Povestea celor cinci romance judecate la Sibiu, in 1895, de unguri, pentru ca au

purtat cocarde tricolore

Dorin Timonea,

In 27 mai 1894 un grup de patrioti romani condamnati in procesul Memorandumului se intorceau in orasul
natal, Sibiu. Locuitorii au organizat intampinarea eroilor la gara, iar un grup de domnisoare a purtat cocarde
tricolore. A fost un gest care avea sa le aduca, insa, in fata tribunalui

Cele cinci femei au fost acuzate ca la momentul plecarii acuzatilor in procesul Memorandului si a intoarcerii lor
la Sibiu au purtat cocarde tricolore si au facut demonstratii politice. Numele domnisoarelor era dezvaluit intr-un
articol din ,,Universul literar" din 13/25 februarie 1895, ziar ce aparea la Bucuresti: Eugenia si Leontina
Simonescu, Elena Cuntan, Alexandrina Cuntan, Letitia Rosea. Pentru indrazneala lor, acestea au fost aduse in
fata instantei de judecata de catre administratia maghiara.

"Sala judecatoriei era intesata de public roman. Acuzatele erau asistate de d. dr. A. Francu, avocat. Procesul a
fost condus de d. Graiss, sub-jude. Dupa ce a talmacit pe romaneste actele din dosarul procesului, d-sa citeste
..86 din procedura de drept, care cuprinde dispozitiunile ce judele poate lua in decursul desbaterii procesului,
adica pedeapsa ce dansul poate da la caz daca vreunul dintre cei prezenti in sala nu s'ar purta conform
regulamentului. Procesul verbal se face in limba ungureasca", se afirma in articolul publicat in Universul literar.
Desfasurarea procesului este relatata cu amanunte de catre publicatia romaneasca: "Judele de instructie asculta
intai pe d-ra Eugenia Simionescu. Dupa luarea starei civile a acuzatei, judele intreaba:
- Recunosti ca la 27 Mai, cand s'au intors de la Cluj osanditii in procesul Memorandului, ai purtat cocarda
tricolora romana, cu inscriptia <<Totul pentru natiune >> Si de ce ai pus acea cocarda d
- Da, am purtat tricolorul roman, pentru ca fiecare natiune are drept sa poarte tricolorul sau. Noi il purtam in
semn de iubire pentru natiune si veneratie pentru martirii cauzei romane.
La intervenirea d-lui Dr. A. Francu, judele mai intreaba:
- Ati mai purtat cocarda si alta-data, ori numai atunci cand ati intampinat la gara pe osanditi
- De la conferinta din 1893 am purtat intr'una si vom purta si de aici incolo.
- Prin purtarea cocardei tricolore ai vrut sa demonstrezi in contra statuluid
- Nu! Purtand tricolorul roman, am vrut sa manifestam pe fata sentimentele noastre nationale.
- Stiut-ai ca e oprit sa porti astfel de tricolord
- N'am stiut ca e oprit. Chiar daca as fi stiut insa, tot as fi purtat. Nu recunosc nimanui dreptul de a ma opri in
manifestarea sentimentelor mele nationale.
- Te-au provocat jandarmii sa dai jos cocardad
- Da. N'am luat-o insa, ci am purtat-o la piept, pentru ca nici unui jandarm nu'i recunosc dreptul sa ma opreasca
a purta tricolorul romanesc.
- Stiut-ai d-ta ca tricolorul romanesc coprinde tendinte contra statuluid
- Nu. Noi socotim tricolorul roman ca ceva sfant si'l purtam la toate sarbatorile nationale. Asa si cu reintoarcerea
de la Cluj a iubitilor nostri martiri, care acum sufera pentru natiune.
- Te-ai dus in ziua de 27 Maiu la gara si ai purtat tricolor cu scop sa demonstrezid
- Nu. M'am dus sa salut pe martiri, voind sa'mi indeplinesc astfel o pioasa datorie."

Scena procesului de la Sibiu

Leontina Simonescu si Elena Cuntan au declarat la fel ca si Eugenia Simioneascu, in timp ce Letitia Rosea a
pecizat in completare doar ca nu a fost provocata de jandarmi sa-si scoata cocarda tricolora.
"Chiar daca ar fi provocat'o, d-sa nu ar fi depus cocarda, pentru ca nu recunoaste nimanui dreptul de a o provoca
la asta, deoarece tot asa poate sa poarte cocarde din colorile natiunii sale, precum si alte natiuni o fac. Teodor
Necsa invatator si locuitor in Talmacel, spune ca de-asemeni s'a dus la gara intru intampinarea iubitilor osanditi
pentru cauza romana. Cu ocasiunea aceasta precum si cu alte ocasiuni festive nationale a purtat cocarda
tricolora.

La intrebarea judelui ca avut la a cunostinta de dispozitiunea legei care opreste purtarea acestor colori, raspunde
ca a stiut ca legea opreste purtarea colorilor streine, tricolorul galben-rosu-albastru nu este insa tricolor strein,
deoarece acelea sunt colorile noastre ale romanilor, locuitorii autochtoni ai acestei tari, mai departe sunt si
colorile Ardealului, ale tarei noastre si chiar si capital Ungariei s'a indragit de aceste colori incat si le-a ales
pentru reprezentarea sa. Nu cunoaste ca prin faptul sau a comis vreun delict oprit de lege, deeceece n'a avut
intentiune decat a'si manifesta cu aceasta ocaziune solemna simtul sau de bun roman. Cere sa fie achitat", se mai
afirma in articolul citat.

Dupa ascultarea femeilor, a urmat pledoaria avocatului Francu, care a tinut "o scurta, dar foarte energica vorbire
de aparare". Instanta a amanat o decizie pentru ca una dintre romacele care au purtat tricolorul nu era prezenta la
proces. "Publicul a parasit sala in mijlocul insufletirei entusiaste, despre tinuta demna si romaneasca a d-
soarelor acuzate, care cu aceiasi insufletire au fost intampinate si de cei ce n'au putut sa intre in sala pertractare!
La poarta judecatoriei, caci inlauntru a fost oprit, unul dintre tineri a predat in numele tinerimei romane din
Sibiu, fiecarei d-soare acuzate cate un buchet de flori multumind pentru curagiul si tinuta lor brava, ce au
manifestat si cu aceasta ocaziune, credincioase fiind devisei: <<totul pentru natiune >>. Procesul a fost amanat
pentru o data nedeterminata. In cercurile de peste munti se crede ca acest proces va fi casat", se sustine in
articolul din Universul literar.
Procesul memorandistilor

Memorandum-ul Transilvaniei a fost o petitie prezentata in 28 mai 1892 de liderii romanilor din Transilvania
imparatului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populatia romana drepturi etnice egale
cu ale populatiei maghiare, precum si incetarea persecutiilor si a incercarilor de maghiarizare.

Autorii au fost dati in judecata in luna mai a anului 1894, acuzati de instigare prin presa
Majoritatea inculpatilor au fost condamnati la termene de inchisoare de la doua luni la cinci ani si, desi au fost
eliberati din detentie prin amnistitie regala anul urmator, rezultatul procesului a diminuat increderea romanilor
in Casa de Habsburg si contribuit la cresterea numarului sustinatorilor unirii Transilvaniei cu regatul Romania
drept singura posibilitate de solutionare a situatiei lor.

Cititi si:

Strada-emblema din Alba Iulia care pastreaza parfumul si farmecul orasului de odinioara

Semnificatia culorilor. Ce rol joaca fiecare nuanta in viata omului si de ce masinile rosii sunt cele mai furate

Cum se calculeaza factura la energie electrica si de ce energia pura reprezinta doar o treime din costul final

Povesti putin stiute despre Cetatea Alba Carolina, magnet pentru zeci de mii de turisti intr-un colt de rai al
Romaniei

Tuica, mandria romanilor. Cum se prepara si din ce se obtine celebra bautura alcoolica in Ardeal

Cercetasii, din nou la moda in Romania. Cum sa stai opt zile in tabara in padure, fara telefon sau tableta

Monumentul din Cetatea Alba Iulia inchinat unui ofiter austriac erou, mort la Simeria in batalia cu armata
maghiara