întâmplă toate acestea, deşi nu este
vorba de un simbol antiromânesc. Această campanie este de neînţeles. Am vorbit şi despre dublul
etalon, că judeţele Covasna şi Harghita nu pot avea drapele ale judeţului, în condiţiile în care acest
lucru este posibil în restul judeţelor ţării. Referitor la drepturile lingvistice am menţionat că degeaba
există legi în acest sens, acestea nu sunt respectate, şi se urmăreşte inclusiv restricţionarea
drepturilor existente. Exemplul adus în acest sens l-au reprezentat cele peste o sută de procese
vizând inscripţiile maghiare, aflate în curs de derulare, în unele cazuri acestea ating chiar limita
absurdităţii, având în vedere că s-au formulat obiecţii şi cu privire la antetul trilingv folosit de
Consiliul Judeţean Covasna. Am amintit de procedurile demarate împotriva inscripţiilor Varoshaza,
Kozseghaza de pe sediul administraţiilor locale. Am destinat un capitol mai vast prezentării modului
în care este lezată utilizarea limbii materne la nivelul justiţiei, obiectând faptul că folosirea limbii
materne nu este asigurată nici în cadrul sistemului sanitar. Am pomenit de dreptul elevilor de a
utiliza limba maternă, de faptul că documentele importante le sunt puse la dispoziţie doar în limba
română. Am vorbit şi despre absurdităţile pe care le prezintă predarea limbii române. Deşi legea
există, modificarea actualei metodologii proaste întârzie, iar acest lucru reprezintă tot o
responsabilitate a statului. - Ce aşteptări aveţi de pe urma acestei întâlniri? - Am remarcat că s-a
derulat o consultare de sferă deosebit de largă, au avut loc întâlniri nu numai cu politicieni, ci
inclusiv cu specialişti, reprezentanţi ai organizaţiilor civile. În opinia mea, este deosebit de
important ca specialiştii veniţi aici să-şi poate crea o imagine reală despre situaţia din România.
Dacă se va întocmi în scris un document despre experienţele lor, acesta nu poate fi trecut cu vederea
de către autorităţile din România. România se laudă cu modul exemplar în care a soluţionat situaţia
minorităţilor, însă dacă Consiliul Europei are un document, care contrazice lucrurile, acesta poate fi
invocat la forurile internaţionale, se poate exercita presiune asupra statului român pentru a adopta
măsuri de remediere.
Pentru românii de pe Pământul Secuiesc

Stimaţi concetăţeni de naţionalitate română de pe Pământul Secuiesc! În această ţară există
mai multe organizaţii politice care sunt interesate de menţinerea problemelor şi a conflictelor. Am
urmărit cu atenţie şedinţa din Odorheiu Secuiesc a forumului civic al românilor din judeţele Mureş,
Harghita şi Covasna. Am citit şi am înţeles îngrijorarea voastră în legătură cu autonomia Pământului
Secuiesc. Consider că prin sinceritate şi încredere trebuie să clarific câteva probleme: Comunitatea
noastră a scăzut la jumătate după tratatul de la Trianon şi scade treptat. În interesul dăinuirii noastre,
avem nevoie de asigurări administrative, economice şi juridice. Tocmai din această cauză,
autonomia culturală a maghiarilor din Transilvania şi autonomia teritorială a Pământului Secuiesc
reprezintă o problemă existenţială la care nu putem renunţa nicicum. În problema autonomiei, baza
nu o reprezintă confruntarea argumentelor istorice şi demografice, ci exemplele europene
funcţionale şi cerinţa comunitară. Aş combate acea afirmaţie potrivit căreia România a îndeplinit
acordurile cadru internaţionale asumate în problema minoritară. Din păcate există numeroase legi şi
dispoziţii în România, pe care autorităţile le interpretează subiectiv sau pur şi simplu nu le
interpretează. Convieţuirea paşnică a mai multor naţiuni poate fi îndeplinită dacă una nu este
superioară celeilalte. În argumentele dumneavoastră antiautonomiste spuneţi că ideea autonomiei
este antiromânească. Stimaţi români! Pentru noi autonomia înseamnă libertate şi nu limitarea
38/112
libertăţii altor popoare. Existenţa nici unei naţiuni nu este împotriva celeilalte. Toke Ervin,
preşedinte PPMT Scaunul Ciuc
Cine este teroristul?

În procesul teroriştilor din Târgu Secuiesc a fost adoptată vineri o decizie tipic caracteristică
României: cei doi acuzaţi au fost şi nu au fost condamnaţi. Mai exact: au fost achitaţi de o parte
semnificativă a acuzaţiilor, însă li s-au pus în cârcă totuşi condamnări cu închisoarea, pe care le-au
executat în arestul preventiv. Nu cumva să apeleze la Strasbourg pentru despăgubiri, din cauza
persecutării lor fără vină. Mai mult decât atât, a trebuit apărată parţial şi pielea procuraturii,
deoarece bomba imensă pe care au aruncat-o în faţa opiniei publice în decembrie 2015 a avut un
efect mult prea mare ca acum să poată fi declarată absolut inexistentă. Ne putem aminti câtă
tevatură s-a făcut în urmă cu un an şi jumătate, cu ocazia sărbătorii naţionale. Presa a relatat zile
întregi despre teroriştii de pe Pământul Secuiesc. Graţie Serviciului Român de Informaţii şi
informaţiilor scurse de la procuratură, au existat fel de fel de scenarii din ce în ce mai sălbatice
despre bombe, despre tineri care se înarmează, iar cei mai mulţi au tratat ca pe un fapt cert
încercarea de rupere a Transilvaniei. Suspecţii au fost dusi la închisoare unul după altul.
Rechizitoriul a fost întocmit la finele lunii mai a anului trecut, şi seamănă mai mult cu un material
propagandistic naţionalist antimaghiar, decât cu o lucrare juridică. I-a stigmatizat nu numai pe
membrii HVIM, ci şi pe susţinătorii autonomiei din Ţinutul Secuiesc, a demascat relaţii străine, mai
ales ruseşti, a identificat cu prezentul martie cel negru de la Târgu Mureş şi explozia statuii de la
Sfântu Gheorghe din anul 1984, făcându-i responsabili pe maghiari. S-au străduit să amplifice
efectul prin ilustraţii bine plasate, cum că în Ţinutul Secuiesc fac aplicaţii şi se înarmează nu numai
tineri, ci şi preşcolarii defilează cu drapele ungare. Rechizitoriul s-a referit nu numai la teroriştii din
Târgu Secuiesc, ci şi la culpabilitatea tuturor maghiarilor care trăiesc în România. Strădania celor
care au redactat rechizitoriul a fost unanimă: pe lângă condamnarea lui Beke şi Szocs, au dorit să
declare mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc drept o infracţiune teroristă. Odată cu derularea
proceselor, acuzaţiile au dispărut treptat şi a reieşit că nu există dovezi pentru nimic. În cazul lui
Beke şi Szocs a fost schimbată încadrarea juridică şi deşi procuratura a cerut o pedeapsă gravă cu
închisoarea, instanţa a fost nevoită să renunţe la majoritatea acuzaţiilor care nu au fost susţinute prin
dovezi. Pentru ca activitatea colegilor lor, care au lucrat la anchetă, să nu pară în totalitate
zadarnică, acuzaţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni comise cu mijloace pirotehnice. Ca să li se
poată oferi o anumită satisfacţie forţelor antimaghiare, HVIM a fost calificată drept o organizaţie cu
caracter fascist, xenofob şi rasist. Acesta este primul capitol al procesului terorismului din Ţinutul
Secuiesc, va exista şi cel de-al doilea, deoarece acuzaţii cer declararea nevinovăţiei lor depline şi,
după cum ştim, aceasta este în România o încercare nelipsită de riscuri. Rămâne o întrebare: vor
trebui să răspundă cândva cei care au creat acest întreg circ, care i-au persecutat nu numai pe aceşti
doi bărbaţi nevinovaţi, dar au stigmatizat întreaga comunitate maghiară şi au reaprins ura
antimaghiară de sub cenuşă? Va exista o instanţă românească ce să prevadă cine a fost de fapt
teroristul în această întâmplare?
Sinceritatea şi însingurarea celor care se menţin pe poziţie / Interviu cu Mădălin

Guruianu
Prin activitatea, firea sa deschisă a obţinut popularitate şi respect în rândul maghiarimii,
fiind stigmatizat drept trădător de către cei din neamul său. Cu Mădălin Guruianu am discutat
despre convieţuire, respingerea manifestată unul faţă de celălalt, secrete din culisele vieţii politice.
- Aţi dispărut dintr-o dată din viaţa publică din Sfântu Gheorghe. Care e motivul?
- Prezenţa mea viitoare nu era pe placul cuiva. Cel puţin asta mi-a dat de înţeles gesturile
celui în cauză.
39/112
- Cine a fost acest om?

- Primarul Antal Arpad.
- Cum aţi ajuns la această concluzie?
- În momentul în care am ajuns la Sfântu Gheorghe, m-a interesat îmbunătăţirea relaţiilor
maghiaro-române. La început eram mai mulţi noi, tinerii, care am încercat să atragem alţi tineri în
jurul nostru. Pe Antal Arpad îl cunosc încă de pe acele vremuri, asociaţia noastră intitulată Pentru
Comunitate, împreună cu Asociaţia Pro Regiune, înfiinţată de el, au insistat asupra susţinerii cauzei
convieţuirii. Este un sentiment plăcut să-mi amintesc de vremurile acelea, însă, la un moment dat,
cineva a tras frâna de mână. Nu ştiu dacă a fost el sau altcineva din mediul său, însă el a rămas
oricum omul de front al acestui lanţ.
- Ce aţi văzut când aţi privit în jur? Aţi remarcat că românii din Sfântu Gheorghe, apăruţi în
urma industrializării din anii 70, nu au vrut, nu au ştiu cum să se integreze în societatea locală? Că
îşi trăiesc viaţa cotidiană într-o confruntare permanentă şi disperată?
- Evident, am constatat acest lucru, însă prea puţin putem vorbi de o confruntare, ci mai
degrabă de frustrările manifestate de cei care trăiesc în societăţi paralele.
- Cum aţi fost tratat de această societate, ca un trădător sau ca un oarecare cal troian?
- Am fost văzut clar ca un trădător, însă nu l-aş priva de titlul de trădător nr. 1 pe Dan
Manolăchescu, care de la un timp nici nu mai locuieşte în Sfântu Gheorghe. A fost neplăcut. O parte
din politicienii români ai epocii erau oameni cu un mod normal de gândire, însă, obţinând diferite
funcţii sau ajungând eventual în situaţii critice, au reacţionat în stil deosebit de românesc. Am creat
un ziar împreună cu Dan, am avut împreună o librărie, am înfiinţat o asociaţie, nici nu-mi mai
puteam imagina viaţa în alt loc. Forumurile de dezbatere Saint George Debate am înfiinţat tocmai în
scopul creării de posibilităţi şi motive ca tot mai mulţi tineri să vină aici. Sute de tineri s-au întors
acasă cu impresii frumoase, şi s-au pregătit să revină.
- V-aţi confruntat cu suspiciunile potrivit cărora aceşti tineri sunt aceleaşi securişti, care
erau şi cei vârstnici, doar metodele lor sunt mai rafinate?
- Evident, în special la început. Am şi fost atunci contactat, însă am mulţumit pentru
încrederea acordată şi lucrurile nu au mai continuat.
- Vă consideraţi o fire deschisă şi în ceea ce priveşte cauza autonomiei Ţinutului Secuiesc?
- Am fost mereu un adept al autonomiei. Știu, şi din studiile mele filosofice, că nu există o
altă soluţie mai bună pentru problemele unei astfel de regiuni şi populaţia ei. Autonomia trebuie
clădită treptat, orice exaltare ar putea genera o opunere intensă. Actuala edificare este însă
unilaterală, pentru că nu întreabă ce ar avea de câştigat comunitatea română de pe urma autonomiei?
Atâta timp cât comunitatea română n-o va susţine, nu există posibilitatea pentru înfăptuirea ei.
Sursa: Haromszek nr. 8069 din 08.04.2017, autor Csinta Samu
Naţiunea secuiască este acuzatul

La fel ca şi cei în cauză, la finele săptămânii trecute am aşteptat cu sufletul la gură sentinţa
care urma să fie pronunţată la Bucureşti în cazul lui Beke Istvan şi Szocs Zoltan, acuzaţi de
terorism. Nu pentru că am fi avut o îndoială cât de mică cu privire la nevinovăţia tinerilor din Târgu
Secuiesc, ci pentru că am avut ocazia să cunoaştem acţiunile antimaghiare ale serviciilor secrete
româneşti şi ale procuraturii care s-a întreţesut din nou cu ele. Iar sentinţa ne-a adeverit, din păcate,
temerile, şi este o nedreptate strigătoare la cer, chiar dacă cei doi au fost achitaţi - ce-i drept, nu
definitiv - de acuzaţia de tentativă de schimbare cu forţa a ordinii constituţionale, respectiv de
instigare la aşa ceva. Și chiar dacă perioada de detenţie din sentinţă coincide cu perioada în care au
stat în arest preventiv sau în arest la domiciliu. Deoarece aceste lucruri vin şi ele să le demonstreze
nevinovăţia. Să nu uităm că prin ei, naţiunea secuiască este cea pusă în banca acuzaţilor -şi nu
întâmplător. Pe lângă intimidarea noastră, s-ar dori, în felul acesta, compromiterea mişcării
autonomiste, iar acest lucru este demonstrat elocvent şi de întocmirea tendenţioasă a rechizitoriului
de 73 de pagini, şi de conţinutul acestuia, presărat cu minciuni stupefiante. Hărţuirea compatrioţilor
noştri din Târgu Secuiesc a fost îndreptată, aşadar, şi împotriva noastră, iar sentinţa pronunţată
40/112
împotriva lor se răsfrânge şi asupra noastră, cu urmările ei cu tot. Cu excepţia câtorva proteste, i-am
abandonat în ghearele puterii asupritoare. Tocmai din acest motiv nu avem dreptul să ne pronunţăm
cu privire la modul în care vor decide să continue, în schimb trebuie să le asigurăm sprijinul moral
şi material în cazul în care decid totuşi să conteste sentinţa.
A III-a ediţie a Congresului Ştiinţific din Ţinutul Secuiesc / O regiune modernă,

funcţională!
În perioada 20-22 aprilie, la Târgu Mureş, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe se va
desfăşura a III-a ediţie a Congresului Ştiinţific din Ţinutul Secuiesc. Scopul este transformarea
regiunii într-una funcţională, modernă. Organizatori: Universitatea Maghiară de Ştiinţe din
Transilvania Sapientia, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Haaz Rezso din
Odorheiu Secuiesc, Muzeului Secuiesc din Ciuc, Miercurea Ciuc, şi Societatea de Ştiinţe Regionale
din Ţinutul Secuiesc. Membrii comisiei ştiinţifice a conferinţei sunt: dr. Bakk Miklos, dr. Bodo
Barna, dr. Gagyi Jozsef, dr. Gereb Laszlo, Gyarmati Zsolt, dr. Kassay Janos, Kolumban Gabor, dr.
Miklos Zoltan, şi Vargha Mihaly. În cele trei locaţii vor fi dezbătute numeroase teme, pe diferite
secţiuni: Târgu Mureş - Tezaurul de valori din Ţinutul Secuiesc; Drepturi lingvistice în Ţinutul
Secuiesc; Starea socială a Ţinutului Secuiesc. Miercurea Ciuc - Aspectele geografice şi de
aglomerări urbane ale regionalismului în Ţinutul Secuiesc; Rolul edificării regiunii în administraţie
şi funcţionarea autoguvernărilor în Ţinutul Secuiesc; Antreprenori şi antreprenoriate în Ţinutul
Secuiesc; Rolul regiunii şi al agriculturii în economia din Ţinutul Secuiesc. Sfântu Gheorghe -
Istorie, Situaţia învăţământului în Ţinutul Secuiesc, Sănătate publică în Ţinutul Secuiesc, Situaţia
moştenirii arhitectonice în Ţinutul Secuiesc, Gospodărire comunitară în Ţinutul Secuiesc, Funcţiile
variabile ale căminelor culturale rurale. Conferinţa este deschisă tuturor celor interesaţi. Programul
detaliat poate fi studiat pe site-ul www.szekely-kongresszus.ro.
Congres secuiesc
În perioada 20-22 aprilie va avea loc a III-a ediţie a Congresului Secuiesc. Vineri, de la ora
9:00, în centrul de studii al Universităţii Sapientia din Transilvania, din strada Ciucului, va avea loc
festivitatea de deschidere, ocazie cu care lectorul universitar Bodo Barna, primarul Antal Arpad,
directorul Muzeului Naţional Secuiesc, Vargha Mihaly, şi vicepreşedintele CNS, şi Ferencz Csaba,
vor rosti discursuri. Heraldicianul Szekeres Attila Istvan, preşedintele Asociaţiei de Vexilologie şi
Sigilografie din Transilvania, va vernisa expoziţia intitulată Stemele administrative din Ţinutul
Secuiesc, care va putea fi vizitată pe perioada conferinţei.
A III-a ediţie a Congresului Secuiesc / Regiunea, ca patrie edificabilă

Redactarea unui colaj de propuneri în domeniul politicii, trecerea în revistă a modelelor
economice, culturale şi de dezvoltare teritorială privind edificarea regională, formularea unei
identităţi corespunzătoare în privinţa provocărilor epocii - sunt obiectivele celei de-a III-a ediţii a
Congresului Secuiesc, care se va derula în trei oraşe din Ținutul Secuiesc. I-am adresat câteva
întrebări lui Bakk Miklos, preşedintele comisiei organizatorice a congresului, în legătură cu
viitoarele rezultate ale seriei de conferinţe.
F.R.: Printre obiectivele formulate în timpul organizării se numără prezentarea temelor de
cercetare şi a sintezelor legate de Ținutul Secuiesc, consolidarea autoguvernării din Ținutul
Secuiesc prin intermediul fundamentării profesionale şi ştiinţifice a deciziilor politice, analizarea
evoluţiei identităţii teritoriale a Ținutului Secuiesc din prisma reformelor administrative,
consolidarea colaborării dintre instituţiile ştiinţifice de pe Pământul Secuiesc, instituţionalizarea
41/112
Congresului Secuiesc. Au putut fi găsiţi acei conferenţiari şi expunerile potrivite care să vină în
sprijinul obiectivelor stabilite?
B.M.: Un răspuns exact şi amplu poate fi dat după conferinţă. În momentul de faţă putem
vorbi despre problemă doar în baza programului. Eu consider că imaginea va putea fi destul de
cuprinzătoare în urma expunerilor susţinute în cadrul conferinţei. În momentul de faţă nu am avut
succes dintr-un anumit punct de vedere. Ne-am imaginat evenimentul ca pe o conferinţă
internaţională. În privinţa cercetărilor legate de Ținutul Secuiesc am dorit să avem deschidere şi în
plan românesc şi internaţional. Cred că acest lucru nu ne-a ieşit în momentul de faţă. Consider că în
măsura în care Congresul Secuiesc va putea funcţiona ca şi o forţă spirituală ştiinţifică de edificare
regională, atunci se va putea realiza şi acest obiectiv. Am dori ca propuneri politice să fie formulate
în cât mai multe domenii ştiinţifice şi profesionale, care să poată fi aplicate în mod direct cu ajutorul
instrumentelor politice locale autoguvernamentale. Am dori să realizăm o mică broşură din acest
colaj de propuneri.
F.R.: Expunerile vin în sprijinul prezentării într-o scară cât mai largă a aspiraţiilor
autoguvernamentale din Ținutul Secuiesc, a dialogului între Ținutul Secuiesc şi celelalte regiuni din
Transilvania, din România?
B.M.: Un prim pas în acest sens ar fi ca materialele conferinţei să apară separat pe un site, să
ofere informaţii pentru oricine, ce înseamnă edificarea regională în complexitatea sa, în problema
încetăţenirii modelelor de dezvoltare teritorială şi culturală. Aceste lucruri nu se pot realiza într-un
singur pas, dar scopul este ca mişcarea din Ținutul Secuiesc să fie inclusă într-un spaţiu mai extins,
care include toate regiunile României. Iniţial am planificat o masă rotundă în limba română, care ar
fi avut această temă. Din păcate nu am putut organiza aceasta până în momentul congresului dar ne
străduim în continuare şi în situaţia în care vom reuşi să instituţionalizăm Congresul Secuiesc, mai
mult ca sigur că vom putea contura şi acest cadru al dialogului.
F.R.: Din program şi din obiective reiese că acest congres are şi intenţia de edificare a
identităţii. Acest lucru înseamnă că această identitate nu este suficient de puternică în sfera
comunităţii, cine suntem de fapt şi ce fel de drepturi am putea avea.
B.M.: Identitatea este o identificare dinamică cu regiunea şi dorim să dăm avânt acestui
dinamism, să putem stabili care vor fi domeniile de acţiune în viitor. În acest caz identitatea nu
trebuie imaginată în forma clasică. În acest caz nu este vorba despre identitatea istorica sau etnică.
Discutăm despre identitate în sensul că regiunea este o patrie edificabilă şi există instrumente
economice şi politice moderne în acest sens, în această direcţie am dori să extindem problematica
identităţii. În secţiunea istorică se va analiza în ce măsură s-a schimbat această identitate. Mesajul
constă în faptul că identitatea trebuie edificată întotdeauna conform provocărilor momentului
respectiv. Cel de-al III-lea Congres Secuiesc va începe astăzi la Târgu Mureş, iar de mâine se vor
angrena şi expunerile din Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. În municipiul reşedință de judeţ din
Trei Scaune, expunerile susţinute la Universitatea Sapientia se vor axa pe învăţământ, funcţiile
schimbătoare ale caselor de cultură din zona rurală, arhitectură, istorie militară, aspectele sociale ale
bunurilor comunitare, modernizarea, politica de dezvoltare şi autoedificarea imaginii Ținutului
Secuiesc. Programul detaliat: szekely-kongresszus.ro.
Sursa: Haromszek nr. 8077 din 20.04.2017, autor Fekete Reka
Atenţia pe dezvoltarea regională

Consiliul Naţional Secuiesc salută lucrările Congresului Secuiesc, eveniment care va începe
astăzi. În comunicatul emis ieri, preşedintele Izsak Balazs menţionează: Instituţiile care şi-au
asumat organizarea au recunoscut necesitatea ideii că viitorul Ținutului Secuiesc constă în
consolidarea unei imagini efective a Ținutului Secuiesc, în fundamentarea politicii de dezvoltare
care dispune de cadru tradiţional, iar pentru acest lucru sunt indispensabile, în privinţa sferei
academice, evaluarea şi prezentarea potenţialului ştiinţific şi profesional al Ținutului Secuiesc -
precizează preşedintele CNS. El consideră că actualul congres încearcă să schiţeze cele mai
importante coordonate de dezvoltare ale regiunii, ca în lipsa actuală a cadrului instituţional al
42/112
autonomiei să le putem revedea sub forma unei politici comune utilizabile la nivelul
autoguvernărilor.
Este nevoie de o atitudine comună

Evenimentele de acasă, imaginea străină deficitară a situaţiei maghiarilor din România
indică faptul că este necesară colaborarea organizaţiilor de reprezentare a intereselor, a partidelor,
este nevoie de depăşirea prejudiciilor din trecut şi trebuie să se facă abstracţie de simpatiile acestor
formaţiuni în rândul partidelor ungare - a declarat deputatul PCM, Kulcsar Terza Jozsef. Kulcsar a
evocat evenimentele din ultimele zile. El a declarat că miercuri, doar graţie social-democraţilor nu a
trecut legea drapelelor, care ar fi urmat să interzică utilizarea drapelului secuiesc. În opinia sa,
iniţiatorii normei juridice ştiu exact că sentinţele judecătoreşti sunt nedrepte şi ilegitime şi tocmai
din această cauză au dorit cu orice preţ să forţeze trecerea interdicţiei. Liberalii şi membrii
partidului lui Băsescu au vorbit foarte urât despre drapelul şi imnul secuiesc, în contextul ocrotirii
normei juridice, însă PSD-iştii au respectat acordul şi nu i-au susţinut. Aceasta este politica. Nici eu
nu îi iubesc, dar votul lor a fost important. Dacă am fi luat cuvântul, dacă am fi vorbit despre
prejudiciile noastre, şi ei ar fi votat împotriva noastră. În acest caz, a fost mai inteligent să tăcem - a
declarat el, în contextul celor întâmplate în parlament. Conform informaţiilor pe care le deţine,
Partidul Mişcarea Populară a început acţiunea de strângere de semnături, pentru anularea de către
Curtea constituţională a legii adoptate săptămâna trecută, care a extins drepturile lingvistice în
sănătate. Partidul iniţiază şi adoptarea legii privind centenarul. Kulcsar a declarat că el nu votează o
astfel de normă juridică atâta timp cât nu sunt respectate cele cuprinse în declaraţia de la Alba Iulia.
Kulcsar a declarat că în cursul săptămânii trecute a fost în Elveţia, Austria şi Germania şi a observat
că acolo nu sunt cunoscute problemele noastre şi că presa occidentală nu scrie despre problemele
maghiarilor din Transilvania. El a discutat cu preşedintele partidului şi au decis să încerce să ia
măsuri şi în acest plan. Ar fi mare nevoie de o solidaritate maghiaro-maghiară deplină, deoarece
dacă fiecare spune altceva şi nu există o comunicare maghiară unitară, nu ne vor auzi glasul - a
formulat el.
Au împiedicat interzicerea simbolurilor / Avem nevoie de PSD

Fără PSD, parlamentul ar fi votat o lege care în trei zile ar fi interzis utilizarea drapelului
secuiesc şi a imnului secuiesc - a afirmat în cadrul conferinţei de presă de ieri parlamentarul PCM
Kulcsar Terza Jozsef. Deputatul le-a mulţumit, în calitate de simplu cetăţean, tuturor celor care au
susţinut cazul Beke-Szocs. - Din sentinţă se vede că avem de-a face cu un abuz. Dacă ar fi fost
câtuşi de puţin vinovaţi, ar fi primit cel puţin 25 de ani, sau poate i-ar fi spânzurat. Deşi
comparaţiile nu sunt pe placul tuturor, este un caz similar cu cazul lui Antal Arpad, Raduly Robert,
Mezei Janos şi Horvath Anna: nu contează cine ne (nu) a făcut, important este că este maghiar, şi
pentru asta trebuie lovit. Din acest motiv trebuie lăsate de-o parte orice alte preferinţe şi susţinuţi
aceşti oameni - a spus Kulcsar Terza, reamintind că nu toţi politicienii conducători au susţinut cazul
Beke. - Se pot spune multe despre PSD, pe bună dreptate, însă trebuie observat faptul că fără
ajutorul lor nu am fi reuşit să respingem legea care ar fi urmat să interzică utilizarea drapelului
secuiesc şi intonarea imnului secuiesc - a precizat Kulcsar Terza. Din informaţiile pe care le deţine
deputatul, militanţii de tip Băsescu au strâns deja semnăturile şi au atacat la curtea constituţională
legea care face posibilă utilizarea limbii materne în instituţiile de sănătate. A reieşit că acest lucru s-
a şi întâmplat deja în după-amiaza zilei de ieri.
A III-a ediţie a Congresului Secuiesc / A crea o şansă pentru Ținutul Secuiesc
43/112
A III-a ediţie a Congresului Secuiesc poate fi un forum foarte important al descoperirii

Ținutului Secuiesc - s-a arătat ieri, în deschiderea care a precedat expunerile de la Sfântu Gheorghe.
Scopul revigorării congresului organizat pentru prima oară acum 115 ani este de a transforma
congresul dintr-un eveniment singular într-o instituţie care să poată oferi baza profesională a
planificării politicii comune. Ținutul Secuiesc ar avea nevoie de un slogan, de un motto care să-l
definească, de un mesaj pe care să-l înţeleagă oricine - a afirmat docentul universitar Bodo Barna,
care a luat cuvântul în numele Universităţii Maghiare Transilvane de Stiinţe Sapienția. Deşi cu
unele îndoieli, a formulat totuşi o propunere: Ținutul Secuiesc să devină din nou ceea ce a fost! - A
afirmat el, precizând că avem nevoie de un Ținut Secuiesc cu o identitate similară celei de
odinioară, însă care să se încadreze în trendul definitoriu al epocii noastre. În cazul comunităţilor
obligate la o soartă minoritară, conflictul dintre tradiţie şi modernism devine unul acut, tradiţia se
supraevaluează şi poate închide drumul modernismului, însă o comunitate nepreocupată de ziua de
mâine, care nu cercetează şi nu caută răspunsuri la provocări, este una slabă - a spus Bodo Barna.
Bodo Barna a menţionat că pentru un secui, Ținutul Secuiesc este o legătură, un principiu, un
angajament, iar pentru maghiarimea transilvană este piatra de hotar a dăinuirii comunitare. S-a
referit şi la faptul că tradiţia congreselor din Ținutul Secuiesc are legătură cu problematica
modernizării regiunii. Scopul celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc este consolidarea
imaginii reale a Ținutului Secuiesc, fundamentarea principiilor politicii de dezvoltare cu un cadru
tradiţional, respectiv evaluarea şi prezentarea potenţialului profesional şi ştiinţific al regiunii.
Aşadar în proiecte figurează crearea unui forum de specialitate care să funcţioneze sistematic,
necesar pentru ca Ținutul Secuiesc să se poată dezvolta în baza unor decizii bine puse la punct, a
propriilor resurse, iar actualul congres doreşte să fie primul pas în această direcţie. Nemeth Zsolt,
preşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului Ungar, a afirmat că congresul este o
posibilitate de a descoperi Ținutul Secuiesc. După cum a spus, zilele acestea se caută răspunsuri la
întrebări naţionale de destin, de exemplu dacă Ținutul Secuiesc autonom ar putea sau nu trăi din
propriile-i resurse, dacă autonomia reprezintă sau nu şi o autonomie economică, ce fel de dezvoltare
economică ar putea revigora Ținutul Secuiesc şi cum ar putea fi ajutată evoluţia identităţii
regionale. A atenţionat că Ungaria are deja spaţiu de mişcare pentru a ajuta şi din punct de vedere
material maghiarimea de peste hotare, iar Ținutul Secuiesc nu are voie să rămână pe dinafara celor
care primesc sprijin. Mulţumită congresului, Ținutul Secuiesc ar putea ajunge pe harta ştiinţifică în
calitate de regiune de sine stătătoare, autonomă, iar dacă vom avansa pe drumul acesta, cu timpul va
ajunge să fie reprezentat ca regiune autonomă şi pe harta administrativă - a spus el. Lucrările
congresului au fost salutate de ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, după care
primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a afirmat că specialiştii şi politicienii au sarcina
comună de a găsi modalitatea prin care Ținutul Secuiesc să devină o regiune competitivă. Primarul
şi-a exprimat convingerea că actuala conferinţă va avea rezultate, va putea formula politici publice,
planuri de acţiune. Directorul Muzeului Naţional Secuiesc – coorganizator -, Vargha Mihaly, a spus
că un astfel de congres ar trebui să fie nu numai un dialog al elitelor, ci valorile sale să ajungă şi la
oamenii de rând, pentru a ajuta autoguvernările să ia decizii bune, să facă viaţa de o calitate mai
bună. Ferencz Csaba, care a luat cuvântul în numele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) - iniţiator
al celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc -, a arătat că acest congres ar fi trebuit organizat
acum 10 ani. În momentul constituirii CNS, au avut convingerea că elita din Transilvania, din
Ținutul Secuiesc va recunoaşte singură calea pe care trebuie să meargă, numai că acest lucru s-a
întâmplat cu o întârziere de 10 ani, doar acum a fost conştientizat faptul că Ținutul Secuiesc va avea
un viitor doar dacă fiecare va pune câte o cărămidă la această construcţie. A spus că speră că
edificarea viitorului secuiesc va avea un nou cadru instituţional. După deschidere, heraldicianul şi
colaboratorul nostru, Szekeres Attila Istvan, şi-a prezentat expoziţia alcătuită din steme
administrative actuale din Tinutul Secuiesc.
44/112
Congresul Secuiesc: multe probleme de bază au rămas / A transforma dezavantajul în

avantaj
Congresul Secuiesc, ajuns la a III-a ediţie, a avut ca temă centrală dezvoltarea, modernizarea
regiunii. Peste 100 de conferenţiari au vorbit - la Târgu Mureş, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe -
despre rezultatele obţinute în domeniile economic, ştiinţific şi cultural şi despre posibilităţile de
dezvoltare. Congresul cu durata de trei zile a fost găzduit de facultăţile din Ținutul Secuiesc ale
Universităţii Maghiare de Știinţe din Transilvania Sapientia. Mai mulţi conferenţiari au arătat că în
pofida celor o sută de ani care au trecut de la prima ediţie a congresului, multe probleme de bază au
rămas. Infrastructura drumurilor este deficitară, Ținutul Secuiesc nu este puternic fără marile oraşe.
Ținutul Secuiesc a fost întotdeauna o zonă marginală, nu a fost în centrul atenţiei dezvoltărilor
industriale şi infrastructurale, însă acest fapt a însemnat şi un fel de avantaj, deoarece în felul acesta
s-a conturat o gospodărire şi un mod de viaţă care reprezintă o valoare pentru oamenii secolului al
XXI-lea. Să transformăm, aşadar, dezavantajul în avantaj - a declarat dr. Fabian Attila, decan al
Facultăţii de Știinţe Economice din cadrul Universităţii Ungaria de Vest. La Sfântu Gheorghe,
învăţământul a fost una din cele mai importante teme ale Congresului Secuiesc. Burus Siklodi
Botond a spus că deşi este pomenit în legea din 2011, în realitate nu există încă un centru de
dezvoltare educaţională care să slujească la perfecţionarea pedagogilor maghiari. Conform unui
studiu, în instituţiile de învăţământ din România sunt mari probleme, foarte mulţi elevi de şcoală
medie şi de liceu obţin rezultate slabe la testele de interpretare a textelor, iar în acest context, nici
Ținutul Secuiesc nu depăşeşte media pe ţară. Mulţi conferenţiari au atras atenţia asupra faptului că
trebuie să se profite de posibilităţile secolului al XXI-lea. Introducerea metodelor digitale de
învăţământ ar însemna foarte mult -a declarat lingvistul şi profesorul universitar clujean Pentek
Janos. Până acum, congresele secuieşti au fost evenimente singulare şi am dori să transformăm
această unicitate într-un proces, să le instituţionalizăm. Drept urmare, ne gândim la un cadru
instituţional care să aibă chiar şi o bază de date online, în care să fie incluse cercetările legate de
Ținutul Secuiesc - care să aibă utilitate în domeniul politicilor publice şi care să slujească scopul
iniţial, acela de a încerca să dezvoltăm, să modernizăm Ținutul Secuiesc - a afirmat Bakk Miklos.
Organizatorii le vor transmite şi factorilor decizionali rezultatele şi concluziile dezbaterilor pe
secţiuni, dorind să-i ajute astfel în activitate pe liderii autoguvernamentali şi pe parlamentari.
Nemeth Zsolt la Sfântu Gheorghe/ Șansele maghiarilor din Transilvania

Sub pretextul unei prezentări de carte, vineri, înainte de masă, la Sfântu Gheorghe a avut loc
o întâlnire cu Nemeth Zsolt, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului Ungar.
Discuţiile au căpătat o dimensiune mai amplă, s-a discutat despre prietenie, maghiarii din
Transilvania, relaţiile româno-ungare, despre Europa, FIDESZ şi problemele legate de politica
mondială. Preşedintele Consiliului judeţean, Tamas Sandor, l-a prezentat pe politicianul ungar ca pe
un prieten, cu care relaţiile au fost neclintite şi atunci când relaţia dintre UDMR şi FIDESZ nu a
fost lipsită de probleme. Timpul a demonstrat că relaţiile umane sunt mai puternice decât cele
politice, iar acest lucru poate fi un indicator şi pe viitor - a spus el. El a evocat rolul lui Nemeth
Zsolt în demararea şi dezvoltarea procesului Tusvanyos, a subliniat atitudinea lui consecventă în
problemele naţionale. A enumerat instituţiile a căror înfiinţare se leagă de numele acestuia - EMUK,
secţia din Sfântu Gheorghe a Sapienția. Nemeth Zsolt se numără printre puţinii politicieni din
Ungaria, care îi consideră pe maghiarii de peste hotare nu o resursă umană, ci o valoare.
Întotdeauna a insistat să ne descurcăm pe pământul nostru natal - au fost primele cuvinte rostite de
Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe. Nemeth Zsolt a declarat că în ziua precedentă s-a
întâlnit la Bucureşti cu reprezentanţii vieţii politice româneşti şi, indiferent de orientarea lor, aceştia
vor să ştie de ce România nu poate fi membră a zonei Schengen şi care este cauza acestui lucru. În
opinia lui Nemeth Zsolt, în momentul de faţă există mai multe linii de demarcaţie în cadrul UE, una
dintre ele este cauzată de Brexit, cealaltă de diferenţele de opinii dintre Est şi Vest, dar există şi o
opoziţie între Nord şi Sud. În legătură cu linia de demarcaţie dintre Est - Vest, a declarat că există
45/112
nu numai prejudecăţi occidentale, ci şi prejudecăţi central-europene, iar noi îi considerăm zgârciţi

pe europenii din zona occidentală. Este foarte important dacă alegem sau nu să renunţăm la speranţa
noastră în procesul real al integrării. Atunci când Ungaria declară: să stopăm Bruxellesul, ar dori de
fapt să reîntoarcă Bruxelles-ul de pe linia secundară pe linia reală, pentru a-şi putea îndeplini
menirea, să fie sustenabil pe termen lung iar obiectivele sale de importanţă vitală să se poată
înfăptui - a declarat el. A explicat că atunci când Ungaria luptă pentru Europa statelor naţionale, nu
se gândeşte la statele naţionale etnocratice şi omogene, ci la importanţa legitimităţilor de stat
membru. În opinia Bruxellesului, adevăraţii europeni au depăşit gândirea în spiritul naţiunii, însă în
opinia lui Nemeth Zsolt, acesta este o linie oarbă, care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea
pe termen lung a UE. În opinia sa, nu este permisă renunţarea la diversitatea identităţilor. El spus că
ultimii cinci ani de relaţii ungaro-române au fost o perioadă rece, cu un conţinut politico-naţional
marginal. În opinia sa, oamenii se pot aştepta la schimbări şi pe acest front, însă nu este sigur că
acesta va avea un ritm accelerat precum evoluţia vremii. Indicatorul acestui sistem de relaţii este
oglindit de acordul parlamentar al UDMR: nu calitatea de membru, nu poziţia de opoziţie, ci un
acord de susţinere din exterior. În legătură cu atitudinea diferitelor state faţă de Ungaria, a vorbit
despre rolul SUA, în sensul că acesta poate fi pozitiv pentru maghiarii din Transilvania. El a numit
drept un sprijin deplin faptul că raportul american privind drepturile omului cuprinde cele mai grave
problemele ale maghiarilor din Transilvania. În opinia sa, în cadrul UE şi în CE există numeroase
posibilităţi în privinţa atingerii scopurilor strategice ale maghiarilor din Transilvania. El a amintit
faptul că Comisia Europeană a fost nevoită să accepte Minority Safe Packe, înaintat de către
UDMR. Se află în curs de conturare politica externă maghiară transilvăneană independentă şi nu
poate decât să o încurajeze aceasta. Obiectivele trebuie formulate, pentru ca statul ungar să aibă ce
susţine - a declarat el. Argumentând cu exemple ale situaţiei din Serbia şi Slovacia, el a amintit că
politica naţională ungară şi relaţiile de bună vecinătate pot fi armonizate, dar a avertizat şi asupra
faptului că este foarte important ca în politica maghiară transilvăneană, tactica paşilor mărunţi să nu
însemne renunţarea la obiectivele strategice, la autonomie. Notă: în chenar se menţionează: Cartea
sa intitulată Credinţa noastă naşte valori se adresează celor care ar dori să înţeleagă ultimii 28 de ani
- a declarat Nemeth Zsolt, în cadrul întâlnirii. Toată lumea are nevoie de o detoxificare politică,
pentru el această detoxificare a reprezentat-o redactarea acestor cărţi. Acest volum este o colecţie a
discuţiilor din perioada 2002-2012, a unor articole şi scrieri şi clarifică ce a nume de ce a fost făcut.
În trecut au apărut două astfel de cărţi scrise de el: Politica naţională despre perioada 1988-1990
(este coautorul acestei cărţi) şi Desfăşurarea maghiară care cuprinde esenţa perioadei 1990-2002 - s-
a spus în cadrul discuţiilor din Sfântu Gheorghe.
Congresul Secuiesc / Deficienţele şi posibilităţile învăţământului în limba maghiară

Finanţarea învăţământului superior şi a învăţământului public maghiar din ţară este
discriminatorie, ideologia sistemului se referă la excludere şi la discriminare, rezultatele sunt slabe,
media bună se datorează doar şcolilor de elită, în învăţământul superior prezenţa studenţilor
maghiari este subreprezentată - au declarat conferenţiarii din cadrul secţiunii învăţământ, în cadrul
celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc, organizat la Sfântu Gheorghe. În cadrul evenimentului
s-a mai spus că politica educaţională a UDMR nu are o bază profesională, organizarea
învăţământului a fost armonizată cu slaba finanţare, activităţile de atelier funcţionează doar în baza
iniţiativelor civile, sistemul Bologna a fost introdus fără o pregătire prealabilă, iar învăţământul
maghiar din România nu are o instituţie de bază profesională. În expunerea intitulată Reţea şcolară
în Ținutul Secuiesc, strategii, sustenabilitate, colaborare instituţională, Burus Siklodi Botond,
preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România, a declarat că în cele 1.111 instituţii
educaţionale din Ținutul Secuiesc, 96.810 preşcolari şi şcolari învaţă în limba maghiară, 43.892 în
judeţul Harghita, 28.950 în judeţul Mureş şi 23.968 în judeţul Covasna. 55% din gimnaziştii din
cele trei judeţe învaţă în clase teoretice şi vocaţionale, iar 45% în clase profesionale. Din cele 1.111
de instituţii maghiare şi mixte, 309 dispun de personalitate juridică independentă, 802 sunt unităţi
46/112
subordonate, majoritatea acestora funcţionează fără conducere proprie, de multe ori cu 10-15
structuri, ceea ce nu este o soluţie pe termen lung, dar este mai acceptabilă decât varianta închiderii
şcolilor. Burus a subliniat lipsa centrului de coordonare, o instituţie educaţională maghiară de
perfecţionare. Situaţia finanţării învăţământului public din ţară a fost prezentată de Ferencz
Salamon Alpar, directorul Scolii Generale Jozsef Attila din Miercurea Ciuc. În timp ce în ţările
dezvoltate, 7-8% din PIB este alocat învăţământului, România şi Bulgaria sunt codaşe, cu 3-4%.
Conferenţiarul a subliniat faptul că finanţarea / persoană introdusă în anul 2009 este cea mai
dezavantajoasă. Independenţa administrativă locală şi financiară ar putea îmbunătăţi cu mult situaţia
- a declarat el. Pletl Rita, profesor în cadrul Universităţii de Ştiinţe Sapientia din Transilvania, a
declarat că în zona locuită în bloc de maghiari şi în zona de diasporă există o mare rămânere în
urmă în privinţa interpretării textelor, întocmirii analizelor. Rezultatele în cadrul şcolilor
profesionale sunt de două ori mai proaste decât cele din şcolile teoretice, iar mediile bune se
datorează şcolilor de elită. Inspectoratul şcolar judeţean Covasna, Kiss Imre, a vorbit despre situaţia
învăţământului profesional. El a spus că este necesară schimbarea opiniei publice despre
învăţământul profesional, este necesară înfiinţarea de centre profesionale puternice. La iniţiativa
secretariatului ungar de stat pe probleme de politică naţională, anul 2015 a fost declarat anul
învăţământului profesional maghiar de peste hotare, ceea ce a schimbat viziunea despre
învăţământul profesional, dar trebuie câştigată şi încrederea părinţilor în privinţa acestui
învăţământ. Todor Erika, lector în cadrul Universităţii EMTE-Sapienția din Miercurea Ciuc, a
subliniat în expunerea sa intitulată Predarea limbii române în şcolile din Ținutul Secuiesc: dat fiind
faptul că în cazul copiilor maghiari limba română nu este limbă maternă, însuşirea acestei limbi
poate fi obţinută prin intermediul creării unor competenţe lingvistice. Conferenţiarul a prezentat
principiile de bază ale programei şcolare speciale în cazul limbii române, pentru clasele V-VIII.
Aceasta se bazează pe viziunea limbii funcţionale, nu prevede autori şi texte obligatorii, conceptele
gramaticale nu sunt rigide. Pentek Janos, lingvist la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, consideră
că cea mai mare problemă a învăţământului din ţară este lipsa egalităţii în şanse. În opinia sa, faptul
că între cele mai bune 80 de şcoli din ţară nu există o şcoală maghiară, este un rezultat al testărilor
discriminatorii. Profesorul Pentek a subliniat că există o mare ruptură între învăţământul teoretic şi
cel profesional, între învăţământul din zona centrală a localităţilor şi zona de suburbie. În privinţa
efectivului studenţilor, maghiarii din ţară sunt subreprezentaţi în comparaţie cu procentul
locuitorilor şi cu toate că un procent de 60% a acestora provin din Ținutul Secuiesc, oferta
universitară este de doar 40% - a declarat Bodo Barna, profesor în cadrul EMTE Sapienția. Bodo
Barna a vorbit despre evoluţia din ultimii 7-8 ani a efectivului studenţilor maghiari. Bodo Barna a
declarat: sistemul Universităţii Sapienția EMTE şi a Universităţii Creştine Partium ar trebui sprijinit
de către statul român ca şi instituţii cu statut special, care îndeplinesc sarcini comune. Este necesară
o colaborare interuniversitară de tipul consorţiilor şi trebuie creată independenţa decizională şi
organizaţională a secţiilor maghiare. David Laszlo, rectorul Sapientia EMTE a subliniat faptul că
este nevoie de armonizarea activităţilor universităţilor, de edificarea unui sistem educaţional unitar
în Bazinul Carpatic. Învăţământul superior agricol a fost prezentat de Nyaradi Imre Istvan,
conducătorul centrului de studii Sapientia din Sfântu Gheorghe. Cel de-al III-lea Congres Secuiesc
s-a încheiat cu redactarea pachetului de propuneri formulate în cadrul lucrărilor secţiunii
învăţământ. În cadrul atelierului coordonat de către Pentek Janos, au fost stabilite domeniile în care
responsabilii au formulat propunerile comune. Aceste domenii sunt: instituţia educaţională
maghiară, finanţarea, învăţământul superior, situaţia manualelor, predarea specifică a limbii române,
învăţământul profesional şi perfecţionarea pedagogilor. Avem încredere că această conferinţă pe
tema educaţiei a fost benefică în privinţa identificării lipsurilor şi deficienţelor, în privinţa
formulării propunerilor şi contribuie la adoptarea celor mai bune decizii în probleme care vizează
învăţământul public maghiar şi cel superior.
Cel de-a III-lea Congres Secuiesc / Șansele bunurilor comunitare
47/112
Într-o secţiune desfăşurată la Sfântu Gheorghe în cadrul celui de-al III-lea Congres Secuiesc,
specialiştii s-au ocupat de aspectele economice şi sociale ale bunurilor comunitare caracteristice
regiunii. După cuvântarea lui Kolumban Gabor, preşedintele Fundaţiei Civitas, Szabo Tohotom,
profesor în cadrul secţiei de etnografie şi antropologie din cadrul UBB, Bakai Magdolna, manager
de proiect în cadrul Fundaţiei Civitas, şi Pakot Monika, director de program, au susţinut expuneri
aplicabile şi în practică. În opinia lui Kolumban Gabor, a fost nevoie de secţiunea despre bunuri
comunitare, deoarece tradiţiile economice din Ținutul Secuiesc se leagă de această formă de
proprietate, însă procesele din sfera economiei de piaţă o înghit. Potenţialul economic al regiunii
poate fi legat de această alternativă. Bakai Magdolna şi Pakot Monika a prezentat programul care
aparţine de categoria societăţilor comunitare, astfel de exemple fiind Malomkert din Cernatul de
Sus, Brod Art şi Natur Cleen din Dăneşti.
Sursa: Haromszek nr. 8082 din 26.04.2017, autor Ferencz Csaba
Bilingvismul interzis
În judeţul Covasna, locuit în procent de 75% de maghiari, bilingvismul este interzis - reiese
din somaţia adresată de prefect, discutată în cadrul ultimei şedinţe a consiliului judeţean, în care
prefectul a cerut autoguvernării să pună la dispoziţia solicitanţilor formulare exclusiv în limba
română. Dacă pornim de la ideea potrivit căreia prefectul este mâna dreaptă a guvernului, trebuie să
spunem faptul că printre sarcinile cele mai importante ale guvernului României se numără
persecutarea, prin orice mijloace, a cuvântului maghiar. De pe acele formulare care sunt destinate
organizaţiilor civile şi cluburilor sportive, care de multe ori îşi asumă sarcini pe care statul pur şi
simplu este incapabil să le îndeplinească. Prefectul de Covasna este în acelaşi timp absurd,
revoltător şi cinic. Și din păcate, tipic: această măsură se încadrează perfect în rândul celorlalte
acţiuni ale prefectului, toate vizând limitarea utilizării limbii maghiare, interzicerea utilizării
simbolurilor noastre comunitare, faptul ca noi să putem simţi în permanenţă că suntem trataţi ca
cetăţeni de rangul al doilea de către statul român. Nu au în continuare încredere în noi, ne
intimidează şi ne-ar reduce la tăcere. Nu există nimic nou sub soare, am putea spune. Am ajuns la
un nou episod al campaniei imposibil de interpretat şi lipsite de sens. Totuşi trebuie să ne ridicăm
din nou glasul şi trebuie să semnalăm din nou această manifestare samavolnică din partea puterii,
trebuie să protestăm şi să prezentăm în faţa întregii lumi acest prejudiciu. Nu pentru faptul că nu am
putea să completăm şi în limba română acele formulare, ci din cauza faptului că este vorba despre o
problemă deosebit de importantă, fără soluţionarea căreia nu putem trăi o viaţă normală. Tot acest
lucru ni se cuvine. Nu suntem mai prejos de români şi am dori să trăim o viaţă deplină. Este evident
faptul că puterea română de stat mizează tocmai pe ideea că mai devreme sau mai târziu ne vom
sătura. Dacă ne vom sătura, dacă vom obosi în privinţa protestului care a devenit ceva cotidian,
dacă ne vom pierde speranţa, dacă depăşim cele întâmplate şi ne concentrăm pe lucruri mai
importante, dacă uităm să cerem explicaţii în legătură cu drepturile pe care le-am obţinut cu
dificultate, drepturi garantate de către acordurile internaţionale ratificate de către România, atunci
ne putem lua rămas bun de la acestea. În acest caz Sebastian Cucu va învinge şi vor învinge cei care
aspiră la asimilare, românii de existenţă, forţele întunecate interesate de amplificarea tensiunilor
interetnice. Vom avea cu toţii de pierdut, cei care credem în normalitate, într-o relaţie armonioasă
maghiaro-română, în activitatea comună.

48/112
Nr. 09 / 01-15.05.2017
Nr. 10 / 16-31.05.2017
Maghiarii de peste hotare/ Se planifică un sprijin mai mare

Maghiarii de peste hotare se pot aştepta la un sprijin semnificativ în viitor: în proiectul de
buget de anul viitor al Ungariei, sprijinul bugetar apare pe mai multe capitole şi defalcat în cazul
unor ministere. La capitolul - Oficiul primului ministru figurează suma de 8,4 miliarde, iar Fondul
Bethlen Gabor ar putea gestiona suma de 26 miliarde. Pentru programele destinate maghiarilor de
peste hotare, pentru activitatea legată de politica naţională, la capitolul - Oficiul primului ministru s-
au alocat în acest an peste 6,5 miliarde de forinţi, iar această sumă ar creşte la 8,4 miliarde. Din
suma de 26 de miliarde de forinţi, aflată la dispoziţia Fondului Bethlen Gabor, pentru proiectele
legate de politica naţională se alocă suma de 19,6 miliarde, iar cheltuielile de funcţionare a fondului
se ridică la suma de 1,15 miliarde de lei. Programul Casa Maghiarilor figurează în cadrul
proiectului cu suma de 216 milioane. Programul călătoriilor de studii intitulat Fără frontiere!
Figurează în bugetul Ministerului Resurselor Umane cu aproape 2 miliarde de forinţi, în comparaţie
cu suma de 1,2 miliarde de lei din acest an. La capitolul cheltuieli legate de învăţământul de peste
hotare figurează suma de 231,6 milioane de lei, iar la capitolul învăţământ superior 801 milioane de
lei. În ceea ce priveşte sarcinile educaţionale de peste hotare, suma din acest an a fost de 800
milioane. Asemănător sumei din acest an, Institutul de Cercetare în domeniul Strategiei Naţionale
va putea administra suma de 1,2 miliarde de lei. Asociaţia Rakoczi figurează în proiect cu suma de
50 de milioane de forinţi. În ceea ce priveşte capitolele de dezvoltare economică, Voivodina
figurează cu suma de 7,5 miliarde de lei, Ucraina Subcarpatică cu 5 miliarde de lei, Croaţia şi
Moravia cu câte 500 milioane de lei, Transilvania şi Slovacia cu câte 1 miliard de forinţi.
Continuă limitarea dreptului de exprimare liberă în cazul maghiarilor

Anul trecut au continuat încercările de limitare a dreptului de exprimare liberă a maghiarilor,
încercări care uneori s-au soldat cu succes - a stabilit organizaţia civilă bucureşteană Active Watch,
în cel mai nou raport al său dat publicităţii ieri. În documentul de 100 de pagini, un capitol de 3
pagini este dedicat comunităţii maghiare. În acesta se menţionează faptul că anul trecut a continuat
persecutarea simbolurilor secuieşti, intimidarea, din partea autorităţilor, a protestatarilor care au
solicitat autonomia Ținutului Secuiesc, primăria Cluj a sancţionat prin retragerea de sprijin
organizaţia civilă Muszaj-Musai, europarlamentarul Tokes Laszlo a fost privat de distincţia de stat
din cauza unei afirmaţii traduse greşit. Potrivit raportului, asemănător anilor trecuţi, s-a încercat
privarea comunităţii maghiare de dreptul de exprimare liberă în ideea că legea fundamentală
defineşte România ca fiind stat naţional unitar şi indivizibil. Cu toate că în ultimul an nu s-a încercat
interzicerea manifestărilor în cadrul cărora s-a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, au apărut totuşi
noi proiecte de legi împotriva comunităţii maghiare, iar potrivit Active Watch, activiştii care susţin
drepturile maghiarilor au avut de-a face cu intimidări din partea autorităţilor. Raportul se referă la
faptul că deşi protestul de la Târgu Mureş de anul trecut s-a încheiat fără incidente, jandarmeria a
stabilit amenzi în cazul a 80 de participanţi. Potrivit organizaţiei de monitorizare a mass-media,
obiectivele politice care vizează drepturile lingvistice şi autonomia teritorială a comunităţii
maghiare sunt stigmatizate de către o parte a presei şi de către stat, obstrucţionându-se astfel
conturarea unei dezbateri publice. Legile sunt aplicate în multe cazuri rău intenţionat, prin ceea ce
este obstrucţionată utilizarea simbolurilor maghiare în sfera privată - se poate citi în raport.
Asemănător raportului său de anul trecut, Active Watch a propus autorităţilor să demareze un dialog
real cu comunitatea maghiară în problemele care o vizează, în vederea găsirii unor soluţii comune şi
în vederea preîntâmpinării tensiunilor interetnice. Organizaţia avertizează presa: să verifice toate
49/112
informaţiile legate de comunitatea maghiară, chiar dacă provin din surse oficiale iar în problemele
maghiare să ceară şi poziţia unui reprezentant al comunităţii. În raport se mai menţionează că
potrivit unui articol al portalului Rador.ro jurnalişti maghiari din România s-au plâns de exercitarea
unor presiuni politice din partea UDMR şi din partea FIDESZ. Publicistul de la Rador a apreciat ca
fiind o manifestare a cenzurii faptul că Fundaţia Progress a UDMR a suspendat apariţia
săptămânalului Erdelyi Riport invocând scăderea numărului de cititori.
Generare de ură, la nivel superior

Ne-am fi putut gândi la faptul că cel puţin între două campanii, atunci când următoarele
alegeri sunt încă departe, manifestările antimaghiare se vor domoli oarecum, vor exista mai puţine
dispoziţii şi iniţiative menite să ne aducă într-o situaţie imposibilă. Am sperat că vom avea momente
de linişte măcar acum, înainte de marea aniversare din anul 2018, iar cei care se tem pentru naţiune
îşi vor păstra praful de puşcă pentru anul viitor. Nu se întâmplă astfel. Aproape în fiecare zi ne
confruntăm cu noi şi noi umilinţe şi apare o imagine din ce în ce mai alarmantă atunci când una din
organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului face o trecere în revistă a încălcărilor de
drepturi din ultimul an. Aceste prejudicii nu se răresc, ci se înmulţesc şi an de an apar altele noi.
Organizaţia civilă Active Watch nu a venit cu multe noutăţi în privinţa noastră în cel mai nou raport
al său dat publicităţii miercuri, însă este îngrijorătoare imaginea multitudinii de manifestări
antimaghiare: persecutarea simbolurilor secuieşti, persecutarea inscripţiilor maghiare, sancţionarea
organizatorilor demonstraţiilor autonomiste şi apariţia noilor proiecte de legi lansate împotriva
minorităţii maghiare. Se spune ceea ce ştim, ceea ce este formulat rareori din partea părţii române:
obiectivele politice care vizează drepturile lingvistice şi autonomia teritorială sunt stigmatizate de o
parte din sfera de stat şi de presă şi prin acest lucru se obstrucţionează conturarea unei dezbateri
publice, comunitatea maghiară este privată de dreptul exprimării libere a opiniei, invocându-se
faptul că legea fundamentală stabileşte că România este stat naţional unitar şi indivizibil. Poate că
acest cel din urmă aspect este cel mai grav şi distruge şansele ca opinia publică românească să
cunoască cu adevărat ce anume doreşte comunitatea maghiară, să se clarifice faptul că autonomia
nu este echivalentă cu scindarea, aşa cum mulţi încearcă să îi convingă pe oameni. O dezbatere
lucidă cu prezentarea argumentelor şi a contra argumentelor ar putea forma o punte de legătură, iar
cunoaşterea adevăratelor intenţii ar mai putea dispersa din neclaritate şi din ură. Unii nu doresc
deloc acest lucru. În zadar există evaluări de situaţii, rapoarte, dacă recomandările sunt ignorate de
către cei în cauză. În cazul în care presa priveşte spre Ținutul Secuiesc ca spre o regiune străină,
inexistentă, care merită pomenită doar în contextul scandalurilor, dacă politicienii încearcă să se
supraliciteze în privinţa propunerilor antimaghiare, cu greu vom putem spera la îmbunătăţirea
situaţiei noastre. Dacă începând de la academicieni până la reporteri de televiziune cu toţii şi-au
stabilit să se ocupe de generarea de ură, dacă manifestările lor evocă cele mai întunecate principii
naţional-comuniste ceauşiste. Suntem doar în anul 2017, partea cea grea va urma anul viitor...
Europa şi minorităţile
Joi în Parlamentul European s-a discutat pe două fronturi despre drepturile minorităţilor
băştinaşe, mai exact despre privarea lor de drepturi. S-a discutat în contextul iniţiativei cetăţeneşti
Minority Safepack, demarată în urmă cu cinci an şi în cel al audierii publice în care s-a vorbit
despre discriminarea comunităţilor naţionale. Nu este o situaţie des întâlnită ca reprezentaţii politici
şi civili ai maghiarilor din Transilvania să vorbească în aceeaşi zi despre privarea noastră de
drepturile minoritare, de interzicerea utilizării simbolurilor comunitare, despre Colegiul Szekely
Miko şi Gimnaziul Romano-catolic din Târgu Mureş. Deşi sistemul instituţional european este
foarte birocratic, merită specificat, ca şi principiu de bază, ideea potrivit căreia în pofida tuturor
greutăţilor şi piedicilor, maghiarimea din Transilvania, din Ținutul Secuiesc, aparţinând de Europa,
50/112
doreşte să obţină soluţii cu ajutorul acesteia, pentru vechile probleme bine cunoscute. Dacă cineva
urmăreşte semnalele sosite din partea comunităţilor naţionale băştinaşe care trăiesc în minoritate şi
le şi percepe, poate fi în clar cu disfuncţiile etnice, să spunem cu umilinţele comunitare, care sunt
aproape neschimbate de ani şi de decenii. Deşi nu promite nici un fel de aspecte concrete, merită
atenţie mesajul lui Antonio Tajani, preşedinte PE, transmis prin intermediul consilierului său la
Conferinţa FUEN şi anume faptul că sprijină instituţia iniţiativei cetăţeneşti. Europa se referă în
primul rând la cetăţenii europeni şi nu la statele membre - a subliniat politicianul membru al
partidului popular. În Europa nu pot exista cetăţeni de rangul I şi II. Unei bune părţi a politicienilor
UE le este caracteristică insensibilitatea iar pentru ca acest lucru să se schimbe oarecum, problemele
noastre trebuie repetate la infinit. Situaţia este mai uşor de schimbat în cercurile partidului popular
şi poate că într-o zi se va conştientiza: comunitatea băştinașă şi cea colonizată sunt două lucruri
distincte. Din prisma maghiarilor din Transilvania, primii sunt mai importanţi decât ultimii. Ar fi
suficient ca ei să conştientizeze faptul că maghiarii din Transilvania sunt încă în propria lor ţară
cetăţeni de rangul al doilea iar dacă această viziune ar putea fi acceptată, poate şi cei care stau în
fotoliile de catifea din Bruxelles s-ar manifesta mai omeneşte şi mai înţelegător faţă de problemele
precum drepturile lingvistice din România, retrocedarea bunurilor confesionale. Dacă tot există
interes faţă de destinul universităţilor - aşa cum a amintit recent în interpelarea sa şi Sogor Csaba,
europarlamentar - ar putea exista revoltă şi din cauza distrugerii intenţionate a secţiei maghiare din
cadrul universităţii de medicină din Târgu Mureş.
Forumul generatorilor de ură

În condiţii normale nu ar trebui să ne pierdem vremea cu ei. Cu acei câţiva zeci de români
de supravieţuire, foşti sau actuali securişti activi, persoane generatoare de ură, pe care le cunoaştem
atât de bine încât ştim care este reacţia lor în cazul în care în pofida condiţiilor politice nefavorabile
reuşim să facem un pas în direcţia normalităţii. Putem considera legea care asigură utilizarea limbii
materne în spitale drept un pas spre normalitate. Nu este vorba despre vreo favoare asigurată de
naţiunea majoritară celor cu limba maternă maghiară, ci despre o situaţie firească, în care pacientul
poate vorbi despre afecţiunile sale în limba sa maternă. Indiferent cât de bine cunoaştem Forumul
Civic al Românilor din judeţele Covasna, Mureş şi Harghita, indiferent cât de bine ştim:
naţionalismul înseamnă pentru ei singura şansă de supravieţuire, agitaţia împotriva acestei norme
juridice depăşind cunoscuta retorică prin care se manifestă ură faţă de naţiune. Este vorba despre
limitarea dreptului la viaţă, limitarea celui mai fundamental drept al omului. Adunarea şoviniştilor
care se autointitulează drept organizaţie civilă a depăşit limita prin protestul împotriva legii
amintite, iar acest lucru nu îl putem ignora. Trebuie să spunem în faţa tuturor forumurilor din ţară şi
în faţa celor internaţionale că iată că în mult lăudata democraţie românească, acolo unde problema
minoritară a fost soluţionată exemplar, antimaghiarismul a ajuns în situaţia în care nu se manifestă
temere nici de ideea dacă acesta periclitează vieţi. Fiecare organizaţie civilă adevărată sau
organizaţie politică românească responsabilă trebuie să ia atitudine împotriva manifestărilor
revoltătoare şi de prost gust ale forumului.
Se realizează un raport al CE/ Și limba maghiară să devină limbă oficială

Magyar Anna, reprezentantul Congresului Autoguvernărilor Locale şi Regionale din cadrul
CE, care realizează un raport privind respectarea prevederile incluse în Charta Europeană a
Limbilor Minoritare şi Regionale, raport destinat congresului, a fost prezentă în Trei Scaune într-o
vizită de informare. Raportorul, membrul al congresului în calitate de vicepreşedinte al Adunării
generale judeţene Csongrad, a sosit în Sfântu Gheorghe la invitaţia lui Gruman Robert,
vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi a lui Tamas Sandor, preşedintele consiliului
judeţean. Magyar Anna a efectuat ieri dimineaţă o vizită la Ghidfalău, unde, aşa cum a declarat,
51/112
inscripţia maghiară a cauzat probleme, dat fiind faptul că în urma sentinţei judecătoreşti a fost
înlăturată inscripţia Kozseghaza. Ea a ascultat şi cealaltă parte. A vorbit cu însărcinatul guvernului
Sebastian Cucu, iar translaţia a fost asigurată de Tamas Sandor. În urma acestui fapt, în organizarea
conducătorilor consiliului judeţean, Magyar Anna s-a întâlnit cu reprezentanţii organizaţiilor civile
maghiare, după care a avut loc o conferinţă de presă. Tamas Sandor a declarat că săptămânal se
confruntă în mai multe rânduri cu probleme legate de utilizarea limbii, din partea organismelor
guvernamentale sau din partea instituţiilor centrale subordonate, din partea prefectului. Acest lucru
nu este în ordine deoarece nu este vorba despre disputa a două părţi egale, ci despre o dispută între
stat şi cetăţeni. Ar trebui ţinut cont în primul rând de interesele cetăţenilor, dar nu se întâmplă acest
lucru. Constatăm faptul că foarte mulţi încearcă să menţină principiul statului totalitar. El a dat ca
exemplu poziţia de vineri a Forumului civic al românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş,
potrivit căreia legea care facilitează utilizarea limbii materne din domeniul sănătăţii a fost o greşeală
legislativă, legea fiind considerată anticonstituţională, discriminatorie şi un lux inutil, împovărând
sănătatea cu birocraţie inutilă şi cheltuieli nejustificate. Organizaţiile şi politicienii care manifestă
temere pentru naţiune declară că este inutilă norma juridică care influenţează fundamental principiul
statului român, a subliniat preşedintele consiliului. Nu este totul în ordine Magyar Anna, care a
început strângerea de materiale pentru raport alături de un reprezentant englez şi care mai nou
colaborează cu reprezentantul elveţian Lelia Hunziker, a declarat că înainte de toate se folosesc de
raporturile întocmite de specialişti. Raportul va fi realizat cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la
Charta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare şi va fi prezentat Congresului în luna
octombrie. Raportul va ajunge în faţa Consiliului Miniştrilor, unde va fi discutat şi pe urmă vor fi
formulate recomandări pentru diferite ţări. Vor fi prezentate practicile bune, dar şi lipsurile,
problemele care pot fi soluţionate. Un astfel de exemplu este cazul localităţii Ghidfalău. Ea a
subliniat că au avut loc discuţii serioase cu reprezentanţii organizaţiilor civile. Oltean Csongor a
înaintat o petiţie intitulată Către Congres, semnată de 149 de conducători ai organizaţiilor civile din
Trei Scaune. Raportorul a subliniat faptul că ani de zile formularele pentru proiectele de concurs au
fost bilingve iar în momentul de faţă a reieşit în mod neaşteptat faptul că bilingvismul nu este
corespunzător. În cadrul întrevederii lor, prefectul a declarat că formularele trebuie să apară în mod
clar în limba oficială, dar dacă autoguvernarea doreşte, le poate traduce. Magyar Anna a declarat că
atunci când unele state au inclus în sistemul lor juridic Charta - aşa cum a procedat România în
urmă cu zece ani - au făcut un prim pas către asigurarea drepturilor. Aceste drepturi ar trebui să se
oglindească şi în alte legi, iar dacă acest lucru se întâmplă, atunci există probleme cu interpretarea,
aşa cum se întâmplă în situaţia de faţă. Este nevoie nu numai de legi, ci şi de fonduri În opinia lui
Magyar Anna, pe lângă asigurarea drepturilor ar fi nevoie şi de fonduri. Legile trebuie să capete
valabilitate la nivel local, dar întrebarea este în ce măsură autoguvernările beneficiază de drepturi şi
de cadrul financiar pentru asigurarea acestora. O altă întrebare este dacă este garantată respectarea
acestora. Raportorul a declarat că trebuie susţinută menţinerea limbilor minoritare. Ea a mai spus că
prestatorii de servicii ar trebui şi ei să se conformeze, să trateze problemele cu empatie şi să se
adreseze într-o scrisoare bilingvă consumatorilor. Corespondentul unei agenţii de presă a întrebat
raportorul dacă un copil de cinci ani nu ar trebui să cunoască limba oficială a statului. În legătură cu
acest lucru, Tamas Sandor şi-a exprimat speranţa că jurnalistul nu se gândeşte serios la problemă.
Preşedintele de consiliu a declarat că s-ar rezolva foarte multe probleme dacă limba maghiară ar fi
recunoscută ca şi limbă regională pe lângă limba română, acolo unde procentul maghiarilor
depăşeşte 20%. Ei nu cer altceva decât ceea ce este firesc în alte ţări ale UE. Nu au putut prezenta
mai multe detalii în legătură cu discuţiile purtate cu prefectul, dar aşa cum a semnalat Magyar Anna
şi Tamas Sandor, şi-a apărat cum trebuie propriul său punct de vedere. Tamas Sandor a comentat
declaraţia de presă a prefectului. În privinţa formularelor redactate într-o singură limbă, Sebastian
Cucu a declarat că acestea nu au fost înţelese anul trecut de multe organizaţii civile româneşti,
deoarece au fost prost traduse din limba maghiară în limba română. S-a ajuns la concluzia că cea
mai bună variantă ar fi ca pe lângă limba română şi limba maghiară să fie introdusă ca şi limbă
oficială. Însărcinatul guvernului a atras atenţia raportorului asupra faptului că în spiritul Chartei
trebuie acordată atenţie nu numai validării limbilor minoritare, ci şi ideii potrivit căreia acest lucru
52/112
să nu se întâmple în detrimentul limbii oficiale a statului. Tocmai din această cauză au fost adoptate
măsurile sale, dat fiind faptul că aplicarea exagerată a limbii minoritare a avut loc în detrimentul
limbii române. Petiţia civililor În petiţia înaintată raportorului, cele 150 de organizaţii civile au dat
glas revoltei lor în legătură cu atitudinea prefectului, potrivit căreia ignoră dreptul minorităţilor
naţionale de a-şi folosi limba lor maternă în menţinerea relaţiilor cu autorităţile publice locale. Se
aminteşte de faptul că România a aprobat în urmă cu zece ani Charta, s-a obligat să verifice dacă în
sfera administraţiei publice se utilizează limbile minorităţilor şi cele regionale, dacă cererile verbale
şi cele în scris pot fi înaintate în aceste limbi şi dacă răspunsurile sunt formulate în aceste limbi. În
continuare monitorizează dacă vorbitorii de limbi minoritare şi regionale îşi pot înainta documentele
întocmite în limba maternă ca şi documente valabile. Organizaţiile solicită CE să trimită raportori în
zonă şi să se verifice respectarea celor asumate de către România.
Kulcsar Terza Jozsef/ Despre persecutarea simbolurilor secuieşti în parlament

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Covasna, a vorbit în interpelarea sa de ieri
din Camera deputaţilor despre persecutarea simbolurilor din Ținutul Secuiesc. Politicianul din Trei
Scaune a declarat că România nu poate fi numită stat de drept, stat democratic sau stat european,
căci în democraţie sunt asigurate egalitatea în şanse a cetăţenilor, libertatea de exprimare şi
utilizarea liberă a simbolurilor şi limbii materne. Comunitatea maghiară din România nu cere mai
multe drepturi decât câte li se cuvin tuturor naţiunilor europene - a subliniat Kulcsar Terza Jozsef.
El a reclamat faptul că în timp ce în alte regiuni istorice ale ţării - Banat, Maramureş, Moldova,
Oltenia şi Muntenia - simbolurile proprii sunt utilizate în mod liber, tot acest lucru este sancţionat în
Ținutul Secuiesc. El a mai adăugat faptul că maghiarii din România nu doresc altceva decât cele
incluse în declaraţia de la Alba Iulia din anul 1918, îndeplinirea promisiunilor nerespectate până
acum. El a spus ultima sa frază în limba română şi maghiară, frază adresată colegilor deputaţi
români care interpretează patriotismul drept antimaghiarism şi celor care neagă existenţa Ținutului
Secuiesc: Ținutul Secuiesc a existat, există şi va exista şi nu vom fi niciodată slugi pe pământul
nostru natal. Kulcsar Terza Jozsef şi-a rostit ieri dimineaţă discursul în faţa unui public restrâns, însă
Corneliu Bichineţ, cel care urma după el, a reacţionat imediat la cuvintele sale şi a susţinut faptul că
România este un stat de drept democratic european. Reprezentantul din judeţul Vaslui al PMM a
făcut apel la politicianul PCM să respecte legile ţării, să îi iubească pe români, aşa cum şi ei îi
iubesc pe maghiari şi în calitate de reprezentant al secuilor să susţină eforturile preşedintelui de stat
Klaus Johannis şi ale tuturor celor care lucrează la crearea modernizării României.
De ce ne deranjează multilingvismul?
Este greu de perceput de ce multilingvismul deranjează. Ce anume prejudiciază imaginea
statului român dacă în acea regiune unde este semnificativ numărul aparţinătorilor comunităţii
minoritare, pe lângă limba română, numele instituţiilor sunt inscripţionate şi în limba maghiară,
formularele-tip pot fi completate şi în limba maghiară, contribuabilul se poate adresa şi în limba sa
maternă angajaţilor din cadrul oficiilor de stat. Statul ar trebui să prevadă nu numai aceleaşi
obligaţii şi să asigure şi drepturi în privinţa membrilor naţiunii majoritare. În ceea ce priveşte
retrocedarea, aceasta este obstrucţionată din prisma intereselor materiale, statul român nu doreşte să
renunţe la patrimoniul uzurpat, iar fobia faţă de autonomie poate fi motivată şi de ideea că nu se
înţelege exact despre ce este vorba. Atitudinea statului împotriva multilingvismului este pur şi
simplu de neînţeles, dacă încercăm să interpretăm cele întâmplate din prisma argumentelor
raţionale. Se pare că nu vom ajunge nicăieri dacă vom încerca să convingem opozanţii de faptul că
nu vor fi ştirbite drepturile lor, imaginea statului nu va fi nici ea afectată în cazul în care pe lângă
denumirea în limba română, denumirea instituţiei este afişată şi în limba maghiară sau dacă
pacienţii pot vorbi şi în limba maghiară despre afecţiunile lor. Opoziţia manifestată pare mai
53/112
degrabă o atitudine antimaghiară instinctuală şi tocmai din această cauză generează o situaţie
absurdă în care se cer explicaţii de ce un copil de cinci ani nu vorbeşte destul de bine limba statului.
Din cauza faptului că pare să nu existe şanse în privinţa unui dialog de fond în această problemă,
pentru noi poate avea o importanţă deosebită un alt instrument semnificativ în privinţa validării
intereselor minorităţilor şi anume exercitarea de presiuni din partea sferei internaţionale. Magyar
Anna, reprezentantul Congresului Autoguvernărilor Regionale şi Locale a CE, a efectuat zilele
trecute o vizită în Trei Scaune ca să includă cele constatate la faţa locului în acel raport pe care îl
realizează în legătură cu respectarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acesta
este cel mai nou episod al seriei de încercări, care are ca scop orientarea atenţiei opiniei publice
internaţionale asupra problemelor şi necazurilor noastre. Săptămâna trecută, problemele comunităţi
maghiare au fost discutate în cadrul a două forumuri ale PE. Se pare că după o lungă perioadă de
timp începem să recunoaştem din nou şi să luăm în serios posibilităţile oferite de politica externă
maghiară transilvăneană independentă. Și deşi nu va fi uşor să obţinem rezultate pe plan
internaţional şi să dărâmăm zidurile indiferenţei şi ale lipsei de informare, trebuie să încercăm tot ce
este posibil. Mai ales dacă aici acasă nu găsim aliaţi şi treptat nici măcar parteneri de discuţii.
Distrugem limba română?

Prefectul şi-a dat seama că una din obligaţiile sale de serviciu o reprezintă supravegherea
modului de utilizare a limbii şi apărarea dreptului la limba maternă. Evident, el apără nu limba
maghiară, ci cea română, deoarece aceasta are cel mai mult nevoie de protecţie. În aprecierea
prefectului, folosirea în exces a limbii maghiare periclitează limba oficială română. S-a şi plâns
raportorului Consiliului Europei că, aici, el trebuie să se zbate să apere limba statului. Mai mult de
atât, i-a şi dat instrucţiuni raportorului ca acesta să acorde atenţie problemei respective, având în
vedere că Carta Europeană a Limbilor Minoritare sau Regionale apără şi limba statului. Din păcate,
nu a reieşit în ce privinţă este periclitată limba română de inscripţia Kozseghaza din Ghidfalău (şi
nu numai)? Ce pericol reprezintă oare la adresa limbii statului faptul că pe un oarecare formular, pe
lângă limba română (şi nu în locul acesteia), se precizează şi în limba maghiară ce conţine de fapt
acesta? În ce privinţă este lezată limba română dacă un pacient maghiar îi explică în limba maghiară
propriului medic care sunt problemele de sănătate cu care se confruntă? Aşteptăm cu nerăbdare ca
prefectul - care insistă să evidenţieze că, în calitate de funcţionar public, este reprezentantul fiecărui
cetăţean, al interesului public - să adopte poziţie împotriva campaniei iraţionale de generare de ură
lansată de organizaţiile române locale, acestea calificând drept un lux inutil dreptul concetăţenilor la
serviciile medicale, adică, într-un anumit caz, dreptul lor la viaţă. Dacă n-o va face, să nu se mire că
va fi considerat unul care provine din rândul reprezentanţilor acestor organizaţii.
Anchetă din cauza străzii cu numele lui Wass Albert / Consilierii sunt audiaţi
Ancheta este în curs de derulate în cazul consilierilor locali din Târgu Secuiesc, care şi-au
exercitat mandatul în perioada 2012-2016. Foştii consilieri sunt citaţi la poliţia din Sfântu
Gheorghe, dat fiind faptul că autorităţile cercetează circumstanţele denumirii unei străzi după Wass
Albert, o iniţiativă zădărnicită. Toată povestea a început în noiembrie 2015 când în urma proiectului
prezentat de Ilyes Botond, consilier local, administraţia locală a adoptat denumirea după Wass
Albert a unei străzi de lângă drumul ce conduce spre Turia. Consilierii au fost nevoiţi ca în februarie
2016 să retragă hotărârea, având în vedere că autorităţile au impus derularea unei anchete. La
propunerea poliţiei, instanţa a încetat atunci procedurile legate de preconizata denumire a unei străzi
după Wass Albert, şi nicio persoană nu a fost supusă anchetei penale. Prefectul Sebastian Cucu a
cerut însă revenirea asupra acestui caz, şi judecătoria a şi aprobat reluarea procedurilor împotriva
membrilor fostului consiliu, aceştia fiind citaţi unul câte unul la audieri, la Sfântu Gheorghe, în
vecinătatea cazarmei de jandarmi din Sfântu Gheorghe. Fiind contactat telefonic, Ilyes Botond,
54/112
consilierul care a lansat proiectul vizând acordarea denumirii, ne-a precizat: el nu a primit
deocamdată nicio citaţie, din cadrul PPMT, doar Balazs Attila a fost citat la poliţie. Ilyes Botond
consideră că organele oficiale (n.r. - Poliţia) îşi îndeplinesc pur şi simplu sarcinile, în schimb,
măsura adoptată de prefect reflectă o atitudine antimaghiară. În aprecierea primarului Bokor Tibor,
este vorba de un alt demers antimaghiar. În situaţia în care ancheta este în curs de derulare din cauza
unei hotărâri revocate, ce nu fusese pusă în aplicare, este vorba deja de o intenţie de intimidare - a
conchis edilul, în opinia căruia prefectul exagerează în permanenţă în sens negativ atunci când este
vorba de drepturi minoritare.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 88 din 11.05.2017, autor Bartos Lorant
Kelemen Hunor: Trebuie consolidată diversitatea Europei

Printre valorile fundamentale ale Europei se numără diversitatea etnică, religioasă şi
lingvistică, iar aceste valori trebuie păstrate şi trebuie consolidate - a declarat Kelemen Hunor, ieri,
în Parlament. Preşedintele UDMR a luat cuvântul în cadrul şedinţei festive organizate cu ocazia
zilei Europei, şedinţă la care a participat şi Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Kelemen Hunor a felicitat ideea că membrii Comisiei Europene au dat undă verde iniţiativei
cetăţeneşti europene în domeniul protecţiei minorităţilor, Minority SafePack. El a spus că în Europa
trăiesc 60 de milioane de cetăţeni care nu doresc asimilarea, doresc să trăiască şi să izbutească pe
pământul lor natal. În opinia lui Kelemen Hunor, reforma UE trebuie să fie curajoasă şi deschisă şi
este nevoie de respect pentru ca legislaţia UE să fie fructuoasă. Convingerea noastră de atunci nu s-
a schimbat. Viitorul ţării poate fi imaginat numai într-o Uniune puternică, căci istoria ne-a confirmat
ideea că libertatea, securitatea şi bunăstarea nu sosesc niciodată de la Răsărit. Preşedintele UDMR
consideră că mai devreme sau mai târziu trebuie abordată problema suveranităţii şi cea a divizării
relaţiilor de putere, trebuie creat un nou echilibru între statele membre şi Bruxelles, instituţii
europene şi naţiuni.
Sursa: Cotidian: Haromszek nr. 8095 din 12.05.2017
Convieţuire în spirală negativă

Interviu realizat de Csinta Samu cu primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad
Andras, despre problemele convieţuirii maghiaro-române. – Extras
Csinta Samu: Nu se poate discuta dar totuşi trebuie să vorbim despre problemele convieţuirii
maghiaro-române, susţine Antal Arpad. Am discutat cu primarul oraşului despre atacuri, apărări şi
despre cazul Guruianu. În ultimii zece ani în Sfântu Gheorghe au avut loc realizări frumoase dar şi
restanţe, dar cazul convieţuirii maghiaro-române nu poate fi privit ca o poveste de succes. De ce nu
s-a reuşit crearea unui modus vivendi?
Antal Arpad: Să începem de la momentul în care în cadrul campaniei electorale pentru
alegerilor locale din 2008 s-a lansat iniţiativa civilă românească Pentru Comunitate, în cadrul căreia
tineri români au început lupta cu partidele româneşti tradiţionale şi cu reprezentanţele acestora. Din
această echipă a ajuns în autoguvernarea oraşului, în calitate de consilier independent, Mădălin
Guruianu. În condiţiile în care partidele româneşti porniseră la alegeri pe listă comună. La acea
vreme se părea că este un bun început pentru ca convieţuirea maghiaro-română să treacă la nivelul
următor, deoarece marea majoritate a românilor care trăiesc aici nu sunt interesaţi de reprezentanţa
politică antimaghiară, intolerantă, foarte extremistă pe care şi-a asumat-o ceilalţi reprezentanţi
români. Eu sunt de părere că românii din Sfântu Gheorghe sunt în mai mică măsură mulţumiţi de
reprezentanţa lor decât maghiarii din Sfântu Gheorghe. Pe ei îi interesează în primul rând să poată
să-şi dea copii la grădiniţă şi şcoală românească, iar în Sfântu Gheorghe există astfel de condiţii. Ei
mai vor să se îmbunătăţească infrastructura, să circule în condiţii mai bune, să existe locuri de
muncă, să nu trebuiască să plece din oraş.
Cs.S.: La ultimul recensământ s-a constatat o scădere a numărului românilor...
55/112
A.A.: Să nu uităm că în jurul nostru funcţionează magneţi uriaşi. Românii care sunt deranjaţi
de mediul maghiar, trebuie să se mute mai încolo cu doar 30 de km, dar nici capitala care se află la
200 de km depărtare nu este considerată a fi departe. În cazul maghiarilor toate acestea nu au acelaşi
efect deoarece pentru ei oraşul are o însemnătate mai mare decât simpla supravieţuire. Marea
majoritate a tinerilor români care termină facultatea nu se întorc la Sfântu Gheorghe, şi chiar asta
este problema că reprezentanţii românilor de aici nu vor să se confrunte cu această situaţie şi să
caute soluţii. Ei vor ca Sfântu Gheorghe să fie un oraş majoritar român, deoarece cred că doar aşa
nu vor mai pleca tinerii de aici. Pentru aceasta ezită însă foarte puţine şanse.
Cs.S.: De ce s-a crezut totuşi că este un bun început faptul că un independent român a
câştigat un mandat de consilier?
A.A.: Mai demult, în calitate de parlamentar am fost unul dintre portdrapelul principiului
autonomiei, şi am considerat că trebuie să continui acest lucru şi în calitate de conducător al
autoguvernării. Și cu mijloace precum validarea autonomiei culturale, care presupune că, dacă o
comunitate se află în minoritate are dreptul să decidă în problemele care o vizează. Conform acestui
principiu am încercat ca de fiecare dată când era vorba despre şcoala românească, teatrul român sau
proiecte culturale, ori chiar referitor la acordarea premiului Pro Urbe, în primul rând cei patru
consilieri români să formuleze o părere. Dacă trei din cei patru erau de acord, atunci consiliul
majoritar maghiar să se alinieze deciziei lor. Conform acestui principiu nu am protestat faţă
nominalizarea Stelei Buda pentru premiul Pro Urbe în anul 2009, deşi am avut resentimente faţă de
această propunere.
Cs.S.: Și comunitatea românească a privit această decizie ca pe un gest...
A.A.: Nu au sosit reacţii speciale din partea lor, au considerat normal că aşa trebuia să se
întâmple. Nu am constatat niciun efect de consolidare a încrederii. Problema a rămas mai departe de
ce nu mergem să sărbătorim de 1 decembrie. Întotdeauna au existat teme, probleme care au înlăturat
conţinutul mesajului deciziilor noastre. Tot fără ecou a rămas şi problema amenajării Pieţei Mihai
Viteazul. Nu pot afirma că gesturile noastre din perioada 2008-2011 nu au fost recunoscute de
comunitatea românească deoarece la alegerile din 2012, 40% din alegătorii români au votat cu
mine, în defavoarea a patru candidaţi români. Eu aş interpreta acest lucru că oamenii au apreciat
gesturile dar nu şi reprezentanţa lor politică.
Cs.S.: Totuşi la acea vreme a început lupta care ţine şi în prezent dintre autoguvernări şi
instituţia prefectului. Sau chiar acesta a fost motivul?
A.A.: Lupta a pornit când prefectul Codrin Munteanu a început să forţeze nişte lucruri care
anterior nu făceau obiectul disputelor româno-maghiare. Am arborat steagul secuiesc în anul 2008
pe frontispiciul primăriei dar valul atacurilor foarte organizate di n partea prefectului, împotriva
inscripţiilor în limba maghiară, a simbolurilor noastre, au început în anul 2011. Relaţia maghiaro-
română a fost coborâtă la un nivel la care noi am fost nevoiţi să ne apărăm continuu, deoarece au
fost nevoiţi să apărăm drepturi obţinute.
Cs.S.: Tinerii români nu au avut nicio influenţă asupra acestui proces, sau vreo intenţie în
acestă privinţă?
A.A.: Cele mai marcante personalităţi ale acestei comunităţi civile au intrat între timp în
politică: Mădălin Guruianu a intrat în PNL, iar Dan Manolăchescu a devenit preşedintele
organizaţiei judeţene a Partidului Democrat. Apăruse speranţa ca prin ei doi, raportarea celor două
partide se schimbă. Din păcate nu s-a întâmplat aşa. Dan a aruncat foarte repede prosopul şi a
părăsit politica, Mădălin a continuat dar la nivelul judeţului tot partidul social democrat a rămas cel
mai puternic. Totul a revenit la societatea condusă de vechea elită politică. Forum civic al românilor
din Ţinutul Secuiesc creat în jurul lui Ioan Lăcătuşu - care nu este o comunitate legitimă, deoarece
nu a participat niciodată la alegeri - şi biserica ortodoxă s-au grăbit să dicteze deciziile politice
româneşti şi au formulat cerinţe către noi.
Cs.S.: Consolidarea liniei - Guruianu nu ar fi ajutat acest lucru? Alegerea unui viceprimar
român ar fi fost o soluţie periodică?
A.A.: În 2012 când UDMR a câştigat cu o majoritate de două treimi nici nu s-a ivit
problema ca românii să înainteze factura în ceea ce priveşte funcţia de viceprimar. Acest lucru a
56/112
avut loc doar în 2016, când câştigul UDMR a fost mai mare. Aceasta însă a fost o acţiune privată a
lui Mădălin, fără un acord în prealabil, fără negocieri. Într-o dimineaţă m-am trezit că Mădălin
Guruianu aplică pentru funcţia de viceprimar. Aşa a formulat şi pe afişele electorale. Nu afirm nici
măcar pentru o clipă că nu ar putea fi viceprimar, mai mult chiar el ar fi primul pe lista mea cu
persoane cu care aşa lucra cu plăcere. Eu cred totuşi că a fost doar un motiv elegant de spune că
pleacă din Sfântu Gheorghe pentru că i-a fost respinsă solicitarea. Eu cred că şi povestea cooptării
lui de către serviciile secrete este incertă. Povestea lui ar fi fost veridică dacă după ce a fost
contactat ar fi ieşit în public şi şi-ar fi comunicat efectiv intenţia. Intr-un stat de drept nu ar trebui să
se întâmple ca un serviciu secret să încerce să coopteze un politician sau un civil din sfera publică.
Situaţia noastră a fost bine reflectată când un fost ministru de interne român m-a întrebat: Arpi, cum
rezişti acolo la Sfântu Gheorghe între atâţi securişti?
Cs. S.: Cât de reale credeţi că sunt acele paralele pe care le vehiculează atât românii cât şi
maghiarii: viceprimar maghiar la Braşov, Cluj, Arad?
A.A.: Aceste paralele sunt foarte false. La Braşov de exemplu, este viceprimar maghiar nu
pentru că au vrut să facă un gest pentru maghiarii de acolo, ci pentru că fără UDMR nu le-ar fi ieşit
matematica politică pentru cei care au vrut să creeze majoritate în autoguvernarea de la Braşov. La
Cluj situaţia a fost similară. La fel şi la Arad.
Cs.S.: La Sfântu Gheorghe nu putem vorbi despre necesitatea matematică a politicii. Pot fi
luate în considerare alte puncte de vedere?
A.A.: Susţin ceea ce am afirmat anterior: în momentul în care procentul de 75% este
respectat în efectivul şi conducerea la poliţie, jandarmeriei, pompierilor, voi iniţia numirea unui
viceprimar român. Până atunci însă nimeni să nu aştepte să renunţăm la aceste funcţii în
autoguvernările care reprezintă singurul bastion al maghiarilor. Dacă la instituţiile deconcentrate
mai apar maghiari, nici măcar în timpul comunismului nu era ca la poliţie să nu fie măcar un
maghiar pe funcţie de adjunct al comandantului. O importantă problemă fundamentală de principiu
este ca funcţiile alese să nu constituie obiectul unei negocieri, totuşi, în pofida acestui lucru, îmi pot
imagina un viceprimar român la Sfântu Gheorghe, dacă ni se îndeplinesc cerinţele menţionate mai
sus.
Cs.S.: Putem vorbi despre încercări în acest sens?
A.A.: Discuţii şi încercări au existat. Dar de când prefectura a lansat în 2011 atacul
împotriva simbolurilor şi a utilizării limbii noastre, nu există posibilităţi reale în acest sens. Cum
poate fi iniţiat un dialog cu cei care vizează desfiinţarea maghiarilor din Transilvania? Ce putem
face de exemplu cu ultima declaraţie a forumului civic al românilor, potrivit căreia utilizarea limbii
maghiare în sănătate este un lux inutil? Care este problema dacă un copil maghiar sau un bătrân
poate spune în spital ce îl doare? Ce drepturi încalcă acest lucru? Sau ce să mai zicem de declaraţia
făcută în cazul şcolii catolice din Târgu Mureş, conform căreia copii sunt folosiţi de politica
maghiar drept scut viu?
Cs.S.: Încotro poate duce această cale mai departe? Sau există aşa ceva?
A.A.: Este neapărat necesar să căutăm căi, rezolvări. Recent am discutat pe tema premiului
Pro Urbe cu reprezentanţii bisericii ortodoxe şi ai forumului civic român şi le-am propus să
înfiinţăm o masă rotundă cu participarea a cinci român şi cinci maghiari. Nu mă interesează cine
vor fi cei cinci români, am o singură condiţie: să fie cinci oameni capabili să îndeplinească ceea ce
stabilim. Să punem cât mai curând problemele pe o listă deoarece sunt convins că sunt cel puţin 30
de probleme la care în două săptămâni vom găsi rezolvarea. Deoarece cumva trebuie să ieşim din
această spirală negativă alimentată de paranoia.
Sursa: Haromszek nr. 8096 din 13.05.2017, ora: 09:58:45, autor Csinta Samu
Maghiarii, românii şi încrederea

Politica externă aplicată de UDMR - care devenise din ce în ce mai intensă în ultimii ani-
pare să aducă roade. A reuşit nu doar să atragă atenţia persoanelor abilitate din Europa sau America
asupra lezării drepturilor maghiarimii din Transilvania, ci l-a determinat şi pe ministerul afacerilor
57/112
externe din România să se lanseze în acţiune. Acesta nu urmăreşte identificarea soluţiei pentru
problemele ivite, ci se străduieşte să decredibilizeze UDMR-ul, revendicările maghiarimii, încearcă
să aducă într-o situaţie imposibilă congresul FUEN, organizat în a doua parte a acestei săptămâni, la
Cluj. Despre toate acestea a vorbit Kelemen Hunor, preşedintele uniunii, în cadrul congresului de la
Zalău. După cum a menţionat acesta, scopul clar, neascuns al ministerului român de externe este
acela să ne zădărnicească aspiraţiile, să ne prezinte într-o lumină proastă în lumea largă. Procedează
ca atare instituţia care este de altfel foarte tăcută, activitatea sa se reduce la slugărnicia manifestată
faţă de marile puteri, dar, iacă-tă, trece imediat la un mod de funcţionare rapidă atunci când este
vorba de noi, maghiarii. Acum, cu ocazia congresului FUEN, urmăreşte să-i convingă pe invitaţi să
renunţe la prezenţă, la discursuri, pare să facă tot posibilul în interesul faptului ca Clujul să nu
devină pentru trei zile capitala comunităţilor etnice din Europa. În acest timp, reprezentanţii de rang
înalt ai puterii române nu au obosit să se gudurească pe lângă UDMR. Seful statului, Iohannis,
mizează pe ajutorul UDMR în elaborarea proiectului de ţară, premierul l-a numit drept unul din
factorii stabilităţii, Liviu Dragnea, preşedintele partidului majoritar de la guvernare, ar vrea relaţii
de colaborare mai strânse. E greu de imaginat că aceştia nu ar avea cunoştinţă de acţiunile
ministerului de externe, în astfel de condiţii devine chiar cinică atenţionarea venită din partea lui
Dragnea, potrivit căreia, în cazul în care strategiile de divizare vor continua, ar putea avea de suferit
încrederea între români şi maghiari.În raportul său politic, Kelemen Hunor a vorbit şi despre modul
în care ar proceda dacă ar fi un lider al politicii de externe. În primul rând, nu aş umple cu minciuni
jumătate de lume şi nu aş susţine neadevăruri în ceea ce priveşte situaţia minorităţii maghiare. Nu aş
încerca să zădărnicesc aspiraţiile care îi propun României practica europeană consacrată şi
recunoscută. Dimpotrivă, aş deveni partener în iniţiativele lor. De aici ar putea începe clădirea
încrederii amintite. Conducătorii României nu obosesc să accentueze modul exemplar în care au
soluţionat situaţia minorităţilor. Reiese şi din actuala lor acţiune că ceva nu este în ordine. Insistă
prea mult să împiedice ca prejudiciile aduse nouă să ajungă şi în străinătate. Strategia de divizare
este aplicată mereu de putere, de majoritate, iar minoritatea nu poate să facă altceva decât să se
apere. Atâta timp cât nu sunt dispuşi să recunoască acest lucru, încrederea între români şi maghiari
nu poate avea de suferit, pentru că aceasta nici nu există.
Au fost modificate legi

Ieri, 18.05.2017, înainte de masă a avut loc obişnuita conferinţă de presă susţinută de
parlamentarii UDMR, Tanczos Barna, senator şi Korodi Attila, deputat, cu privire la activitatea
parlamentară. Deputatul Korodi Attila a vorbit, printre altele, şi despre noile tarife ale poliţelor
RCA.. Referindu-se la congresul de la Cluj Napoca al Federal Union of European Nationalities
(FUEN), acesta a declarat că în aceste zile, la Cluj Napoca sunt reprezentate 60 de milioane de
minorităţi din 36 de state membre de către membrii a diferite organizaţii. În acelaşi timp, astăzi, a
început la Bonţida adunarea a un milion de semnături din, cel puţin, şapte state membre, prin care s-
ar soluţiona situaţie juridică a minorităţilor din Uniunea Europeană, fiind vorba de iniţiativa
cetăţenească Minority SafePack. UDMR şi-a asumat adunarea a 250.000 de semnături în
Transilvania. Senatorul Tanczos Barna, conform celor declarate şi în cadrul Congresului-FUEN, a
criticat atitudinea reţinută a diplomaţiei române vizavi de congres. În opinia politicianului UDMR,
aceasta creează în cadrul UE impresia că prevederile privind drepturile minorităţilor naţionale sunt
aplicate corespunzător şi excepţional, iar Congresul-FUEN reprezintă o mişcare separatistă,
îndreptată împotriva statului român. - Preşedinţia FUEN este dată de UDMR şi sperăm ca prin acest
congres şi cu semnăturile adunate să reuşim să contribuim la schimbarea concepţiei - a adăugat
senatorul. Printre altele, senatorul a adus în discuţie şi modificarea Legii nr. 215 cu privire la
Administraţia Publică Locală, care prevede ca tragerea la răspundere să poată fi împărţită, respectiv
nu numai cel care semnează un document să fie tras la răspundere, ci şi echipa care a participat la
redactarea documentului. În opinia senatorului, aceasta este o măsură importantă, având în vedere
58/112
că procedurile din ultima perioadă i-au îndepărtat pe foarte mulţi de la asumarea unui rol în viaţa
publică, asumarea unei candidaturi pentru funcţia de primar, respectiv de consilier local.
Sursa: Hargita Nepe nr. 93 din 19.05.2017, autor Mark Boglarka
Absenţii
Nu avem, cu cine. Nu există nimeni care să se intereseze de problemele, necazurile cu care
ne confruntăm, sau tocmai despre opiniile, ideile noastre, eventual, chiar în privinţa planurilor,
viselor pe care le avem. Nu există nimeni care să manifeste deschidere faţă de noi, cu care ar putea
fi iniţiat dialogul, întreaga clasă politică românească, fiecare ramură a puterii de stat din România se
izolează, fiecare autoritate locală sau centrală, fiecare instituţie de stat vede în noi, maghiarii, un
risc la adresa securităţii naţionale. Reprezentanţii fiecărei instituţii importante din România, au
absentat, în mod vădit, de la deschiderea de ieri a Congresului Uniunii Federale a Naţionalităţilor
Europene (FUEN), derulat la Cluj. Primarul Emil Boc nu şi-a dat osteneala nici să-i salute, în
calitate de gazdă, pe oaspeţii veniţi din toate colţurile Europei, dar nu au trimis mesaj sau
reprezentanţi nici administraţia prezidenţială, guvernul de la Bucureşti sau MAE. Mai mult de atât,
diplomaţia de la Bucureşti a recurs, în culise, la toate mijloacele pentru obstrucţionarea întrunirii în
repurtarea succesului, în vederea slăbirii semnificaţiei evenimentului, nu s-a sfiit nici să exercite
presiuni, în felul acesta urmărind evitarea situaţiei în care cineva să formuleze o opinie cu totul alta
decât poziţia oficială privind politica minoritară din România. Evident, atitudinea Bucureştiului nu
ne poate surprinde în totalitate: ştim deja că, în privinţa modului de abordare adoptat faţă de
maghiari, nu există absolut nicio diferenţă între stânga şi dreapta politică, între reformatorii care se
autointitulează drept simpatizanţi ai Europei sau cei care îşi asumă în mod deschis atitudinea
naţionalistă. În ceea ce priveşte teoria fundamentală a politicii naţionale române care aspiră la
asimilare, diferitele tabere politice, adversarii politici consacraţi împărtăşesc aceeaşi părere, mai
mult de atât, se concurează, ocazional, în naţionalism şi antimaghiarism. Tocmai pentru acest motiv,
unul din principalele mesaje ale deschiderii de ieri a congresului FUEN este lista cu cei absenţi:
politica minoritară română este atât de exemplară pe cât a fost România reprezentată oficial la acest
forum. Se va adeveri ulterior dacă sabotarea, prin astfel de mijloace josnice, a manifestării, a fost
mişcare bună sau proastă din partea Bucureştiului. Una din principalele teme ale congresului o
reprezintă de fapt acţiunea de strângere a semnăturilor necesare iniţiativei cetăţeneşti europene, care
vrea să convingă Uniunea Europeană să se ocupe în sfârşit şi de apărarea drepturilor comunităţilor
naţionale indigene care trăiesc în minoritate. Dacă acest lucru se va realiza, iar la nivelul
organismelor de conducere ale Uniunii Europene, problema amintită va fi măcar fixată pe ordinea
de zi, îi va fi mult mai greu Bucureştiului să răspândească în lume, să umple lumea de minciuni
despre politica sa minoritară cu valoare de model. După toate acestea, puterea română în exerciţiu
poate va fi nevoită să-şi schimbe strategia. Văzând lista celor absenţi, devine clar că, în ceea ce
priveşte apărarea drepturilor noastre, putem conta mai degrabă pe exercitarea presiunii la nivel
internaţional, şi nu pe o atitudine de partener din partea majorităţii române. Chiar şi în condiţiile în
care şi Uniunea Europeană pare să manifeste deocamdată indiferenţă faţă de problemele
minorităţilor europene indigene.
A început Congresul FUEN, la Cluj Napoca / Reprezentarea internaţională este

importantă
În deschiderea celei de-a 62-a ediţii a Congresului FUEN organizat la Cluj Napoca, gazdele
ardelene au criticat aspru politica minoritară a guvernului român. În cuvântarea sa de salut, Vincze
Lorand, preşedintele FUEN a criticat lipsa reprezentanţilor statului român Vincze Lorand a afirmat
că este regretabil că trebuie să vorbească despre România ca despre un stat care, atunci când vine
vorba despre drepturi colective, folosirea drapelului unei comunităţi sau despre egalitatea de şanse
în privinţa folosirii limbii materne, refuză dialogul. Am dori recunoaşterea comunităţii maghiare din
59/112
România ca un factor de consolidare de stat, iar limba maghiară ca limbă regională - a afirmat
preşedintele FUEN. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, ne-a declarat pe
marginea evenimentului că poziţia Ministerului Afacerilor Externe din România faţă de congresul
FUEN confirmă că este vorba despre o organizaţie importantă. Totodată, Tamas Sandor a subliniat
şi importanţa reprezentării intereselor minorităţilor pe plan internaţional, apreciind că în timp ce în
mod sistemic partea română susţine că România a rezolvat în mod exemplar protejarea drepturilor
minorităţilor naţionale, nici pe departe nu este aşa. În opinia lui Tamas, în anii precedenţi politica
externă a UDMR a devenit mai solidă, a întocmit rapoarte din umbră şi a înaintat şi iniţiativa civică
intitulată Minority Safepack. A subliniat: este adevărat că în primul rând cu partea română trebuie să
construiască un dialog despre scopurile comunităţii maghiare, însă experienţa arată că, pentru acest
dialog este necesară şi o recomandare internaţională pe care şi partea română o ia în considerare.
UDMR şi-a asumat strângerea a 250.000 de semnături din Transilvania în scopul susţinerii
iniţiativei Minority Safepack, iar în cadrul campaniei, filiala din Trei Scaune cu siguranţă va realiza
peste procentajul prevăzut. Transilvania a fost prezentată participanţilor sosiţi din toate colţurile
Europei de cei cinci preşedinţi de Consilii Judeţene ai UDMR. În cadrul discursului susţinut de
Tamas Sandor, Ținutul Secuiesc a fost prezentat ca locul în care urşii se simt acasă, unde izvorăsc
mai multe ape minerale, unde se regăseşte aerul cel mai curat şi locul în care omul se simte liber. În
cadrul discursului său, a subliniat aspiraţia secuilor, şi anume autonomia teritorială, funcţională la
nivel european. Secuii doresc să decidă ei în problemele lor, să ocrotească, să păstreze identitatea
lor fără ca cineva să-i împiedice.
Congresul FUEN / Nu există o reţetă universală a autonomiei

David Smith, cercetător în domeniul autonomiei, specialist de la Universitatea din Glasgow,
consideră că nu există o reţetă a autonomiei valabilă pentru fiecare comunitate, ci fiecare minoritate
naţională are nevoie de o soluţie care i se potriveşte de minune. Cu ocazia secţiunii de dezbateri
desfăşurate ieri, pe tema practicii şi a provocărilor autonomiilor cultural-naţionale din Europa
Centrală şi de Est, în cadrul congresului FUEN de la Cluj, specialistul a susţinut o expunere despre
cercetările efectuate în domeniul autonomiei de Universitatea din Glasgow. Acesta a precizat: în
spaţiul european central-estic, Ungaria este fruntaşă în asigurarea autonomiei culturale pentru
minorităţile naţionale, exemplul ei însă nu a fost urmat de ţările din Bazinul Carpatic. Daniel
Alfreider, vicepreşedintele din Tirolul de Sud al FUEN, a arătat: Tirolul de Sud are patru deputaţi şi
trei senatori în parlamentul din Italia. Nu putem obţine nimic cu forţa într-un parlament care numără
600 de membri - a menţionat politicianul, adăugând: singura şansă a minorităţilor este să
înfăptuiască prin negocieri cadrul juridic care le asigură dăinuirea. Conferenţiarul maghiar din
Transilvania a fost Korodi Attila, liderul fracţiuni UDMR din Camera Deputaţilor, care susţine că o
caracteristică a ţărilor din Europa Central - Estică este aceea că acestea se ocupă de propriile
minorităţi doar în interesul obţinerii unor avantaje într-un caz dat, ori pentru că au nevoie de
minorităţi pentru formarea majorităţii politice. În aprecierea politicianului, este o mare problemă că
Consiliul Europei nu dispune de mijloacele prin care să le ia la rost şi să le impună ţărilor membre
să respecte normele adoptate în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor.
Congresul FUEN / Încălcarea drepturilor, luată în vizor

Adunarea generală a congresului FUEN de la Cluj, încheiată sâmbătă, s-a axat pe încălcarea
drepturilor minorităţilor din Europa de Est. Adunarea generală - organul decizional al FUEN - a
adoptat o serie de hotărâri, care vizează câte o ţară sau câte o minoritate. Una din acestea abordează
utilizarea limbii materne de către maghiarii din România şi Slovacia. Documentul înaintat de
UDMR, PCM şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia constată că, deşi majoritatea
statelor europene a ratificat cartea europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat şi
60/112
normele necesare punerii ei în aplicare. Documentul insistă asupra asigurării garanţiilor juridice
pentru utilizarea limbii materne de către minorităţi. În ceea ce priveşte România, adunarea generală
a FUEN cere scăderea de la 20% la 10% a pragului pentru utilizarea limbii materne în cazul
minorităţilor naţionale. FUEN a somat ţările din Europa, inclusiv România, să asigure condiţii de
trai viabile pentru familiile de romi, să le respecte drepturile fundamentale. Adunarea generală a
somat, printr-o hotărâre, guvernul României să recunoască aromânii ca minorităţi naţionale şi să
asigure mijloacele necesare menţinerii religiei şi a moştenirii lor lingvistice, spirituale şi culturale.
Adunarea generală a FUEN a salutat, printr-o proclamaţie, decizia Comisiei Europene referitoare la
adoptarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Proclamaţia precizează: situaţia
minorităţilor nu poate fi considerată problema internă a ţărilor membre, în problema respectivă este
nevoie de reglementarea UE. În aprecierea lui Vincze Lorant, preşedintele FUEN, congresul a
repurtat succes, şi a calificat drept regretabil faptul că guvernul român a refuzat să răspundă la
invitaţia la dialog lansată de minorităţi. Preşedintele a avut obiecţii cu privire la faptul că
reprezentanţii statului român nu au dorit să participe la congres. Acest lucru înseamnă că, în cazul
României, nu se poate vorbi de un stat suficient de grijuliu, care îşi respectă minorităţile naţionale,
aspect ce devenise clar pentru fiecare participant al congresului -a formulat preşedintele FUEN.
FUEN sprijină organizaţiile civile / Maghiara să fie oficială!

Și Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a fost informată cu privire la
abuzurile prefectului de Covasna şi lupta pentru utilizarea limbii materne. Preşedintele consiliului
judeţean, Tamas Sandor, este de părere că trebuie să se profite de toate ocaziile pentru a fi adoptată
poziţie în favoarea utilizării limbii maghiare. Peste 150 de reprezentanţi ai organizaţiilor civile şi
bisericilor istorice din Trei Scaune au semnat o petiţie după ce prefectul a împiedicat consiliul
judeţean să utilizeze şi limba maghiară în formularele de concurs. Preşedintele de consiliu, Tamas
Sandor, cel care i-a înmânat conducerii FUEN memorandumul, a subliniat că trebuie să se profite de
orice ocazie pentru a se afirma - atât în ţară cât şi la nivel internaţional - că singura soluţie în cazul
acestor abuzuri în serie este ca pe lângă limba română, şi limba maghiară să fie declarată limbă
oficială în Ținutul Secuiesc. FUEN sprijină pe deplin organizaţiile civile din Trei Scaune în această
cauză - a subliniat Vincze Lorant, preşedintele organizaţiei. La toate forumurile la care vom fi
prezenţi, vom aduce în discuţie această problemă, deoarece utilizarea liberă, de către minorităţi, a
limbii lor materne în toate domeniile vieţii, ca atare şi în administraţie, reprezintă un obiectiv
european comun - a declarat preşedintele FUEN la congresul organizaţiei. Adunarea generală a
congresului FUEN de la Cluj s-a încheiat sâmbătă. Adunarea generală a adoptat o serie de hotărâri
referitoare la o ţară sau alta sau la o minoritate sau alta. Una dintre ele se referă la utilizarea limbii
materne a maghiarilor din România şi Slovacia. Documentul înaintat de UDMR, PCM şi Partidul
Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia, constată că deşi marea majoritate a statelor europene au
ratificat carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat normele necesare punerii
ei în aplicare. Documentul insistă asupra unor garanţii juridice în vederea asigurării utilizării limbii
materne a minorităţilor. În cazul României, FUEN insistă ca pragul procentului local al minorităţilor
- peste care comunităţilor minoritare li se cuvin drepturi lingvistice - să fie redus de la 20% la 10%.
Subcomisia se informează
În cursul zilei de azi se va desfăşura la Sfântu Gheorghe şedinţa în teritoriu a subcomisiei
pentru minoritatea maghiară din România - din cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi
problemele minorităţilor naţionale din camera deputaţilor -, ne-a informat deputatul Kulcsar Terza
Jozsef. Preşedintele subcomisiei ne-a declarat că pe timpul şederii lor la Sfântu Gheorghe, membrii
subcomisiei se vor întâlni cu preşedinţii consiliilor judeţene din Ținutul Secuiesc şi cu reprezentanţi
ai organizaţiilor civile, existând astfel posibilitatea cunoaşterii situaţiei actuale a maghiarilor din
61/112
Ținutul Secuiesc. Scopul şedinţei în teritoriu este ca membrii subcomisiei să cunoască personal
problemele care ne preocupă comunitatea - a subliniat politicianul PCM.
Legea administraţiei publice / Intenţii privind extinderea drepturilor lingvistice

UDMR şi-a înaintat ieri, în parlament, propunerea pentru modificarea legii administraţiei
publice, urmărind extinderea drepturilor privind utilizarea limbii materne. Modificările incluse în
proiect vizează două domenii: drepturile lingvistice şi utilizarea simbolurilor. Deputatul Benko
Erika, membru al echipei de lucru pentru elaborarea proiectul, ne declarase anterior: drepturile
lingvistice reprezintă un domeniu inviolabil, de care nu ne putem lega. La oricare din forurile
internaţionale la care ne ducem, se confirmă că acest lucru nu poate fi interpelat, motiv pentru care
propun să-l ducem la maxim, deoarece, e posibil să mai existe intenţia de a tăia din drepturi, dar şi
pentru faptul că dacă s-ar realiza tot ceea ce este cuprins în lege, limba maghiară ar deveni de facto
limbă oficială în regiune. Deputatul a menţionat: vor să-i asigure bilingvismului un cadru real,
actuala lege a dispus că tot ceea ce este formulat în limba maghiară, trebuie tradus în română.
Conform propunerii uniunii, va trebui tradus doar ceea ce este important şi prezintă interes public.
Esenţa este ca cetăţenii să-şi poate exercita drepturile lingvistice la orice nivel - a precizat Benko
Erika.
Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe / Prefect cu exces de zel, ori

nemulţumiri exagerate?
La iniţiativa deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, sub semnul dialogului şi în speranţa
demarării unui proces, subcomisia pentru minoritatea maghiară, din parlamentul român, a sosit ieri,
la Sfântu Gheorghe. Cei trei deputaţi prezenţi - doi au absentat pe motive medicale - s-au întâlnit cu
preşedinţii consiliilor judeţene, reprezentanţii organizaţiilor civile din Ținutul Secuiesc, apoi au
participat la o cină comună cu primarii români din Trei Scaune, iar astăzi, la orele dimineţii, vor
avea o întâlnire cu prefectul Sebastian Cucu. Au venit cu intenţia de a cunoaşte mai bine problemele
cu care se confruntă maghiarii din regiune - au formulat oaspeţii, deşi, în cadrul conferinţei de presă
a reieşit că unul din ei consideră exagerate unele din nemulţumirile exprimate, iar în aprecierea
celuilalt, anumite măsuri adoptate de reprezentantul în teritoriu al guvernului sunt generatoare de
conflict. Va fi întocmit un document despre experienţele vizitei, se urmăreşte ca remedierea
problemelor maghiarimii să fie fixată pe ordinea de zi a parlamentului - s-a precizat. Subcomisia
pentru minoritatea maghiară din România, care funcţionează în cadrul comisiei pentru drepturile
omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din parlamentul român, a luat fiinţă la iniţiativa
lui Kulcsar-Terza Jozsef, şi tot ideea lui a fost şi realizarea unui sondaj pe teren - cu durata de două
zile - în Ținutul Secuiesc. După cum a formulat Kulcsar, acesta este doar primul pas, în viitorul
apropiat vor efectua vizite şi în alte regiuni din Transilvania, îşi doresc ca inventarul problemelor
maghiare să fie întocmit preliminar începerii vacanţei de vară. Kulcsar a considerat drept important
ca colegii săi să se informeze la faţa locului, aceştia au avut cunoştinţă de anumite aspecte, însă nu
auzise încă de multe până acum. La consfătuirea derulată cu organizaţiile civile - au fost prezenţi
Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre, Civilii pentru Școala Catolică, Fundaţia LAM, Mişcarea
pentru Dăinuirea Ținutului Secuiesc, Asociaţia Sepsi Reform, MERT şi preotul Santha Imre,
reprezentant al bisericilor reformate - a prezentat fiecare problemele cu care se confruntă. Cu
această ocazie a reieşit că, în momentul de faţă, cea mai mare problemă o reprezintă soluţionarea
cauzei şcolii catolice de la Târgu Mureş, însă s-a pomenit şi de agasarea legată de drapelul secuiesc,
respectiv de problema privind autonomia. Vîrză Mihăiţă, deputat sub culorile PSD, a vorbit cu
prudenţă. Mai vrea să analizeze cele afirmate - a spus el. A manifestat mai multă empatie Vasile
Daniel, reprezentantul romilor. Acesta a precizat: scopul lor este ca problemele specifice ale
comunităţilor minoritare, cum este şi maghiarimea, să ajungă pe ordinea de zi a parlamentului. În
62/112
cadrul conferinţei de presă, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean Harghita, a cerut
sprijin din partea subcomisiei. Edilul judeţean a menţionat: prefectul le-a atacat o iniţiativă vizând
elaborarea unui codex de convieţuire româno - maghiară, au şi câştigat procesul în prima instanţă,
însă ar fi bine dacă şi deputaţii ar formula o opinie despre această iniţiativă, care - după părerea lui
Borboly - ar putea ajuta în soluţionarea a cel puţin două treimi din problemele controversate.
Consilierul judeţean Kocsis Robert, reprezentant al judeţului Mureş, a calificat iniţiativa drept una
exemplară. În aprecierea sa, ar fi în beneficiul regiunii ca disputele dintre instituţii - care apar zilnic
sau săptămânal - să fie eliminate. Regiunea ar deveni mai atractivă pentru investitori, s-ar dezvolta
economia şi turismul acesteia. Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene din Trei Scaune, a
prezentat modelul din Serbia, unde bilingvismul şi autonomia locală au devenit o realitate, nu se
prăbuşeşte lumea doar pentru că documentele oficiale sunt emise în două limbi. Tamas Sandor a
evidenţiat: este foarte important că deputaţii au venit şi s-au documentat la faţa locului, având în
vedere că a reieşit nu o dată până acum că, de la Bucureşti, Ţinutul Secuiesc se vede cu totul altfel.
După declaraţia sa succintă, răspunzând întrebărilor ziariştilor, Vîrză Mihăiţă a devenit puţin mai
comunicativ. Pomenind de propriile experienţe, a precizat: anumite nemulţumiri a considerat ca
fiind unele exagerate, menţionând că se referă aici la acuzaţiile lansate la adresa prefectului, având
în vedere că reprezentantul în teritoriu al guvernului nu face altceva decât să respecte legile, iar
acestea sunt aceleaşi în întreaga ţară. Colegul său, Vasile Daniel, a ţinut să precizeze că el consideră
că tocmai acţiunile întreprinse de prefect sunt abuzive, este absurd ca din cauza caracterului bilingv
să fie contestate formularele pentru proiectele de concurs, punând astfel într-o situaţie imposibilă
întreg procesul. În opinia lui Vasile Daniel, măsurile de acest gen sunt bune doar pentru
amplificarea conflictelor. Vîrză Mihăiţă a mai avut un comentariu la explicaţii, a făcut referire, mai
delicat, la sensibilitatea exagerată a maghiarilor, la frustrarea copilărească de care dau dovadă
aceştia. În opinia deputatului PSD, este nevoie de dialog, negocieri, tocmai pentru suprimarea
tuturor acestora.
Au informat cu privire la problemele maghiarimii / Dublu etalon în Ținutul Secuiesc

Prefectul Sebastian Cucu i-a primit şi el, miercuri, pe membrii subcomisiei din camera
deputaţilor, care se ocupă de problemele maghiarilor. Atmosfera a fost una tensionată, prefectul a
ţinut-o pe a lui, însă concluzia mea ar fi că mişcă la ordine de sus. M-am simţit incomod să vorbesc
despre problemele maghiarimii - a spus Kulcsar Terza Jozsef. Preşedintele subcomisiei a apreciat
drept pozitiv faptul că membrii subcomisiei au fost primiţi de către Sebastian Cucu şi şi-a exprimat
speranţa că pe viitor, acest dialog va continua. Multe opinii, idei fixe - a fost concluzia preşedintelui
autoguvernării judeţene Covasna, Tamas Sandor, în opinia căruia vizita subcomisiei la faţa locului
este importantă, deoarece situaţia din Ținutul Secuiesc se vede întotdeauna altfel de aici decât de la
Bucureşti. A notat că în Ținutul Secuiesc se simte zi de zi că în cazul comunităţii maghiare este
aplicat un dublu etalon. În opinia sa, singura soluţie în problema utilizării limbii materne este ca
limba maghiară să devină şi ea, pe lângă cea română, limbă oficială în Ținutul Secuiesc. A pomenit
şi un exemplu: în Serbia, în Voivodina, cetăţenii sârbi de naţionalitate română şi maghiară primesc
extrase bilingve de stare civilă, în timp ce prefectul de aici împiedică până şi utilizarea limbii
maghiare pe formularele de concurs.
Potapi despre Trianon

În opinia secretarului de stat pentru politică naţională din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad,
acum 97 de ani, nu doar pierderea pământului, a compatrioţilor care trăiau pe teritoriile rupte a fost
dureroasă, ci însuşi Trianonul, ruperea brutală a tot ce reprezintă un întreg. Secretarul de stat a
afirmat în cadrul evenimentului comemorativ organizat ieri, 26 mai, la Csatalja, judeţul Bacs
63/112
Kiskun, că este dificil să formulezi întâmplările din 4 iunie 1920. Poate că nu există cuvinte care să
exprime durerea şi nedreptatea pe care le-au provocat acest eveniment naţiunii maghiare.
Kulcsar-Terza Jozsef: Statutul autonomiei trebuie înaintat

Pachetul de propuneri vizând modificarea legii administraţiei publice este unul adecvat şi
important, însă nu este suficient - susţine deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Acesta ar oferi soluţii
pentru diverse probleme - utilizarea limbii materne şi a simbolurilor -, însă nu îndeplineşte
aspiraţiile autonomiste, iar din acest motiv ar fi nevoie de înaintarea cât mai urgentă în parlament a
statutului autonomiei - opinează politicianul PCM. Dacă trăim într-o ţară normală - evidenţierea
acestui lucru fiind pe plac premierului -, parlamentul va adopta pachetul de propuneri înaintat de
către UDMR la începutul săptămânii. Nu va fi bine dacă se va vota împotriva pachetului sau dacă
supunerea spre dezbatere va fi amânată, nu vom putea trece pur şi simplu cu vederea acest lucru - a
explicat Kulcsar-Terza. Conform informaţiilor pe care le-a obţinut, au existat consultări cu partidele
guvernamentale, însă timpul va arăta cât de serios este tratată problema. Dacă nu va fi întreprins
niciun demers în decurs de o lună, trebuie să adoptăm poziţie, în special că liderii UDMR au
calificat, cu diverse ocazii, adoptarea propriilor propuneri ca fiind proba de rezistenţă a acordului
încheiat cu reprezentanţii PSD. Deputatul îşi susţine poziţia potrivit căreia statutul de autonomie
trebuie înaintat cât mai repede, încă în acest an, dacă măsura respectivă va fi amânată pe anul viitor
când România sărbătoreşte centenarul unirii, românii ar putea-o interpreta ca fiind o provocare. În
opinia deputatului, înaintarea în parlament a statutului ar trebui să se bucure de prioritate, ar trebui
adoptată o poziţie comună în interesul susţinerii statutului autonomiei, singurul acceptat de toţi.
Au venit, au văzut, s-au întors / Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe

Vizita subcomisiei parlamentare în Ținutul Secuiesc ar putea avea un beneficiu practic; la
solicitarea colegilor săi români, Kulcsar Terza Jozsef, este posibil să susţină o prezentare în faţa
comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor despre regiune şi problemele
specifice. Despre aceste aspecte a relatat deputatul de PCM, în cadrul conferinţei de presă urmată
după cele două zile de deplasare a subcomisiei. Întrevederea cu prefectul Sebastian Cucu a fost
tensionată în opinia lui Kulcsar Terza, întâlnirea nu s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, iar
convingerea lui este că prefectul acţionează la dispoziţii venite de la nivel mai înalt. Au discutat
despre folosirea limbii maghiare, despre drapelul secuiesc, inscripţiile bilingve - Cucu a fost ferm
pe poziţia sa de până acum, şi anume că el doar aplică legea - însă au ridicat şi problema învăţării
limbii române de către elevii maghiari; prefectul nu a înţeles de ce ar fi nevoie de o programă
specială, aşa cum a formulat trăim în România, fiecare trebuie să cunoască limba română. În final,
s-a mai domolit, după ce Kulcsar Terza l-a întrebat dacă el ar considera normal ca în cazul în care s-
ar stabili în Ungaria, copii săi să trebuiască să înveţe limba maghiară din acelaşi manual ca elevii
maghiari. Se vedea pe el că a stat pe gânduri, parcă ar fi înţeles esenţa - a spus deputatul. A afirmat:
până acum nu s-a întâlnit cu prefectul, oferindu-şi sprijinul său în informarea, consilierea acestuia;
ar fi bine dacă, din când în când, s-ar întâlni, în scopul de a clarifica anumite probleme. Kulcsar
Terza a mai relatat şi despre întâlnirea cu reprezentanţii sferei civice. La cina organizată cu primarii
români a participat doar edilul localităţii Dobârlău. Deputatul PSD Vîrză Mihăiţă a menţionat că, ar
fi bine ca şi ceilalţi colegi să poată cunoaşte situaţia reală existentă în Ținutul Secuiesc. Kulcsar
Terza a fost de acord cu el, spunându-i că, dacă va sprijini propunerea prin votul său şi în faţa
comisiei parlamentare, atunci va susţine o prezentare a Ținutului Secuiesc. Ar fi necesară, deoarece
majoritatea membrilor Parlamentului cunosc prea puţine informaţii despre regiune, despre oamenii
care trăiesc aici, despre revendicările lor reale. Media românească ori nu le prezintă ori prezintă
întâmplările în mod eronat şi se preocupă de regiune doar în caz de scandal - de exemplu nici acum
nu a acordat nicio importanţă vizitei subcomisiei. Deputatul speră că prin colegii săi a putut
64/112
identifica parteneri de dialog, care nu doar promit, ci o să-i şi susţină iniţiativele. Despre vizita
subcomisiei în Ținutul Secuiesc a fost întocmit un Proces Verbal şi se va întocmi şi un raport, care
va deveni un act oficial al Parlamentului României.
Proiectul privind drepturile lingvistice poate fi îmbunătăţit

Organizaţiile civile de apărare a drepturilor din Transilvania au salutat, printr-un comunicat
comun emis ieri, propunerea de modificare a legii lansată de UDMR în interesul extinderii
drepturilor lingvistice, însă au atenţionat şi asupra deficienţelor proiectului. Asociaţia Mişcarea
Angajament Civic (CEMO), Grupul de Protejare a Drepturilor Identitare pentru Libertate (AGFI) şi
Asociaţia Politeia au precizat: la solicitarea UDMR, au formulat şi ele propuneri pentru completarea
articolelor vizând drepturile lingvistice din legea administraţiei publice. Reprezentanţii
organizaţiilor civile au salutat faptul că proiectul de modificare a legii, înaintat parlamentului acum
o săptămână, cuprinde într-un capitol separat drepturile privind utilizarea limbii, face o distincţie
între drepturile lingvistice practice şi simbolice, iar asigurarea acestora din urmă e condiţionată de
un prag alternativ scăzut. Organizaţiile civile de apărare a drepturilor consideră că mai multe părţi
din proiectul de modificare a legii periclitează punerea în practică în mod complet a drepturilor
minoritare. Organizaţiile civile au avut obiecţii cu privire la faptul că proiectul restrânge cercul
subiecţiilor drepturilor privind utilizarea limbii la cetăţenii români din rândul minorităţilor şi la
organizaţiile înfiinţate de aceştia sau cele care apără interesele minorităţilor. Acest mod de
formulare îi exclude în mod neîntemeiat din cercul celor care se bucură de drepturile privind
utilizarea limbii pe persoanele care nu dispun de cetăţenie română şi alte persoane juridice (de
exemplu, întreprinderile) - se menţionează în comunicat. Reprezentanţii organizaţiilor civile
consideră că omiterea introducerii unei formulări mai generale, care să le cuprindă pe toate
peroanele fizice şi juridice, ar putea genera o situaţie bizară în care reprezentantul local de
naţionalitate maghiară al unei firme sau o persoană de naţionalitate maghiară din Ungaria nu poate
depune o cerere în limba maghiară la primăria unei localităţi cu populaţia majoritară maghiară.
Civilii au formulat obiecţii şi cu privire la faptul că, conform proiectului, formularele în limbile
minorităţilor ar trebui aprobate în baza unei hotărâri de guvern. În aprecierea lor, în felul acesta
utilizarea formularelor în limba maghiară ar pute fi tergiversată. În opinia reprezentanţilor
organizaţiilor civile de apărare a drepturilor, adoptarea iniţiativei privind modificarea legii ar
reprezenta un progres semnificativ în privinţa extinderii drepturilor de utilizare a limbii inclusiv
prin asigurarea cheltuielilor în plus presupuse de multilingvism.

Nr. 11 / 01-15.06.2017
Rememorarea Trianonului
În ziua de 4 iunie, de la orele 17:30, pe locul fostului drapel al ţării din parcul Elisabeta din
Sfântu Gheorghe, Consiliul Secuiesc din scaunul Sepsi şi Partidul Civic Maghiar (PCM) vor
comemora semnarea dictatului de pace de la Trianon. Orator invitat este publistul ungar Bayer
Zsolt. Îşi va da concursul artista ungară Kanalas Eva.
65/112
Comemorarea Trianonului, sub semnul speranţei

La ora 17:32, în momentul semnării, acum 97 de ani, a deciziei de la Trianon, au răsunat şi
clopotele bisericilor istorice maghiare din Sfântu Gheorghe, mobilizând oamenii să participe la
festivitatea memorială organizată în Parcul Elisabeta, pe locul fostului drapel al ţării. Sute de
persoane s-au adunat să evoce evenimentul istoric cu consecinţe tragice în privinţa maghiarimii.
Anul acesta, tradiţionala festivitate din Sfântu Gheorghe dedicată Trianonului s-a derulat în
organizarea Consiliului Secuiesc din scaunul Sepsi. Manifestarea a fost deschisă de Bedo Zoltan,
care a dat citire rugii corpului episcopal maghiar vizând decizia de la Trianon, după care Gazda
Zoltan a evocat cele întâmplate acum 97 de ani. Nu putem uita de Trianon, deoarece campania
inumană împotriva maghiarimii şi a Ungariei este în curs de derulare şi în prezent, naţiunea noastră
este în permanenţă supusă umilinţei, sunt şi acum aceiaşi cei care se aliază şi poartă război
împotriva noastră. Le este frică de noi, pentru că maghiarii au reuşit mereu să fie puternici - a
formulat Gazda. Nu putem fi determinaţi, prin limitele impuse, să renunţăm pentru că trăim, credem
în viitorul naţiunii noastre, şi tocmai pentru acest motiv luptăm cu perseverenţă. Dăm naştere
copiilor maghiari, le creăm un spaţiu vital viabil, procedând la fel şi ei la rândul lor în interesul
succesorilor. Doar în felul acesta vom reuşi să dăinuim - a subliniat Gazda Zoltan. Sandor Krisztina,
preşedintele Consilului Naţional Maghiar din Transilvania, a amintit de greutăţile, prejudiciile
suferite de noi, însă - după cum a evidenţiat ea - suntem totuşi aici, şi în pofida aspiraţiilor de
asimilare manifestate în trecut, dar şi în prezent, de puterea română. De 97 de ani încoace,
maghiarimea luptă, în şapte state succesoare, pentru propria dăinuire, pentru drepturile sale
comunitare şi autonomie - a subliniat Petho Istvan, vicepreşedintele judeţean al PCM. Benko Erika,
deputat sub culorile UDMR, a menţionat: aproape am pierit din cauza Trianonului, însă este valabilă
şi cazul naţiunii maghiare zicala potrivit căreia ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici.
Trecutul nu-l mai putem schimba, a venit timpul să renunţăm la lamentaţii, şi să ne luăm soarta în
mână. Sarcina noastră este să clădim aici, pe propriul pământ natal, o lume mai bună şi mai justă, pe
care o putem lăsa ca moştenire pentru copiii noştri. Secuimea trebuie să dispună de propria casă,
care ne protejează pe noi toţi, şi n-o va clădi nimeni altcineva în locul nostru, sarcina respectivă ne
revine nouă - a explicat Benko Erika. Oratorul invitat al festivităţii, Bayer Zsolt, publicist din
Ungaria, i-a îndemnat pe cei prezenţi să reflecteze asupra sufletului maghiar. Bayer a amintit de
forţele puse în mişcare pe parcursul istoriei în interesul nimicirii maghiarimii, şi noi totuşi suntem
aici. S-a îndeplinit una din marile minuni ale lumii, naţiunea asta a rămas în viaţă. După părerea
publicistului, cu ocazia aniversării împlinirii a 100 de ani de la semnarea deciziei de la Trianon, noi,
maghiarii, ar trebui să-i invităm la locul faptei pe reprezentanţii statelor succesoare ca să-i
confruntăm cu faptul că nu au reuşit şi nu vor reuşi niciodată să ne nimicească, şi să cerem
socoteală pentru angajamentele asumate în tratat, printre care şi dreptul la autodeterminare naţională
în Transilvania. La finalul manifestării, Czego Zoltan a recitat poezia pe care a scris-o cu această
ocazie, după care Kovacs Istvan, preot unitarian, a rostit ruga pentru dăinuirea, edificarea naţiunii
noastre.
Cu reţinere, la Târgu Secuiesc

În ziua solidarităţii naţionale, cu ocazia împlinirii a 97 de ani de la semnarea dictatului de
pace de la Trianon, în oraşul breslelor comemorarea a avut loc nu la ora 17:30, momentul semnării,
ci la ora 20:00. Acum doi ani s-au adunat sute de oameni în faţa monumentului dedicat eroilor
căzuţi în cele două războaie mondiale, HVIM-iştii au defilat pe cele mai importante străzi din oraş,
însă localnicii au putut fi intimidaţi prin cazul terorismului născocit de serviciile secrete. Cei
aproximativ zece participanţi - care au aflat pe reţelele de socializare de manifestarea spontană - au
aprins lumânări şi au depus jerbe de flori la soclul statuii lui Kratochwill Karoly, amplasată în faţa
fostei clădiri a Scolii de Aprozi Secui. Nu au fost rostite cuvântări, nu au fost recitate poezii,
66/112
participanţii adunaţi în număr nesemnificativ - majoritatea fiind membri ai Ordinului Istoric al

Vitejilor şi ai organizaţiei din Târgu Secuiesc a Consiliului Secuiesc, respectiv apropiaţi ai acestora
-, au ţinut câteva minute de reculegere în faţa statuii fostului comandat al Diviziei Secuieşti, după
care au plecat acasă. În Trei Scaune au avut loc comemorări pe dealul Avasdin Mereni, respectiv la
graniţa dintre judeţele Covasna şi Vrancea, colţul cel mai estic al Ungariei istorice.
Publicist sancţionat
Consiliul pentru combaterea discriminării discriminează -astfel a comentat Bedo Zoltan
faptul că CNCD l-a sancţionat - şi ne-a sancţionat şi cotidianul- din cauza unui articol referitor la
principalul protector al consumatorilor din judeţ. Mircea Diacon, conducătorul OPC Covasna, s-a
adresat Consiliului pentru Combaterea Discriminării din cauza articolului semnat de Bedo Zoltan
sub titlul Inspectorul şef trebuie să plece!. În cadrul unei conferinţe de presă, Bedo Zoltan a
subliniat că însă nu a primit oficial hotărârea incriminată, ci a descărcat-o de pe blogul lui Dan
Tanasă. Menţin tot ceea ce am scris în articol, deoarece ăsta este adevărul, în schimb aş spune că
CNCD discriminează. Citind articolul şi acuzaţiile formulate la adresa mea, este limpede că singura
problemă este că sunt maghiar - a spus publicistul. Respinge faptul că ar avea sentimente
antiromâneşti şi că ar ataca pe oricine doar pe motiv că este român. Am convingerea că ura nu duce
nicăieri, iar împotriva unor oameni precum Micrea Diacon şi Dan Tanasă trebuie dusă o luptă
pentru că generează ură, iar aceasta este dăunătoare atât pentru maghiari, cât şi pentru români - a
subliniat Bedo. A declarat că va trimite articolul în cauză ambasadelor Ungariei, SUA, Franţei,
Germaniei, Marii Britanii şi Rusiei, pentru ca acestea să se pronunţe în caz, însă se va adresa şi
organizaţiilor jurnalistice din ţară şi din străinătate, deoarece consideră că prin decizia CNCD au
fost lezate libertatea presei şi dreptul la liberă exprimare. Nu s-a decis însă dacă se va adresa
justiţiei, deoarece nu este convins că o instanţă română i-ar da dreptate în caz.
Scenariul a fost scris de către serviciul secret / Beke Istvan în căutarea dreptăţii
La finele lui noiembrie 2015, autorităţile l-au reţinut, sub acuzaţia de terorism, pe Beke
Istvan, liderul HVIM Târgu Secuiesc. A stat în detenţie 7 luni şi 9 zile, însă de curând a fost achitat,
în primă instanţă, de acuzaţia de tentativă de atentat anticonstituţional. Am discutat cu el despre
stadiul cazului, perioada petrecută în detenţie, supravegherea sa şi HVIM.
- În ce stadiu este acum cazul?
- În primă instanţă a fost pronunţată o decizie surprinzătoare, deoarece am fost brusc achitat
de acuzaţia de tentativă de atentat anticonstituţional, deşi procuratura a cerut până în ultimul
moment pedeapsa maximă, până şi la ultima înfăţişare a încercat să incapaciteze decizia
judecătorului, acuzându-l pe Szocs Zoltan că a influenţat martorii. Am fost achitat de acuzaţia
principală, însă trebuia ceva prin care să motiveze cele 11 luni pe care le-am executat, împreună cu
arestul la domiciliu, motiv pentru care, din cauza petardelor şi a celor două artificii găsite la mine,
m-au acuzat utilizare ilegală de mijloace pirotehnice (într-o cutie de pantofi erau, în ambalajul
original, 195 de petarde, 2 artificii şi artificii pentru tort). Vom contesta, bineînţeles, decizia, pentru
că nu ştiu dacă există ţară, în afară de România, în care să se dea închisoare cu executare pentru
atâtea petarde, plus să te acuze, timp de un an şi jumătate, de terorism. Nu le-am folosit şi am
demonstrat că în decembrie 2014, firma în cauză a trimis comanda plătită. Nu am primit nici azi
motivaţia scrisă, şi ea este imperios necesară pentru contestare.
- Am înţeles bine? Nu aţi primit încă textul motivaţiei?
- Aţi înţeles bine. În principiu, motivaţia ar trebui comunicată în termen de 30 de zile, însă
asta nu s-a întâmplat. Urmează înfăţişarea în a doua instanţă, la ICCJ, despre care nu se ştie când va
fi. Ca atare, aşteptăm, însă vom întreprinde în timp util demersurile juridice necesare împotriva
celor care mi-au călcat în picioare toate drepturile omului, au ignorat prezumţia de nevinovăţie, m-
67/112
au declarat vinovat în lipsa unor dovezi, mi-au expus familia, copiii, datele noastre personale - fapt
care a dus la ameninţarea familiei mele la telefon şi pe internet. Și vom acţiona şi împotriva celui
care a depus mărturie mincinoasă în cazul meu. În baza sentinţei în primă instanţă am o oarecare
încredere în justiţia română, însă dacă lucrurile vor sta altfel, vom apela la Strasbourg pentru
remediu juridic.
- Aţi vrea să relataţi despre perioada petrecută în detenţie?
- S-au întâmplat atâtea acolo, încât s-ar putea scrie un roman. Aşa putea spune că în primele
luni am avut parte de cea mai mare presiune psihică. Mai întâi m-au torturat cu familia, adică ce
face în lipsa mea, apoi am auzit relatări despre arme, despre cum şi din ce pot fi confecţionate
mijloace explozive. Întâmplător au ajuns lângă mine arestaţi care ştiau prea multe despre cazul meu
sau care doreau să ştie şi ceea ce eu nu ştiam. În prima lună, la Bucureşti am fost închis printre
infractori de drept comun, 10 într-o celulă, în condiţii care ar atinge pe bună dreptate pragul de
iritabilitate al tribunalului pentru drepturile omului. Mizerie peste tot, saltelele din paturi erau de pe
vremea lui Ceauşescu, pline cu insecte, în colţul celulei erau un WC şi un duş, fără uşă, bineînţeles;
deţinuţii au montat o perdea de duş, pentru a exista o urmă de civilizaţie. Mâncarea nu putea fi
mâncată, am consumat doar ceea ce primeam de acasă.
- În închisoare v-au făcut să simţiţi că sunteţi maghiar?
- Nu. Când am fost dus prima oară în celulă m-au trimis în direcţia WC-ului. Am refuzat.
Când însă au aflat că sunt acolo pentru că aş fi teroristul secui, au început să râdă şi mi-au spus că
sunt fratele lor. Și mascaţii îmi dădeau crezare, mă încurajau să rezist, spunându-mi că am familie,
voi pleca acasă. Chiar şi ei mi-au propus să mă adresez tribunalului pentru drepturile omului din
cauza hărţuirii mele. Nu mi-a spus nimeni niciodată bozgor, nu am simţit că m-ar detesta pentru că
sunt maghiar, dimpotrivă, aş putea spune că mă priveau crezând că sunt un fel de lider al
maghiarilor, deoarece vedeau la ştiri câţi oameni ne-au susţinut.
- Au avut şi o altă utilitate protestele de simpatie?
- Una incomensurabilă! Am avut sentimentul că multele lucruri rele care mi s-au întâmplat
într-un timp scurt, se estompează dacă mă gândesc ce am simţit atunci când am aflat de la soţia mea
despre solidaritatea şi perseverenţa de care au dat dovadă locuitorii faţă de mine. Sunt nevinovat şi
am crezut în mine, în familia mea, în bunul Dumnezeu, însă încrederea pe care am primit-o mi-a dat
putere să rezist! Aşa putea spune că mişcările care au avut loc au contribuit la clarificarea cazului
meu. Atitudinea politică însă este o altă poveste. După cum am observat, politicienii români au
abordat cu antipatie cele întâmplate, în timp ce reprezenţa - în ghilimele - a intereselor noastre, s-a
delimitat oficial încă din primul moment şi a acceptat tacit acuzaţiile care mi-au fost aduse de
DIICOT, serviciul secret, procuratură. Tot respectul politicienilor care au avut curajul să ne susţină.
- Dacă tot aţi pomenit de serviciul secret: credeţi că sunteţi în continuare supravegheat?
- Nu am cum să observ dacă telefonul îmi este interceptat sau nu, însă cred că este foarte
posibil. Nu am fost atent însă niciodată dacă sunt urmărit de diferite persoane. După ce am fost lăsat
să plec acasă, acest lucru s-a schimbat, în contextul celor întâmplate, observi şi fără să vrei, şi asta
nu se referă la vinovăţie sau la faptul că ar trebui să mă ascund din vreun motiv sau altul. Soţia i-a
fotografiat din interiorul coaforului, a văzut în repetate rânduri necunoscuţi stând la capătul străzii
sau cu o stradă mai încolo, care au întors brusc faţa. A observat cum dimineaţa la ora 3:00 era
urmărită de o maşină în timp ce mergea spre Bucureşti. După ce am revenit acasă, mi-au atras
atenţia mai multe persoane: nu am observat că de fiecare dată staţiona o maşină în apropierea străzii
noastre, cu aceiaşi ocupanţi însă cu alte numere de înmatriculare? Când am schimbat pentru 15
martie drapelul secuiesc deteriorat din centrul oraşului Târgu Secuiesc, şi-a făcut apariţia un Audi
A6, cu trei ocupanţi, care puteau fi recunoscuţi după geanta de umăr, ochelarii de soare şi şepcile de
baseball. Au tot făcut fotografii, ca nişte turişti, însă nu fotografiau piaţa centrală, ci pe noi.
Persoane de aceeaşi teapă s-au prefăcut zilele acestea şi la Ghimeş-Făget că sunt civili (deşi în cazul
lor, unul purta pălărie de paie) şi că se fotografiază reciproc, însă nul dintre ei era atât de absorbit să
mă supravegheze încât a continuat să mă fotografieze chiar şi când colegii săi au plecat. I-am făcut
semn că ai săi colegi au plecat, ce mai aşteaptă! A zâmbit şi a plecat.
- Organizaţia HVIM Târgu Secuiesc mai activează?
68/112
- Da, atât cât se poate spune că asta este activitate, pentru că vor să o scoată în afara legii. Pe
undeva, acea tragicomedie fantastică a urmărit şi interzicerea ei ca organizaţie, cu simboluri cu tot.
În rechizitoriu au fost enumerate şi crucea dublă sau drapelul în dungi arpadiene şi dacă nu ar fi
trist, am putea chiar să râdem de neştiinţa lor. Sau să fie vorba de o neînţelegere intenţionată?
Deocamdată nu există o sentinţă definitivă care să spună că nu ar mai putea activa.
- Dacă v-aţi putea întoarce în timp, ce aţi formula altfel în acea discuţie din octombrie
despre care a fost realizat un material audio ca dovadă?
- Am discutat de mai multe ori în octombrie şi nu ştiu ce aşa schimba. Nici acum nu am
îndoieli că cineva ar putea fi prezent într-un grup de prieteni pentru înregistra discuţiile, a le tăia
(am demonstrat asta în instanţă cu ajutorul curbelor sonore), a le reda iar mai apoi, a le traduce
incorect, după bunul plac al autorităţilor, aşa cum cere acuzarea. Dacă nu aşa ar sta lucrurile, până
acum ar fi fost acuzat şi martorul sub protecţie de faptul că a indus în eroare autorităţile. Discuţia în
cauză nu s-a referit la planificare, cuvântul bombă nu a fost rostit nici măcar o dată. Și ziua aceea a
fost pentru noi o zi ca oricare alta, nu am pus la cale nimic, am discutat doar. Am putea filozofa
mult despre ce aş fi făcut altfel decât a fost, însă cred că scenariul fusese deja scris de către serviciul
secret, aşa de bine încât tot ar fi găsit ceva. Pornind de la cele întâmplate, oricine poate fi acuzat de
orice. Nu înţeleg însă ceva: dacă tot m-au crezut atât de prost încât să fiu capabil să comit grozăviile
scornite de ei (pentru ce ar fi fost suficiente câteva petarde şi o sirenă? – Însă asta este deja altă
întrebare), de ce nu m-au supus unui test psihologic sau de ce nu au organizat un flagrant?
- Cum este în momentul de faţă relaţia d-voastră cu B.Sz., cel care în depoziţia sa nu a
confirmat că de fapt doar aţi glumit cu ocazia acelei discuţii?
- Este foarte interesantă relaţia noastră actuală, deoarece el a fost singurul care mi-a întors
spatele. Când a avut loc audierea, a avut unele remarci cu care parcă ar fi vrut intenţionat să mă
scoată pe mine în evidenţă. De exemplu, când a fost întrebat dacă petardele pot fi acţionate sau nu
prin telecomandă, a declarat: toată lumea a spus da, până şi Beke Istvan, care este electrotehnician.
Interesant este şi faptul că la câteva zile de la discuţie, a venit la mine şi m-a întrebat dacă se face
sau nu ceva cu pizza. Când nu am înţeles ce a vrut să spună, mi-a şoptit la ureche, iar eu i-am spus
că este nebun şi i-am răspuns ferm că NU. Ulterior, a uitat acest lucru, după care şi-a adus totuşi
aminte şi i-a făcut declaraţii presei. În schimb discuţia de 3 ore şi jumătate a confirmat-o, îşi aducea
aminte de ea! Pe parcursul audierii sale de o oră şi jumătate, a confirmat o discuţie de 3 ore şi
jumătate, ne-a identificat pe noi şi a scris o mărturie de 10 pagini. Ciudat a fost şi faptul că deşi şi-a
scris mărturia în limba română, într-o română perfectă, la înfăţişare a solicitat translator. Eu nu i-am
greşit l ui şi nu noi l-am făcut denunţător, ci aşa a scris presa. Eu am conştiinţa curată, nu înţelege
de ce mă evită. Cred că cinstit ar fi să stăm şi să discutăm ce s-a întâmplat, eu îmi asum publicitatea
chiar şi la televizor. O puteţi lua chiar şi ca pe o invitaţie.
- În HVIM sunt denunţători?
- Am putea adăuga doar atât că fiecare doarme cum îşi aşterne. Ceea ce am făcut în cadrul
HVIM am făcut benevol şi din suflet, iar în ceea ce îi priveşte pe denunţători, să le fie de bine.
Bunul Dumnezeu este singurul judecător adevărat, care îi dă fiecăruia ceea ce merită.
- În oglinda tuturor acestora, ce concluzie trageţi despre relaţia româno-maghiară?
- Printre civili nu aş putea spune că există contradicţii, politica şi presa sunt cele care
încearcă să le genereze în permanenţă - din păcate, sub îndrumarea urmaşilor fostei securităţi. Sfera
civilă nu poate exercita nici măcar un minim control în această direcţie, în schimb suferă în
permanenţă de pe urma conflictelor etnice provocate conştient.
- După ceea ce aţi păţit, ce le transmiteţi secuilor cu suflet patriot?
- Ce nu ne omoară, ne întăreşte! Să rămână ceea ce au fost întotdeauna.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 106 din 08.06.2017, autor Nagy Sz. Attila
Universitatea de vară Protecţia minorităţilor în Europa

Institutul pentru Apărarea Drepturilor Minorităţilor şi Institutul de Cercetare pentru Politică
Naţională vor organiza, şi în 2017, universitatea de vară intitulată Protecţia minorităţilor în Europa.
69/112
Scopul programului îl reprezintă identificarea studenţilor la drept, a doctoranzilor, juriştilor sau

avocaţilor la început de carieră, cu o vocaţie adecvată pentru această temă, care, în cadrul activităţii
lor profesionale, vor să abordeze în esenţă problema privind apărarea împotriva lezării drepturilor şi
a intereselor maghiarilor de peste hotare. În cadrul manifestării vor fi organizate activităţi de grup şi
dezbateri, programul cuprinzând şi activităţi culturale, de recreere. Universitatea de vară se va
desfăşura în perioada 30 iulie - 6 august, la Godollo şi Budapesta. Participanţilor le vor fi asigurate
burse, care cuprind cursurile de instruire, cazarea şi trei mese pe zi, cheltuielile presupuse de
călătoriile organizate ca parte a manifestării, precum şi valoarea biletelor de intrare. Bursa nu
acoperă şi cheltuielile de transport, dus-întors, până şi de la destinaţie. Înscrierile se pot face până în
data de 30 iunie. E aşteptată participarea în special a studenţilor la drept, tinerilor jurişti şi avocaţi.
Intrarea la guvernare are un preţ / Ce se întâmplă cu promisiunile?

Conform preşedintelui PCM Trei Scaune, Kulcsar Terza Jozsef, o eventuală intrare la
guvernare trebuie să aibă preţul ei. Declaraţia a fost făcută în contextul în care liderul PSD Liviu
Dragnea a adus din nou în discuţie problema invitării UDMR la guvernare. Răspunzând solicitării
noastre, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, care îşi desfăşoară activitatea în fracţiunea UDMR din
camera deputaţilor, a subliniat că o eventuală intrare la guvernare trebuie să aibă preţul ei, deoarece
sunt lucruri peste care nu se poate trece. A notat că în 2018 va fi sărbătorit în România centenarul
marii uniri, însă promisiunile formulate la 1918 nu sunt respectate nici în ziua de azi, ba mai mult,
politicienii români nu vor nici măcar să discute pe această temă. Acesta ar putea fi un punct de
pornire în negocieri - a precizat Kulcsar Terza, care a mai menţionat că nu ştie deocamdată să se fi
purtat discuţii cu privire la asumarea de către UDMR a unui rol la guvernare.

Nr. 12 / 15-30.06.2017
Nr. 13 / 01-15.07.2017
Nr. 14 / 15-31.07.2017
Denumirea de stradă Wass Albert de la Târgu Secuiesc / Instanţa a închis cazul

Propunând încetarea procedurii penale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc a
închis ancheta demarată împotriva consilierilor locali în cazul conferirii numelui lui Wass Albert
unei străzi din oraş - a anunţat ieri, primarul Bokor Tibor. După cum a precizat edilul, adresa datată
pe 7 iunie, semnată de procurorul de caz Simona Codruţa Chindea, i-a fost înmânată zilele acestea.
Potrivit primarului, procurorul a invocat, în linii mari, aceleaşi argumente pe care le-a prezentat şi el
la vremea respectivă, când a explicat că este vorba de un proces bazat pe născociri, demarat în
scopul intimidării, având în vedere că hotărârea de consiliu vizând numele de stradă Wass Albert,
atacată de prefect, nu fusese de fapt aplicată niciodată. Tocmai din acest motiv a decis şi instanţa să
renunţe la ancheta penală. Bokor Tibor speră că prefectul se va potoli şi nu va face recurs, nu va
genera alte tensiuni artificiale între comunitatea maghiară şi cea românească.
70/112
Wass Albert nu s-a încheiat încă / Prefectul aşteaptă

Nu depunem contestaţie doar de dragul de a o face - a precizat prefectul Sebastian Cucu
referindu-se la faptul că procuratura a pus punct cercetărilor demarate în cazul denumirii de stradă
Wass Albert din Târgu Secuiesc. Răspunzând solicitării noastre, prefectul de Covasna ne-a declarat
că însă nu există o decizie cu privire la modul în care va acţiona prefectura în caz. A subliniat însă
că până vineri, 16 iunie, nu primise nici o înştiinţare oficială în caz. Vom depune contestaţie doar în
cazul în care vor exista argumente solide să procedăm ca atare - a afirmat prefectul Sebastian Cucu.
Nu are un punct de vedere conturat / Însărcinatul guvernului trage de timp

Prefectul de Covasna nu a avut suficiente date la dispoziţie şi din acest motiv nu a semnat
proiectul de hotărâre de guvern care ar face posibilă trecerea în proprietatea oraşului Sfântu
Gheorghe a bazei sportive administrate de Clubul Sportiv Municipal. Răspunzând solicitării
noastre, Sebastian Cucu ne-a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că a cerut opinia
ministerului tineretului şi sportului cu privire la oportunitatea schimbului de proprietate, însă nu a
primit încă un răspuns, iar acesta este motivul pentru care nu şi-a pus semnătura pe proiectul de
hotărâre de guvern iniţiat de către autoguvernarea locală. Prefectul a subliniat că opinia sa personală
nu contează, iar în lipsa unui răspuns, prefectura nu şi-a format încă un punct de vedere. Acest lucru
nu înseamnă că nu consideră importantă dezvoltarea infrastructurii sportive - a subliniat prefectul.
La auzul acestei explicaţii, l-am întrebat, nedumeriţi, de ce este nevoie de poziţia ministerului
sportului, care oricum este cel care va decide în final în cazul de faţă, însă nu ne-a dat un răspuns
satisfăcător. Autoguvernarea Sfântu Gheorghe încearcă de 8 ani să treacă din nou în proprietatea
oraşului Sala de Sport Szabo Kati şi baza care include hotelul sportiv şi terenul de fotbal şi de
atletism, iar primarul Antal Arpad a avut chiar şi o propunere de compromis: pentru început, măcar
terenul de fotbal să intre în proprietatea oraşului, pentru a se putea investi în el.
Triumful forţelor sumbre

România este în pericol, interesele naţionale române, ordinul constituţional au fost trădate,
Transilvania a fost vândută - de aceste strigăte de durere răsună, de o zi şi jumătate, ţara şi
parlamentul, acestea sunt trâmbiţate de posturi de televiziune, publicaţii, indiferent de tabăra
politică pe care o susţine fiecare. Pericolul maghiar a luat proporţii serioase, ca atare, criza
guvernamentală abia mai constituie o temă de discuţii. De ce se întâmplă toate acestea? Deoarece
UDMR a stabilit drept condiţii pentru câştigarea susţinerii sale adoptarea anumitor norme juridice
care figurează în programul, inclusiv printre promisiunile uniunii. Nu a cerut autonomie teritorială
pentru Ţinutul Secuiesc, şi-a dorit doar extinderea drepturilor lingvistice, ca arborarea drapelului
secuiesc să nu reprezinte un delict, iar 15 martie să devină o zi de sărbătoare oficială pentru
maghiari. Lucruri care se conformează cu angajamentele internaţionale asumate de România, şi care
sunt de fapt absolut fireşti în orice ţară normală. Ura izbucnise într-o formă atât de diversă, cu atâta
furie elementară, încât ar fi devenit invidios chiar şi naţionalist-comunistul Ceauşescu. Panglici
tricolore apăruse în parlament, cântece patriotice fusese intonate în sala de şedinţe, iar alţii dăduse
dovadă, pe reţelele de socializare, de sentimentul lor profund de dragoste faţă de ţară, ca să vadă
ţara şi lumea întreagă că ei nu aparţin de cercul trădătorilor. Fusese răspândite din ce în ce mai
multe minciuni despre cei sute de mii de români executaţi pe vremea revoluţiei din 1848, despre
faptul că, în cazul în care va trece propunerea UDMR, cunoaşterea limbii maghiare va deveni
obligatorie şi la Bucureşti. Nu s-a găsit nicio o voce raţională care să explice care este de fapt esenţa
normelor juridice incriminate. Nimeni nu a îndrăznit să rişte să poarte stigmatul de mercenar al
maghiarilor. UDMR a încercat să îndeplinească ceea ce şi-a asumat: să extindă într-o oarecare
71/112
măsură, prin mijloace parlamentare, drepturile - destul de ştirbite - ale maghiarimii din Transilvania.
Pe lângă cele două norme juridice amintite, a fost scoasă şi legea privind minorităţile. Toate sunt
nişte dispoziţii care nu-i privează pe nimeni de nimic, însă datorită lor ţara asta ar fi putut deveni
mai viabilă şi pentru maghiari. Pentru români însă este inacceptabil chiar şi acest lucru. Suntem aici,
în România din 2017, unde situaţia minorităţilor a fost soluţionată în mod atât de exemplar. Poate fi
generat, doar în câteva ore, un antimaghiarism care evocă sumbra epocă medievală, şi care împinge
UDMR-ul din poziţia câştigătoare în cea a pierzătorului absolut, transformă comunitatea noastră în
duşmanul public numărul unu. Este clar deja că, în viitorul apropiat, nu va exista nicio şansă pentru
adoptarea proiectelor aflate acum pe ordinea de zi, politica paşilor mici a ajuns în impas. Si unde
sunt încă obiectivele cu adevărat importante, indispensabile în privinţa dăinuirii noastre? Ar fi
timpul să se reflecteze puţin asupra problemei: merită urmărită calea respectivă sau ar trebui
experimentată în sfârşit aplicarea unei politici mai radicale, bazată pe proteste, nesupunere civică.
Oricum nu prea vom mai avea ce să pierdem.
Cazul drapelului / Tanasă a avut câştig de cauză şi la Gheorgheni

Conform sentinţei definitive pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, drapelul secuiesc şi
simbolul propriu al oraşului trebuie îndepărtate de pe faţada primăriei din Gheorgheni - a comunicat
ieri, cotidianul Kronika. Procesul a fost intentat de Dan Tanasă, bloggerul devenit faimos pentru
denunţurile sale antimaghiare, respectiv de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa,
formaţiunea condusă de acesta. Nagy Zoltan, primarul din Gheorgheni, a calificat drept regretabil
faptul că se derulează o adevărată vânătoare împotriva simbolurilor secuieşti. Prin faptul că drapelul
secuiesc este înlăturat de pe frontispiciul sediului primăriei, nu se schimbă în esenţă nimic. Tinutul
Secuiesc continuă să existe, iar Gheorgheni va rămâne un oraş locuit în procent de 85% de secui,
maghiari - a formulat edilul. Acesta consideră că singura consecinţă a înlăturării drapelelor ar putea
fi generarea de tensiuni între comunitatea maghiară şi cea românească, ceea ce - în opinia edilului -
nu a fost până acum o caracteristică a oraşului din judeţul Harghita, oamenii au convieţuit paşnic.
Nagy Zoltan a precizat: drapele vor rămâne deocamdată la locul lor, nu le-a fost încă înmânată nici
măcar motivarea oficială a sentinţei.
Xenofobie şi isterie
In ultimele zile, atmosfera antimaghiară şi discursurile xenofobe au căpătat în România
dimensiuni îngrijorătoare. In toiul unei crize politice naţionale, elita politică română apelează din
nou, cu aportul semnificativ al presei, la cartea maghiară şi întoarce opinia publică împotriva
comunităţii maghiare din România. In loc să se concentreze pe criza din interiorul celui mai mare
partid parlamentar, PSD, şi pe potenţialele consecinţe ale acesteia, presa a distras foarte rapid
atenţia opiniei publice de la acest lucru prin răspândirea unor minciuni şi atacarea comunităţii
maghiare prin îndemnări xenofobe. In mesajul său de pe Facebook, presărat cu minciuni şi
exagerări, Băsescu afirma că ziua de 15 martie este jignitoare pentru români.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 118 din 26.06.2017, autor Serviciul de Asistenţă Juridică Miko
Imre
Pericolul regionalizării nu a fost înlăturat

Pericolul reformei administrative antimaghiare nu a fost înlăturat - este titlul comunicatului
emis de biroul de presă al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care prezintă sentinţa
judecătorească definitivă în procesul intentat de Izsak Balazs, liderul CNS, din cauza caracterului
discriminatoriu al declaraţiilor făcute pe marginea planurilor de regionalizare. Se aminteşte că
procesul a fost intentat împotriva Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD),
72/112
preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, premierului de pe vremea respectivă, Victor Ponta,

respectiv împotriva lui Crin Antonescu şi a lui Liviu Dragnea, învinuindu-i de afirmaţii, referitoare
la reorganizarea administrativă a României, care îi discriminează în mod negativ pe maghiari. Mai
exact, respectivii conducători ai ţării au promis că după reforma administrativă, nu va exista în
România o regiune populată de majoritari maghiari. Având în vedere că, pe teritoriul României
există mai multe regiuni cu tradiţii istorice şi culturale, în care maghiarii formează majoritatea,
afirmaţia respectivă a reprezentanţilor de rang înalt ai puterii de stat a prevestit discriminarea
negativă a comunităţii maghiare - se precizează în comunicat. Tocmai pentru acest motiv,
preşedintele CNS (n.r. - Reclamantul) a sesizat CNCD, care însă a încercat să ascundă în spatele
libertăţii cuvântului manifestarea discriminatorie a autorităţilor puterii de stat. Reclamantul a
contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea adoptată de CNCD în data de 2 octombrie 2013. Cu
ocazia dezbaterii din 2 octombrie 2014, instanţa a respins acţiunea intentată, iar în luna mai a.c. -
Prin sentinţă definitivă - şi recursul. Atât consiliul pentru combaterea discriminării, cât şi instanţa au
trecut cu vederea de faptul că drepturile fundamentale ale omului, cum este şi libertatea cuvântului,
li se cuvin persoanelor şi nu autorităţilor puterii de stat. Instanţa a respins şi solicitarea
reclamantului ca acest caz să fie transferat spre deliberare către Curtea Europeană de Justiţie.
Dreptul comunitar oferă posibilitate pentru acest lucru, dacă instanţa dintr-o ţară-membră dezbate
un caz care necesită o interpretare juridică europeană. CNS a atras atenţia CNCD şi a Curţii de Apel
Bucureşti asupra faptului că reprezentanţii în funcţii de conducere ai puterii de stat din România au
promis nu numai discriminarea negativă a comunităţii maghiare, influenţând instituţiile
reorganizării administrative, ci prin această atitudine au lezat grav şi angajamentele asumate de
România la nivel internaţional. Răspunsurile transmise de reclamaţi, respectiv sentinţa definitivă - a
cărei motivare nu fusese înmânată deocamdată - semnalează clar că România nu a renunţat la o
formă a reorganizării administrative care urmăreşte o politică de asimilare şi care este una în mod
deschis antimaghiară - este concluzia. În comunicatul emis de biroul de presă al CNS se
evidenţiază: hotărârea judecătorească este un avertisment pentru fiecare dintre noi că, folosindu-ne
de toate mijloacele care ne stau la dispoziţie, trebuie să ne pregătim de o astfel de situaţie.
A avut loc o înfăţişare extraordinară

Marţi (27.06) a avut loc o înfăţişare extraordinară în procesul PPMT vs primăria Sfântu
Gheorghe, care are ca miză comasarea Grupului Scolar Kos Karoly cu Liceul Puskas Tivadar.
Instanţa din Sfântu Gheorghe se va pronunţa vineri (30.06) în cazul suspendării hotărârii de consiliu
în cauză. Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a atacat, în 30 martie, în contencios
administrativ, hotărârile consiliului local privind desfiinţarea Grupului Scolar Kos Karoly şi
comasarea acestuia cu Liceul Puskas Tivadar. Pentru ca procesul să nu devină ireversibil,
formaţiunea insistă ca instanţa să pronunţe încă în cursul acestui an şcolar suspendarea hotărârii în
cauză a consiliului din Sfântu Gheorghe. Prima înfăţişare în caz a avut loc vinerea trecută (16
iunie), ocazie cu care s-a stabilit disjungerea cauzei suspendării de cea a legitimităţii hotărârii de
consiliu, fiind stabilită astfel o înfăţişare extraordinară pentru ziua de 27 iunie. Marţi au apărut la
tribunalul din Sfântu Gheorghe peste 100 de persoane, printre care conducători, profesori ai
Grupului Scolar Kos Karoly, elevi şi părinţi ai acestora. Preşedintele scăunal Kolcza Istvan, prezent
în calitate de reprezentant din partea PPMT, a declarat: - Judecătorul l-a audiat, în calitate de martor,
pe preşedintele comitetului de părinţi al şcolii Kos Karoly, care a arătat de ce consideră imperios
necesar ca şcoala să funcţioneze în continuare ca instituţie independentă. Kolcza Istvan a adăugat că
instanţa urmează să se pronunţe vineri (30 iunie), când va stabili dacă va suspenda sau nu hotărârea.
Judecarea pe fond a cazului va avea loc în 5 septembrie. Balint Jozsef a afirmat că sentinţa care va
fi pronunţată vineri este extrem de importantă pentru deznodământul cazului. - Dacă hotărârea de
consiliu va fi suspendată, va fi restabilită situaţia de dinainte de 18 ianuarie, adică Grupul Scolar
Kos Karoly va funcţiona ca instituţie independentă. Dacă însă hotărârea de consiliu nu va fi
suspendată, noul an şcolar va debuta comasat, iar acest lucru va fi foarte greu de remediat, chiar
73/112
dacă ulterior am câştiga procesul - a declarat preşedintele filialei judeţene a PPMT. Balint a mai
declarat că deşi legea nu prevede această obligativitate, au strâns şi semnături de susţinere. S-au
strâns 1.500 de semnături, care însă nu au fost anexate la dosar.
Românii care trăiesc în minoritate solicită ajutor

In ultimii 25 de ani, conducătorii comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita
au urmat o anumită strategie pentru păstrarea istoriei, culturii, identităţii naţionale şi religiei
ortodoxe, însă ar fi nevoie de mai mult sprijin din partea statului român - a declarat Ioan Lăcătuşu,
directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la
înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine Andrei Saguna. După 25 de ani, ne confruntăm cu scăderea
populaţiei de naţionalitate română, lipsa profesorilor români, probleme în învăţământ, însă cea mai
mare problemă este lipsa egalităţii de şanse în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor culturale.
Suntem discriminaţi şi este o diferenţă uriaşă între ceea ce face statul ungar pentru aceste judeţe şi
ceea ce face, sau mai bine zis nu face statul român pentru aceste zone - a declarat Ioan Lăcătuşu,
adăugând: Nu pot fi discriminţi la nesfârşit aproximativ 100.000 de români care trăiesc în mijlocul
României, deoarece acest lucru ar putea avea urmări pe termen lung.
Pedagogii sunt aşteptaţi pe Pământul Ceangăiesc

Pe măsură ce învăţământul maghiar s-a extins în satele ceangăieşti din Moldova, tot mai
mulţi tineri din Ţinutul Secuiesc şi din zonă au lucrat la acest program, în prezent ei reprezentând
două treimi din cei 45 de profesori. Pentru învăţământul after school încă mai există persoane
interesate din Ungaria - a informat Marton Attila, coordonatorul programului de studiu al ceangăilor
maghiari din Moldova. Pentru următorul an de învăţământ, Uniunea Pedagogilor Maghiari din
România (UPMR) scoate la concurs opt locuri rămase libere. Anul acesta vor absolvi primii bursieri
ai liceului pedagogic care au contract pe şase ani cu Uniunea Pedagogilor Maghiari din România
(UPMR). Timp de trei ani, tineri din Moldova au primit sprijin pentru a obţine o diplomă în cadrul
secţiei din Odorheiu Secuiesc a Universităţii de Ştiinţe „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. Aceştia
vor trebui, pentru alţi trei ani, să predea în învăţământul cu predare în limba maghiară. In prezent,
programul de învăţământ în limba maghiară funcţionează în 29 de sate ceangăieşti din Moldova,
prin Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), cu sprijin oferit de statul ungar. La acest
program participă aproximativ 2.000 de elevi.
Prefectul se pune de-a curmezişul

Semnele arată că prefectul Sebastian Cucu este foarte supărat pe sportul din Sfântu
Gheorghe, dat fiind faptul că, în ultima perioadă, a întreprins mai multe măsuri prin care urmăreşte
incapacitarea fotbalului şi a baschetului - a constatat primarul Antal Arpad. Potrivit edilului,
prefectul face tot posibilul să împiedice ajungerea în proprietatea oraşului a terenului de fotbal, cel
puţin, dacă nu a întreg complexului sportiv - aparţinător clubului sportiv municipal. Prefectul
frânează acest proces doar prin simplul fapt că nu a semnat proiectul de ordonanţă guvernamentală
aferent. In ceea ce priveşte echipa feminină de baschet, prefectul a atacat nu demult o hotărâre a
administraţiei locale, adoptată încă în 2015, respectiv una din 2016, prin care oraşul i-a acordat bani
echipei. Nu se ştie ce urmăreşte exact prefectul prin astfel de demersuri, însă un lucru este cert: vrea
să obstrucţioneze lucrurile care prezintă importanţă pentru administraţia şi comunitatea locală - a
opinat Antal Arpad.
74/112
Șef de stat în Ţinutul Secuiesc

Preşedintele Klaus Johannis va efectua, în data de 18 iulie, o vizită în judeţele Harghita şi
Covasna - a anunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. Întrebarea este din ce considerente
efectuează această vizită. Ar dori să se informeze la faţa locului cu privire la problemele locuitorilor
de aici, sau vrea să îmbunătăţească imaginea externă a ţării? Nu este indiferent nici cu cine va sta de
vorbă aici. Prefecţii nu-i vor prezenta situaţia reală, după cum nu o vor face nici instigatorii la ură,
autointitulaţi reprezentanţi ai românilor din Ţinutul Secuiesc. Si, să recunoaştem, nici despre aleşii
noştri nu se poate spune că toţi reprezintă cu adevărat interesele comunităţii care i-a mandatat. Este
inutil să avem speranţe exagerate în legătură cu această vizită, deoarece nici Johannis nu dă dovadă
de mai multă înţelegere sau sensibilitate faţă de noi decât predecesorii lui. Vizita preşedintelui în
Ţinutul Secuiesc are, în schimb, un aport pentru noi, dacă vom şti să profităm de această
oportunitate. Prezenţa lui ne asigură ocazia de a ne exprima opinia, ideile şi propunerile vizând
viitorul nostru. Trebuie să formulăm clar şi ferm, pentru ca nu numai el, ci şi slugile secrete,
demnitarii şi consilierii care se învârt în jurul lui să înţeleagă că noi ţinem neclintiţi şi cu orice preţ
la pământul nostru natal şi la identitatea noastră de maghiari-secui.
Desemnarea noilor conduceri ale scaunelor secuieşti

Consiliul Secuiesc din Sfântu Gheorghe şi Consiliul Secuiesc din scaunul Sepsi şi-au reales
conducătorii aflaţi în funcţie şi până acum. Şedinţele pentru reînnoirea conducerii au avut loc
miercuri după-amiază. In fruntea Consiliului Secuiesc din Sfântu Gheorghe îşi vor continua munca
Csinta Samu, în calitate de preşedinte, şi Petho Istvan, în funcţia de vicepreşedinte. Din cei 18
delegaţi unul s-a retras pe motive medicale, în locul acestuia fiind ales Palffy Bela. Preşedinte al
Consiliului Secuiesc din scaunul Sepsi va fi, şi în anii următori, tot Gazda Zoltan, munca acestuia
fiind sprijinită de un nou vicepreşedinte în persoana lui Babos Zoltan. Membrii din scaunul Sepsi ai
Comisiei Permanente vor fi şi pe viitor Csinta Samu, Ferencz Csaba şi Tulit Attila. La unul din
punctele ale raportului prezentat de Gazda Zoltan s-a generat o dispută mai mică. Mai mulţi i-au
cerut socoteală deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, delegat CNS din scaunul Sepsi, despre înaintarea
în parlament a statutului de autonomie. In final, acesta a primit o nouă amânare până în toamnă
pentru a-şi înfăptui promisiunea. A reieşit şi faptul că CNS se confruntă cu probleme financiare
serioase, motiv pentru care s-a propus înfiinţarea unei reţele interioare, care să ajute la crearea bazei
materiale necesare. Conform ideii lansate, această reţea ar putea ajunge la un număr mare de
membri ai comunităţilor secuieşti, care să vrea să contribuie cu sume nesemnificative - oferind în
mod sistematic donaţii chiar şi în valoare de doar 1 leu - la funcţionarea CNS, la organizarea
manifestărilor formaţiunii. Această posibilitate este asigurată şi de Fondul Autonomia din Ţinutul
Secuiesc, un sistem transparent, care îi promovează pe susţinători şi care dă publicităţii în
permanenţă modul în care sunt cheltuiţi banii - s-a precizat.
Iohannis în Ţinutul Secuiesc / Șeful statului, salutat în propria limbă maternă

Reprezentanţii MINTA - organizaţia de tineret a Partidului Popular Maghiar din Transilvania
(PPMT) - au lansat un apel în care le solicită secuilor să arboreze drapelul secuiesc pe zidul caselor
cu prilejul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis, preconizate a avea loc marţi, Potrivit
reprezentanţilor organizaţiei, printr-un astfel de gest, pe de o parte, i-ar putea transmite şefului
statului spiritul ospitalier al secuilor, iar pe de altă parte, ar putea arăta că Ţinutul Secuiesc există cu
adevărat, şi secuii vor să-şi clădească, în calitate de comunitate autonomă, un viitor pe propriul
pământ natal. Drapelul secuiesc nu este doar simbolul nostru naţional, ci întruchipează ideea de
autonomie, faptul că vrem să rămânem aici, acasă, şi aici vrem să ne creăm mediul în care să ne
afirmăm şi edificăm - a afirmat Toke Ervin, preşedintele MINTA. Acesta a adăugat: mulţi politicieni
75/112
români consideră că scopul sloganului autonomiei îl reprezintă obţinerea de voturi în Ţinutul

Secuiesc de către liderii maghiari, fără să existe însă o reală pretenţie socială în acest sens. Prin
arborarea drapelelor am putea semnala că şi locuitorii acestei regiuni aspiră la autonomie - a
precizat politicianul care activează şi în calitate de consilier local în Miercurea Ciuc. Toke Ervin a
menţionat: în apel a scris în limba germană Bine aţi venit în Ţinutul Secuiesc!, ca să-i amintească
lui Iohannis de identitatea sa germană, minoritară. In mai multe cazuri, Iohannis a dorit să
demonstreze, prin manifestări antimaghiare, cât de puternică este identitatea sa de român - a mai
adăugat preşedintele MINTA.
Forţa de menţinere a conţinutului ideatic al taberei Tusvanyos / Interviu cu Nemeth

Zsolt, unul din fondatorii Tusvanyos
Nemeth Zsolt, unul din fondatorii Tusvanyos aşteaptă, în fiecare an, cu emoţii pozitive,
apropierea universităţii libere şi taberei studenţeşti. Am discutat cu politicianul despre riscuri şi
pretenţii, respectiv despre tentativa UDMR de a reveni în lumea dialogului maghiaro-ungar.
- După 27 de ani, ce sentiment vă cuprinde în această perioadă a anului?
- Un fel de emoţie: dacă manifestarea va reuşi sau nu să se ridice la nivelul pretenţiilor ce se
manifestă în Bazinul Carpatic faţă de această tabără.
- Organizatorii diverselor manifestări aşteaptă de obicei ziua de după ultima zi, când au
trecut deja peste greutăţi. D-voastră când vă liniştiţi?
- Din acest punct de vedere, nu mă deosebesc nici eu de majoritatea organizatorilor. Îmi
place în special dimineaţa de duminică, atunci când putem spune că am trecut peste această
săptămână fără incidente mai deosebite. In cazul Tusvanyos, cel mai important este să evităm
riscurile caracteristice manifestărilor în masă.
- Poate reprezenta un factor de risc şi asigurarea calităţii şi profunzimii temelor abordate în
cadrul discuţiilor.
- În evitarea riscurilor de acest gen ne ajută mult faptul că trăim într-o lume nesigură. Am
putut constata, în special în ultimii câţiva ani, că împrejurările create în urma schimbării de regim
trec prin schimbări decisive, şi nu greşim dacă spunem că începe să se formeze o nouă situaţie în
politica mondială, europeană, regională, dar şi în politica naţională. Aşa simt că am reuşit şi anul
acesta să ne alegem un slogan potrivit - Tusvanyos, punctul sigur -, având în vedere că avem mare
nevoie să obţinem noi certitudini în lumea asta schimbătoare. Acest slogan sugerează siguranţa în
sine că politica maghiară, noi, cei care ne adunăm la Tusvanyos, suntem capabili de evaluarea
obiectivă a situaţiei, de identificarea unor soluţii reale.
- Ce viziuni, planuri urmăresc temele preconizate pentru ediţia din acest an a taberei?
- Poate cel mai important lucru este ca noi, maghiarii, cetăţenii din Europa Centrală, să stăm
pe propriile picioare. La evaluarea noţiunii suveranităţii, este vorba nu de un principiu de filosofie
juridică sau de sistemul ideatic politico-filosofic al reformei Uniunii Europene, ci despre faptul că
trebuie să găsim răspunsurile care ni se adresează nouă şi care prezintă cea mai mare importanţă în
privinţa noastră. Este important şi pentru maghiarimea din Transilvania că se poate baza pe o ţară,
pe o comunitate naţională care îşi urmează propria cale. Dacă vom reuşi să ajungem la un numitor
comun în această privinţă, vom deveni cu toţii beneficiarii acestei situaţii. Dacă una din
caracteristicile noastre va fi şi pe viitor decizia independentă, suverană, bazată nu pe adaptarea
necondiţionată, ci pe evaluarea reală a situaţiei, avem şansa să rămânem pe propriile picioare.
- Care este pentru d-voastră principalul eveniment al constituirii taberei?
- Merită să ne întoarcem până la rădăcini, adică până în noaptea cea lungă, în care s-a lansat
ideea universităţii libere. Pe 29 decembrie 1989, într-un apartament din Târgu Secuiesc, am plănuit
viitorul. Preconizăm să organizăm în ziua de deschidere a ediţiei din acest an a taberei, luni, o
întâlnire a veteranilor, la care vom fi prezenţi cu toţii, noi, semnatarii: Torok Sandor, devenit ulterior
primar al oraşului Târgu Secuiesc, David Campanale, jurnalist BBC, Szabo Miklos, medic pediatru
şi eu însumi. Este o mare satisfacţie pentru mine că rezultatul atmosferei, acţiunii din noaptea
76/112
respectivă este acela că suntem şi acum împreună, lucru care nu înseamnă că nu s-ar fi schimbat
multe în noi şi în jurul nostru. Este cert însă că avansăm spre scopul propus, care poate fi formulat
ca programul unificării naţiunii. Un scop, de care ne apropiem din ce în ce mai mult.
- După absentarea instituţională, constatată în ultimii ani, UDMR pare să revină în
programul taberei.
- Trebuie să menţionez că intenţia organizatorilor taberei o reprezenta mereu susţinerea
dialogului în cadrul maghiarimii din Transilvania. Nu am aplicat niciodată o politică de partid,
politica naţională nu poate fi subordonată acesteia. Doar cine nu vrea nu observă că raporturile de
forţă în cadrul UDMR trec printr-o schimbare. Se pare că, în cadrul UDMR, cei care au făcut
politică sub semnul conţinutului ideatic al taberei Tusvanyos - vreau să atrag atenţia în special
asupra tinerei generaţii de politicieni din Ţinutul Secuiesc -, şi-a întărit forţele în cadrul organizaţiei.
Influenţa lor a crescut, şi acestui lucru i se datorează faptul că UDMR pare să-şi dorească să revină
la Tusvanyos. Din considerentul marii politici, nu-i deloc neglijabil faptul că, în ultimul timp, s-au
găsit răspunsuri la principalele dileme de politică naţională existente între ţara-mamă şi
maghiarimea din Transilvania. S-a consolidat gândirea conform căreia trebui e să înţelegem şi
punctul de vedere al celuilalt. Totodată, mă bucur că pare să se sfârşească perioada în care relaţiile
ungaro-române au fost caracterizate de dialogul surzilor, sunt convins că am reuşit să ieşim din
impas. Pot să constat, în pofida ieşirilor antimaghiare din trecutul apropiat, acele posibilităţi din
actuala politică românească, care ne ajută să revenim pe calea dialogului raţional.
- Cutreierarea Transilvaniei le-a stârnit multora interesul faţă de teritoriile rupte. Aţi
intenţionat o educare conştientă a poporului?
- Nu a existat o astfel de intenţie. Pe 22 decembrie 1989, am fost printre primii care l-am
întâlnit la Mineu pe Tokes Laszlo, vechi prieten de familie, tatăl lui era bun prieten cu tatăl meu, tot
preot reformat. După acest moment a început redescoperirea Transilvaniei de către cei din ţara-
mamă, procesul integrării naţionale. Dacă există un lucru care l-a caracterizat pe Fidesz în ultimii
28 de ani, acela a fost admiraţia cu care s-a uitat la forţa solidarităţii naţionale maghiare, la
importanţa unificării naţiunii. Sunt recunoscător că am putut participa şi eu la aceasta.
- Interesul d-voastră faţă de maghiari, ceangăi, se manifestă în ultimul timp şi sub forma
expoziţiilor artistice. Este o nouă dimensiune a unificării naţiunii?
- Fenomenul solidarităţii naţionale este deosebit de complex. Eu, personal, sunt, pe de o
parte, politician, iar pe de altă parte, şi intelectual care reacţionează în mod sensibil inclusiv la
compoziţia culturală a identităţii naţionale. In aprecierea mea, este foarte promiţător că s-au înfiinţat
instituţiile fundamentale naţionale care slujesc imposibilitatea de a ignora ştiinţa, cultura, educaţia.
Interesul pe care-l manifest faţă de arte este unul important, iar familia mea dispune de o colecţie de
artă plastică însemnată, prin a cărei prezentare am dorit să demonstrez cât de puternice sunt firele
solidarităţii noastre.
Sâmbătă va lua cuvântul şi Orban Viktor / Tusvanyos punct sigur

Preşedintele din partea FIDESZ al comisiei de politică externă din cadrul Parlamentului,
Nemeth Zsolt, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă de vineri (14.07), de la Budapesta, că
programele de la cea de-a XXVIII-a ediţie a Tusvanyos se vor derula în 28 de corturi. Tusvanyos
este cel mai serios festival transilvan, universitatea liberă a universităţilor libere - a adăugat el.
Referindu-se la motto-ul manifestării, a declarat că Tusvanyos este un punct singur ca universitate
liberă, deoarece este vorba despre o instituţie de 28 de ani. Si este un punct sigur şi pentru că
politica naţională ungară se întrepătrunde cu Tusvanyos, acolo se nasc idei foarte însemnate. A făcut
referire şi la conceptele de autonomie şi unificare naţională transfrontalieră, subliniind că drumul
până la aceasta din urmă este încă destul de lung. Motto-ul înseamnă - a mai arătat politicianul - că
faptul că Tusvanyos reprezintă inclusiv o lume de valori politice, iar într-o perioadă schimbătoare,
importanţa acesteia creşte. Referindu-se la declaraţia făcută de preşedintele american Donald Trump
la Varşovia, care a afirmat că înnoirea Occidentului trebuie să se bazeze pe valori, politicianul a
77/112
arătat că universitatea liberă este o extraordinară ocazie de a reacţiona la această afirmaţie. A mai
arătat că în calitate de preşedinte al V4, Ungaria va încerca să-şi împărtăşească valorile şi cu
Slovacia, Cehia şi Polonia, şi să creeze o platformă comună.
Klaus Iohannis, în Ţinutul Secuiesc

Speranţă pentru dialog După vizita de la Miercurea Ciuc, Klaus Iohannis a sosit la Sfântu
Gheorghe. Preşedintele a fost întâmpinat, în piaţa centrală, cu aplauzele sporadice ale celor câţiva
pietoni, apoi a traversat piaţa fiind însoţit de Antal Arpad şi Tamas Sandor. La sediul consiliului
judeţean, şeful statului a participat la o consfătuire cu uşile închise cu preşedinţii administraţiilor
judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş, respectiv cu primarii din cinci oraşe cu rang de municipiu,
urmând o întâlnire cu reprezentanţii clusterelor. In urma evenimentului, apreciind vizita şefului
statului, Antal Arpad a precizat: i-au spus clar preşedintelui că comunitatea transilvăneană se
confruntă cu multe probleme, printre care sunt şi unele specifice, pentru care soluţii de fond pot fi
găsite doar prin înfăptuirea autonomiei teritoriale. Aceasta nu înseamnă hotare, separare, având în
vedere că ţara este nu numai a românilor. Este nevoie de garanţii că, în ţara asta, comunitatea îşi va
putea menţine identitatea etnică. S-a pomenit - în prezentarea susţinută de Peter Ferenc, preşedintele
administraţiei judeţene Mureş - şi de cazul, devenit deja intolerabil, al şcolii romano-catolice din
Târgu Mureş, totodată, s-a reproşat şi faptul că România a adoptat poziţie împotriva iniţiativei
pentru protecţia minorităţilor Minority Safe Pack. Cu ocazia plimbării în piaţa centrală, Antal Arpad
a atras atenţia preşedintelui şi asupra cazului privind renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko,
respectiv asupra obstrucţionărilor - cum este, de exemplu, problema vizând denumirea străzilor -
venite din partea prefectului. Seful statului a fost atenţionat şi asupra faptului că, în urma aderării la
NATO şi UE, a început ştirbirea drepturilor minoritare. Antal Arpad a constatat sinceritate şi
atitudine deschisă din partea preşedintelui, şi speră că ar putea demara şi dialogul pentru care nu s-a
dovedit să fie până acum partener. Tamas Sandor a apreciat faptul că Klaus Iohannis este primul
preşedinte care, în cadrul unei vizite oficiale, a tratat cele două judeţe ca pe unul singur, mai mult de
atât, fusese inclus şi judeţul Mureş. Tamas a apreciat ca fiind un aspect pozitiv şi acela că Iohannis
este primul preşedinte care a acceptat să primească drapelul secuiesc. In ceea ce priveşte posibilele
beneficii ale vizitei preşedintelui, Tamas a menţionat: şeful statului a fost în mod vizibil pus pe
gânduri de anumite probleme ridicate, şi crede că există speranţă pentru continuarea dialogului.
În opinia lui Semjen Zsolt, a demarat un oarecare dialog / La un pas de autonomie

Tusvanyos este un simbol al dăinuirii maghiare, pentru că aceasta este o întâlnire nu numai a
maghiarilor transilvani, ci a întreg Bazinului Carpatic - ne-a declarat vicepremierul ungar Semjen
Zsolt la Tusvanyos. In opinia sa, Tusvanyos este o bună ocazie pentru inventarierea celor mai
importante probleme de politică naţională şi tot aici se derulează la un oarecare nivel şi un dialog
româno-maghiar. In planul politicii naţionale există rezultate uriaşe - a notat Semjen. De exemplu,
comparativ cu anul 2010, sprijinul în domeniu este de 10 ori mai mare, iar în privinţa naturalizării,
zilele trecute a fost depusă cererea cu numărul un milion pentru acordarea cetăţeniei. Asta înseamnă
că 845.000 de maghiari au depus deja în Bazinul Carpatic jurământul pentru cetăţenie, alţi 120.000
şi-au recăpătat cetăţenia în diasporă, iar 35.000 de cereri au fost respinse. In legătură cu vizita
preşedintelui român Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, Semjen Zsolt a spus că tot ceea ce merge
în direcţia autonomiei este bine, iar ceea ce vine să i se opună, este prost. A fost un schimb de
drapele. Este un lucru mare că preşedintele a folosit cuvântul schimb: el a primit un drapel secuiesc
şi a dat unul românesc - acest lucru este un fel de acceptare. Pe de altă parte, a ascultat în picioare
imnul secuiesc - lucru pe care noi îl apreciem- şi, ceea ce este cel mai important - deşi unii au
comentat spunând că respinge autonomia etnică -, a afirmat că sprijină autonomia regională şi
autonomia autoguvernamentală - a subliniat vicepremierul ungar. Semjen a precizat că locuitorii din
78/112
Ţinutul Secuiesc nu cer autonomie etnică, ci teritorială, iar dacă preşedintele român acceptă
autonomia regională şi autodeterminarea autoguvernamentală prin care localnicii să spună cu cine
să fie împreună într-o regiune, deja am ajuns la autonomia teritorială. Cred că a fost demarată o
discuţie pe această temă şi există deja un concept de autonomie pe care românii nu îl resping şi care
este sprijinit de către preşedintele statului. Iar dacă într-adevăr el sprijină autonomia regională, nu
mai este decât un pas până la sprijinirea autonomiei teritoriale. Pentru noi, tot ce merge în direcţia
dialogului este ceva bun. Cred că nu ne putem face iluzii exagerate cu privire la vizita de aici a
preşedintelui Johannis, însă ceea ce a ieşit din toată această vizită este pozitiv - a concluzionat
Semjen Zsolt.
Trebuie afirmat că este nevoie de autonomie

Benedek Erika, preşedinta organizaţiei din Bazinul Baraolt a Partidului Popular Maghiar din
Transilvania (PPMT), consideră că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc a fost una benefică,
şi şi-a exprimat speranţa că şeful statului ne-a vizitat nu numai în speranţa voturilor din partea
comunităţii noastre, ci vrea într-adevăr să ne cunoască problemele. Politicianul sub culorile
partidului popular şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că edilii, cărora li s-a acordat cuvântul
cu ocazia întâlnirii, nu au bătut câmpii, ci au precizat că pe membrii comunităţii noastre îi doare
faptul că statul aplică faţă de noi un dublu etalon, nu ni se cuvin aceleaşi drepturi de care dispun
membrii naţiunii majoritare, se poate remarca faptul că suntem cetăţenii de cine ştie al câtelea rang
ai ţării. Mă bucur că, de data aceasta, pe lângă nemulţumirile exprimate cu privire la faptul că
suntem împinşi în plan secund din punct de vedere economic, iar investiţiile infrastructurale ne
ocolesc, reprezentanţii din Ţinutul Secuiesc ai UDMR au afirmat limpede că pentru noi nu există
altă cale decât cea a înfăptuirii autodeterminării depline - a declarat Benko.
Sursa: Haromszek nr. 8152 din 20.07.2017, autor Hecser Laszlo
Utilizarea limbii materne: favoare sau drept?

În cadrul discuţiilor purtate miercuri, la Tusvanyos, sub titlul Bilingvism legat fedeleş, au
fost abordate teme cum ar fi bilingvismul la nivel autoguvernamental şi în comunicarea între
diferite instituţii, utilizarea limbii materne, dar şi lezarea drepturilor. Concluzia conferenţiarilor a
fost aceea că soluţia ar fi ca limba maghiară să devină limbă oficială regională, iar acest lucru să fie
prevăzut şi în constituţie. Primul care a luat cuvântul a fost Borboly Csaba, preşedintele Consiliului
Judeţean Harghita, care a menţionat că au constituit o echipă de lucru pentru promovarea,
răspândirea posibilităţii utilizării în scris a limbii materne, au tradus formulare, iar în cazul în care
primarii i-au adresat scrisori în limba română, el le-a răspuns în maghiară, ca atare, s-a ajuns treptat
ca între instituţii, comunicarea să se deruleze în limba maghiară, şi încearcă să facă acest lucru şi cu
locuitorii, precum şi cu alte instituţii. In opinia lui Borboly, circul generat de politicienii şi presa din
Bucureşti, dar şi fondurile restrânse, frânează înfăptuirea bilingvismului. Tamas Sandor,
preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a atras atenţia că în timp ce legea administraţiei publice
locale asigură posibilitatea utilizării limbii materne, acest lucru nu este valabil şi la nivelul
administraţiei publice centrale. Există posibilitatea de a se adresa în limba maghiară către consiliul
local, dar nu şi către direcţia de sănătate publică - a arătat edilul, subliniind că sunt şi dintre aceia
care aplică legile cu rea-intenţie, cum sunt prefectura, curtea de conturi. Se confruntă cu plângeri de
ordinul milioanelor - a spus Tamas -, se află în procese care durează ani întregi şi din cauza cărora
au umblat şi la consiliul pentru combaterea discriminării sau la direcţia anticorupţie. In ceea ce
priveşte probleme interne, Tamas a precizat: 95% din angajaţii administraţiei judeţene din Trei
Scaune sunt de etnie maghiară, însă nimeni nu cunoaşte perfect limbajul de specialitate în maghiară
şi română - lucru pe care-l recunoaşte şi personalul. Bilingvismul presupune cheltuieli în plus, însă
degeaba au solicitat, nu a fost asigurată baza materială necesară în acest sens - a adăugat edilul.
Soluţia ar fi ca pe lângă limba română, să devină limbă oficială şi maghiara în Ţinutul Secuiesc,
79/112
respectiv în cadrul unităţilor administrative în care procentul comunităţii maghiare depăşeşte 20%.
Nu este un răspuns acela că legea fundamentală nu asigură posibilităţi în acest sens. Constituţia şi
legile trebuie adaptate la traiul nostru, nu invers. Reprezintă parte din sistemul juridic intern al
României şi convenţiile internaţionale care recomandă clar soluţia introducerii limbii minoritare
regionale - a conchis Tamas Sandor. Mulţimea problemelor vizând utilizarea limbii minoritare cu
care se poate confrunta zi de zi, este inimaginabilă pentru unul din Europa Occidentală - a fost
replica lui Magyar Anna, vicepreşedinta Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului
Europei, la prezentările susţinute de liderii autoguvernamentali. In calitate de raportor,
monitorizează modul în care sunt respectate cele prevăzute în Carta Europeană a Limbilor
Regionale şi Minoritare, ratificată şi de România, şi a putut constata că, în cazul ţării noastre, în
ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare, există o diferenţă serioasă între abordarea de principiu şi
punerea în practică.
Sursa: Haromszek nr. 8153 din 21.07.2017, autor Demeter Virag Katalin
Școli maghiare în pericol / Strategii există, trebuie să se acţioneze

În Cortul Kos Karoly de la Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos s-a desfăşurat ieri
(20.07) dezbaterea intitulată Şcolile noastre maghiare în pericol - lipsa efectivelor sau a strategiei?.
Dezbaterea pe teme de învăţământ, care promitea multe, a fost moderată de Csiky Csengele,
reprezentantă a comunităţii părinţilor elevilor Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş,
conducătoare a grupului de părinţi Civili pentru Şcoala Catolică. In opinia sa, legea învăţământului
din România este confuză şi contradictorie. După cum a mai spus, validarea drepturilor ar avea
nevoie de o solidarizare mult mai mare decât cea de acum. A propus ca participanţii la dezbatere să
formuleze o declaraţie de intenţie, un fel de proclamaţie pentru remedierea situaţiei învăţământului
în limba maghiară. Conferenţiarii invitaţi s-au plâns că au fost elaborate o grămadă de strategii
educaţionale, însă nu au fost transpuse în practică, şi că lipsesc proiectele pe termen mediu şi lung.
Burus-Siklodi Botond, preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), a fost
singurul care a spus deschis că proiecte şi strategii există, însă lipseşte coordonarea unitară, în care
fiecare parte vizată să îşi asume răspunderea şi să şi întreprindă demersurile necesare în domeniul
dat. Csaky Csongor, secretarul general al Asociaţiei Rakoczi din Ungaria, a spus că mulţumită
programelor asociaţiei, în anii care au trecut a crescut numărul celor aleg şcoli cu predare maghiară
în Bazinul Carpatic. Andrasi Benedek, consilierul pe probleme de învăţământ al Bisericii Unitariene
Maghiare, a declarat că legea învăţământului nu se concentrează pe conţinutul educaţional, ci pe
buget, banii fiind cei care definesc strategiile centrale, nu îmbunătăţirea calităţii învăţământului.
Erdei Ildiko, directoarea Liceului Teoretic Bartok Bela din Timişoara, unul dintre membrii de bază
ai programului diaspora din judeţul Timiş, a afirmat că nu este bine ca în domeniul educaţiei,
strategiile să fie gândite separat pentru maghiarii din zone compacte şi separat pentru cei din
diasporă. Ferencz S.Alpar, directorul Scolii generale Jozsef Attila din Miercurea Ciuc, membru al
grupului de propuneri strategice al UPMR, a fost de părere că ministerul educaţiei este prea mult
preocupat de posibilităţile de ordin financiar ale educaţiei şi mai puţin de conţinutul educaţional.
Pentru dezvoltarea învăţământului în limba maghiară este nevoie de voinţă politică şi mijloace
economice, pe care nu le putem aştepta de la naţiunea majoritară, deoarece ea nu are interesul ca
învăţământul în limba maghiară să se dezvolte -a subliniat Orosz Ildiko, preşedinta Uniunii
Pedagogilor Maghiari din Ucraina Subcarpatică, rector al Scolii Superioare Maghiare din Ucraina
Subcarpatică Rakoczi Ferenc al II-lea. Participanţii la dezbaterea din Cortul Kos Karoly nu au
lămurit dacă proiectele strategice sunt cele care lipsesc sau programele de acţiune, motiv pentru
care am discutat cu preşedintele UPMR. Burus Siklodi Botond: Ar fi nevoie de un consiliu al
învăţământului public, în care să se regăsească toate părţile vizate. Ar trebui înfiinţate ateliere ale
acestuia, echipe de lucru, care să se ocupe de finanţare, de eventualele variante pentru modificarea
legii, de conţinutul învăţământului. Capitolul despre învăţământul minorităţilor din legea
învăţământului din 2011 a fost o piatră de hotar, însă nu trebuie să renunţăm la el, conţinu tul lui nu
trebuie să sufere modificări cu preţul niciunui pact politic. Mă tem că se pregăteşte eliminarea lui,
80/112
sunt semnale că vor lua naştere nişte înţelegeri politice, însă nu suntem informaţi. Pentru a avea
sentimentul că suntem cooptaţi în luarea deciziilor, ar trebui să fim întrebaţi şi noi, numai că nu prea
se întâmplă acest lucru.
Va exista diviziunea muncii între partidele maghiare transilvane? / Dezbatere Toro-

Porcsalmi, la Tusvanyos
Concluzia dezbaterii susţinute ieri, 21 iulie, la Tusvanyos, de către preşedintele PPMT, Toro
T.Tibor, şi preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, este că între cele formaţiuni politice
este nevoie de dialog, de un fel de diviziune a muncii, fiind importantă şi înfiinţarea unui grup de
acţiune care să colaboreze în probleme importante, deoarece unitatea organizatorică din anii 90 nu
poate fi reînviată. Aceasta a fost prima ocazie în care liderii celor două formaţiuni politice au purtat
o dezbatere publică. Un beneficiu concret al dezbaterii a fost acela că alături de EFA, Alianţa Liberă
Europeană, PPMT sprijină campania de semnături demarată de curând pentru iniţiativa cetăţenească
europeană Minority SafePack. Cei doi politicieni au fost abordaţi de trei jurnalişti: Kozan Istvan,
Cseke Peter Tamas şi Makkai Jozsef. Printre primele întrebări adresate a fost cea referitoare la
motivul prezenţei masive a UDMR la ediţia din acest an a Tusvanyos. Toro T.Tibor a subliniat că
tabăra a fost întotdeauna o tabără deschisă şi le-au trimis invitaţii conducătorilor UDMR, însă,
aceştia nu le-au onorat de fiecare dată. In opinia lui Porcsalmi Balint, şi clarificarea relaţiilor dintre
UDMR şi FIDESZ a avut o contribuţie la prezenţa mai puternică a UDMR la Tusvanyos. Poate
exista un dialog la nivel instituţional între cele două partide? In opinia lui Toro T. Tibor, unitate
organizatorică specifică odinioară vieţii publice maghiare din Transilvania nu poate fi reînviată,
însă, va trebui să se străduiască în scopul înfiinţării unui grup de acţiune, pentru împărţirea
sarcinilor - amintind, ca exemplu, vizita preşedintelui Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, făcând
referire şi la scrisoarea deschisă a preşedintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, precum şi la problemele
regiunii, ridicate de edili. Porcsalmi Balint susţine că ar trebui stabilite convenţii clare, împărţind
astfel sarcinile - amintind de iniţiativa Minority SafePack şi solicitând sprijinul PPMT în campania
de strângere de semnături. Reacţia lui Toro T. Tibor a fost imediată, şi a afirmat, după cum
subliniase anterior, că într-un fel, iniţiativa este un produs spiritual al Taberei Tusvanyos, deoarece
problema a fost abordată în cadrul Universităţii Libere de Vară chiar în momentul posibilităţii
lansării iniţiativelor europene, astfel că vor sprijini iniţiativa, câştigând şi susţinerea Alianţei Libere
Europene EFA. Opiniile lor au fost diferite în ceea ce vizează instituţionalizarea dialogului. In
soarta Forumului Maghiar de Mediere, Porcsalmi Balint a spus că este nevoie de dialog, însă,
trebuie clarificat scopul, iar accentul va trebui pus pe colaborare. In schimb, Toro T.Tibor a subliniat
importanţa dialogului, deoarece în privinţa problemelor serioase, căruţa nu ar trebui trasă în două
direcţii, aşa cum se întâmplă în problema autonomiei. Numitorul comun ar trebui să fie un grup de
acţiune, pentru care ar fi necesară o colaborare, care se poate realiza datorită unei relaţii de
parteneriat. Toro T.Tibor a amintit programul din campania PPMT, forma federativă bazată pe
regiuni istorice, susţinând că, în cazul UDMR, sloganul nu se intersectează cu fapte. Porcsalmi a
afirmat că programul lor conţin măsuri concrete, care au ca scop revigorarea Transilvaniei, şi a atras
atenţia asupra importanţei comunicării cu partea română, amintind că ultima isterie antimaghiară a
venit tocmai din partea deputaţilor români transilvani. Toro i-a răspuns că alianţa nu cu partidele
româneşti trebuie realizată, acestea vor centralizare, urmăresc interesele de la Bucureşti, ci trebuie
căutaţi parteneri în sfera regionaliştilor români din Transilvania - recunoscând însă, că aceştia sunt
destul de puţini la număr. Porcsalmi Balint a spus că înfiinţarea unui partid transilvănean regional
cu care să se poată alia este o utopie. Cei doi politicieni au fost însă de acord că anul 2018 - când în
România se vor desfăşura ample festivităţi de stat centenare - reprezintă noi provocări pentru
comunitatea maghiară din Transilvania, pentru care sfera politică va trebui să se pregătească din
timp. Porcsalmi Balint susţine că din moment ce nu există un proiect naţional serios, care să domine
centenarul, golul va fi umplut cu sloganuri patriotice, eventual cu retorică antimaghiară. Toro T.
Tibor vede la fel problema şi a propus ca partidele maghiare, elita spirituală şi cei din Ungaria să
81/112
elaboreze o strategie comună concentrându-se pe faptul că centenarul poate fi nu doar o sursă de

pericol, ci şi o şansă: un nou început - pentru că presiunea mare poate consolida şi rezistenţa,
solidarizarea.
Secuii pot deveni grup etnic indigen

În cadrul şedinţei sale de ieri, Comisia Electorală Naţională din Ungaria a validat iniţiativa
organizării unui referendum pentru declararea secuilor drept grup etnic indigen. Conform legii
privind drepturile minorităţilor naţionale, minoritate este, între altele, orice grup etnic - indigen de
cel puţin 100 de ani pe teritoriul Ungariei - care se află în minoritate numerică în rândul locuitorilor
ţării şi dispune de limbă, cultură şi tradiţii proprii. In momentul de faţă, în Ungaria există 13
minorităţi recunoscute de către stat.
Devine regionalismul mai puternic în România?

Are vreo şansă regionalizarea în România din moment ce observăm zilnic existenţa unui
curent contrar, iar conceptul de Europă a regiunilor pare să uzeze în UE din cauza noilor provocări?
Care este situaţia mişcărilor regionaliste din România, ce consecinţe are în România politica de
omogenizare-uniformizare dusă de 100 de ani, ce şanse are autonomia din Ţinutul Secuiesc, din
Banat, cea transilvană? Acestea şi altele asemănătoare au fost chestiunile abordate de participanţii la
dezbaterea intitulată Regionalism în consolidare, România regiunilor, desfăşurată în Cortul Kos
Karoly. Nu a fost omisă nici analizarea vizitei efectuate de preşedintele Klaus Iohannis în Tinutul
Secuiesc. Participanţii la dezbaterea moderată de redactorul-şef al portalului clujean Foter, Papp
Attila Zsolt, au fost buni cunoscători ai mişcărilor regionaliste sau poate chiar portavocile acestora:
politologul Bakk Miklos, Florian Răzvan Mihalcea - preşedintele Societăţii Timişoara, şi Fancsali
Erno, preşedintele PPMT Cluj. Conferenţiarii au convenit că regionalizarea este condamnată la
succes şi în România, însă nu se ştie când anume se va întâmpla acest lucru. Papp Attila Zsolt a
atras atenţia asupra faptului că în UE se polemizează azi despre două concepte: Uniunea federativă
şi alianţa statelor naţionale, iar în toiul acestei lupte, conceptul de Europă a regiunilor pare să se
uzeze. Florian Răzvan Mihalcea a schiţat consecinţele nefaste ale centralizării şi omogenizării care
durează de 100 de ani şi strădaniile de descentralizare. Fancsali Erno a afirmat că regionalizarea
este condamnată la succes şi în România, azi se poate vorbi mult mai deschis pe această temă şi
până şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, cu ocazia vizitei sale în Ţinutul Secuiesc, importanţa
acesteia. Despre mişcările regionaliste din România a reieşit că aceste strădanii încă mai trebuie să
îşi întărească forţele. Mişcări civile există în Transilvania şi Banat, în schimb nu există un partid
regional, un partid transilvan. Mişcarea autonomistă a regiunilor multietnice este abia la
începuturile sale, iar în acest context, mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc este mult mai
avansată. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc şi afirmaţia acestuia, cum că
autonomia etnică este inacceptabilă, a iscat o mică dispută printre conferenţiari. Dacă Fancsali Erno
a apreciat faptul că preşedintele a vorbit despre importanţa regionalizării, Florian Răzvan Mihalcea
a subliniat că din cauza respingerii conceptului de autonomie, preşedintele nici nu ar fi putut spune
altceva, pentru că ar fi fost desfiinţat. Bakk Miklos a fost de părere că prin trâmbiţarea conceptului
de autonomie etnică, Iohannis refuză de fapt dialogul printr-un şiretlic retoric.
Teroriştii secui au fost invitaţii taberei EMI / In ce stadiu este cazul Beke?
Numele lui Beke Istvan şi Szocs Zoltan au devenit cunoscute în contextul acuzaţiei de
terorism secuiesc. Sâmbătă (29.07), la cea de-a XIII-a ediţie a Taberei EMI, tinerii au informat cu
privire la stadiul cazului şi la posibilul deznodământ al acestuia. Am aflat că în urma înfăţişărilor în
82/112
caz, Beke Istvan nu poate fi administrator al propriei sale firme, deoarece a fost declarat pericol
public. In cadrul expunerii pe care au susţinut-o şi care s-a bucurat de o largă audienţă, au relatat,
între altele, despre percheziţii şi despre perioada petrecută în închisoare. In închisoare nu puteam
folosi orice cuvinte: printre gardieni erau şi mai buni, şi mai răi. Colegii ne respectau, ca oameni.
Când ne-au băgat în maşină, gratiile, măştile, cătuşele au dat naştere la o stare sufletească de
neimaginat. Faptul că nu poţi vorbi, nu-ţi poţi vedea familia, este insuportabil - au relatat cei doi.
Despre instituţiile care se ocupă de arestul preventiv şi despre condiţiile din închisoare a vorbit pe
scurt şi avocata Kis Julia. Si ea este de părere că aceste instituţii, care îi pun la încercare până şi pe
cei mai rezistenţi, nu asigură condiţii corespunzătoare, iar din acest punct de vedre, arestul
preventiv poate fi şi o intimidare. Întrebaţi fiind când şi cum se va termina acest caz, nu au putut
oferi un răspuns exact, deoarece sunt multe care depind de înfăţişări. Este greu să decizi când se va
termina, poate peste şase luni, poate peste un an, deoarece nu se ştie când vor avea loc înfăţişările -
a spus Beke Istvan.

Nr. 15 / 01-15.08.2017
Nr. 16 / 15-31.08.2017
Nr. 17 / 01-15.09.2017
Nr. 18 / 15-30.09.2017
Nr. 19 / 01-15.10.2017
Informare privind activitatea parlamentară

In după-amiaza zilei de luni (31.07), deputatul Kulcsar Terza Jozsef, lider al filialei judeţene
Covasna a PCM, a susţinut, în incinta Casei de Cultură Konya Adam din Sfântu Gheorghe, un
forum cetăţenesc unic în sine. Din câte ştim, în ultimii 27 de ani, nici un deputat nu a informat cu
privire la activitatea pe care a desfăşurat-o. După cum a relatat deputatul, cea mai mare realizare a
sa este înfiinţarea, la iniţiativa sa, a subcomisiei pentru problemele maghiarilor, din cadrul Comisiei
pentru Drepturile Omului. El este preşedintele acestei subcomisii. In opinia sa, activitatea acestei
subcomisii este extrem importantă, deoarece procesele-verbale pe care le întocmeşte devin
documente oficiale ale parlamentului român, ca atare, conţinutul lor este important. Nu este
întâmplător, aşadar, că după şedinţa în teritoriu a subcomisiei, care s-a desfăşurat la Sfântu
Gheorghe şi în cadrul căreia colegii săi au putut cunoaşte problemele specifice ale secuimii,
preconizata şedinţă de la Cluj nu a mai putut avea loc. Trist este că la împiedicarea desfăşurării ei au
contribuit şi unii parlamentari maghiari. Am mai putut afla că le-a prezentat în detaliu membrilor
Consiliului Europei, veniţi la Bucureşti, plângerile noastre şi le-a dăruit un drapel secuiesc. In
legătură cu înaintarea statutului autonomiei, a afirmat că acest lucru trebuie să se întâmple la
toamnă, iar dacă fracţiunea maghiară nu va fi dispusă să facă acest lucru, va acţiona de unul singur.
Sursa: Szekely Hirmondo nr. 145 din 02.08.2017, autor Bedo Zoltan
83/112
Porcsalmi Balint despre pregătirile pentru 2018 / La ce sărbătoare ne putem aştepta?

In decembrie 2018, România, care se autodefineşte drept stat naţional ortodox de facto, va
aniversa 100 de ani de la cea mai mare realizare a istoriei române - după cum susţine. In acelaşi
timp, comunitatea maghiară consideră această dată zi de doliu a dictatului. UDMR-ului îi revine, în
această perioadă, un rol aparte, deoarece presa de limbă română şi românii consideră că vorbele
rostite de uniune sunt mesajul maghiarilor. Ce poate face UDMR în lunile care au mai rămas, care
este sarcina sa - despre aceste aspecte am discutat cu preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi
Balint.
- In ogradă, în special în rândul celor care nu politizează în ape mai adânci, s-a spus şi se
spune că acum este momentul prezentării strădaniilor autonomiste. Este acum momentul?
- Pentru noi, jubileul de 100 de ani nu este o sărbătoare, însă nici doliu nu i-aş spune. Eu
cred că în loc să ne plângem de milă, ar fi mai bine să încercăm să profităm la maxim de
împrejurările date. 2018 ar putea fi un potenţial pericol pentru comunitatea noastră: este posibil să
se dezlănţuie patimile naţionaliste, antimaghiare. Insă dacă suntem isteţi şi ne pregătim din timp, am
putea profita de anul ce vine ca de o posibilitate. Nu trebuie să privim anul 2018 ca pe o apocalipsă
a maghiarimii transilvane, ci ca pe o perioadă în care trebuie să vorbim mai mult şi mai fără teamă
despre obiectivele, aşteptările şi valorile noastre. Vântul se va înteţi, iar noi va trebui să decidem
cum vom poziţiona vela: să putem naviga sau să ne rupă catargul. Anul viitor trebuie să vorbim şi
despre autonomie. Numai că altfel decât până acum. Anii trecuţi am scris legi şi am ieşit şi în stradă
pentru autonomie. De mai multe ori. Insă, din păcate, nu am avansat. Este limpede că atâta timp
cânt societatea majoritară priveşte minoritatea ca pe o sursă de pericol, nu vom avea autonomie.
Statul român nu se va teme de noi, nu ne va îndeplini, de teamă, cererile legitime. Iar dacă
atmosfera generală se va tensiona, şansele la autonomie vor fi zero. Din acest motiv, spun că trebuie
să facem un pas înapoi şi să începem de la bază comunicarea cu românii: să spunem mai întâi cine
suntem, şi abia apoi ce vrem. Si toate acestea în limba română. Asta nu înseamnă renunţare,
dimpotrivă: cel care ştie să pună bazele unor noi discuţii, acela îi conferă şanse reale autonomiei.
Acum trebuie să ne adresăm în primul rând societăţii majoritare. Nu unii pe alţii trebuie să ne
convingem că autonomia este importantă - şi asta cred că este o mare greşeală în contextul
strădaniilor autonomiste de anii trecuţi.
- De la Barbu Catargiu şi A.I. Cuza încoace, toate strădaniile de regionalizare din România -
în special cele referitoare la regiunile istorice - s-au ciocnit de opoziţia adepţilor centralizării. In ce
direcţie ar trebui să mergem pentru a reuşi?
- Nici regionalizarea, la fel cum nici autonomia, nu poate fi înfăptuită fără sprijinul societăţii
majoritare. Mai clar, dacă majoritatea politicii române nu are voinţă politică, nu va exista
regionalizare. Mi-e foarte greu să cred că anul viitor, reorganizarea regională va ajunge pe ordinea
de zi. 2018 se va referi la altceva: la România puternică şi unitară. Cu asta va trebui să facem ceva.
După cum i-am spus şi preşedintelui Klaus Johannis atunci când a fost în Ţinutul Secuiesc,
centenarul este şi posibilitatea unui nou început - iar o bază bună în acest sens o reprezintă cele
asumate în proclamaţia din 1918. Trebuie să soluţionăm relaţia dintre majoritate şi minoritate, este
nevoie de un parteneriat strategic între statul român şi comunitatea maghiară.
Sursa: Szekely Hirmondo nr. 145 din 02.08.2017
Puncte de vedere despre Primul Război Mondial - Fotografii tridimensionale la

Miercurea Ciuc
In seara zilei de joi, 03.08.2017, la Muzeul Secuiesc Ciuc a avut loc vernisarea expoziţiei
intitulate Nezopontok. Expoziţia a avut ca tematică: Primul Război Mondial. Conform declaraţiilor
directorului muzeului, Gyarmati Zsolt sunt expuse fotografii care prezintă evenimente de pe front,
materialul expus fiind oferit de Muzeul Naţional al Ungariei. Raduly Robert Kalman, primar al
municipiului Miercurea Ciuc a subliniat importanţa înţelegerii războiului, precizând că în Ţinutul
Secuiesc evocarea evenimentelor petrecute la începutul secolului trecut provoacă suferinţă. - Nu
trebuie să trecem peste consecinţele Primului Război Mondial şi trebuie să învăţăm să trăim cu
84/112
acestea, să ne continuăm viaţa în mod responsabil - a declarat primarul şi a atras atenţia asupra unor
aspecte importante, printre care, şi asupra faptului că pe perioada războiului, în clădirea
Gimnaziului Superior Romano Catolic funcţionat un spital militar. Oratorul şi-a încheiat discursul
prin sublinierea importanţei educării populaţiei şi prin prezentarea conştiinţei misionare a secuimii.
In cadrul vernisajului, a luat cuvântul şi consulul Lukacs Bence Akos, din partea Consulatului
General al Ungariei la Miercurea Ciuc, care a subliniat că în Ţinutul Secuiesc conştiinţa de
identitate este puternică, la fel şi cultura evocării trecutului. Acesta a adăugat: ca urmare există
cerere în direcţia unor evenimente cu o identitate asemănătoare. Acesta a subliniat că fotografiile
reflectă viaţa soldaţilor Antantei şi ai Puterilor Centrale, respectiv acesta a evocat momentul
schimbării de regim şi a salutat faptul că s-au prăbuşit zidurile culturii evocării trecutului, astfel că,
prin intermediul imaginilor, a putut avea loc această mare întâlnire. In final, curatorul dr. Bognar
Katalin i-a salutat pe participanţi şi a prezentat tehnica de realizare (3D) a fotografiilor expuse.
Sursa: Hargita Nepe nr. 145 din 07.08.2017, autor Keresztes Bea
Centenar
Declaraţia lui Kelemen Hunor, conform căreia românii trebuie să accepte că noi nu vom
putea şi nici nu dorim să sărbătorim 1918 a făcut să sară siguranţele, respectiv a provocat revoltă în
rândul opiniei publice româneşti. Preşedintele UDMR a declarat în cadrul unui interviu acordat
vinerea trecută, cotidianului Szabadsag din Cluj+Napoca faptul că: temerile au reapărut: românii se
tem de faptul că dorim să rupem Transilvania, iar maghiarii, de faptul că românii doresc să îi
priveze de identitate. Preşedintele UDMR a considerat important să precizeze şi faptul că trebuie să
spunem ce gândim şi ce aşteptări avem din partea statului român după 100 de ani, dar, în acelaşi
timp, trebuie să ne punem şi în pielea celuilalt. După această afirmaţie, Coaliţia Naţională pentru
Modernizarea României (CNMR) nu doreşte nici mai mult, nici mai puţin decât retragerea
cetăţeniei române a lui Kelemen Hunor. Se pare că discursul, care, de obicei, apărea în jurul
sărbătorii naţionale din decembrie, a apărut mai devreme în contextul jubileului, ieşirile fiind pe
măsura acestuia. Să ne aducem aminte de prima aniversare a zilei de 1 decembrie, de la Alba Iulia
din 1990, când discursul lui Szocs Geza, secretar general al UDMR, a fost tulburat de un concert de
fluierături al extremiştilor români, acestora alăturându-se şi Petre Roman, pe atunci premier.
Deseori, politicienii maghiari au afirmat şi faptul că, din partea maghiară transilvană, sărbătorirea
zilei de 1 decembrie este de faţadă, deoarece această zi reprezintă pentru români extinderea ţării, iar
pentru maghiari, ajungerea în soarta de minoritari, iar aceasta nu poate reprezenta, sub nicio formă,
o sărbătoare pentru maghiari. Si din partea românească s-au auzit voci, conform cărora, sărbătoarea
naţională ar trebui să aibă un rol de integrare, nu de excludere, ar trebui ales un eveniment, care să
fie sărbătorit cu plăcere de întreaga populaţie a ţării. Dar aceste voci au fost acoperite imediat de cei
îngrijoraţi de soarta naţiunii. Mă tem că disputa actuală reprezintă, de fapt, doar preambulul a tot ce
se va întâmpla anul viitor cu comunitatea maghiară din ţară. De la alegerea în calitate de preşedinte
al sasului Iohannis, purtătorii de cuvânt ai românilor vorbesc despre soluţionarea finală şi reuşită a
problemei minorităţilor, înlăturând orice iniţiativă referitoare la extinderea drepturilor lingvistice ale
comunităţii maghiare, demontând orice plângere, nemulţumire referitoare la lezările drepturilor
minorităţilor. Toate acestea vor amplifica impunerea de Linişte!, orice revendicare privind drepturile
minorităţilor fiind considerată ca fiind anticonstituţională, antinaţională, printre altele, afirmându-se
- la fel cum se regăseşte şi printre argumentele CNMR -, că în anii precedenţi, măsurile adoptate în
direcţia evidenţierii drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare s-au extins până la graniţele
discriminării pozitive, ducând la emigrarea populaţiei româneşti sau izolarea acesteia în zonele
majoritar maghiare. Nu cred că acest discurs se va schimba până când majoritatea populaţiei ţării
nici nu ştie cum au ajuns maghiarii aici şi de când trăiesc aici maghiari, saşi, iar unitatea politică
este formulată întotdeauna împotriva a ceva: cel mai des împotriva minorităţii maghiare şi, în
general, împotriva maghiarimii. Până când această abordare nu se va schimba, deseori va trebui
schimbată siguranţa...
Sursa: Hargita Nepe nr. 147 din 09.08.2017, autor Sarany Istvan
85/112
Kulcsar este solidar cu Kelemen / Un nou denunţător de carieră

Consider îngrijorător faptul că numărul denunţătorilor de carieră pare să fie în creştere în
România -a declarat preşedintele filialei judeţene Covasna a PCM, Kulcsar Terza Jozsef. Deputatul
enumeră printre denunţătorii de carieră inclusiv organizaţia pseudocivilă intitulată Coaliţia
Naţională pentru Modernizarea României (CNMR). Kulcsar Terza a reamintit că în cursul lunii
iunie, a fost ameninţat de către organizaţie pe motiv că declarase că anul 2018 va fi anul doliului
pentru maghiarimea transilvană, iar de curând, organizaţia a propus ca preşedintelui UDMR,
Kelemen Hunor, să-i fie retrasă cetăţenia română deoarece a afirmat că românii trebuie să accepte
faptul că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim anul 1918. - Resping noua manifestare a
antimaghiarismului şi îmi exprim solidaritatea cu Kelemen Hunor. Cetăţenia nu-i poate fi retrasă
unei persoane care a dobândit-o prin naştere, însă dacă cineva ar urma să fie pedepsit cu retragerea
cetăţeniei pentru opiniile formulate în urma lezărilor de drepturi ale maghiarilor transilvani, mă ofer
şi eu să renunţ la cetăţenia română -a precizat el.
Sursa: Szekely Hirmondo nr. 150 din 09.08.2017, autor Erdely Andras
Noi nu putem sărbători

Afirmaţia făcută de preşedintele UDMR Kelemen Hunor, conform căreia românii trebuie să
accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim anul 1918, a generat o nouă isterie
antimaghiară în presa de limbă română. Conform Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea
României (CNMR), autodefinite drept organizaţie civilă, politicianul nostru a pus la îndoială
existenţa statului român, legile, istoria, cultura şi identitatea naţională. Sunt acuzaţii grave, despre
care trebuie să se ştie că au fost lansate de o organizaţie aflată în strânsă legătură cu ministerul
român de interne şi care se întreţine din sprijinul financiar al acestuia. Este limpede că nu
întâmplător. Ca atare, poziţia adoptată reflectă şi modul de gândire, referitor la noi, care domneşte
în ministerul de interne, respectiv felul în care se raportează el la noi. In acelaşi timp, este clar şi
mesajul din subtext: să ascultăm şi să suportăm, că dacă nu. Referitor la afirmaţia făcută de
Kelemen Hunor, salutăm faptul că s-a exprimat, în sfârşit, într-un mod demn de liderul organizaţiei
de apărare a intereselor maghiare, precis, conform situaţiei reale şi în numele nostru, al tuturor.
Pentru că la comemorarea morţii mamei, toată lumea este în doliu, nu sărbătoreşte! Iar odată cu
dezlipirea Transilvaniei de Ungaria, noi ne-am pierdut mama spirituală, patria! Iar de atunci încolo,
România care îndeplineşte de aproape 100 de ani rolul de părinte vitreg, ne-a tratat şi ne tratează ca
pe nişte duşmani şi atentează la existenţa noastră! Ca atare, acest jubileu este, pentru noi, maghiarii,
o zi de doliu! Tocmai din acest motiv trebuie să ne asumăm poziţia exprimată pe această temă de
către preşedintele uniunii şi să înfruntăm unitar forţele obscure care atentează la existenţa noastră.
In felul acesta, ne apărăm dreptatea şi demnitatea şi îi aducem la cunoştinţă puterii de la Bucureşti
că noi nu putem fi intimidaţi.
Sursa: Szekely Hirmondo nr. 151 din 10.08.2017, autor Bedo Zoltan
100 de ani de la Bătălia de la Oituz

Seria de evenimente organizate cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Bătălia de la Oituz se
vor desfăşura în perioada 12-13 august, în comuna Breţcu, respectiv satul Oituz, în organizarea
Consulatului General al Ungariei la Miercurea Ciuc şi al autoguvernării locale din comuna Breţcu.
Sâmbătă: între orele 15:00 - 17:30, la Centrul de Cultură Breţcu, se va desfăşura o conferinţă
istorică. Programul conferinţei: istoricul şi arhivistul dr. Nagy Szabolcs - efectele invaziei române
din 1916, în Trei Scaune; istoricul militar dr. Pollmann Ferenc - Mărăşeşti - Oituz - renaşterea
armatei române din 1917; istoricul militar, muzeologul Illesfalvi Peter - participarea infanteriei nr
82 din Odorheiu Secuiesc la bătăliile desfăşurate în zona Oituz - Poiana Sărată în 1916 - 1017;
istoricul, arhivistul Gottfried Barna - atac protestatar de la Oituz spre Nord; istoricul Nagy Jozsef -
86/112
bătăliile armatei regale române în Ţinutul Secuiesc, din prisma participanţilor români; Brummer
Krisztian - istoria regimentului de fier din Sopron, Ungaria: discurs în cadrul căruia va fi prezentat o
carte; istoricul local Tibad Sandor - de la Poiana Sărată la Oituz - retrospectivă la Primul Război
Mondial; De la orele 17:30 dezbatere publică, întrebări; De la orele 18:00 programe alternative,
vizitarea casei memoriale Gabor Aron, vizitarea muzeul satului şi al castrului roman. Duminică: de
la orele 09:30, la biserica romano - catolică din Oituz, slujbă religioasă celebrată de preotul Tamas
Jozsef; orele 10:30: în grădina bisericii romano - catolice inaugurarea unei plăcuţe în memoria
soldaţilor maghiari care au luptat şi au murit eroic în perioada 1916 - 17. Discursuri vor fi rostite de
către Gerzsa Istvan însărcinat guvernamental; Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean
Covasna, Firtl Matyas, deputat parlamentar, Farkas Balazs, însărcinat cu afaceri şi primarul
comunei Breţcu, Dimeny Zoltan.
Ce a primit Transilvania de la România?

Nu doar sezonul mort a făcut ca vorbele rostite acum o săptămână de către preşedintele
UDMR, Kelemen Hunor, despre sărbătorirea, respectiv nesărbătorirea unirii, să descătuşeze atât de
vehement pornirile. Articolele, comentariile apărute în spaţiul public reflectă bine starea actuală a
societăţii, felul în care se raportează ea la noi, maghiarii, şi semnalează în acelaşi timp şi la ce ne
putem aştepta în anul marelui centenar. Foarte puţini şi-au dat osteneala să se gândească la esenţa
vorbelor preşedintelui UDMR: ce i-a dat România Transilvaniei în ultimii 100 de ani? A avut de
pierdut sau de câştigat regiunea de pe urma marii unirii? I-a fost mamă bună sau mamă vitregă
statul român acestei regiuni pe care a folosit-o, a exploatat-o, căreia i-a împiedicat dezvoltarea? In
ultimii 100 de ani, elita bucureşteană s-a străduit în continuu să distrugă economia, cultura şi
spiritul Transilvaniei. Iar toate acestea s-au îndreptat, sunt îndreptate nu numai împotriva
maghiarilor, ci şi a transilvanismului. Anexarea Transilvaniei la Ungaria nu mai este de mult ceva
real, până şi transformarea ei într-o regiune independentă este lipsită de şanse, atât de românească a
devenit în ultimii 100 de ani. Kelemen Hunor a ridicat o problemă extrem de sensibilă, de aceea
răspunsul a fost atât de vehement. Aparent, pornirile au fost dezlănţuite de afirmaţia că maghiarii nu
au ce sărbători anul viitor, deşi, de fapt, se vrea evitarea confruntării cu ideea că Transilvania a fost
sacrificată pe altarul temerilor naţionaliste. Se ştie exact ce i-a dat România Transilvaniei, iar acest
lucru este dezolant atât pentru maghiari, cât şi pentru români.
Naţiunea trebuie edificată!

Ediţia din acest an, a XIII-a, a Taberei EMI a fost organizată mai repede ca de obicei. După
cum a reieşit, a trebuit să se procedeze astfel pentru a putea fi prezentă în tabără şi echipa Kulturtaj,
care în perioada 11-13 august a organizat cea mai mare manifestare de păstrare a tradiţiilor, la nivel
european: a IV-a ediţie a Zilei Strămoşilor. Astfel a putut fi prezent în tabără şi renumitul antropolog
Biro Andras Zsolt, cercetător al Muzeului de Ştiinţe Naturale şi preşedinte al Fundaţiei Magyar-
Turan. Expunerile pe care le-a susţinut au avut tematici diferite: istoria străveche maghiară în
oglinda ştiinţelor naturale, epoca de glorie a hunilor şi rolul lor în istoria străveche a maghiarilor,
caracterul uman al maghiarilor descălecători. In ultima zi de tabără a participat, alături de
preşedintele Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), Sorban Attila Ors, la forumul intitulat
Viitorul maghiarimii din Bazinul Carpatic. Spicuim câteva idei din expunerea pe care a susţinut-o
sub titlul Forţa tradiţiilor şi edificarea viitorului, sau identitatea naţională este baza autonomiei.
Limba, cultura sunt pietrele de construcţie, iar tradiţiile, familia şi comunitatea, respectiv
învăţământul public joacă un rol în menţinerea vie a conştiinţei naţionale. În lumea de azi, care se
schimbă rapid, trebuie să selectăm legăturile care îi ţin uniţi pe maghiari - cunoaşterea la un anumit
nivel a tradiţiilor, culturii şi istoriei naţionale este indispensabilă. Trebuie să ştim de unde ne
tragem, cine ne sunt înaintaşii, cum a unificat şi înflorit maghiarimea Bazinul Carpatic. Naţiunea
87/112
este o construcţie care trebuie consolidată în continuu. Problema este complicată de diferenţele
dintre părţile de ţară rupte, iar cei care dirijează de la Budapesta politica naţională trebuie să ţină
cont de faptul că ceea ce este, eventual, bun în Transilvania, nu este bun în Slovacia.
Cine îi alungă pe români?

Dacă este august, este Izvorul Mureşului, şi dacă este Izvorul Mureşului, sunt universitatea
liberă de vară şi şirul nemulţumirilor exprimate de liderii românilor din Ţinutul Secuiesc. Reţea
rămâne aceeaşi de la un an la altul: defilează cei care se consideră reprezentanţi ai românilor din
această regiune, vin de la Bucureşti invitaţii de rang înalt sau şi mai înalt, apoi dă-i înainte, pentru
că vor apărea în ştirile zilnice doar cei care reuşesc să vorbească despre lucruri cât mai periculoase.
Despre Universitatea Liberă de Vară de la Izvorul Mureşului nu se ştiu prea multe, nu are site,
ultimele postări de pe pagina de Facebook sunt de anul trecut. Doar câteva articole de ziar îi
semnalează existenţa, programul şi obiectivele manifestării pot fi regăsite exclusiv pe pagina
denunţătorului de serviciu, Dan Tanasă. O parte din programul ediţiei din acest an se ocupă de
situaţia românilor de dincolo de graniţe, însă în ziua de miercuri, s-a axat în mod explicit pe situaţia
românilor din Ţinutul Secuiesc. Evident, nu numai pe păstrarea identităţii lor, pe greutăţile cu care
se confruntă, tonul fundamental fiind determinat de expunerea despre identitatea română a
catolicilor moldoveni, respectiv de tema privind sustragerea Transilvaniei şi modul în care
străvechiul pământ românesc a ajuns - în urma retrocedărilor - pe mâini străine, ostile. In aceste
circumstanţe au fost exprimate îngrijorările lui Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale
pentru Românii de Pretutindeni, potrivit cărora românii din Ţinutul Secuiesc sunt ameninţaţi de
pericolul maghiarizării, emigrării în masă, iar acest lucru se va transforma într-un risc la adresa
securităţii naţionale. In opinia sa, sunt nevoiţi să-şi croiască altundeva drum în viaţă, pentru că nu-şi
găsesc loc de muncă dacă nu vorbesc limba maghiară. Majoritatea românilor din Ţinutul Secuiesc
au fost colonizaţi în oraşele din regiune de pe la finele anilor 60. Retragerea lor a început în anii 90,
iar copiii celor rămaşi aici încearcă să-şi facă un rost în viaţă în străinătate, la fel cum procedează şi
cei din alte regiuni ale ţării. Nu pe motiv că nu cunosc limba maghiară, ci pentru că sunt mai bine
plătiţi în Occident. Dacă de 27 ani încoace, statul român ar lucra nu la subminarea economică a
Ţinutului Secuiesc, românii din regiune, la fel ca maghiarii, ar avea şanse mai mari, mai mult chef
să rămână aici. Dacă singurul scop pe care-l urmăresc cei care organizează universitatea liberă de la
Izvorul Mureşului, şi se declară drept reprezentanţii românilor, nu ar fi acela să-i asimileze pe
maghiari, adică să-i facă să dispară, mai mulţi lauri ne-ar creşte pentru noi toţi. E adevărat,
declaraţiile lor, universităţile libere cum este şi cea de la Izvorul Mureşului, ar deveni inutile. Ei ar
avea de pierdut, însă restul, noi toţi - maghiari şi români - am avea de câştigat.
Război informaţional pentru Transilvania / Interviu cu istoricul Zahoran Csaba,

despre Trianon şi pregătirile jubiliare
Sunt sau nu legitime suspiciunile româneşti din jurul atitudinilor maghiare legate de
Trianon? Am discutat cu istoricul Zahoran Csaba, membru al echipei de lucru Trianon 100, şi pe
tema miturilor central-europene.
- Recent, o afirmaţie făcută de istoricul Ioan Aurel Pop, care susţinea că echipa de lucru
Trianon 100 este o unealtă a războiului informaţional ungar, a generat o dispută româno-ungară care
a avut ecouri. Nu avem nici o şansă ca maghiari să ieşim din mitul eternilor iredentişti?
- De fapt, a fost un fel de neînţelegere, pe care Ioan Aurel Pop a şi clarificat-o ulterior. Se
pare că nu ştia că Trianon 100 este o echipă academică de cercetare şi nu un organism
guvernamental precum Departamentul Centenar, înfiinţat în România. Problema a fost generată mai
de grabă de faptul că vorbele lui Pop au fost rostite într-un context aparte, într-o conferinţă pe teme
de geopolitică şi securitate naţională. Vorbele sale au fost interpretate aparte şi de către presă, iar
88/112
mai apoi, rupte de expunerea iniţială a lui Pop, au devenit independente. Trianon 100 nu este o
organizaţie de propagandă sau activitate revizionistă, nu intenţionează să submineze programele
centenare din România. Este un grup de lucru alcătuit din istorici, istorici de artă şi sociologi, care
funcţionează în cadrul Institutului de Istorie al Academiei Ungare de Ştiinţe şi studiază
problematica trianoniană.
- Putem vorbi despre un război informaţional între cele două părţi?
- Într-un anume sens, afirmaţia lui Pop este corectă, şi anume că între maghiari şi români se
duce un fel de război informaţional pentru Transilvania. El nu a început însă după Trianon, ci
undeva prin secolul al XIX-lea, şi îşi are rădăcinile prin a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Si
nu iredentiştii maghiari l-au declanşat. Odată cu răspândirea naţionalismului, cu formarea naţiunilor
moderne, a apărut, în mai multe planuri, un fel de rivalitate pentru Transilvania între elitele politice
şi intelectuale maghiare şi româneşti. In plan politic, preoţii greco-catolici români, savanţii Scolii
Ardelene, s-au străduit să obţină emanciparea politică a românilor transilvani. In plan istoric, s-au
străduit să-şi argumenteze legitimitatea cererii prin originea romană a românilor - adică prin
caracterul lor indigen -, iar în plan social, prin faptul că românii alcătuiesc majoritatea locuitorilor
din regiune. Nu exista nici o îndoială cu privire la fondarea argumentelor demografice, pentru că
din secolul al XVIII-lea poate fi demonstrat caracterul majoritar al românilor în Transilvania.
Continuitatea romano-română însă a fost edificată pe o teorie incertă, contestată şi dezminţită
ulterior de mulţi - şi nu numai maghiari. Cu toate acestea, pe ea şi-a clădit treptat elita politică şi
intelectuală română pretenţiile transilvane, aceasta a ajuns unul din pilonii identităţii româneşti
moderne. După Trianon, maghiarii au depus strădanii în vederea revizuirii noului status quo, fapt
respins la toate nivelurile de către românii care edificau statul naţional unitar român, modern,
România Mare. Si aşa au mers lucrurile în perioada interbelică, iar mai apoi şi între anii 1940-1944,
până la tratatul de pace de la Paris, de după cel de-al doilea război mondial, care i-a pus punct şi
revizionismului maghiar. De atunci, subiectul disputelor nu îl mai reprezintă apartenenţa
Transilvaniei sau hotarele, ci drepturile maghiarilor transilvani, problemele de ordin istoric.
- Suspiciunea română care învăluie atitudinile maghiare legate de Transilvania sau Trianon
mai funcţionează?
- Fie că vorbim de proteste faţă de distrugerea satelor, de istoria în trei volume a
Transilvaniei, cauza autonomiei Tinutului Secuiesc sau un film maghiar despre Trianon, toate sunt
capabile să genereze reacţii exagerate, isterice ale părţii române, iar privite cu ochi maghiari, uneori
par aproape comice. Dacă privim la atitudinea maghiară din perioada dualismului, întâlnim,
surprinzător, reacţii similare. Pe atunci, intelectualii maghiari vedeau peste tot iredentism românesc.
Alba Iulia sau Trianon? / Interviu cu istoricul Zahoran Csaba, despre Trianon şi
pregătirile pentru centenar (2)
Cum funcţionează tehnicile de rememorare legate de Trianon şi care sunt aspectele care
alimentează şi în prezent discuţiile pe această temă? Am discutat cu Zahoran Csaba, membru al
echipei ungare de lucru Trianon 100, şi despre posibilitatea realizării unui acord între mesaje şi
interpretări.
- Ce vrea să descopere echipa de lucru Trianon 100?
- Noi ne ocupăm de Trianon ca de o tematică mai extinsă, ne axăm pe patru piloni mai mari:
contextul internaţional al Trianonului, prăbuşirea şi raporturile sociale ungare de pe vremea
respectivă, consolidarea sistemului de pace, respectiv posteritatea şi memoriile. Prima tematică
include cercetarea rolului îndeplinit de marile puteri - cum sunt Japonia şi Statele Unite -, cărora nu
li s-a acordat prea mare atenţie până acum. Cercetarea circumstanţelor prăbuşirii şi a societăţii
ungare abordează tema, pe de o parte, din considerentul istoriei militare, pe de altă parte, din
punctul de vedere al istoriei sociale. Cât de reală era, de exemplu, apărarea cu armele a patriei în
mijlocul prăbuşirii militare a Monarhiei şi al haosului general din toamna anului 1918, fiind
abordate inclusiv problemele de ordin social şi economic.
89/112
- Ce teme oferă consolidarea sistemului de pace?

- Până la încheierea războiului, pe ruinele imperiilor central şi est-europene s-au înfiinţat
numeroase formaţiuni statale provizorii, care funcţionau câteva zile, săptămâni, unele, chiar mai
mulţi ani. Pe teritoriul istoric al Ungariei, cea mai cunoscută era poate formaţiunea Leitha-Banat,
constituită pe actualul teritoriu al Burgenland-ului. In acest context trebuie amintit de Republica
Secuiască, proclamarea acesteia la finele anului 1918 a fost însă zădărnicită. Ne axăm şi pe
aspectele sociale ale schimbului de imperii din 1918-19: modul în care dominaţia ungară a fost
schimbată de cea cehoslovacă, română, slavă de sud sau austriacă; cum s-a stabilit noua putere pe
teritoriile rupte. Ultimul domeniu de cercetare vizând posteritatea şi memoriile, studiază locul
tematicii Trianonului în istoriografia, beletristica maghiară, în politica externă şi politica
memoriilor.
- Cum funcţionează tehnicile de rememorare?
- Acestea reprezintă pentru mine aspectul cel mai palpitant al muncii. Eu cercetez memoriile
maghiare şi memoriile din vecinătate ale Trianonului, în special memoriile române. Este vorba
concret de memoriile privind dezmembrarea Ungariei istorice şi întemeierea României Mari,
acestea fiind întruchipate, de exemplu, în Ungaria, de Muzeul Trianon, iar în România, de Muzeul
Marii Uniri de la Alba Iulia. Semnalează funcţionarea tehnicilor de rememorare şi disputele
generate, în mod regulat, pe marginea zilei de 1 decembrie sau pe tema proclamaţiei de la Alba
Iulia, respectiv disputele lansate în această primăvară care vizează tocmai echipa noastră de lucru.
- Care sunt cele mai importante aspecte care alimentează şi în prezent tema privind
Trianonul?
- În primul rând, problema minorităţilor maghiare, diversele insulte şi probleme cu care se
confruntă maghiarii de peste hotare, situaţia nesoluţionată a acestora. Dacă, la Trianon, ar fi fost
trasate hotare mai corecte din punct de vedere etnic - de exemplu, în Transilvania -, protecţia
minorităţilor ar fi fost asigurată într-un mod cu adevărat eficient, adică prin autonomii teritoriale şi
individuale, tema respectivă ar fi mai puţin sensibilă, traumatizantă. Conştiinţa naţională maghiară
ar fi acceptat mai uşor faptul că Maramureşul, Munţii Tatra şi Fatra nu mai aparţin statului ungar,
însă s-a dovedit să fie prea mult să fie dezlipite localităţile cum sunt, de exemplu, Oradea, Subotica
şi Kosice, oraşul Komarom a fost rupt în două, iar de autonomia Ţinutului Secuiesc elita română
nici nu vrea să audă. De asemenea, maghiarii ajunşi în situaţie minoritară sunt nevoiţi să poarte o
luptă crâncenă, permanentă pentru menţinerea propriei identităţi, pentru dăinuirea lor sub formă de
comunitate, pentru drepturi fundamentale, cum sunt utilizarea limbii sau învăţământul în limba
maternă. In opinia mea, această stare de frustrare ţine în viaţă şi în prezent Trianonul, şi nu
iredentismul maghiar iremediabil şi conştiinţa de superioritate, cum susţin naţionaliştii din
vecinătate.
- Cum s-a modificat, în urma schimbărilor produse în trecutul apropiat, imaginea asupra
Trianonului, creată de ţările vecine?
- După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi a Cehoslovaciei, li s-a părut probabil
multora că aspiraţiile Ungariei şi ale minorităţilor maghiare ar putea reprezenta noi ameninţări în
privinţa hotarelor stabilite la Trianon. S-a confirmat însă în scurt timp că era vorba de un pericol
imaginar, după integrarea euroatlantică doar naţionaliştii din Slovacia şi România generează temeri
pe marginea revizionismului ungar. Trianonul - din păcate, parţial şi tema autonomiei maghiare - s-a
transformat treptat într-un oarecare tabloid politic. Tema poate fi ridicată practic oricând în discursul
public când e sezon mort sau criză politică, având în vedere că s-a dovedit să fie potrivită pentru
atragerea atenţiei opiniei publice sau pentru mobilizarea maselor de oameni pro sau contra cuiva. Pe
lângă elementele reale şi jumătăţile de adevăr, aceasta e plină de denaturări, stereotipi şi prejudecăţi,
alimentate şi în prezent de miturile istorice.
- Din considerente maghiare, care este principalul moment care a schimbat destinul: 1918 şi
Alba Iulia sau 1920 şi Trianon?
- Cele două evenimente nu pot fi separate, ele reprezentând începutul şi sfârşitul aceluiaşi şir
de evenimente. Fără Alba Iulia, s-ar fi realizat mai greu Trianonul, iar fără Trianon, nu ar fi avut
prea mult sens nici Alba Iulia. Dacă Monarhia Austro-Ungară nu ar fi pierdut războiul - sau îl
90/112
pierdea în alte circumstanţe -, cu sau fără marea adunare, hotarele s-ar întinde altundeva acum. Cele
două evenimente merită rememorate şi interpretate doar împreună, şi, pe cât posibil, cu o cât mai
mare empatie faţă de celălalt, din ambele privinţe, chiar şi în condiţiile în care, în momentul de faţă,
anumite mesaje şi interpretări par să fie ireconciliabile.
Drepturile minorităţilor sunt prioritare

Extinderea drepturilor minorităţilor, învăţământul în limba maghiară, soluţionarea pagubelor
provocate de animalele sălbatice - pe acestea s-ar axa, între altele, deputatul Benko Erika în
sesiunea parlamentară de toamnă. Kulcsar Terza Jozsef insistă în continuare că statutul autonomist
trebuie depus în parlament în cursul acestui an. Răspunzând solicitării noastre, deputatul UDMR de
Trei Scaune, Benko Erika, ne-a declarat că în sesiunea parlamentară care va începe la 1 septembrie,
problematica drepturilor minorităţilor se bucură de prioritate. Tocmai din acest motiv, consideră în
continuare foarte importantă modificarea legii 215 privind administraţia publică locală, însă, în
acelaşi timp, trebuie să se acorde atenţie şi cadrului legal referitor la învăţământul în limbile
minorităţilor. In opinia lui Benko Erika, legea privind vânătoarea are nevoie de modificări şi trebuie
urgentată, de asemenea, şi procedura despăgubirii daunelor provocate de sălbăticiuni. Ţinând cont
de faptul că în 2018, România sărbătoreşte centenarul, cred că trebuie să fim atenţi la iniţiativele
care vor apărea la nivel legislativ în acest context, deoarece sunt aproape sigură că vor exista
iniţiative care se vor îndrepta împotriva comunităţii noastre - a subliniat Benko. Deputatul Kulcsar
Terza Jozsef susţine că proiectele de lege care nu au ajuns să fie adoptate în ciclul anterior, trebuie
repuse pe ordinea de zi. Mă gândesc la legea 215, cu referire la utilizarea limbii materne, însă
trebuie acordată atenţie şi problemelor de actualitate, cum ar fi învăţământul sau probleme sociale -
a subliniat preşedintele PCM Trei Scaune. A precizat că pentru el, prioritare sunt cauzele naţionale.
Kulcsar Terza Jozsef urgentează, de asemenea, înaintarea în parlament a proiectului de statut
privind autonomia Tinutului Secuiesc.
Sursa: Szekely Hirmondo nr. 162 din 28.08.2017, autor Kiss Edit
Vor identifica locaţiile din Sfântu Gheorghe / Se pregătesc de centenar

Si la Sfântu Gheorghe vor avea loc pregătiri pentru pentru anul centenar al unirii româneşti.
După cum a informat primarul Antal Arpad, vor fi organizate cu această ocazie diferite evenimente.
Cu siguranţă vom avea idei pentru anul viitor - a afirmat el.In cadrul unei conferinţe de presă,
primarul din Sfântu Gheorghe a declarat că există deja idei cu privire la centenarul de anul viitor.
Edilul a subliniat că va fi constituită o echipă de lucru. Trebuie identificate locaţiile şi instituţiile din
oraş, care să poată fi angrenate în organizarea unor evenimente tematice - a spus Antal Arpad.
Acestea vor fi trecute pe o listă, vor fi formulate propunerile corespunzătoare, iar mai apoi vor fi
supuse dezbaterii publice. Cu siguranţă vom avea idei, propuneri - a subliniat el. In urmă cu un an,
primarul din Sfântu Gheorghe, care în anii precedenţi nu a participat la evenimentele oficiale din
ziua de 1 decembrie, a fost de părere că va veni momentul în care demnitarii maghiari din Trei
Scaune vor trebui să participe la sărbătoarea naţională a României, iar dacă vor primi cuvântul, vor
trebui să expună opinia maghiarimii transilvane în legătură cu această zi, să expună ce gândesc
despre Declaraţia de la 1 decembrie 1918.
Mii de protestatari pentru gimnaziul catolic / Amabasadorul a fost convocat

Ieri (06.09) la protestul organizat la Târgu Mureş de la orele 18:00, pentru Liceul Teologic
Romano-Catolic ajuns în pragul desfiinţării, au participat mii de persoane. La protestul organizat de
Fundaţia Statusul Romano-Catolic au sosit participanţi din toată Transilvania. La protestul, care a
decurs fără incidente, printre participanţii din Sfântu Gheorghe s-au numărat mai mulţi membri ai
91/112
HARIT, organizaţie condusă de Kelemen Szilard, respectiv Tamas Sandor - preşedintele Consiliului
Judeţean Covasna, Antal Arpad - primarul din Sfântu Gheorghe, şi Czimbalmos Kozma Csaba -
administratorul public al municipiului Sfântu Gheorghe.
Sursa: Szekely Hirmondo din 08.09.2017
Speră la un acord fără să se angreneze în proces

Liderii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) speră să reuşească să ajungă la un acord cu
Comisia Europeană (CE) - fără să se angreneze în proces - în privinţa înregistrării iniţiativei
cetăţeneşti europene vizând regiunile naţionale, lansată de formaţiune - a precizat ieri serviciul de
presă al CNS. Izsak Balazs, preşedintele CNS, respectiv Dabis Attila, reprezentant cu probleme
externe al CNS, şi specialiştii în domeniul juridic din cadrul formaţiunii au purtat discuţii vinerea
trecută cu specialiştii CE despre condiţiile încheierii fără proces a unui posibil acord privind cazul
înregistrării iniţiativei cetăţeneşti. După cum au menţionat liderii CNS, au iniţiat negocieri
personale, deoarece, renunţând la practica sa anterioară, restrictivă, comisia a înregistrat parţial
iniţiative cum sunt, de exemplu, Minority SafePack sau Stop TTIP, şi se pare să fie posibilă
încheierea fără proces a unui acord şi în cazul iniţiativei cetăţeneşti vizând reforma politicii de
coeziune. Potrivit CNS, cu ocazia întâlnirii de vineri, părţile vizate au purtat discuţii constructive şi
au reuşit să şi le apropie punctele de vedere, însă nu a fost adoptată deocamdată o decizie despre
înregistrarea iniţiativei. Dat fiind faptul că ambele părţi au manifestat deschidere pentru apropierea
punctelor de vedere divergente, iniţiatorii speră în continuare că se va putea ajunge la un acord şi
fără proces, înainte de încheierea procedurilor judiciare - se precizează în comunicatul de ieri al
CNS.
Sursa: Haromszek din 13.09.2017
Statutul autonomiei urmează să fie înaintat

Conform deciziei adoptate de comitetul Partidului Civic Maghiar (PCM), statutul
autonomiei Ţinutului Secuiesc va fi înaintat, încă în acest an, parlamentului român - a anunţat
deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Demnitarul din Trei Scaune, care şi-a obţinut mandatul sub culorile
UDMR, a precizat: vor purta negocieri cu UDMR (a fost desemnată deja delegaţia de negociere
formată din trei membri), şi speră că vor beneficia de susţinere din partea mai multora, dar dacă nu,
vor înainta oricum împreună cu celălalt deputat PCM, Biro Zsolt, proiectul elaborat prin colaborare
cu UDMR, finalizat în vara anului 2014. Kulcsar-Terza opinează că acest demers trebuia adoptat
mai demult, însă înaintarea documentului în cursul toamnei este actuală, pentru că în pragul zilei
naţionale din 1 decembrie trebuie amintit românilor de promisiunile făcute acum 99 de ani, la Alba
Iulia, iar amânarea pe anul viitor ar putea fi considerată drept o provocare - a spus Kulcsar.
Deputatul din Trei Scaune a menţionat: comitetul PCM a mai decis ca în ultimele zile din noiembrie
să-şi organizeze din nou marea adunare pentru rememorarea promisiunilor de la Alba Iulia.
Manifestări de acest gen au avut loc, acum trei ani, la Sfântu Gheorghe, iar acum doi ani, la
Miercurea Ciuc, anul trecut, acţiunea fiind amânată din cauza campaniei electorale. Acum tradiţia
va fi reînviorată, deşi deocamdată nu sunt cunoscute nici data exactă şi nici locaţia manifestării.
Interzicerea unui referendum?

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) îi sprijină pe primarii catalani, care în
pofida ameninţărilor autorităţilor spaniole au anunţat referendumul pentru independenţa Cataloniei.
Conform declaraţiilor lui Balint Bela, preşedintele PPMT, într-o ţară democratică nu poate fi
interzisă organizarea unui referendum. Conform lui Balint, conducerea PPMT a fost contactată de
Alianţa Liberă Europeană (EFA) - a cărei singur membru din România este PPMT- care i-a solicitat
sprijinul pentru primari. Dacă Catalonia va deveni sau nu independentă este treaba catalinor şi a
92/112
spaniolilor, dar anunţarea sau nenaunţarea unui referendum este problema fiecărei persoane
iubitoare de libertate. Ne doare şi pe noi că puterea română nu ne permite să ne folosim de
mijloacele de bază ale democraţiei, referendumul, aşadar considerăm că este datoria noastră să
sprijinim această cauză - a declarat Balint Jozsef.
Pentru dăinuirea noastră

De mai multe decenii suntem participanţi activi şi ca urmare suntem complici, într-un proces
fatal pentru noi, înstrăinarea imobilelor noastre. În loc să împiedicăm ca pământurile, pădurile şi
casele noastre să ajungă pe mâini străine, noi vindem patrimoniul strămoşilor noştri. În plus, după
cum reiese din limba în care s-au scris anunţurile, îi excludem din rândul cumpărătorilor pe
consangvinii noştri. Am constatat că ei nu pot oferi, cu mici excepţii, aceeaşi sumă oferită de
majoritate, care dispune de sprijine secrete. Pământul este însă al celui care îl are în posesie.
Conform istoriei, românii au ştiut acest lucru încă din secolul XIX, cumpărând treptat domeniile
maghiare. Pentru ca acest lucru să devină posibil, în 1872 a fost înfiinţată la Sibiu, Banca Albina,
urmată de alte noi bănci în întreaga ţară. Ca rezultat, înainte de izbucnirea primului război mondial,
în Transilvania existau peste 150 de bănci finanţate în parte de la Bucureşti. Potrivit datelor deţinute
de Grof Bethlen Istvan, în perioada dintre anii 1902-1912 în Transilvania, au trecut în proprietate
română 96.000 pogoane de teren agricol, 70.000 de pogoane de pădure, în total 166.000 pogoane
(95.533 hectare). Totodată e bine de ştiut că dorinţa de cumpărare nu a scăzut nici de atunci, ba mai
mult decât atât, după căderea comunismului şi după realizarea în parte a retrocedărilor făcute în silă
achiziţionările au demarat în trombă. Sute de agenţi se perindau în Ţinutul Secuiesc şi nu numai, ca
să-i convingă pe bătrânii fără putere să-şi vândă pământurile, pădurile, casele. În majoritatea
cazurilor, bătrânii au refuzat, însă rudele acestora au acceptat ofertele fără să se gândească că în
acest mod vor pune în pericol viitorul maghiar. Tocmai din acest motiv este inexplicabil de ce statul
ungar nu face posibil să ne putem păstra pământurile avute în proprietate! Asigurând de exemplu
sprijine financiare parţiale sau totale condiţionate de diferite garanţii pentru cei care doresc să-şi
muncească pământurile. Având în vedere creşterea lipsei globale de alimente, această strategie ar
avea roade nu numai din punct de vedere naţional ci şi din punct de vedere comercial.
Sursa: Szekely Hirmondo din 21.09.2017, autor Bedo Zoltan
Repulsie româno-maghiară
Prima afirmaţie: Copiii maghiari nu cunosc limba română. Adevărat. A doua afirmaţie: Sunt
răi, nu vor să vorbească limba statului. Fals. Realitatea: Oră de limba română la clasa a II-a.
Doamna învăţătoare îi anunţă - în limba maghiară - pe elevi că vor învăţa despre fructe. Scoate
cretele colorate şi desenează un măr splendid pe tablă. În limba română i se spune măăăr! - Spune
doamna învăţătoare. Trece o oră şi copiii abia dacă au spus 5-6 cuvinte în limba română, dar nicio
propoziţie. Un coşmar didactic, pierdere de timp. Ceea ce este mai grav este că într-adevăr elevilor
li se induce o anumită silă faţă de limba română, cu efecte imprevizibile. Lipseşte din programă
modul în care trebuie să-şi cumpere un corn la magazin sau să-i spună doctorului că-l doare
stomacul. Copiii celor care s-au mutat în străinătate, vorbesc cursiv limba ţării adoptive după un an
de stat acolo. Cum se desfăşoară pe acolo un curs de învăţare a limbii? Exclusiv în limba oficială,
iar participanţii: arabi, chinezi, etc., în scurt dialoghează între ei. În şcolile maghiare, manualul şi
caietul de limba română sunt inutile înainte de clasa a III-a. Jocuri tematice doar în limba română.
Astăzi o plimbare la piaţă, mâine la farmacie, la un tâmplar, peste tot se vorbeşte limba română
uzuală. Iar când vor cunoaşte toate astea îl vor învăţa pe Blaga sau pe Arghezi la fel cum îl învaţă pe
Ady sau Petofi, pentru că ceea ce este frumos este frumos în toate limbile. Trebuie invitaţi la ore
copii români. Există organizaţii civile serioase, care nu se preocupă cu organizarea de proteste
antiguvernamentale, conducătorii acestora trebuie invitaţi la un joc comun. Sunt sigur că ar veni cu
93/112
plăcere. Cei care nu se cunosc sau nu cunosc limba unui altuia au tendinţa să fie suspicioşi, să se
urască reciproc. Mare păcat!
Sursa: Szekely Hirmondo din 21.09.2017, autor Zubreczky Antal
Focuri de strajă pentru autonomie

Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secueisc (CNS) a lansat un apel la adresa
comuniunilor creştine din Ţinutul Secuiesc, în care le solicită din nou comunităţilor ca în ultima
duminică din octombrie să se roage pentru autodeterminarea Ţinutului Secuiesc, iar după lăsarea
serii să aprindă focuri de strajă în fiecare localitate, mesajul transmis fiind acela că secuimea este
consecventă, nu bate în retragere, rămâne angajată în lupta fermă şi raţională. În comunicatul de
ieri, Izsak Balazs, preşedintele CNS, ne îndeamnă să rememorăm, concomitent, şi împlinirea a 500
de ani de la reforma protestantă, faptul că istoria de 500 de ani a protestantismului a slujit, în întreg
Bazinul-Carpatic, dăinuirea şi prosperarea naţiunii maghiare, iar cauza autodeterminării secuieşti
reprezintă o cauză naţională maghiară. CNS le solicită liderilor autoguvernamentali din Ţinutul
Secuiesc să susţină şi să participe activ la duminica rugăciunilor, respectiv la acţiunea de aprindere
a focurilor de strajă, iar împreună că consiliile secuieşti locale să mobilizeze comunităţile locale să
se pregătească de ziua de 29 octombrie în care se vor ridica din nou flăcările pretenţiei la autonomia
teritorială. Apelul nostru li se adresează comuniunilor creştine maghiare din lumea largă, să-şi
conştientizeze copii, tinerii asupra următorului aspect: cauza autodeterminării secuieşti reprezintă o
cauză naţională maghiară - se precizează la finalul comunicatului.
Edificarea unei colaborări găgăuzo - secuieşti

Parlamentarul de Trei Scaune, Kulcsar Terza Jozsef (PCM), a efectuat o vizită în Republica
Moldova, în vederea edificării unei colaborări culturale şi economice între Ţinutul Secuiesc şi
teritoriul găgăuz autonom. In clădirea guvernului de la Chişinău, parlamentarul s-a întâlnit miercuri
(27.09) cu Irina Vlah, guvernator al Găgăuziei şi ministru al cabinetului moldovean. Nu este
obligatoriu să fie luate drept punct de pornire doar modele de autonomie vest-europene. Forme
funcţionale de autodeterminare există şi în alte părţi şi se poate învăţa ceva din ele. Chiar şi într-o
ţară cum este Republica Moldova, în cazul căreia vorbim de condiţii de departe mai complicate şi
mai grele decât în cazul României, există autonomie teritorială, zonele locuite de comunitatea
găgăuză dispunând de un astfel de statut din 1994. Acest lucru nu prezintă nici o problemă din
punctul de vedere al statului. Vorbim despre o comunitate mult mai mică numeric decât cea
secuiască - a afirmat deputatul. Kulcsar Terza Jozsef a declarat că întrevederea cu guvernatorul a
fost posibilă la cererea sa. S-au întâlnit pentru prima oară şi, cu această ocazie, i-a invitat în Ţinutul
Secuiesc pe reprezentanţii regiunii. După cum a declarat deputatul, se gândesc la o colaborare
cultural-economică. Acesta este de altfel principalul motiv pentru care l-a contactat pe guvernator,
însă ar fi dorit şi să se informeze cu privire la felul în care funcţionează autoguvernarea în
Găgăuzia, la drepturile pe care le asigură acest statut. În opinia sa, este nevoie de un astfel de
schimb de experienţă, de cunoaşterea situaţiei celor două comunităţi, iar guvernatorul a confirmat
acest lucru. Irina Vlah a semnalat că în opinia sa, exemplul secuilor poate fi util pentru găgăuzi, de
exemplu, în privinţa păstrării limbii materne şi a identităţii. Ca o formă de colaborare, Kulcsar Terza
Jozsef a propus ca legătura dintre cele două regiuni să fie consolidată prin protocoale de localităţi
înfrăţite. Au convenit, de asemenea, să se sprijine reciproc şi la nivel internaţional, în principal în
domeniul popularizării pretenţiilor din Ţinutul Secuiesc la autonomie teritorială. Deputatul s-a
referit pe scurt şi la situaţia din România, afirmând că în România suntem în continuare martori la
provocările tot mai dese la adresa comunităţii maghiare, încercându-se în felul acesta ca odată cu
apropierea centenarului întemeierii ţării să se ajungă acolo unde s-a ajuns în momentul începerii,
acum doi ani, a cazului tinerilor din Târgu Secuiesc, şi anume ca despre oricine care îşi ridică glasul
pentru autonomia teritorială să se poată spune că poate fi şi terorist. Nu a dorit să se pronunţe cu
94/112
privire la deznodământ. Autonomiile teritoriale funcţionează bine în multe state din Europa, nouă de
ce ne este interzis - a întrebat deputatul. În opinia sa, întreaga sferă politică din România se
comportă ca şi când nu ar vrea să ştie de drepturile de utilizare a limbii materne sau a simbolurilor,
iar un bun exemplu în acest sens este faptul că propunerea de modificare a legii administraţiei
publice a fost retrasă din nou zilele acestea de pe ordinea de zi. Înaintarea statului autonomiei
teritoriale din Ţinutul Secuiesc este foarte de actualitate, mai exact, urgentă - a adăugat el.
Mesajul Cataluniei
Nicio relaţie nu poate fi menţinută cu forţa, degeaba o consideră una din părţi drept
favorabilă şi eficientă, dacă cealaltă vede un tiran în propriul partener. Spaniolii au eşuat în
soluţionarea situaţiei catalanilor nu acum, ci acum câţiva ani, iar zielel trecute au agravat
problemele. Cea mai bogată regiune a ţării - care constituie doar 6% din populaţia țării, însă asigură
5% din PIB - s-ar fi mulţumit acum câţiva ani doar cu extinderea propriei autonomii. În 2006,
catalanii au reuşit să ajungă la un acord cu guvernul socialist din perioada respectivă, ambele
parlamente au adoptat noul statut de autonomie care oferea mai multe drepturi, însă partidul popular
al actualului premier, Mariano Rajoy, a atacat şi a invalidat decizia la curtea constituţională. Din
momentul respectiv, relaţiile dintre spanioli şi catalani au intrat din nou în declin. Dacă până atunci
doar 14 parlamentari catalani din cei 135 au susţinut câştigarea independenţei, numărul lor a crescut
la 72 până în prezent, aspect ce poate fi remarcat la nivelul întregii societăţi catalane. Guvernul
spaniol a comis greşelile una după alta. Acum câţiva ani, în urma anunţării intenţiei de obţinere a
independenţei, nu i-a chemat pe catalani la negocieri, ci le-a bagatelizat voinţa, iar când nu au vrut
să cedeze, a invadat oraşele cu poliţiştii săi, a încercat să împiedice cu forţa milioane de oameni în
exprimarea opiniilor proprii. Mariano Rajoy s-a străduit, şi în această duminică, să prezinte cele
întâmplate ca fiind nişte evenimente neînsemnate, în schimb, preşedintele catalan a calificat votul
drept unul reuşit. Spania a intrat în impas, iar liderii lumii, ai UE s-au învăluit în tăcere. Niciunul
din marii protectori ai drepturilor omului nu a condamnat brutalitatea forţelor de ordine spaniole,
majoritatea îşi fac griji pentru viitorul paşnic al Europei şi susţin puterea spaniolă. Nu sunt dispuşi
să ia cunoştinţă de pretenţia justă a catalanilor, le este frică de crearea unui precedent, nu remarcă
principala învăţătură a cazului catalan: dacă majoritatea nu-şi respectă minorităţile, dacă le
consideră ca fiind răul necesar şi nu este dispusă să le asigure drepturi, nu se poate aştepta la
devotament, loialitate din partea lor. Naţiunile ajunse în situaţie minoritară nu prea tolerează
asuprirea, se revoltă mai devreme sau mai târziu, revendică autodeterminare, sub formă de
autonomie ori de stat independent. Drepturi, care pot fi asigurate şi prin căi paşnice, dar pentru care
se şi poate lupta. Posibilitatea de a alege, responsabilitatea privind decizia adoptată îi revin mereu
majorităţii.
Este timpul acţiunii

În opinia ministrului român de externe, Teodor Meleşcanu, este ilegal să se decidă cu privire
la fragmentarea unei ţări fără negocieri cu guvernul şi cu statul, singura organizare care reprezintă
structurarea unei ţări. Este o poziţie de principiu, de principii pe care o respectăm dacă vrem să
respectăm dreptul internaţional - a a mai adăugat în declaraţia făcută la cea de-a 63-a sesiune anuală
a Adunării Parlamentare a NATO, desfăşurată la Bucureşti. România recunoaşte astfel injusteţea
dictatului de pace trianonian, pentru că Transilvania i-a fost anexată României fără ca guvernul
ungar să fi fost consultat. Un alt lucru important este că Meleşcanu şi-a exprimat opinia cu privire la
referendumul privind independenţa catalană. Dacă România nu va recunoaşte legitimitatea
referendumului sau va ignora rezultatul acestuia, va contesta şi hotărârea marii adunări româneşti,
desfăşurate la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Pentru că prin invocarea acestei hotărâri şi a
dreptului popoarelor la autodeterminare a revendicat - şi a şi primit - Bucureştiul Transilvania. În
95/112
oglinda celor de mai sus, să nu se gândească cineva că România se străduieşte să valideze adevărul
istoric şi prevederile dreptului internaţional. În cazul nostru, în ultimii 99 de ani a fost vorba mai de
grabă despre intenţia aplicării dublului etalon. Aşa cum o demonstrează şi faptele, în ziua de azi nu
mai poate fi decisă soarta popoarelor fără consultarea acestora. Tocmai din acest motiv, este timpul
ca şi noi, maghiarii, să îi prezentăm lumii întregi prejudiciile noastre şi să propunem soluţii pentru
remedierea lor. Acest lucru este însă posibil doar prin solidarizare, prin forţă comună şi cu curaj, aşa
cum procedează catalanii.
Nu suntem terorişti
Nu este terorist cel care luptă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc - este răspunsul formulat
de reprezentantul Serviciului Român de Informaţii (SRI) la întrebarea lansată de Kulcsar-Terza
Jozsef cu ocazia unei audieri în cadrul Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor.
Deputatul de Trei Scaune a formulat întrebarea la şedinţa în cadrul căreia subiectul dezbaterii l-a
reprezentat extinderea competenţelor serviciului de informaţii. Kulcsar a insistat să clarifice acest
aspect, deoarece în rechizitoriul formulat în cazul acuzaţiilor nefondate de terorism de la Târgu
Secuiesc (rechizitoriul a fost întocmit de procurori cu ajutorul SRI), mişcările proautonomiste
figurează ca pericol de terorism, şi, în mai multe documente oficiale, pretenţia la autonomie a
maghiarimii e calificată drept un risc la adresa siguranţei naţionale.
Dezbatere pe tema autonomiei, fără lacrimi şi romantism

Ce fel de alegeri îşi doreşte CNS? - O mişcare poate fi edificată doar pe o lege în care se
poate încrede oricine, iar statutul autonomist al CNS este aşa ceva. Încă de la începuturile sale, CNS
este o reprezentanţă publică independentă, nu a depins de nici o putere, de nici un partid sau
persoană cu aspiraţii carieristice politice. Cred şi sper că nici pe viitor nu va fi sub influenţa vreunei
puteri. În funcţie de distanţa de moment faţă de CNS, diferitele organizaţii politice au abordări
diferite faţă de noi, însă noi nu am deviat niciodată de la obiectivul propus. A trebuit în schimb să
observăm că mulţi nu citesc documentele CNS, iar din acest motiv, trec peste nişte constatări foarte
simple. Cum ar fi aceea că obiectivul CNS este apărarea autonomiei Ţinutului Secuiesc şi a
identităţii naţionale maghiare a poporului secuiesc.
- Am ajuns la unul din elementele discursului public din ziua de azi: este maghiar secuiul
sau nu?
- Secole de-a rândul, secuimea a fost apărătorul graniţelor maghiarimii, ale Ungariei, iar
hotarele geografice ale Ţinutului Secuiesc autonom coincid cu hotarele lingvistice până la care se
întinde utilizarea limbii şi a culturii maghiare. Cei care azi văd altfel acest lucru, formulează deseori
acuzaţia că liderii CNS s-au îndepărtat de obiectivul formulat iniţial. În felul acesta însă,
demonstrează că nu cunosc obiectivul pe care l-am votat în unanimitate în 17 ianuarie 2004, la
Sfântu Gheorghe. Chiar dacă acceptăm, în linii mari, ambele puncte de vedere, merită să reamintim
un moment important. Cu ocazia referendumului din 1976, alături de opţiunea identitate maghiară a
figurat, pe formulare, şi opţiunea identitate secuiască. Intenţia divizării a fost clară, însă secuii au
evitat pericolul, numărul celor care se declaraseră secui fiind nesemnificativ. Interesul românesc
este însă neschimbat: secuii trebuie separaţi în primul rând de Ungaria, nu de maghiari. În calitate
de entitate a dreptului internaţional, Ungaria are drepturi egale cu România, în schimb politicii
româneşti nu prea îi este pe plac ca o entitate de acelaşi rang cu ea să apară pe scenă ca protector al
secuilor.
- Cum se străduieşte CNS să gestioneze această situaţie?
- Afirmând adevărul şi conştientizând. Comunitatea trebuie să accepte tradiţiile secuieşti din
interiorul maghiarimii, iar pericolului ameninţător trebuie să i se spună pe nume. Cel mai bun
purtător al conştiinţei şi identităţii comunitare este cultura spirituală. Odată cu apropierea împlinirii
96/112
a 100 de ani de la formularea strădaniilor autodeterminării secuieşti, merită să reamintim că

înaintaşii noştri au invocat principiile wilsoniene, neştiind că acestea nu pentru soluţionarea
problemelor maghiarilor au fost enunţate. CNS este de neevitat pentru partidele maghiare
transilvane, am convingerea că fără noi, UDMR-ul nu ar fi adoptat statutul referitor la autonomia
Ţinutului Secuiesc. Azi, organizaţiile UDMR din Ţinutul Secuiesc susţin şi ele simbolurile
secuieşti.
- Pentru cineva din afară, iniţiativa cetăţenească europeană a CNS şi Minority SafePack-ul
UDMR-ului se zbat independent una de cealaltă în labirintul sistemului juridic european. Mulţi se
întreabă de ce nu împreună?
- Noi, cei care am elaborat în 2013 concepţia iniţiativei, şi autorii programului UDMR am
afirmat într-un glas că cele două proiecte se completează reciproc. Respingerea Minority SafePack,
iar mai apoi acceptarea ei, reprezintă un precedent al faptului că iniţiativa a fost parţial înregistrată.
Înainte nu au fost astfel de exemple. Am propus şi noi posibilitatea încheierii unei înţelegeri în afara
procesului, iar propunerea noastră spune şi ea să includem împreună părţile lipsă sau faţă de care au
fost formulate obiecţii.
- La ce fel de sprijin vă aşteptaţi, din partea ţării-mamă, în atingerea obiectivelor d-voastră?
- Sprijinul există şi este liniştitor, mai ales acum, când văd lumina zilei inclusiv opinii
conform cărora ar trebui să se renunţe la politica de vitrină, iar maghiarii nu se pot aştepta ca
românii să le dea orice, de la sine. Această atitudine uită că suntem cu toţii cetăţeni români, iar ca
atare, nu aşteptăm ceva de la români, ci de la guvernul român. Problema autonomiei nu este una
româno-maghiară. Această dispută se poartă între cetăţenii Ţinutului Secuiesc şi guvernul român.
Declaraţia de la Cluj a reprezentat o piatră de hotar în viaţa politică maghiară din

Transilvania.
Declaraţia de la Cluj - care împlinise deja 25 de ani - a reprezentat o piatră de hotar în viaţa
politică maghiară din Transilvania. A venit timpul ca aceasta să fie actualizată, pretenţiile
comunităţii maghiare să fie din nou prezentate în faţa opiniei publice din România - a declarat ieri,
la Sfântu Gheorghe, Biro Zsolt, preşedintele Partidul Civic Maghiar (PCM). În aprecierea
politicianului, o astfel de măsură ar fi actuală, deoarece atmosfera ce domină astăzi, în România,
seamănă mult cu cea existentă acum un sfert de secol. Preşedintele PCM a făcut referire în primul
rând la atmosfera ce persistă în parlament. Fiecare solicitare venită din partea reprezentanţei
maghiare este măturată de pe masă, este respinsă, însă instigările antimaghiare devin din ce în ce
mai frecvente pe terenurile de sport şi în cadrul emisiunilor difuzate de posturile tv de ştiri. După
părerea lui Biro, ar fi important să fie formulate pretenţiile, obiectivele maghiare, deoarece, în
momentul de faţă, românii nu au cunoştinţă de acestea, nu ştiu să poziţioneze revendicările, şi în
felul acesta vom ajunge în situaţia cu care ne-am confruntat şi cu ocazia respingerii modificări legii
administraţiei publice, atunci când argumentul adus a fost acela că maghiarii nu se mulţumesc cu
nimic, le întinzi un deget şi vor toată mâna. Obiectivele ar trebui stabilite, apoi să ne îndreptăm
către ele, dacă e posibil doar în paşi mici, e bine şi aşa, dar lucrurile importante nu trebuie trecute cu
vederea - a formulat Biro Zsolt. În pragul anului centenar, reprezentanţa maghiară a fost împinsă în
totalitate în defensivă, tocmai pentru acest motiv trebuie revenit la rădăcini, şi să fie stabilite cu
exactitate anumite obiective fundamentale. Biro a amintit în primul rând de importanţa revizuirii
constituţiei. In opinia politicianului, la 100 de ani de la întemeierea statului român modern, cele mai
importante promisiuni din proclamaţia de la Alba Iulia ar trebui să-şi găsească loc în legea
fundamentală a ţării, însă trebuie formulată într-un mod foarte ferm şi pretenţia la autonomia
teritorială a Ţinutului Secuiesc, precum şi necesitatea unui plan economic pentru edificarea
Ţinutului Secuiesc. Declaraţia de la Cluj, adoptată în 25 octombrie 1992, accentuează: garanţia
sigură a dăinuirii şi dezvoltării maghiarimii din Transilvania o reprezintă înfăptuirea autonomiei
bazate pe principiul autodeterminării interne. Acum 25 de ani, în biserica Sfântul Mihail din Cluj,
97/112
deputaţii şi senatorii din cadrul UDMR au promis solemn că vor reprezenta aspiraţiile autonomiste
din Transilvania.

Nr. 20 / 16-31.10.2017
Nr. 21 / 01-15.11.2017
Nr. 22 / 16-30.11.2017
Nr. 23 / 01-15.12.2017
Nu trebuie să se mizeze neapărat pe vizitatori de opoziţie în timpul campaniei / Jobbik

a renunţat la Transilvania.
Nu trebuie să se mizeze neapărat pe vizitatori de opoziţie în timpul campaniei / Jobbik a
renunţat la Transilvania - traducere - Extras Faptul că în sistemul de relaţii de peste hotare al Jobbik
a ajuns un fir de nisip a fost semnalat în special de tabăra EMI din august, deoarece că anul acesta,
Tinerii Maghiari din Transilvania nu s-au mai amestecat cu Vona şi adepţii săi, care până acum au
fost ani la rând coorganizatori ai taberei din Gheorgheni, iar Vona era unul dintre principalii oratori.
Între timp, Jobbik a fost parcă măturată din Transilvania. Partidul, la rândul său, comunică din ce în
ce mai puţin despre părţile de naţiune din afara graniţelor, iar atunci când o face, nu foloseşte
cuvinte prea frumoase. La finele lunii septembrie, Porzse Sandor (n.t. - Deputat Jobbik) afirma pe
postul Hir TV, referindu-se la cei de peste hotare: Cel care a fost deseori în Ţinutul Secuiesc ştie
bine că oamenii de acolo sunt la fel ca maghiarii de la noi din ţară - din păcate, trebuie să
recunoaştem acest lucru. Sunt la fel de puţin informaţi, majoritatea preferă rock-ul şi aşa mai
departe. Iar acest lucru trebuie să-l spunem, deşi este dureros. Declaraţia nu a fost urmată de scuze,
ceea ce semnalează că de când Jobbik a început să se îndrepte în direcţia liberală, a devenit un trend
să loveşti în maghiarii de peste hotare, să îi tratezi astfel din cauza atitudinii lor prea proFidesz-iste.
Se pare că în dansul dictat de preşedintele său de partid şi de propria sa prostie, Jobbik se
străduieşte să-i câştige de partea sa pe alegătorii care se opun dublei cetăţenii şi dreptului de vot al
maghiarilor de peste hotare, intrând în competiţie pentru ei cu restul partidelor din opoziţie. Pe de
altă parte, nu putem să nu observăm că liderii formaţiunii care concurează pentru titlul cel mai
adorabil partid sunt deranjaţi de vizitele întreprinse peste hotare ale lui Orban Viktor şi membrii
guvernului, cel puţin la fel de mult pe cât este deranjat Bucureştiul, de exemplu. Cine s-ar fi gândit
că după pasul făcut de Jobbik, Karacsony Gergely şi Parbeszed (n.t. - Este vorba despre formaţiunea
ungară Parbeszed Magyarorszagert şi copreşedintele acesteia) vor încerca să umple vidul apărut în
Transilvania la nivel de opoziţie! Karacsony a efectuat de curând un turneu de studii de două zile la
Cluj şi Arad, ocazie cu care s-a străduit să îşi convingă gazdele că FIDESZ îi trage după sine pe
maghiari ca pe nişte ostatici. Şi a adăugat şi faptul că în Transilvania soseşte nefondat de mult
sprijin din partea guvernului. Nici că putea să-şi facă o intrare mai bună. Cu alte cuvinte, poţi să faci
prost pe cineva şi fără să foloseşti cuvinte vulgare sau mărgele de sticlă. De altfel, nu trebuie să se
mizeze neapărat pe vizite ale opoziţiei în Transilvania, în timpul campaniei. Ce-i drept, Karacsony a
promis că va reveni, ba mai mult, că va vizita şi Ţinutul Secuiesc. Vona Gabor şi adepţii săi vor
încerca, bineînţeles, şi ei să demonstreze cu fotografii spectaculoase că încă mai au prieteni
98/112
transilvani şi că relaţiile de peste hotare ale Jobbik nu că au dispărut, ci dimpotrivă, sunt şi mai
puternice. Întrebarea este cine îi va crede.
Să se ridice din nou flacăra focurilor de strajă

Partidul Civic Maghiar, respectiv deputatul Kulcsa-Terza Jozsef aderă la apelul lansat de
Izsak Balazs, liderul Consiliului Naţional Secuiesc, sub titlul Să se ridice din nou flacăra focurilor
de strajă!, şi cer tuturor să susţină iniţiativa şi să participe, în număr cât mai mare, la mişcare.
Potrivit deputatului, este vorba de o acţiune care slujeşte înfăptuirea autonomiei teritoriale, ca atare,
toţi din Ţinutul Secuiesc trebuie să şi-o asume, trebuie depăşite insultele suferite şi să se confirme:
în această problemă există unitate, nu sunt divergenţe. Reprezentanţii PCM vor fi prezenţi în
diversele locaţii, şi speră că vor proceda la fel şi reprezentanţii UDMR şi ai Partidului Popular
Maghiar din Transilvania (PPMT). Împotriva antimaghiarismului ce se intensifică din ce în ce mai
mult putem adopta poziţie doar împreună, demonstrându-ne forţa. Să acţionăm ca atare pe 29
octombrie, peste tot în Ţinutul Secuiesc! - A formulat Kulcsar-Terza Jozsef.
Revoluţiile noastre cotidiene

Libertatea noastră e ameninţată şi în prezent de o serie de pericole. Dacă vrem să trăim astfel
încât drepturile noastre să nu fie ştirbite, să ne putem folosi liber propria limbă maternă, să ne
păstrăm identitatea culturală şi cea naţională, demnitatea umană să nu ne fie lezată, avem multe
sarcini de îndeplinit. Revoluţiile noastre cotidiene includ şi lupta pentru suveranitate purtată de
guvernul de la Budapesta - cu împuternicirea cetăţenilor ungari - împotriva factorilor decizionali de
la Bruxelles. Criza imigranţilor poartă, pe termen lung, pericolul transformării radicale a
continentului, una din consecinţele acesteia fiind tocmai pierderea libertăţii. În şirul revoluţiilor
noastre cotidiene putem pomeni şi de lupta juridică pe care maghiarii de dincolo de graniţe -
răsfiraţi în diferitele ţări din Bazinul Carpatic şi ajunşi în situaţie minoritară - poartă pentru
menţinerea propriei identităţi lingvistice, culturale şi naţionale. Cu cea mai grea situaţie se
confruntă, fără niciun dubiu, maghiarii din Ucraina Subcarpatică, puterea de la Kiev a lansat un atac
josnic împotriva şcolilor, limbii materne a comunităţii. Nu avem însă prea multe motive de bucurie
nici noi, cei din Transilvania. România va fi cuprinsă treptat de euforia centenarului, se instigă la
antimaghiarism, scade gradul de acceptare a comunităţii noastre în rândul românilor, care nu vor
nici să audă de extinderea drepturilor noastre, mătură de pe masă orice iniţiativă venită din partea
noastră, a cărei scop este doar să ne simţim acasă în această ţară. Ce putem face, într-o astfel de
situaţie, în interesul libertăţii noastre? Înseamnă ceva şi simplul fapt că ne ducem, prin propriile
mijloace, revoluţiile noastre cotidiene. În aşa fel, încât, de exemplu, susţinem guvernul de la
Budapesta, care este dispus şi capabil să adopte poziţie în interesul susţinerii noastre, a maghiarilor
de peste hotare - ne folosim de dreptul nostru de vot şi sprijinim forţele care gândesc în naţiune. Dar
putem face un bine şi dacă semnăm iniţiativa Minority SafePack sau participăm la acţiunea de
iluminare a hotarelor Ţinutului Secuiesc. Sunt şi acestea revoluţiile noastre cotidiene.
Sursa: Haromszek din 23.10.2017, autor Farcadi Botond
Trebuie să luptăm pentru autonomie

În ziua autonomiei Ţinutului Secuiesc (29.10), la statuia păsării turul din Sfântu Gheorghe s-
au adunat aproximativ 100 de persoane. Gazda Zoltan, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul
Sepsi, li s-a adresat celor prezenţi. I-a cerut guvernului României să nu urmeze exemplul spaniol,
care duce la otrăvirea situaţiei, ci exemplul italian, adept al dialogului, şi să iniţieze negocieri pe
tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. După cum a mai spus, nu se poate, nu este voie să
ne jucăm cu autodeterminarea popoarelor, deoarece într-o ţară înjghebată din teritorii furate, acest
99/112
lucru poate avea efect de bumerang! Le-a atras atenţia secuilor asupra pericolului indiferenţei,
deoarece în felul acesta le dau curaj celor care îi calcă în picioare, însă care, dacă ar vedea o masă
de oameni cu determinare, ar chibzui cum să acţioneze. Chiar dacă ne urăsc, vor să ne destrame, să
ne bătătorească la pământ şi să ne alunge de pe pământul nostru natal. Vor chibzui, pentru că se tem
că undeva, cândva, va veni vorba de partea de ţară furată. În final, a atenţionat că noi, maghiarii, nu
primim nimic în dar, a trebuit să luptăm pentru tot, în general cu vântul potrivnic al lumii întregi în
faţă. Aşa stau lucrurile şi cu autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facem totul pentru a atinge acest
obiectiv, deoarece este singura garanţie a dăinuirii noastre şi a propăşirii economice a regiunii
noastre. Autonomie Ţinutului Secuiesc, libertate poporului secui! - astfel şi-a încheiat discursul
preşedintele scăunal.
Statutul autonomiei trebuie înaintat

Statutul autonomiei trebuie înaintat legislativului încă în acest an, în măsura posibilităţilor,
înainte de ziua de 1 decembrie - insistă preşedinţii organizaţiilor teritoriale ale Partidului Civic
Maghiar (PCM). În cadrul conferinţei de presă susţinută ieri (n.t. - 06.11), la Sfântu Gheorghe,
liderii PCM au accentuat că partidul lor este devotat cauzei autonomiei, şi ei îşi susţin deputaţii să
înainteze în parlament documentul. Comitetul PCM s-a întrunit pe 9 septembrie, la Gheorgheni,
ocazie cu care a fost adoptată o decizie în problema respectivă, partidul având doi reprezentanţi în
fracţiunea UDMR, împuterniciţi să îndeplinească sarcina amintită - a menţionat, ieri, Petho Istvan.
Vicepreşedintele din Trei Scaune al formaţiunii şi-a exprimat speranţa că înaintarea statutului
autonomiei va fi susţinută şi de restul membrilor fracţiunilor din Senat şi Camera Deputaţilor. În
aprecierea mea, a trecut vremea conferinţelor, ar trebui acţionat, şi, evident, ar trebui clarificat şi
faptul că demersul respectiv vizează autonomia, nu trebuie confundat cu actualele aspiraţii catalane
- a precizat Petho. Întrebat fiind de jurnalişti, Petho Istvan a menţionat că ar fi preferat să existe
doar un singur statut, având în vedere că, în momentul de faţă, două documente reprezintă subiectul
discuţiilor: statutul elaborat de CNS, respectiv documentul comun al PCM şi UDMR. Primul se
bazează pe scaunele secuieşti, iar celălalt, pe structura judeţelor - a reflectat Petho asupra
diferenţelor. În fond, ar putea fi înaintat oricare din cele două documente - a spus vicepreşedintele -,
însă se poate miza pe faptul că statutul autonomiei elaborat în comun va fi susţinut şi de UDMR, ca
atare, acesta va fi înaintat. Nagy Gabor Levente, liderul organizaţiei din Sfântu Gheorghe, a
subliniat: se folosesc de orice ocazie în interesul înregistrării progreselor în cauza autonomiei. Unii
politicieni, lideri din viaţa politică încearcă, prin toate mijloacele posibile - indiferent dacă e vorba
de şantaj, negocieri sau presiuni exercitate de politicieni - să împiedice îndeplinirea obiectivului
propus, însă în cauza autonomiei nu există negocieri, nu există compromisuri - a conchis Nagy
Gabor. Atâta timp cât nu există autonomie, înaintarea statutului prezintă actualitate - a opinat
Roman Attila, reprezentant din Bazinul Baraolt. Acesta a adăugat: în pragul anului centenar, trebuie
amintit românilor de promisiunile făcute în 1918, la Alba Iulia, şi respectivul proiect de hotărâre
trebuie înaintat încă înainte de 2018, ca documentul să nu fie considerat drept provocare de către
comunitatea română. Populaţia maghiară din Ţinutul Secueisc sunt într-o permanentă descreştere
numerică. Considerăm că autonomia reprezintă singura soluţie ca noi să ne stabilim destinul. Tinerii
noştri pleacă, trebuie întreprinse măsuri în interesul faptului ca cei plecaţi să se întoarcă, iar cei care
intenţionează să ne părăsească, să rămână acasă - a menţionat Ferencz Botond, reprezentantul
scaunului Orbai.
După unificarea naţiunii urmează construirea acesteia

Conferinţa Permanentă Maghiară / După unificarea naţiunii urmează construirea acesteia
Perioada precedentă s-a referit la unificarea naţiunii, următorii ani se vor referi la edificarea naţiunii
- a declarat, ieri (n.t. 10.11), premierul ungar Orban Viktor, în cadrul celei de-a XVI sesiuni plenare
100/112
a Conferinţei Permanente Maghiare (MAERT) care a avut loc la Budapesta. Premierul a reamintit
declaraţia făcută recent la Cluj Napoca, potrivit căreia În Bazinul carpatic, viitorul maghiar se scrie
în limba maghiară. Orban a accentuat că propoziţia exprimă intenţia unui guvern deoarece Bazinul
Carpatic este văzut spaţiul expansiunii naţiunii şi culturii maghiare. Nu doar că trebuie să ne apărăm
drepturile şi comunitatea ci trebuie să contribuim la gândurile, planurile şi proiectele privind viitorul
Bazinului Carpatic, potrivit logicii, mentalităţii şi intereselor proprii ale maghiarilor. Orban a
adăugat că este convins că vor reuşi să influenţeze viitorul Bazinului Carpatic prin unirea părţilor de
naţiune maghiară. Orban a afirmat că oricine poate vedea în regiune că dacă colaborează cu
maghiarii atunci o va duce bine. Orban a făcut referire şi la legea educaţiei din Ucraina despre care
a afirmat că guvernul ungar nu îşi schimbă punctul de vedere potrivit căruia drepturile minorităţilor
nu pot fi retrase. Solicită ca şi partea ucraineană să recunoască că dacă nu acceptă normele
fundamentale atunci relaţia dintre Kiev şi Uniunea Europeană va avea altă calitate. Orban Viktor a
vorbit şi despre faptul că fără o ţară mamă puternică nu se poate duce o politică externă de succes.
Ţara mamă s-a consolidat, amintind drept exemplu crearea reţelei de învăţământ care cuprinde
întreg Bazinul Carpatic. Am peticit stofa naţiunii ruptă în bucăţele a afirmat premierul, exprimându-
şi bucuria că a luat naştere un consens în probleme importante precum cetăţenia maghiarilor de
peste hotare, dreptul la vot şi strădaniile privind autonomia. Orban a făcut referire şi la iniţiativa lui
Gyurcsany Ferenc al cărei scop este de a-i priva de dreptul la vot pe maghiarii de peste hotare.
Există o dezbatere în care este corect ca şi guvernul să-şi exprime opinia. În legătură cu aceasta,
Orban a declarat că actualul sistem electoral este corect şi drept din punct de vedere moral. Din
punctul de vedere al ungurilor, actuala stare este corectă şi dreaptă, şi reflectă foarte bine adevărul:
aparţinem aceleiaşi naţii dar suntem în situaţii diferite. De aceea au ales această soluţie prin care
ungurii dau două voturi iar maghiarii de peste hotare doar unul. Nu se doreşte modificarea acestui
lucru, iar cel care atacă acest lucru, se poate aştepta să fie respins - a declarat Orban. Premierul i-a
îndemnat pe maghiarii de peste hotare să se înscrie în număr cât mai mare în registrul electoral şi să
participe la vot. Totodată le-a solicitat liderilor politici de peste hotare să-şi îndemne comunitatea să
meargă la vot. Orban a mai solicitat să se acorde sprijin iniţiativei Minority SafePack, lansată în
colaborare cu UDMR. Esenţa acestei iniţiative este ca Bruxelles să se ocupe de minoritatea
băştinaşă europeană. Aceasta nu este o problemă de partid ci o problemă naţională, a declarat
Orban. Premierul a mai declarat că interesul naţiunii maghiare este ca România, Serbia, Croaţia,
Slovacia şi Ucraina să fie puternice, şi tot în calitate de ţară puternică, Ungaria să întreţină relaţii
fructuoase cu acestea. Premierul a menţionat că în ţările din regiune - în funcţie de temperament -
au acceptat şi adoptat programele de dezvoltare economică transfrontalieră. Premierul a făcut
referire la faptul că este o realizarea naţională stoparea valului de imigranţi la graniţele de sud. Le-a
mulţumit în special maghiarilor din Voivodina deoarece a fost necesară construirea unui zid unde nu
s-ar fi dorit deloc acest lucru.
Dare de seamă privind politica naţională

Nu există un colţ al Bazinului Carpatic în care maghiarimea să fie lipsită de probleme,
privare de drepturi, greutăţi - totuşi, după evaluarea politicii naţionale realizată vineri (n.t. - 10.11)
de Consfătuirea Permanentă Maghiară (n.t. - MAERT), ne putem confrunta cu puţin mai mult
optimism cu actualele provocări. Conform comunicatului final adoptat la şedinţa MAERT, în
Ucraina Subcarpatică, legea educaţiei, ce evocă vremurile staliniste, creează agitaţie, în Slovacia,
aplicarea drepturilor lingvistice întâmpină diverse piedici, iar în Voivodina, trebuie luptat tot pentru
învăţământul în limba maternă. Problemele din Transilvania le cunoaştem din propria experienţă:
stoparea restituţiei, generarea isteriei antimaghiare, dirijarea campaniilor de ură, aducerea într-o
situaţie imposibilă a gimnaziului romano-catolic, respingerea dialogului vizând extinderea
drepturilor noastre etc. Mai mult de atât, Ungaria trebuie să se menţină pe poziţie aflându-se în
permanenţă într-un foc încrucişat: din cauza susţinerii luptei pentru suveranitate, a valorilor
naţionale creştine şi tradiţionale, a devenit ţinta unor atacuri periodice. De ce ar trebui să fim
101/112
optimişti în astfel de circumstanţe? Pentru că, instituţia Consfătuirii Permanente Maghiare în sine,
de exemplu, ne întăreşte forţele. Simplul fapt că există un forum, în cadrul căruia se întrunesc
reprezentanţii maghiarimii din Bazinul Carpatic şi discută despre problemele noastre comune,
semnalează: maghiarimea are lideri care gândesc nu în ţări, ci în naţiune. Ne poate da speranţe şi
faptul că, în pofida atacurilor permanente, Ungaria se edifică, economia sa creşte, dispune de
suveranitate intactă, guvernul său este dispus şi capabil - şi cu preţul conflictelor - să adopte poziţie
pentru susţinerea intereselor maghiarimii. Mai mult de atât, politica naţională vizează nu numai
lupta pentru identitatea naţională şi cea culturală, ci, în mod tot mai accentuat, şi dezvoltarea
economică. Budapesta iniţiază din ce în ce mai multe programe care vizează sprijinirea, inclusiv
prin mijloace economice, a familiilor maghiare de peste hotare ca acestea să-şi croiască pe pământul
natal propriul drum în viaţă. Dincolo de toate acestea, reprezintă o satisfacţie şi consensul la care au
ajuns participanţii în problemele mai importante. Nu numai liderii maghiarilor de dincolo de
graniţe, ci inclusiv reprezentanţii guvernului de la Budapesta şi majoritatea partidelor de opoziţie
din Ungaria au ajuns la un acord în ceea ce priveşte principalele obiective de politică naţională:
începând de la adoptarea poziţiei împotriva legii ucrainene privind utilizarea limbii până la
susţinerea iniţiativei Minority SafePack privind protecţia minorităţilor la nivel european. Este demn
de atenţie şi faptul că atât partidele guvernamentale ungare, cât şi formaţiunile de opoziţie au
condamnat iniţiativa antidemocratică, instigatoare, divizatoare a lui Gyurcsany Ferenc vizând
revocarea dreptului la vot al maghiarimii de dincolo de graniţe. Ca atare, îndrăznim să credem că
acţiunea premierului eşuat rămâne un fenomen izolat, care nu poate dăuna cauzei solidarităţii
naţionale.
Sursa: Haromszek din 13.11.2017, autor Farcadi Botond
Statutul autonomiei / PCM îl va înainta oricum

Decizia adoptată de comitetul Partidului Civic Maghiar obligă deputaţii din cadrul
formaţiunii să înainteze, încă în acest an, statutul autonomiei, şi ei îşi vor îndeplini acest angajament
- a precizat Kulcsar-Terza Jozsef, preşedintele judeţean al partidului. Deputatul a menţionat:
politicienii PCM şi ai UDMR vor purta discuţii, în cursul acestei săptămâni, despre înaintarea
statutului. Indiferent de rezultatul negocierilor, politicienii PCM vor înainta proiectul înainte de
finalul anului - a subliniat Kulcsar-Terza, adăugând: acest demers nu poate întâmpina piedici nici
din punctul de vedere al uniunii. A existat un acord, potrivit căruia, atâta timp cât modificările
asupra legii administraţiei publice vizând utilizarea limbi materne se află în dezbatere în parlament,
nu se va pomeni de statutul autonomiei. Dat fiind faptul că aceste iniţiative au eşuat, acordul nu mai
e valabil, ca atare, amânarea nu mai are niciun rost - a opinat Kulcsar-Terza. În aprecierea
politicianului, înaintarea statutului va contribui cu siguranţă la înregistrarea de progrese în cauza
autodeterminării.
Au împiedicat arborarea drapelului ţării

Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la ridicarea în Sfântu Gheorghe a drapelului ţării,
reprezentanţii organizaţiei din Trei Scaune a Partidului Civic Maghiar (PCM) au preconizat să
rearboreze ieri (n.t. - 15.11) drapelul. La marginea Parcului Elisabeta, au pregătit catargul - amplasat
pe macheta monumentului dedicat drapelului ţării - pe care să ridice o copie fidelă a drapelului de
odinioară a ţării, însă autorităţile române au împiedicat această iniţiativă. Sute de persoane s-au
adunat în piaţa centrală, în faţa machetei dedicate drapelului ţării şi a panourilor care prezintă
evenimentul - acestea fiind autorizate ca o expoziţie istorică. În parc erau prezenţi zeci de jandarmi,
peste tot în împrejurime puteau fi zărite cadre ale ministerului de interne, majoritatea, în haine
civile. În jurul parcului au staţionat mai multe furgoane ale jandarmeriei, iar în faţa clădirii teatrului,
veghea un autoturism al serviciului de informaţii, dotat cu cameră de supraveghere video. În
momentul începerii manifestării - anunţat anterior -, conducătorii jandarmeriei şi organizatorii
102/112
stăteau încă la discuţii în spatele machetei. Răspunzând solicitării noastre, Kulcsar-Terza Jozsef,
preşedintele judeţean al PCM, a precizat: atât el, cât şi primarul Antal Arpad au fost somaţi de
autorităţi să nu arboreze drapelul ungar. În cuvântarea sa de salut, Miklos Andras, iniţiator şi
organizator al rememorării, şef de birou al deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, a amintit: acum 75 de
ani, deşi cel de-al doilea război mondial se afla în curs de derulare, la Sfântu Gheorghe a fost trăită
o reală sărbătoare, dat fiind faptul că maghiarimea transilvăneană, eliberată de sub puterea
asupritoare de 22 de ani, a putut auzi din nou cum vibrează inima ţării-mamă, a putut trăi liber
sentimentul apartenenţei la naţiunea maghiară. Pământul nostru natal nu este de vânzare, nu
renunţăm la propriul viitor - şi-a închis cuvântarea Miklos. Jozsef Almos, profesor pensionar, istoric
local, şi-a susţinut discursul despre mişcarea de odinioară derulată în interesul drapelului ţării,
respectiv despre festivitatea de inaugurare a drapelului. Ar fi urmat ridicarea drapelului. Kulcsar-
Terza Jozsef le-a spus participanţilor să se uite la ceea ce se întâmplă în culise: nu se permite
arborarea drapelului. Au fost somaţi atât el, cât şi primarul cu privire la faptul că, în cazul arborării
drapelului, vor fi consideraţi drept iredentişti, şovinişti şi terorişti. Drapelul va fi păstrat - a
menţionat Kulcsar -, nu îi vom oferi nimănui plăcerea să se atingă de drapelul nostru, adăugând: au
vorbit cu directorul Muzeului Naţional Secuiesc, şi drapelul va fi amplasat în incinta instituţiei,
împreună cu expoziţia. Bedo Zoltan, conducătorul Mişcării pentru Dăinuirea Maghiară, a semnalat
că nu a dorit să ia cuvântul, însă situaţia îi pretinde acest lucru. România propagă peste tot că este
un stat de drept, a soluţionat situaţia minorităţilor, mai mult de atât, a soluţionat-o într-un mod
exemplar. Faptul că nu ni s-a permis să arborăm drapelul demonstrează că România nu este un stat
de drept şi persecută tot ceea ce este maghiar. Dragostea faţă de pământul natal nu poate fi smulsă
din inima noastră nici cu ajutorul bastoanelor de cauciuc şi nici cu mitraliere - a accentuat Bedo. Nu
mai arborează drapelul, dar nu pentru că le-ar fi teamă. Dacă ar proceda ca atare, pe de o parte, le-ar
provoca probleme celor de al căror nume se leagă manifestarea, pe de altă parte, ar profana drapelul
când li s-ar smulge din mână în momentul ridicării acestuia. A sărutat drapelul şi a exclamat:
Trăiască Ţinutul Secuiesc! Mai mulţi din masa de oameni au strigat: Piară Trianonul! Bancea
Gabor, preot de la biserica reformată din strada Lăcrămioarei, a menţionat: este o ocazie deosebită
cea de astăzi, rememorarea este un moment minunat, nu doar din motivul acela că evocăm gloria
obţinută odinioară de un popor, ci pentru că ne redefinim identitatea, cine suntem noi. Maghiarii
sunt un popor creştin, popor şi mesager al lui Dumnezeu, marea întrebare este dacă acesta îşi va
îndeplini menirea. Preotul a accentuat: vom putea triumfa doar ca adevăraţi maghiari creştini,
poporul fără credinţă e sortit pieirii. Naţiunea îşi câştigă ţara dacă are adepţi care nu vor să se
schimbe. Dacă vrem să câştigăm, va fi posibil doar dacă vom avea copii maghiari credincioşi, care
vor menţine ţara prin rugăciuni, şi dacă vor exista mame maghiare credincioase, care vor naşte cât
mai mulţi copii care să umple ţara. Singurul drapel adevărat stă arborat în inimă, de aici înfloreşte
sub forma unei cocarde şi de acolo aduce promisiunea viitorului. Acolo trebuie arborat drapelul şi să
afirmăm: suntem maghiari transilvăneni creştini, şi dacă vrea şi Dumnezeu, vom rămâne aşa.
Participanţii au intonat imnurile ungar şi secuiesc.
Autonomie şi revizuire
Stimate PCM, stimată filială PCM din Trei Scaune. Vă informez cu respect că v-aţi pierdut
minţile. În urmă cu câteva zile, aţi organizat în centrul oraşului Sfântu Gheorghe o întrunire politică
revizionistă. Mai mult decât atât, aţi pus senul egalităţii între situaţia politică din cel de-al doilea
război mondial şi strădania maghiarilor de revendicare modernă, paşnică, a drepturilor. Acţiunea d-
voastră diletantă nu are nici o explicaţie logică şi moral acceptabilă. Această manifestare nefericită a
d-voastră nu a fost altceva decât o otrăvire politică a fântânilor. Pentru că revizuirea nu este un
sinonim, ci un antonim al autonomiei. Vreţi să provocaţi atenţia presei? Vă construiţi o imagine mai
radicală? V-aţi lansat pe aripile populismului european? Faceţi marketing prin dreptul la întrunire?
N-aveţi decât. Însă dacă între timp vă gândiţi serios şi la autodeterminarea maghiarilor transilvani,
merită să căutaţi alte elemente de strategie şi conţinut. Simbolistica revizuirii şi a celui de-al doilea
103/112
război mondial generează în rândul opiniei publice româneşti şi mondiale simpatie faţă de cauza
autodeterminării maghiare? Previzionând revizuirea în Ţinutul Secuiesc, nu aţi făcut decât să le daţi
apă la moară adversarilor d-voastră. Provocatorilor români, care se străduiesc zi şi noapte să facă în
aşa fel încât opinia publică românească să creadă că prin trâmbiţarea autonomiei visaţi, de fapt, doar
la Transilvania.
Sursa: Szekely Hirmondo din 17.11.2017, autor Pozsony Janos Csaba
Noua Dreaptă vine din nou

Conform apelului apărut pe reţelele de socializare şi pe site-ul partidului, se pare că alegerea
Partidului Noua Dreaptă a căzut şi anul acesta pe Sfântu Gheorghe ca locaţie pentru sărbătorirea
zilei naţionale din 1 decembrie de către membrii şi simpatizanţii formaţiunii. Organizaţia -
transformată, acum doi ani, în partid - vine pentru a patra oară în reşedinţa de judeţ, aderând la
festivitatea organizată de prefectură. Apelul a fost lansat - contrar practicii din anii precedenţi - nu
de către formaţiunea naţionalist-extremistă, ci evenimentul este promovat prin afişele publicate de
grupul de pe Facebook cunoscut sub numele Ploieştenii vor Respect. Interesant este că noul apel
diferă faţă de cele formulate anterior de partid doar în privinţa datei afişate, restul elementelor sunt
aceleaşi, inclusiv inscripţia potrivit căreia toţi sunt aşteptaţi să sărbătorească în inima ţării, la Sfântu
Gheorghe. Conform datelor ce pot fi regăsite pe pagina de Facebook a grupului, şi-au semnalat până
acum intenţia de participare cel puţin 1.900 de persoane. Din 2009 încoace, formaţiunea condusă de
avocatul Tudor Ionescu şi-a organizat marşul în fiecare an, în câte un oraş din Ţinutul Secuiesc.
Marşul lor însoţit de scandaluri a început la Sfântu Gheorghe.
Sursa: Haromszek din 21.11.2017, autor Nagy D. Istvan
Ridicarea drapelului ţării / România tot mai are temeri?

În calitate de organizatori, reprezentanţii Partidului Civic Maghiar nu şi-au putut asuma -
ţinând cont de asigurarea integrităţii fizice a participanţilor - ca forţele de ordine publică să
împiedice, aplicând inclusiv violenţa, ridicarea drapelului ţării în cadrul expoziţiei istorice
organizată pe 15 noiembrie, în Parcul Elisabeta. Nagy Gabor Levente, preşedintele organizaţiei din
Sfântu Gheorghe a PCM, consideră că este batjocorirea statului de drept modul în care atât
prefectura, cât şi forţele de ordine publică - inclusiv serviciul secret român - au făcut tot posibilul în
interesul împiedicării ridicării drapelului, fără să se fi sfiit să recurgă la minciuni şi intimidare.
Adresele transmise, în ziua manifestării, de inspectoratul judeţean de jandarmi, respectiv de
prefectură, către administraţia locală din Sfântu Gheorghe, conţin afirmaţii care nu corespund
realităţii - a constatat Nagy Gabor Levente. Acesta susţine că la întâlnirea vizând solicitarea
autorizaţiei au fost prezenţi şi reprezentanţii jandarmeriei şi ai poliţiei, aceştia au dat acordul pentru
organizarea expoziţiei, care includea şi ridicarea drapelului ungar de odinioară (folosit până în
1944). Potrivit preşedintelui, Bedo Zoltan - din partea PCM - a prezentat amănunţit informaţiile
legate de drapel, precizând că nu este vorba de actualul drapel al statului ungar, iar reprezentanţii
autorităţilor publice nu au avut obiecţii faţă de emiterea autorizaţiei. În schimb, în adresa
jandarmeriei transmisă, pe 15 noiembrie, către primărie, se precizează că, cu ocazia solicitării
autorizaţiei, nu s-a pomenit nici de catarg şi nici de drapel. Nagy Gabor a recunoscut că nu au fost
incluse în procesul verbal toate detaliile prezentate pe parcursul consfătuirii, însă reprezentanţii
autorităţilor au fost informaţi cu exactitate de colegul lor de partid. Preşedintele a amintit: deşi şi-au
dat acordul pentru emiterea autorizaţiei, la faţa locului reprezentanţii jandarmeriei au spus că
organizatorii vor fi trataţi ca nişte terorişti dacă vor ridica drapelul. În adresa autorităţii de stat,
argumentul adus îl reprezenta paragraful din legea vizând adunările publice care se referă la
interzicerea manifestărilor legate de simboluri extremiste sau totalitare. Acest lucru în sine nu ne-ar
fi deranjat în mod deosebit, însă faptul că au fost pregătiţi să împiedice, prin orice mijloace -
inclusiv prin violenţă - ridicarea drapelului, pune lucrurile deja într-o altă lumină. Cu o jumătate de
oră înainte de începerea manifestării, încă consideram că - deşi fusesem bombardaţi, începând de
104/112
dimineaţă, cu adrese şi intimidări - vom ridica cu orice preţ drapelul ţării, însă situaţia s-a schimbat
la faţa locului - a formulat Nagy Gabor. Au ţinut cont de prezenţa mai multor copii, vârstnici şi
femei printre cei aproximativ 600-700 de participanţi, respectiv de prezenţa şi a cei aproape 250 de
poliţişti şi jandarmi înarmaţi până-n gât, trimişi la faţa locului. În astfel de condiţii nu şi-au putut
asuma ca din cauza ridicării drapelului să se ajungă la adoptarea unei atitudini agresive, şi oamenii
prezenţi să aibă de suferit. Dacă era vorba de o masă de oameni care număra 7.000 sau 70.000 de
participanţi, situaţia era cu totul alta - a explicat liderul PCM. Nagy Gabor spune că decizia luată a
reprezentat pentru unii un act de laşitate, şi în calitate de secui de rând nu ar fi renunţat la arborare,
însă luând în considerare integritatea fizică a participanţilor, nu şi-au putut asuma gestul nici din
cauza premiselor acestui eveniment. În acest context, Nagy Gabor a menţionat: serviciul secret
român are cunoştinţă de mai demult de planul expoziţiei şi a decis s-o împiedice cu orice preţ. S-a
ajuns până acolo, încât să-l contacteze pe Kulcsar-Terza Jozsef (n.r. - Preşedinte din Trei Scaune al
PCM, care şi-a obţinut mandatul de deputat sub culorile UDMR) cu propunerea: să renunţe la
expoziţie, respectiv la statutul autonomiei, şi ei promit că se va construi aeroportul de la Ghimbav -
a formulat Nagy. Răspunzând solicitării noastre, Kulcsar-Terza Jozsef a nuanţat această informaţie.
Potrivit acesteia, a fost contactat de un deputat român, promiţându-i că, în cazul în care, până la
finele anului 2018, se va abţine, în calitate de demnitar, de orice fel de iniţiativă, respectivul va ajuta
în demararea cazului privind aeroportul. În replică la adresa prefecturii, Nagy Gabor Levente a
precizat: argumentul adus de Sebastian Cucu - potrivit căruia memoria arborării acum 75 de ani a
drapelului ţării se leagă şi de momentele executării a miilor de civili români în urma celui de-al
doilea dictat de la Viena - ridică următoarea întrebare: nu ar trebui să protesteze şi cei din Sfântu
Gheorghe faţă de rememorarea intrării, în 1944, a armatei române, ţinând cont de crimele comise în
rândul maghiarilor nevinovaţi de către gardiştii lui Maniu? Nagy Gabor Levente a amintit de faptul
că, dincolo de adrese, prefectul le-a comunicat personal organizatorilor: să nu uite că forţele de
ordine publică sunt în subordinea lui şi, prin acestea, va face tot posibilul în interesul împiedicării
ridicării drapelului. In opinia lui Nagy, atitudinea respectivă se explică şi prin faptul că prefectul nu
era sigur că ar avea câştig de cauză dacă ar sesiza instanţa în ceea ce priveşte legitimitatea acţiunii.
A optat pentru intimidare, având în vedere că nu exista judecătoria care să sancţioneze organizatorii
pentru arborarea unui drapel istoric - a opinat preşedintele. Întrebat fiind de jurnalişti, Nagy Gabor
Levente a precizat: fiind conştient de faptul că probabil nu ar avea nicio consecinţă asupra persoanei
sale sau asupra autorităţilor, prefectul şi-ar fi asumat mai degrabă eventuala dispersare a mulţimii,
în loc să atace ulterior prin căi judiciare acţiunea ce fusese de fapt autorizată. In concluzie, liderul
PCM a afirmat: împiedicarea arborării unui drapel istoric arată că României îi este teamă şi acum că
va pierde Transilvania. Pe de altă parte, pe 15 noiembrie a căzut convingerea eronată că ţara ar
aplica o politică exemplară vizând minorităţile. Baza statului de drept în România este aceea că unii
au drepturi, iar alţii nu dispun de ele - a formulat liderul PCM.
Noua Dreaptă la Sfântu Gheorghe / Antal Arpad pretinde adoptarea unei atitudini
ferme
În aprecierea lui Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, este importantă şi salutabilă
poziţia adoptată de prefectură în care se promite o atitudine profesională şi consecventă faţă de
manifestările extremiste în cadrul zilei naţionale a României. Antal Arpad a precizat: a avut o
întâlnire miercuri (n.t. - 22.11) cu prefectul Sebastian Cucu în contextul intenţiei manifestate de
Partidul Noua Dreaptă ca pe 1 decembrie să mărşăluiască din nou în Sfântu Gheorghe. Primarul şi-a
formulat pretenţia faţă de reprezentantul în teritoriu al guvernului ca acesta să adopte o atitudine
fermă faţă de cei care vin în oraş să genereze agitaţie. Edilul a adăugat: apreciază poziţia adoptată
de prefect în cazul respectiv, şi speră că atitudinea profesională şi consecventă promisă din partea
organizatorilor se şi va îndeplini. În anii precedenţi nu au putut constata că s-ar fi acordat o atenţie
deosebită acestui aspect, s-au amestecat, fără nicio problemă, printre participanţii festivităţi, cei care
au venit să provoace necazuri. Administraţia locală pretinde ca organizatorii să separe cele două
105/112
grupuri, să se poate face o diferenţă clară cine sunt cei care au venit ca să agite spiritele, şi să fie
adoptate măsuri ferme împotriva acestora. In opinia lui Antal Arpad, nu există niciun dubiu - oricât
de mult s-ar simţi deranjat de acest lucru prefectul - că membrii Noii Drepte optează pentru oraşul
Sfântu Gheorghe pentru că, în anii precedenţi, organizatorii nu au dat dovadă de o atitudine fermă şi
autentică. Localnicii s-au obişnuit deja: vin aici, lansează provocări, apoi pleacă, însă prin
manifestările lor dăunează atmosferei din oraş, şi toate acestea nu-i fac niciun bine nimănui - a
formulat primarul. În contextul poziţiei adoptate de prefect, Antal Arpad a menţionat: este
defectuoasă argumentaţia potrivit căreia a adoptat această poziţie şi din cauza faptului că, în urma
manifestărilor constatate în ziua naţională, mass-media prezintă judeţul ca fiind locaţia unor (false)
conflicte interetnice. În cazul câtor campanii de instigare la ură a ridicat vocea prefectul atunci când
mass-media româneşti centrale au generat tensiuni interetnice pe marginea unor evenimente din Trei
Scaune, respectiv din Ţinutul Secuiesc? - A întrebat Antal Arpad. Primarul a mai precizat: prefectul
nu-şi poate declina responsabilitatea nici în ceea ce priveşte sloganurile scandate pe străzile din
Sfântu Gheorghe, în ziua de 1 decembrie, şi nici în ceea ce priveşte afirmaţiile făcute de oratorii din
cadrul festivităţii. Răspunzând solicitării noastre, edilul a menţionat: potrivit practicii anterioare,
consiliul local al oraşului va adopta probabil şi anul acesta o poziţie în care semnalează:
organizaţiile cu viziuni extremiste nu sunt bine venite în Sfântu Gheorghe. În ceea ce priveşte
interzicerea marşului Noii Drepte, Antal Arpad a precizat: organizaţia, adică partidul nu a solicitat
niciodată autorizaţie din partea oraşului, prefectura e singura care cere autorizarea festivităţii.
Acestuia din urmă nu i se poate interzice să sărbătorească. Tocmai pentru acest motiv este important
ca organizatorii să facă o diferenţă marcantă între agitatori şi cei dornici să sărbătorească.
Drepturile noastre privind utilizarea limbii materne nu pot fi ştirbite!

Pe teritoriile unde procentul numeric al unei anumite minorităţi depăşeşte 50%, în cazul
desemnării judecătorilor şi a procurorilor, se bucură de prioritate din doi concurenţi cu acelaşi
punctaj obţinut cel care cunoaşte limba minorităţii date. UDMR a elaborat o propunere de
modificare, care ar extinde această prevedere, în cadrul legii privind statutul judecătorilor şi al
procurorilor, şi asupra judecătorilor şi a procurorilor stagiari, şi în ambele situaţii ar reduce pragul
de 50% la 20% - a declarat Marton Arpad, deputat UDMR din judeţul Covasna, după dezbaterea pe
marginea modificării legii aferente în comisia de specialitate a camerei deputaţilor. Politicianul
UDMR a precizat: membrii comisiei - cu excepţia celor doi legislatori sub culorile UDMR şi a
reprezentantului minorităţilor - s-au opus propunerilor amintite mai sus. Totodată, fracţiunea USR a
propus abrogarea articolului legii pomenit mai înainte, conform căruia, în cazul concurenţilor pentru
posturi de procurori şi judecători, cunoaşterea limbii minoritare reprezintă un avantaj, dacă pe
teritoriul unde se află tribunalul sau judecătoria respectivă, minoritatea dată trăieşte în procent de
minim 50%. Folosindu-se de orice posibilitate, reprezentanţii statul român tot repetă că, în privinţa
protecţiei minorităţilor, România este un stat model. Cu toate acestea, în zilele noastre, extinderea
drepturilor minoritare nu reprezintă deloc o sarcină uşoară, însă se fac deseori tentative şi pentru
abrogarea drepturilor deja existente. Tocmai pentru acest motiv este deosebit de important ca
comunitatea maghiară din Transilvania să dispună de reprezentanţi în legislaţie, la orice nivel al
adoptării deciziilor, şi din această cauză este nevoie de un lege cadru, care să reprezinte o garanţie la
nivel european din punctul de vedere al protecţiei minorităţilor - a subliniat Marton Arpad,
referindu-se la iniţiativa intitulată Protecţie europeană pentru drepturile noastre! Deputatul a
adăugat: Una din priorităţile UDMR o reprezintă extinderea drepturilor lingvistice în sfera justiţiei,
în acest spirit a elaborat şi a înaintat cele două propuneri de modificare mai sus amintite. Este de
neacceptat ca aspiraţiile juste ale comunităţii maghiare să fie respinse din rărunchi, iar prin
modificările legislative să se urmărească ştirbirea drepturilor deja existente.
106/112
Antimaghiarism complice
A sărbători este o necesitate umană firească. Fiecare are acest drept, după cum şi dreptul de
a alege evenimentul care urmează a fi sărbătorit. Numai că pe parcursul alegerii acestui eveniment,
ar trebui să se ţină cont şi de sensibilitatea altora. Posesorii puterii române au ignorat însă acest
aspect atunci când au desemnat ziua de 1 decembrie drept sărbătoare de stat, deoarece ea este
începutul dezmembrării Ungariei, respectiv al deposedării şi împingerii maghiarimii transilvane în
soarta de minoritar. Indivizii şi comunităţile au deopotrivă dreptul de a sărbători, în schimb nu au
dreptul de a instiga împotriva altora şi de a genera ură. Asta fac, în mod deja tradiţional, membrii
organizaţiei neofasciste Noua Dreaptă - transformate mai nou în partid -, la Sfântu Gheorghe, de
ziua naţională. Sub aripa protectoare a jandarmeriei, a poliţiei şi a serviciilor secrete, şi cu ştirea şi
acordul tacit al prefectului alteori atât de vigilent. Şi căruia nu îi este ruşine să susţină că nu poate fi
învinuit, în calitate de organizator, pentru cele rostite la festivităţi şi pentru eventualele evenimente
nedorite care s-ar ivi. Face toate acestea deşi punctul h din articolul 12 al legii 60/1991 privind
adunările publice prevede că organizatorul este obligat să ia măsuri pentru îndepărtarea
participanţilor care, prin modul de manifestare, tulbură ordinea publică. Iar punctul a din articolul 9
precizează, între altele, că sunt interzise propagarea ideilor de natură fascistă şi şovină, respectiv
instigarea la ură naţională. Se pare însă că în opinia organizatorilor, sloganurile pe care le urlă
membrii Noii Drepte - Afară cu maghiarii din ţară!, România este a românilor!, Ţinutul Secuiesc nu
există! Şi altele asemănătoare - nu intră în această categorie. Ţinând cont de cele de mai sus,
locuitorii maghiari din Sfântu Gheorghe ar proceda corect dacă de 1 decembrie ar rămâne acasă. În
felul acesta, s-ar putea pune de-a curmezişul planurilor hoardelor fasciste care se pregătesc să
provoace în oraşul nostru. Reprezentanţii presei, în schimb, ar trebui să fie prezenţi şi să
documenteze ce se va întâmpla. În felul acesta, s-ar putea cere socoteală pentru ieşirile
antimaghiare.
Forum public cu Tokes Laszlo / Succese şi eşecuri în ultimii zece ani

Oaspeţii forumului public, derulat sâmbătă (n.t. - 02.12), în organizarea Consiliului Naţional
Maghiar din Transilvania (CNMT), au evocat evenimentele petrecute acum zece ani şi calea care a
condus la acestea. Gazda evenimentului, Balint Jozsef a vorbit despre perioada anterioară anului
2007, când au sesizat mulţi că democraţia maghiară din Transilvania nu se poate îndeplini din cauza
sistemului unipartid, UDMR-ul reprezintă doar interesele unora, s-a îndepărtat de obiectivele pe
care şi le-a propus în momentul înfiinţării. Acum zece ani, din ce în ce mai mulţi au considerat că a
sosit vremea să se lanseze în acţiune şi şase organizaţii (CNMT, CNS, Uniunea Civică Maghiară,
Asociaţia Civică Maghiară, Consiliul Tinerilor Maghiari şi Tinerii Maghiari din Transilvania) au
ajuns la concluzia că printr-un candidat comun şi competent există posibilitate pentru eliminarea
sistemului unipartid şi printr-o campanie serioasă au realizat ca Tokes Laszlo, în calitate de candidat
independent, să obţină mandat de europarlamentar. Sandor Krisztina, care îndeplinise, în 2007,
funcţia de preşedinte al Consiliului Tinerilor Maghiari (MIT), a amintit de cronologia
evenimentelor, a analizat aspectele pozitive şi negative ale procesului demarat la vremea respectivă.
În aprecierea lui Sandor Krisztina, pot fi considerate drept rezultate reale funcţionarea sistemului lor
de instituţii, unul bine organizat (Centrele Democraţia), influenţarea politicii naţionale ungare,
multe din propunerile lor sunt cuprinse de aceasta. Printre aspectele negative a pomenit de
pierderea, pe parcursul celor zece ani, a mai multor personalităţi distinse ale vieţii publice, amintind
aici şi de disputele interne care au fărâmiţat latura naţională. Toke Ervin s-a angrenat, în 2007, în
calitate de student, în mişcarea de susţinere a lui Tokes Laszlo. Atunci a fost repurtat un real succes,
trebuie continuată edificarea în baza acestuia - a formulat el. Gazda Zoltan, participant activ al
campaniei din Trei Scaune, a luat cuvântul şi în numele CNS. Acesta a amintit: în 2009, Tokes s-a
angajat să candideze pe lista UDMR la următoarele alegeri europarlamentare. În opinia lui Gazda,
era o greşeală mare, care a pornit avalanşa şi a slăbit în mod serios viaţa politică axată pe naţiune.
Să fim înţelepţi, să tragem învăţămintele din evenimentele din trecut şi poate va exista o nouă şansă
107/112
- a evidenţiat Gazda. Szilagyi Zsolt -şeful campaniei din 2007 pentru susţinerea lui Tokes, în
prezent, preşedintele PPMT - a subliniat: există şi în prezent un contrast între viaţa politică
reprezentată de ei şi cea care se adaptează situaţiei date. Nimeni nu vrea contradicţii cu populaţia
majoritară, vrem să convieţuim în mod paşnic, însă dacă e nevoie de luptă pentru drepturile noastre
şi autonomie, această luptă trebuie purtată - a spus Szilagyi. Toro T. Tibor a precizat: în 2007, au
adoptat o decizie bună, în 2008, au repurtat un succes istoric, iar pentru greşelile comise ulterior
fiecare în parte trebuie să-şi asume responsabilitatea. În cuvântarea sa, Tokes Laszlo a evidenţiat
rolul regiunii Trei Scaune în evenimentele petrecute acum zece ani: aici era citadela şi cel mai
puternic bastion al vieţii politice de opoziţie - a apreciat el. Tokes a pomenit de candidatura sa pe
lista UDMR, considerată drept o greşeală. După cum a menţionat el, nu a fost subordonatul uniunii,
nu a renunţat la propriile principii, a reprezentat valorile anterioare şi în situaţia respectivă. În ceea
ce priveşte prezentul, Tokes a accentuat: din păcate, sistemul unipartid îşi lasă şi acum amprenta
peste tot, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul distribuirii fondurilor, cele 5 milioane de euro
acordate de statul român pentru comunitatea maghiarilor sunt folosite de UDMR în scopul edificării
partidului şi sprijinirea susţinătorilor partidului. Un aspect pozitiv este acela că, în prezent, uniunea
se îndreaptă nu numai către Bucureşti, ci manifestă deschidere şi faţă de Budapesta. Kovacs Istvan,
preot unitarian, a menţionat: există motiv să sărbătorească, însă trebuie învăţat din greşelile
trecutului. Este convins că, deşi cu o oarecare întârziere, trenul nostru poate să ajungă la destinaţie,
e nevoie doar de perseverenţă.
Feţele unei sărbători

Evenimentele centrale, din Sfântu Gheorghe, derulate cu ocazia zilei naţionale a României
erau dominate de o atmosferă apăsată şi stingheră. Cu siguranţă, nu comunitatea românilor de aici
răspunde de situaţia creată. Aşteptând începerea festivităţilor şi asistând la ele, mă gândeam cum
este sentimentul acela când trebuie să sărbătoreşti - indiferent din ce motiv şi care e naţiunea de care
aparţii - în condiţiile în care eşti înconjurat de un cordon de jandarmi, poliţişti, cadre în uniformă
sau civile ale ministerului de interne, care te supraveghează, te urmăresc cu înverşunare. Cum este
sărbătoarea care a controlată cu atâta rigurozitate, în cadrul căreia doar bine şi liber nu te poţi simţi?
În schimb, membrii Noii Drepte, care scandau şi de data aceasta pe străzile oraşului, s-au simţit, în
mod vizibil, în largul lor. Au desfăşurat cu mândrie drapelele partidului şi tricolorul lor de mari
dimensiuni. Nu s-a remarcat, pe parcurs, că nu au putut deveni părţi ale comunităţii adunate la
sărbătoarea oficială, că de data aceasta nu aveau deloc nici spectatori - cu siguranţă, nu doar în mod
întâmplător -, la orele dimineţii răcoroase şi înnorate, în ploaia persistentă umblau doar puţini prin
centrul oraşului. Oratorului principal al Noii Drepte nu i-a trecut prin cap să-i întrebe pe
participanţii din jurul lor dacă au de fapt nevoie de întăriri extremiste. Pentru ei era mult mai
importantă propria paradă. Atmosfera de sărbătoare a ajuns pe plan secund, pe parcursul
manifestării mulţi îşi făceau griji că s-ar putea întâmpla din nou ceva, care nu le este pe plac nici
românilor şi nici maghiarilor. În timp ce aşteptam să-şi împacheteze echipamentele, să se urce în
maşinile lor şi să plece în sfârşit, sub escorta jandarmeriei, din oraş, m-am întâlnit cu un coleg de
naţionalitate română. Ne-am salutat zâmbind, i-am urat sărbători fericite, la care el răspunde,
arătând spre membrii Noii Drepte: ei nu ştiu cum sunt de fapt sărbătorile noastre.
1 Decembrie la Târgu Secuiesc / Se delimitează de cei străini

Reprezentanţii comunităţii românilor din Târgu Secuiesc - liderii Asociaţiei de Dezvoltare
Locală şi Culturală Suflet românesc - s-au delimitat de marşul organizat în piaţa centrală, cu ocazia
zilei naţionale a României, de medicul braşovean Mihai Tîrnoveanu - s-a precizat în cadrul
conferinţei de presă susţinută ieri, în incinta Incubatorului de Afaceri, la care au participat
organizatorii festivităţii oficiale: Constantin Pătru, Ioana Nela Felea, Nelu Norocea, Mihaela Cristea
108/112
şi Monica Rusu. Aceştia au subliniat: au considerat drept important să informeze opinia publică
maghiară despre manifestarea organizată de ei, respectiv cea derulată de Asociaţia Calea Neamului
din Braşov. Constantin Pătru a menţionat: ei nu au fost de acord cu marşul derulat de asociaţia
braşoveană, traversând şi Piaţa Gabor Aron, şi vor să convieţuiască şi pe viitor în mod paşnic şi în
cea mai mare înţelegere cu maghiarii din Târgu Secuiesc. Constantin Pătru a accentuat: nu ei i-au
chemat pe românii veniţi din alte regiuni, care au mărşăluit în piaţa centrală.
Subcomisie maghiară / Raport oficial

Raportul, întocmit după vizita din mai a subcomisiei care se ocupă de maghiari, a fost postat
pe site-ul camerei deputaţilor şi devenit unul oficial - a precizat deputatul Kulcsar-Terza Jozsef,
fondatorul subcomisiei. Acesta a menţionat şi faptul că se urmăreşte aducerea într-o situaţie
imposibilă a activităţii subcomisiei, membrii de naţionalitate română renunţă unul după altul la
calitatea de membru, însă el încearcă să recruteze noi membri şi să continue activitatea de
cartografiere a problemelor cu care se confruntă comunitatea maghiară. Kulcsar-Terza Jozsef,
deputat din cadrul PCM, care şi-a obţinut mandatul sub culorile UDMR, a iniţiat înfiinţarea de către
comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor a unei subcomisii care să se
ocupe de cauzele maghiarimii. Pe lângă deputatul Benko Erika, a aderat la ea şi un deputat de etnie
romă, subcomisia cuprinzând şi doi parlamentari social-democraţi. Prima acţiune mai semnificativă
a subcomisiei a reprezentat-o vizita în Ţinutul Secuiesc, în perioada 24-25 mai, membrii formaţiunii
s-au întâlnit, la Sfântu Gheorghe, cu reprezentanţii organizaţiilor civile maghiare, cu liderii celor
trei administraţii judeţene, şi au purtat discuţii şi cu prefectul Sebastian Cucu. Pe lângă înşiruirea
problemelor, au informat deputaţii şi despre lupta proautonomistă, despre referendumul intern
derulat acum zece ani, în cadrul căruia au fost acordate 210.000 de voturi cu Da. Toate acestea au
fost incluse în procesul verbal ce constituie un document parlamentar oficial - a informat Kulcsar-
Terza. Acesta intenţionează să transmite un extras după documentul de 11 pagini şi către
ambasadele din statele europene. Kulcsar a menţionat: a preconizat să efectueze, la începutul verii,
la Cluj, o vizită similară cu cea din Ţinutul Secuiesc, însă aceasta a fost împiedicată, colegii români
s-au retras. În momentul de faţă, poartă discuţii cu deputaţii liberali şi cei sub culorile USR, şi speră
că va reuşi să recruteze noi membri. Acest lucru ar fi important, pentru că - după cum a formulat el -
vor să deruleze nu monolog, ci dialog cu parlamentarii români, vor să le prezinte situaţia reală a
maghiarimii.

Nr. 24 / 16-31.12.2017
Târgu Secuiesc / Derularea Crăciunului secuiesc al copiilor

A III-a ediţie a manifestării - însoţită de o acţiune de colectare a donaţiilor - derulată sub
titlul Crăciunul naţional secuiesc al copiilor, în organizarea filialei din Târgu Secuiesc a Mişcării de
Tineret 64 de Comitate (HVIM), a avut loc sâmbătă, în holul sălii sporturilor din oraşul breslelor.
Tematica activităţilor meşteşugăreşti a reprezentat-o - la fel ca în cadrul celor două ediţii anterioare
- sărbătorile Crăciunului, la care au participat sute de copii. Ei au confecţionat - din materiale
naturale - obiecte de decor pentru bradul de Crăciun şi au pregătit turtă dulce, însă organizatorii nu
109/112
au uitat nici de predarea scrierii runice. Copiii de vârstă mai mică au colorat, cu creioane colorate şi
acuarele, diverse desene şi figurine din gips ce li s-au pregătit. Activităţile au fost coordonate de
membrii din Trei Scaune ai HVIM, respectiv de educatoarele şi învăţătoarele participante. La
concursul de desen dedicat Crăciunului, anunţat de HVIM-işti, au fost înaintate 375 de lucrări, şi pe
lângă cele trei premii speciale, fiecare concurent a primit cadouri. Pe parcursul zilei de sâmbătă a
avut loc şi o acţiune de colectare a donaţiilor, de care va beneficia familia Costi din Iacobeni, a cărei
casă a fost mistuită de un incendiu declanşat pe 30 octombrie. Multe persoane binevoitoare au adus
la sala sporturilor bani, alimente nealterabile, obiecte de îmbrăcăminte şi jucării. Elevii de la şcoala
Opra Benedek din Valea Seacă vor prezenta, cu a 20-a ocazie, pastorală în seara de Crăciun, în
incinta bisericii, spectacol pe care l-au susţinut şi în cadrul Crăciunului naţional secuiesc al copiilor.
Sursa: Haromszek din 18.12.2017, autor Iochom Istvan
Lanţ de lumini pentru Ungaria

Consiliul Secuiesc din scaunul Kezdi se va angrena, şi anul acesta, în acţiunea de
solidarizare intitulată Lanţ de lumini pentru Ungaria. Pe 21 decembrie, cea mai scurtă şi întunecată
zi a anului, la ora 16:30, în trei locaţii - pe dealul Perko din Sânzieni, vârful Hilib din Ojdula şi
vârful Kanyas din Valea Seacă - se vor aprinde flăcările solidarizării. Organizatorii îi aşteaptă pe cei
interesaţi în toate cele trei locaţii. Conform credinţei, în preajma solstiţiului de iarnă, maghiarii din
timpurile vechi s-au adunat în vârful munţilor lor cei sfinţi şi au ridicat ruguri, ca prin flăcările
aprinse, lumina să domine asupra întunericului.
Sursa: Haromszek din 20.12.2017, autor Iochom Istvan
Poziţia lui Marko Attila / Ce fel de justiţie ne dorim?

Fostul deputat Marko Attila - condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare din cauza
restituirii Colegiului Szekely Miko - în timp ce clădirea şcolii bisericii reformate fusese
renaţioanlizată -, a transmis redacţiei noastre poziţia formulată - sub titlul De ce aş tace? - Pe
marginea modificării legilor justiţiei. În poziţia sa, Marko Attila precizează: şi-ar dori o justiţie
echitabilă. După cum scrie, îţi asumă ca din cauza poziţiei sale să fie făcut corupt sau să dea mulţi
din mâini: de ce nu se prezintă în faţa instanţei, dacă este atât de nevinovat, ca să se
dezvinovăţească. În opinia lui Marko, dezbaterea, derulată în stilul actual, pe marginea modificării
legilor justiţiei, consolidează la nivelul opiniei publice tocmai ceea ce ar trebui desfiinţate prin
aceste modificări: răspândirea, prin generalizări, a acuzaţiilor nefondate şi nedovedite, precum şi
atitudinea conform căreia toţi sunt din start vinovaţi. Este cert că, în România, corupţia e prezentă în
mod semnificativ, însă acest lucru nu înseamnă nici pe de departe că toţi sunt din start corupţi, şi
trebuie încătuşaţi cei care sunt consideraţi ca atare - cu contribuţia eficientă a mass-mediei - de cei
din jurul lor - precizează fostul deputat. Acesta a pomenit de exemplul lui Horvath Anna -fost
viceprimar din Cluj, Antal Arpad - primar din Sfântu Gheorghe, Raduly Robert - edilul oraşului
Miercurea Ciuc, sau cel al fostului ministru Nagy Zsolt, pentru a confirma faptul că justiţia nu este
echitabilă: este echitabilă justiţia, care privează omul de dreptul său fundamental la apărare,
interzicându-i acuzatului să acceseze anumite dovezi (Nagy Zsolt)? NU. Este echitabilă justiţia, care
impune efectuarea unor interceptări privind securitatea naţională într-un caz de trafic de influenţă,
în care nicio probă nu susţine legătura impusă de starea legală efectivă între o acţiune administrativă
(autorizaţie) şi presupusul preţ (50 de bilete de intrare la festival) al acesteia (Horvath Anna -
afirmaţii sunt, dar nu şi probe)? NU - înşiruie Marko, după care aminteşte de propriul caz. Dispun
sau nu judecătorii de posibilitatea legală ca într-un anumit caz să condamne pe cineva pentru o faptă
de care nu fusese acuzat niciodată (sentinţa definitivă în cazul Miko)? NU. Atenţie, vorbesc nu de
încadrarea juridică a faptei, acest lucru fiind încă posibil conform dreptului în vigoare. M-am referit
la faptul că, portivit rechizitoriului, am comis abuz în serviciu constatând în mod eronat dreptul de
proprietate al bisericii reformate. Sentinţa definitivă însă nu contestă dreptul de proprietate, însă
conform acesteia, am comis acelaşi abuz în serviciu pentru că nu am primit un document, care -
110/112
nota bene - face parte din start din actul de procedură. Este în ordine acest lucru? NU. Pot să mă
apăr faţă de acesta? NU. Poate fi prezumată intervenţia tendenţioasă - venită dintr-un loc insesizabil
pentru mine - în îndreptarea în direcţia respectivă a sentinţei formulate? NU. Marko atrage atenţia:
de atunci, cazurile de despăgubire doar au confirmat aceste aspecte. Fostul deputat pomeneşte de
faptul că, procurorilor nu li se pot cere socoteală nici dacă - cum s-a întâmplat în cazul său - au
iniţiat măsura arestului preventiv împotriva persoanei sale într-un caz în care tocmai dosarul de
anchetă, întocmit de ei, demonstrează că el nu face parte din acesta. După ce se confruntă cu starea
de fapt, nu sunt dispuşi, timp de patru luni, să renunţe la acuzaţie, până când nu creează un nou caz.
În contextul actualei dispute aflate în curs de derulare, Marko atrage atenţia: se poate pune la
îndoială, în anumite situaţii, caracterul echitabil al legilor justiţiei în vigoare, lucru dovedit de mai
multe decizii adoptate de curtea constituţională. Prezumţia de nevinovăţie, legitimitatea anumitor
proceduri, interpretarea corectă şi legală a a anumitor infracţiuni nu pot constitui obiectul unui mod
de abordare afectivă - precizează Marko Attila. Trebuie făcut ceva în interesul validării dreptului la
prezumţia de nevinovăţie, începând de la procedura de cercetare până la sentinţa definitivă, doar şi
în interesul faptului ca în presă să nu fie din start spânzuraţi toţi, în cazul cărora procurorii dau în
vileag anumite elemente din dosarul de anchetă. Marko respinge acordurile secrete între organele de
anchetă şi serviciile secrete - în spatele acestora se poate forma practic o oarecare profesie de
procuror-securist şi în situaţii în care aceasta nu este justificată nici pe de parte, cum sunt, de
exemplu, interceptările privind siguranţa naţională şi în cazuri în care, chiar dacă ar intra în
categoria de infracţiuni, nu au nicio legătură cu siguranţa naţională. Fostul deputat insistă asupra
delimitării ramurilor puterii: justiţia se realizează prin puterea judecătorească, din care nu fac parte
şi procurorii, aceştia reprezintă - în calitate de organ de urmărire penală al statului - parte a puterii
executive, nu fac dreptate. În contextul abuzului în serviciu, Marko atrage atenţia: acesta este
jucăria preferată a direcţiei anticorupţie, având în vedere că, în lipsa unei interpretări exacte, îl poate
invoca în cazul oricui. Nu-i întâmplător că decizia curţii constituţionale pune lucrurile în ordine
atunci când stabileşte că fapta eronată nu poate constitui obiectul judecăţii subiective, aceasta
trebuie să presupună încălcarea unei obligaţii prevăzute de o normă juridică cu putere de lege. În
privinţa modificării legilor justiţiei, multe aspecte pot fi îngrijorătoare, dar nu şi includerea
deciziilor curţii constituţionale - precizează Marko Attila. În încheierea poziţiei sale, Marko
subliniază din nou: La întrebarea ce fel de justiţie ne dorim?, singurul răspuns adecvat este că una
echitabilă. Dacă tac sau nu, dreptatea mea este evidentă. Dar nu este evident şi dacă o voi putea
obţine acasă vreodată - scrie Marko Attila.
PCM votează împotrivă

Partidul Popular Maghiar (PCM) nu va vota pe viitor în favoarea hotărârii vizând contribuţia
financiară la organizarea zilei naţionale a României din 1 decembrie - a anunţat, în cadrul şedinţei
ordinare de ieri a Consiliului Judeţean Covasna, consilierul Petho Istvan, reprezentant al partidului
civic. Acesta a precizat: la Sfântu Gheorghe, au putut fi reîntâlnite, şi anul acesta, manifestările
antimaghiare. Persoane venite de pe alte meleaguri i-au insultat pe localnici, motiv pentru care
consilierii sub culorile PCM vor vota, pe viitor, împotriva sprijinului financiar. Consilierii din
cadrul UDMR pot proceda după placul lor, însă ei (n.r. - E vorba de doi consilieri) nu vor susţine
acordarea sprijinului - a spus Petho. În replică, Florentina Teacă, consilier social-democrat, a
menţionat: anul acesta nu au putut fi constatate manifestări naţionaliste, pe nicio latură, membrii
Partidului Noua Dreaptă au fost izolaţi de către jandarmi.
Milioane de euro pentru Transilvania

Cabinetul Orban le acordă diferitelor organizaţii maghiare din Transilvania sprijin în valoare
de peste 100 de milioane de euro. Hotărârile de guvern adoptate în acest sens au apărut miercuri, în
111/112
Monitorul Oficial al Ungariei. Cea mai mare sumă - 26,78 miliarde de forinţi (aproximativ 90
milioane de euro) - îi revine Eparhiei Reformate Maghiare din Transilvania, Arhiepiscopia Romano-
Catolică de la Alba Iulia va beneficia de 1,5 miliarde de forinţi, iar Biserica Evanghelică Luterană
din România, de 250 milioane de forinţi. Un sprijin însemnat - 810 milioane de forinţi - i se acordă
Fundaţiei Mans Sana - înfiinţată de Parohia Romano-Catolică Szent Kereszt din Miercurea Ciuc -,
fundaţia care asigură funcţionarea Academiei de Hochei pe Gheaţă din Ţinutul Secuiesc.
Organizaţiile care sprijină teatrele maghiare transilvănene vor primi ajutoare în valoare cuprinsă
între 70 şi 170 milioane de forinţi. Guvernul ungar a adoptat hotărâri şi despre sprijinirea
investiţiilor vizând dezvoltarea infrastructurii sportive, turistice din Transilvania şi a altor investiţii
însemnate. Conform acestora, Academia de Sport Sf. Gheorghe va beneficia de 1 miliard de forinţi,
Academia de Sport M. Ciuc, de 500 milioane de forinţi, Asociaţia Complexul de Schi Vărşag, de
420 milioane de forinţi, Academia de Box Madarfeszek Godako din Transilvania, de 454 milioane
de forinţi, iar Academiei de Handbal din Odorheiu Secuiesc îi vor reveni 441 milioane de forinţi.

112/112

Revista Presei Maghiare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Presei Maghiare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Presei Maghiare, Nr. 01 / 01-15.01.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita