Sunteți pe pagina 1din 25

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


Intro:

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

n cele ce urmeaz vei afla cteva povestioare raportate la LEGEA SCOUT. Am pus i versiunea !n en"lez a acestora# pentru c acestea ref ect mult mai simplu $ect Le"ea Cerceta ului valorile promovate. Sper s "sii !n acest material un instrument util !n activitile pe caoe le $esf urai la ramurile $e vrst. THE SCOUT LAW %. A Scout&s 'onour is to (e truste$. ). A Scout is lo*al. +. A Scouts duty is to be useful and to help others. 4. A Scout is a friend to all and a brother to every other Scout. 5. A Scout is courteous. 6. A Scout is a friend to animals. 7. A Scout obeys orders of his parents !atrol "eader or Scoutmaster #ithout $uestion. ,. A Scout smiles and #histles under all difficulties. %. A Scout is thrifty. &'. A Scout is clean in thou(ht #ord and deed. LEGEA SCOUT -%..Cerceta ul ! i iu(e te patria sa# /omnia# i pune interesele rii i colectivitii $easupra celor personale. -)..Cerceta ul cre$e !n 0umnezeu i respect cre$ina celorlali. -+..Cerceta ul este loial# ! i respect cuvntul $at# spune a$evarul# este curat !n "n$# !n vor( i !n fapt. -1..Cerceta ul este util i ! i a2ut semenii !n orice situaie# este un prieten pentru toi i frate cu toi cerceta ii. -3..Cerceta ul este econom i cumptat# respect munca i proprietatea# este !n"$uitor cu alii i sever cu sine# ! i !n"ri2e te corpul i $uce o via sntoas. -4..Cerceta ul iu(e te i ocrote te natura i este (un cu animalele. -5..Cerceta ul ! i iu(e te i ascult prinii# respect profesorii i efii# este $isciplinat !n tot ceea ce face# respect prerile altora i ! i asum rspun$erea faptelor sale. -,..Cerceta ul este cura2os i !ncreztor !n puterile lui# vioi i plin $e !nsufleire. -6..Cerceta ul iu(e te !nvtura i la rn$ul su !i !nva i pe alii. -%7..Cerceta ul se str$uie te s fac !n fiecare zi o fapt (un# orict $e ne!nsemnat ar prea ea.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

L1: Cercetaul este o persoana de incredere BROASCA SI SCOR IO!UL Un scorpion care $orea sa treaca un rau a ru"at8o pe (roasca9 8 :a8ma si pe mine in spinare. 8 Sa te iau in spinare; a raspuns (roasca. <ici nu te "an$i; 0aca te iau in spinare# $upa cum te stiu# ai sa ma intepi si am sa mor; 8 <u fi proasta# i8a spus atunci scorpionul. <u8ti $ai seama ca# $aca te intep# ai sa te $uci la fun$# iar eu# care nu stiu sa inot# am sa ma inec= Cele $oua vietuitoare au mai vor(it astfel o vreme# iar scorpionul s8a $ove$it atat $e $i(aci# incat (roasca a primit sa8l treaca pe malul celalalt. L8a luat# asa$ar# pe spinarea ei# ume$a si lunecoasa# i8a spus sa se tina z$ravan si a pornit sa treaca raul. Can$ au a2uns la mi2loc# un$e apa este mai a$anca# scorpionul a intepat8o pe (roasca. Aceasta a simtit cum otrava ii patrun$e in trup si a inceput sa se $uca la fun$# cu scorpion cu tot. 8 >ezi; Ce ti8am spus eu= Ce8ai facut= 8 <8am ce face# a raspuns scorpionul# inainte $e a fi in"'itit $e apa rece a raului. Asta mi8 e firea. ARBORELE CARE "ARUIESTE Se spune ca a e?istat o$ata un ar(ore (atrn si maiestuos# cu ramurile !ntinse spre cer. Cn$ !nflorea# fluturi $e toate formele si culorile veneau $e pretutin$eni si $ansau !n 2urul lui. Cn$ facea fructe# pasari $in tari !n$epartate veneau sa "uste $in ele. /amurile sale aratau ca niste (rate vn2oase. Era minunat. Un (aietel o(isnuia sa vina si sa se 2oace su( el !n fiecare zi# iar copacul s8a o(isnuit cu el si a !nceput sa8l iu(easca. Ceea ce este mare si (atrn se poate !n$ra"osti $e ceea ce este mic si tnar# cu con$itia sa nu fie atasat $e i$eea ca el este mare# iar celalalt mic. Copacul nu avea aceasta i$ee# asa ca s8a !n$ra"ostit $e (aiat. E"oul !ncearca !ntot$eauna sa iu(easca ceea ce este mai mare $ect el. @entru a$evarata iu(ire# nimic nu este !nsa mare sau mic. Ea !i !m(ratiseaza pe toti cei $e care se apropie. Asa$ar# copacul s8a !n$ra"ostit $e (aietelul care venea !n fiecare zi sa se 2oace su( el. /amurile sale erau foarte !nalte# $ar el si le apleca# pentru ca (aiatul sa le poata atin"e pentru a8i mn"ia florile si pentru a8i cule"e fructele. :u(irea este !ntot$eauna "ata sa se !nclineA e"oul# nicio$ata. 0aca !ncerci sa te apropii $e un e"o# acesta se va !nalta si mai mult# $evenin$ att $e ri"i$ !nct sa nu8l poti atin"e. Ceea ce poate fi atins este consi$erat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins# cel care sta pe tronul puterii# este consi$erat a fi mare. Asa$ar# ori $e cte ori venea copilul# ar(orele !si pleca ramurile. Cn$ micutul !i mn"ia florile# (atrnul copac se simtea cuprins $e un val incre$i(il $e fericire. :u(irea este !ntot$eauna fericita atunci cn$ poate $arui cevaA e"oul nu este fericit $ect atunci cn$

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


poate lua ceva $e la altcineva.

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Baiatul a crescut. Uneori# $ormea !n poala copacului# alteori !i mnca fructele# sau purta o coroana !mpletita $in florile sale. Se simtea atunci $e parca ar fi fost re"ele 2un"lei. Clorile iu(irii te fac !ntot$eauna sa te simti ca un re"e# !n timp ce "'impii e"oului te fac sa te simti mizera(il. >azn$ cum (aiatul poarta o cununa $in florile sale# $ansn$ cu ea# copacul se simtea fericit. l apro(a cu ramurile saleA cnta !n (ataia vntului. Baiatul a crescut si mai mult. A !nceput sa se catere !n copac# le"ann$u8se pe ramurile sale. Ori $e cte ori se o$i'nea pe ele# copacul se simtea fericit. :u(irea este !ntot$eauna fericita atunci cn$ altcineva se poate spri2ini $e eaA e"oul nu este fericit $ect atunci cn$ altcineva !l reconforteaza.. Timpul a trecut# iar (aiatul a !nceput sa fie apasat $e alte !n$atoriri. Avea am(itiile lui. Tre(uia sa !si treaca e?amenele# sa !si faca prieteni. 0e aceea# a !nceput sa vina $in ce !n ce mai rar pe la copac. Acesta !l astepta !nsa cu o nera($are $in ce !n ce mai mare# stri"n$u8i $in a$ncurile sufletului sau9 D>ino# vino. Te asteptD. :u(irea !si asteapta !ntot$eauna o(iectul afectiunii sale. Ea nu este altceva $ect o continua asteptare. Cn$ (aiatul nu venea# copacul se simtea trist. Sin"ura tristete pe care o simte iu(irea este aceea $e a nu se putea !mpartasi cu altcineva# $e a nu se putea $arui. Atunci cn$ se poate $arui !n totalitate# iu(irea este fericita. Baiatul a crescut si mai mult# iar zilele !n care trecea pe la copac au $evenit $in ce !n ce mai rare. Toti cei care cresc !n lumea am(itiilor !si "asesc $in ce !n ce mai putin timp pentru iu(ire. Baiatul a $evenit am(itios si prins !n afacerile sale lumesti. DCe copac= 0e ce ar tre(ui sa8l vizitez=D ntr8o zi# pe cn$ trecea prin apropiere# copacul i8a stri"at9 DAsculta; Te astept !n fiecare zi# $ar tu nu mai vii pe la mineD. Baiatul i8a raspuns9 DCe poti sa8mi oferi# ca sa trec sa te va$= Eu !mi $oresc (aniD. E"oul este !ntot$eauna motivat9 DCe poti sa8mi oferi pentru ca sa vin la tine= As putea veni# $ar numai $aca ai ceva $e oferit. Altminteri# nu va$ $e ce as face8oD. E"oul are !ntot$eauna un scop. :u(irea nu are nici un scop. Ea reprezinta propria sa rasplata. Uimit# copacul i8a spus (aiatului9 D<u vei mai veni $ect $aca !ti voi oferi ceva= ti ofer tot ceea ce amD. :u(irea nu tine nicio$ata nimic pentru ea. E"oul o face# $ar iu(irea se $aruieste necon$itionat. D0in pacate# nu am (ani. Aceasta este o inventie a oamenilor. <oi# copacii# nu avem (ani. n sc'im(# suntem fericiti. Cren"ile noastre se umplu $e flori# apoi $e fructe. Um(ra noastra !i racoreste pe cei !ncalziti. Cn$ (ate vntul# $ansam si cntam. 0esi nu avem (ani# pasarelele se cui(aresc pe ramurile noastre si ciripesc vesele. 0aca ne8am implica si noi !n afaceri financiare# am $eveni la fel $e !nraiti si $e nefericiti ca voi# oamenii# care

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

sunteti nevoiti sa stati prin temple si sa ascultati pre$ici $espre iu(ire si $espre pace. <oi nu avem nevoie $e pre$ici# caci traim tot timpul aceste stari. <u# noi nu avem nevoie $e (aniD. Baiatul i8a spus9 DAtunci# $e ce sa vin la tine= <u am $e "n$ sa mer" $ect acolo un$e pot o(tine (ani. Am nevoie $e (aniD. E"oul cere !ntot$eauna (ani# caci (anii !nseamna putere# iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa. Copacul s8a "n$it mult# $upa care a spus9 DAtunci# cule"e8mi fructele si vin$e8le. n felul acesta# vei o(tine (aniD. Baiatul s8a luminat ime$iat la fata. S8a urcat !n copac si a cules toate fructele copacului# c'iar si pe cele necoapte. n "ra(a sa# i8a rupt cren"ile si i8a scuturat frunzele# $ar copacul s8a simtit $in nou fericit. :u(irea se (ucura c'iar si atunci cn$ este lovita. E"oul nu este cu a$evarat fericit nici macar atunci cn$ o(tine ceva. El nu poate simti $ect nefericire. Baiatul nu si8a $at nici macar osteneala sa8i multumeasca ar(orelui# $ar acestuia nu8i pasa. A$evarata sa multumire s8a pro$us atunci cn$ acesta a acceptat oferta sa $e a8i cule"e fructele# pentru a o(tine (ani !n sc'im(ul lor. Baiatul nu s8a mai !ntors multa vreme. Acum avea (ani si era foarte ocupat sa o(tina cu a2utorul lor !nca si mai multi (ani. A uitat cu totul $e copac# si astfel au trecut anii. Copacul era trist. Tn2ea $upa !ntoarcerea (aiatului# la fel ca o mama cu snii plini $e lapte# $ar care si8a pier$ut copilul. ntrea"a sa fiinta tn2este $upa copilul pier$ut# pentru a8l strn"e la piept si a se usura. Cam la fel tn2ea si copacul nostru. ntrea"a sa fiinta era !n a"onie. 0upa multi ani# (aiatul# $evenit !ntre timp a$ult# s8a !ntors la copac. Acesta i8a spus9 D>ino la mine. >ino si !m(ratiseaza8maD. Bar(atul i8a raspuns9 DTermina cu prostiile. Caceam asemenea lucruri pe vremea cn$ eram un copil fara minteD. E"oul consi$era iu(irea un lucru prostesc# o fantezie copilareasca. Copacul a insistat9 D>ino# mn"ie8mi cren"ile. 0anseaza cu mineD. Bar(atul i8a raspuns9 DTermina cu flecareala asta stupi$a; Acum $oresc sa8mi construiesc o casa. mi poti oferi o casa=D Copacul a e?clamat9 DO casa= Bine# $ar eu traiesc fara sa stau !ntr8o casaD. Sin"urii care traiesc !n case sunt oamenii. Toate celelalte creaturi traiesc li(er# !n natura. Ct $espre oameni# cu ct casa !n care traiesc este mai mare# cu att mai mici par !n interiorul ei. D<oi nu traim !n case# $ar uite ce !ti propun9 !mi poti taia cren"ile# pentru a8ti construi o casa cu a2utorul lorD. Cara sa mai piar$a timpul# (ar(atul a luat un topor si i8a taiat cren"ile copacului. 0in acesta a ramas acum $oar trunc'iul# $ar el era foarte fericit. :u(irea este fericita c'iar si atunci cn$ !i sunt taiate mem(rele $e catre cel iu(it. :u(irea nu stie $ect sa $aruiasca. Ea este !ntot$eauna pre"atita sa se ofere !n !ntre"ime. Bar(atul a plecat# fara sa8si mai $ea osteneala sa arunce !n urma macar o privire. Si8a

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

construit casa visata# iar anii au trecut $in nou. Copacul# $evenit acum un simplu trunc'i fara cren"i# a continuat sa8l astepte. Ar fi vrut sa !l stri"e# $ar nu mai avea ramuri si frunze care sa poata cnta !n (ataia vntului. >nturile continuau sa (ata# $ar el nu mai putea scoate nici un sunet. Cu un efort suprem# sufletul sau a reusit sa rosteasca o ultima c'emare9 D>ino# vino# iu(itul meuD. Timpul a trecut# iar (ar(atul a !m(atrnit. O$ata# se afla prin apropiere# asa ca a venit si s8 a asezat su( copac. Acesta l8a !ntre(at9 DCe mai pot face pentru tine= Ai venit $upa foarte# foarte mult timpD. Batrnul i8a raspuns9 DCe poti face pentru mine= As vrea sa a2un" !ntr8o tara !n$epartata# sa csti" si mai multi (ani. @entru asta# am nevoie $e o (arcaD. Cericit# copacul i8a spus9 DTaie8mi trunc'iul si fa8ti o (arca $in el. As fi e?trem $e fericit sa $evin (arca ta si sa te a2ut sa mer"i astfel !n tara aceea !n$epartata# pentru a csti"a mai multi (ani. 0ar# te ro"# ai "ri2a $e tine si !ntoarce8te ct mai repe$e. >oi astepta $e8a pururi !ntoarcerea taD. Omul a a$us un ferastrau# a taiat trunc'iul copacului# si8a facut o (arca $in el si a plecat. Acum# $in copac nu a mai ramas $ect ra$acina# $ar el a continuat sa astepte cu ra($are !ntoarcerea celui iu(it. A asteptat mereu si mereu# constient !nsa ca nu mai avea nimic $e oferit. @oate ca (ar(atul nu se va mai !ntoarce nicio$ata. E"oul nu se $uce $ect acolo un$e are ceva $e csti"at. O$ata# m8am asezat ln"a ciot. Acesta mi8a soptit9 DAm un prieten care a plecat $eparte si nu s8a mai !ntors. Ea tem sa nu se fi !necat# sau sa nu se fi ratacit. @oate ca s8a pier$ut !n tara aceea !n$epartata. @oate ca nici macar nu mai este !n viata. O# ct mi8as $ori sa aflu vesti $e la el; Ea apropii $e sfrsitul vietii# asa ca tot ce mi8as mai $ori ar fi sa aflu vesti $espre el. Atunci as muri linistit. 0ar stiu ca nu ar mai veni nici $aca mi8ar auzi stri"atul# caci nu mai am nimic sa8i ofer# iar el nu !ntele"e $ect acest lim(a2D.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L#: Cercetaul este Loial e ca$pul de lupta

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

8 0omnule# prietenul meu nu s8a intors $e pe campul $e lupta. >a cer permisiunea sa ma $uc sa8l caut. 8 :ti interzic sa faci acest lucru# i8a raspuns ofiterul. <u pot in"a$ui sa8ti risti viata pentru un om care pro(a(il ca a murit. Sol$atul nu a ascultat insa or$inul# a plecat si o ora mai tarziu s8a intors# ranit $e moarte# $ar purtan$ in spate ca$avrul prietenului sau. Ofiterul era furios9 8 Ti8am spus ca a murit. Acum v8am pier$ut pe aman$oi. Spune8mi# a meritat sa te $uci numai ca sa a$uci un ca$avru= Euri(un$ul a raspuns9 8 O# $a# $omnule. Can$ am a2uns la el# mai traia inca. Ei8a spus9 FGacH# eram si"ur ca vei veni $upa mineI. Raiul Un om si cainele sau au murit in acelasi timp. A2un"an$ in cer# au mers pe un $rum pietruit cu aur# pe lan"a un "ar$ $e marmura fina# pana au $at $e o poarta super(a# construita $in perle# ce straluceau su( razele soareluri. A2un"an$ lan"a poarta# au vazut un om sezan$ in pra"ul ei. 8 Scuzati8ma# un$e ne aflam= 8 :n /ai# a raspuns portarul. 8 @utem primi un pa'ar cu apa= 8 0esi"ur# a raspuns portarul# intra si vei primi. 8 Sin"ur= @rietenul meu nu poate intra= 8 /e"ret# nu permitem intrarea animalelor... Omul a $ecis sa renunte la apa# si8a c'emat cainele si8au plecat mai $eparte. Tot mer"an$ au a2uns la o poarta simpla $e lemn# fara "ar$ impre2ur. Un portar statea rezemat $e poarta si citea $intr8o carte. 8 @utem primii putina apa= 8 0esi"ur# cu placere# intrati# a raspuns portarul. Cei $oi au trecut portarul.Cei $oi au trecut poarta si au (aut apa rece $in fantana apropiata# cat au poftit. 8 Eultumim# $ar un$e ne aflam= 8 :n /ai# le8a raspuns portarul. 8 Am mai intalnit un portar# si el mi8a spus ca la poarta lui e intrarea in /ai... 8 A'# te referi la stra$a aurita si poarta cu perle= <uuu# acolo e :a$ul; 8 Si nu va pasa ca acolo se folosesc $e numele vostru= 8 <u# i8a raspuns portarul. <oi suntem (ucurosi sa ei ii pastreaza pe toti aceia care sunt $e acor$ sa8si paraseasca prietenii si sa8i lase afara;

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L%: Sa ii a&ute pe altii "espre 'esturile $arunte

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Acum $ouazeci $e ani lucram ca si ta?imetrist ca sa ma intretin. Can$ am a2uns # la )9+7 AE# cla$irea era acoperita in intuneric# $oar cu e?ceptia unei sin"ure lumini la o fereastra $e la parter... :n asemenea circumstante# multi ta?imetristi ar cla?ona o $ata sau $e $oua ori# ar astepta un minut si apoi ar pleca. 0ar am vazut prea multi oameni care $epin$eau $e ta?i ca fiin$ sin"urul lor mo$ $e transport. 0aca nu mi se parea un pericol# intot$eauna mer"eam la usa. 0eci am mers si8am (atut la usa. D 0oar un minutD raspunse o voce firava# a unei persoane mai in varsta. Auzeam ceva fiin$ tras $e8a lun"ul par$oselii. 0upa o pauza lun"a# usa s8a $esc'is. O femeie mica $e statura# in 2ur $e vreo ,7 $e ani statea in fata mea. @urta o roc'ie colorata si o palarie mare cu un material $e catifea prins pe ea# ca si o $intr8un film $in anii J17. Lan"a ea era o valiza mica $e nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n8ar mai fi locuit acolo $e ani $e zile. Tot mo(ilierul era acoperit cu cearsafuri. <u "aseai nici un ceas pe pereti# nici (i(elori sau alte lucruri pe rafturi. :ntr8un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport $e sticla. DAti putea sa imi $uceti (a"a2ul pana la masina=Dzise ea. Am $us valiza la masina si apoi m8am intors sa sa o a2ut pe femeie. Ea m8a luat $e (rat si am mers incet spre masina. A continuat sa8mi multumeasca pentru ama(ilitatea mea. D<u e mare lucruD :8am zis eu. D 0oar incerc sa8mi tratez pasa"erii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratataD D O'# sunteti un (aiat asa $e (un;D zise ea. Can$ am intrat in masina# mi8a $at o a$resa# si apoi m8a intre(at9 D Ai putea sa con$uci prin centrul orasului=D D<u este calea cea mai scurtaD am raspuns eu rapi$. D O'# nu contezaD spuse ea. D <u ma "ra(esc. Eu acum mer" spre azil...D. E8am uitat in o"lin$a retrovizoare. Oc'ii ei erau scanteitori... D <u mi8a mai ramas nimeni $in familie...D a continuat ea.D 0octorul spune ca nu mai am mult timp...D :n tacere am cautat ceasul $e ta?are si l8am oprit. D@e ce ruta ati vrea sa mer"=D Am intre(at. @entru urmatoarele $oua ore am con$us prin oras. Ei8a aratat cla$irea un$e o$ata ea lucrase ca si operator pe lift. Am con$us prin cartierul un$e ea si sotul ei au locuit can$ erau proaspat casatoriti. E8a $us in fata unui ma"azin cu mo(ila care o$ata fusese o sala $e (al un$e o(isnuia sa mear"a la $ans pe vremea can$ era fata. Cateo$ata ma ru"a sa opresc in fata unor cla$iri sau colturi $e stra$a si sa staau cu ea acolo in intuneric# contemplan$ in tacere. Cum prima aluzie $e soare sa aratat pe orizont# mi8a spus $intr8o$ata9 DSunt o(osita... Kai sa mer"em.D Am con$us in tacere spre a$resa pe care mi8o $a$use.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Era o cla$ire ieftina# ca si o casa mica # cu un $rum $e parcare care trecea pe su( o portita. 0oi oameni au venit spre ta?i cum am si a2uns acolo. Erau ateniti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am $esc'is port(a"a2ul si am $us micuta valiza pana la usa . Cemeia fusese $e2a asezata intr8un scaun cu rotile. DCat va $atorez=D a intre(at ea# in timp ce8si cauta portmoneul. D<imicD am zis eu. D 0ar tre(uie si tu sa te intretii.D D<u va faceti "ri2i...sunt si alti pasa"eriD am raspuns eu. Aproape fara sa ma "an$esc m8am aplecat si i8am $at o im(ratisare. Ea m8a strans cu putere.. D Ai facut unei femei in varsta un mic moment $e (ucurieD spuse ea. D Eultumesc.D :8am strans mana si apoi am plecat in lumina $iminetii. :n spatele meu# o usa se inc'isese... Era ca si sunetul $e inc'eiere a unei vieti... <u am mai luat alti pasa"eri in tura aceea $e lucru. Am con$us pier$ut in "an$uri... @entru restul zile $e8a(ia puteam vor(i. Ce ar fi fost $aca femeia aceea ar fi $at peste un ta?imetrist manios# sau unul care ar fi fost nera($ator sa8si termine tura=... Ce8ar fi fost $aca as fi refuzat sa iau coman$a# sau $oar sa cla?onez o $ata si apoi sa plec=.. Uitan$u8ma in urma. nu cre$ ca am facut ceva mai important in intrea"a mea viata. Suntem con$itionati sa cre$em ca vietile noastre se invart in 2urul unor momente marete. 0ar a$esea aceste momente marete ne iau prin surprin$ere8 frumos impac'etate in ceea ce altii ar consi$era ceva putin# ceva neinsemnat. Oamenii s8ar putea sa nu8si aminteasca e?act ceea ce ai facut sau ceea ce ai spus# $ar intot$eauna isi vor aminti cum i8ai facut sa se simta;;;

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


o(estea supei de pietre

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Cu multi ani in urma# trei calatori infometati si o(ositi au a2uns intr8un mic satuc. Taranii $e aici a(ia supravietuiau $e la o zi la alta ca urmare a secetei ce se a(atuse asupra lor. S8 au a$unat repe$e in piata satului ca sa8i intmpine pe calatori# insa au facut8o cu fara sa a$uca nimic $e mancare pentru ei. Au inceput sa se plan"a ca nu le8a mai ramas nimic si ca sunt muritori $e foame. Calatorii au sc'im(at cateva vor(e intre ei. Apoi s8au intors catre (atranii satului. @rimul calator le8a spus9 8@amantul vostru saracit v8a lasat fara nimic $e oferit# $ar va vom impartasi noi $in putinul pe care il avem9 secretul cu ajutorul caruia poti face supa din pietre. Bineinteles ca taranii au fost intri"ati $e spusele calatorului. Au aprins focul si au pus cel mai mare vas cu apa la fiert. Calatoriiii au aruncat in apa trei pietricele. 8Aceasta va fi o supa foarte (una# zise al $oilea calator# $ar un pic $e sare ar face8o minunata; :n acel moment o taranca s8a ri$icat si a spus9 8Ce noroc; Tocmai mi8am amintit un$e a mai ramas un pic $e sareL S8a intors repe$e si a mai a$us si un sort $e (ucatarie# un patrun2el si o "ulie. :n timp ce acestea au fost puse la fiert si altor tarani li s8a mai improspatat memoria. :n curan$ in oala au fost puse orz# morcovi# carne $e vaca si smantana. @ana sa fie "ata supa# a mai aparut si o sticla $e vin. Tot satul alaturi $e cei trei sol$ati s8au pus sa se ospateze. Au mancat# au cantat si au $ansat pana tarziu in noapte# cum nu se mai intamplase $e multa vreme. 0imineata# can$ cei trei calatori s8au trezit# toti satenii stateau in fata lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai (una paine si (ranza. 8<e8ati impartasit cel mai mare secret# acela $e a face supa $in pietre# a spus un taran calatorilor# si pentru aceasta nu va vom uita; Auzin$ acestea# al treilea calator s8a intors catre multime si a spus9 -Un lucru ramane mereu adevarat: doar impartind poti face o mare sarbatoare!

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

L): Cercetaul este prietenul oricui i *rate al oricarui scoutist rietenia ntr8o zi# @etru a "sit o 'art pe care era marcat $rumul ctre o comoar inestima(il. F>oi "si aceast comoar i a a# voi avea parte i $e ceva aventur;I e?clam el. Mi iat# c porni la $rum. Mi merse# ce merse i a2un"e la o p$ure. Acolo l8a !ntlnit pe Leu# pe care !l !ntre(9I E ti suficient $e puternic i cura2os pentru a veni cu mine la o vntoare $e comori= Leul accept propunerea lui @etru i !l !nsoi pe acesta la $rum. @$urea era foarte $eas i !ntunecoas# iar lui @etru i se fcu fric !ns# cu Leul ln" el reu i s o str(at pn la capt. Cn$ cei $oi a2unsese la poalele unui munte# !l !ntlnir pe >ultur. FAi o ve$ere e?celent i poi s ne alarmezi $e pericole. <u $ore ti s vii cu noi# suntem !n cutarea unei comori=I# !l !ntrea( @etru. >ulturul accept propunerea fcut $e @etru i !i !nsoe te pe cei $oi la $rum. Euntele pe care tre(uiau s !l str(at era foarte !nalt i stncos. Leul alunec# !ns @etru a fost suficient $e iute s !i $ea o mn $e a2utor i s !l tra" sus. >ulturul# cu ve$erea lui ascuit# era foarte atent la fiecare pas pe care !l faceau cei $oi tovar i $e $rum. Curn$# au a2uns la valea $in 2osul muntelui# un$e au !ntlnit8o pe Oaie. F>ei $ori s ne !nsoe ti !n cutarea unei comori i s ne ii $e cal$ cn$ ne este fri"=I# o !ntre( @etru pe Oaie. Aceasta accept propunerea lui @etru i astfel# pornir toi la $rum. Un vnt rece str(tu !ntrea"a pa2i te iar toi se !n"rm$ir ln" Oaie# ca s le in $e cal$. Apoi# cei patru a2unsese# !n final# !n $e ert un$e se !ntlni cu Cmila. FE ti numit oaia $e ertuluiI !i spuse @etru acesteia. F<e vei a2uta s str(atem !ntre"ul $e ert i s ne !nsoe ti !n cltoria noastr# !n cautarea comorii=I. Nis i fcut. Cmila accept popunerea lui @etru i astfel c el# Oaia i Leul se urc pe ea# iar !mpreun i fericii str(at !ntre" $e ertul cu >ulturul $easupra lor# (ucurn$u8se $e spectacol. Cei cinci# a2un" !n cele $in urm# ln" ocean un$e o !ntlnesc pe Broasca Oestoas $e mare. FSuntem !n cutarea unei comori i ne "n$eam $ac ne poi a2uta s str(atem oceanul= !ntrea( @etru. Broasca le rspunse afirmativ i astfel c pornir toi la $rum. >alurile puternice aproape c !i !nec# !ns Broasca Oestoas !i !n$rept cu $i(cie ctre rm# un$e !i a tepta Bufnia. Acesta le vor(i cu !nelepciunea ei strvec'e# spunn$u8le a a9 FCelicitri# ai "sit comoara.I FUn$e este=I e?clam toi surprin i. +,$preun- a.i str-/-tut p-durea0 a.i urcat $untele0 a.i 1n*runtat (alea0 a.i 1nt2$pinat cu cura& deertul i a.i tra(ersat oceanul3 !iciodat- nu a.i *i reuit unul *-r- cel-lalt34 Toi s8au uitat unul la cellalt i au realizat c Bufnia avea $reptate; Toi au "sit RIETE!IA;LMi# !ntr8a$evr# au "sit cea mai $e pre comoar;

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

!isip si piatra 0oi prieteni mer"eau impreuna prin $esert. La un moment $at s8au certat# si unul $intre ei i8a spus vor(e "rele celuilalt si l8a lovit. Acesta $in urma# in$urerat# fara cuvinte# a scris pe nisip9 IAstazi# cel mai (un prieten m8a 2i"nit si m8a lovit.I Au continuat sa mear"a si au a2uns la o oaza# in lacul careia au $ecis sa se racoreasca Cel care fusese palmuit a fost cat pe ce sa se inece# $ar prietenul sau l8a scos la mal. 0upa ce si8a revenit# cel salvat a scris pe o piatra9 IAstazi# prietenul meu cel mai (un a fost lan"a mine can$ am avut nevoie $e el.I Celalalt l8a intre(at9 8Can$ te8am lovit ai scris pe nisip# iar acum ai scris pe o piatra. 0e ce= Acesta i8a raspuns9 5Cand sunt ranit scriu pe nisip pentru ca (anturile sa stear'a a$intirea su*erintei3 "ar cand cine(a i$i *ace un /ine sap aceasta a$intire in piatra0 pentru ca ea sa dainuie0 nestearsa6

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L7: Cercetaul Este a$a/il a8arul cu lapte

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

:ntr8o zi# un tanar sarac care vin$ea $iferite marfuri $in poarta in poarta ca sa8si plateasca stu$iile la universitate# "asi in (uzunar $oar o mone$a $e %7 cents si8i era foame. 0ecise sa ceara ceva $e mancare la urmatoarea casa. 0ar nervii lui l8au tra$at can$ ii $esc'ise usa o femeie super(a. :n loc sa ceara ceva $e mancare# ceru un pa'ar cu apa. Ea se "an$i ca tanarul parea infometat# asa ca ii a$use un pa'ar mare cu lapte. El il (au incet si $upa aceea intre(a9 8Cat va $atorez= 8<u8mi $atorezi nimic# raspunse ea. 8 mama mea ne8a invatat ca tre(uie sa fim mereu (uni cu cei care au nevoie $e noi.. 8 Si el raspunse9 va multumesc $in suflet...; Can$ KoPar$ Qell* pleca $e la casa aceea# nu numai se simti mai usurat# $ar si incre$erea in 08zeu si in oameni $eveni mai puternica. Cusese pe punctul $e a a(an$ona stu$iile $in cauza saraciei. 0upa cativa ani# femeia se im(olnavi "rav. Ee$icii $in satul ei erau in"ri2orati. 0upa putin timp au trimis8o in oras. :l cautara pe 0r. KoPar$ Qell* pentru o consultatie. Can$ el auzi numele satului $in care provenea pacienta# simti in oc'i o lumina speciala si o senzatie placuta. :me$iat 0r. Qell* urca $in 'olul spitalului in camera ei. :m(racat in 'alatul lui# $octorul intra sa o va$a. Capriciile $estinului# era ea# o recunoscu ime$iat. Se intorase in sala vizite $eterminat sa faca tot posi(ilul sa8i salveze viata. 0in ziua aceea urmari cazul femeii cu cea mai mare atentie# ea fu operata pe cor$ $esc'is si se recupera foarte incetL 0upa o lun"a lupta# ea invinse (oala...; Era in sfarsit sanatoasa..; 0at fiin$ ca pacienta era in afara oricarui pericol# 0r. Qell* ceru (iroului a$ministrativ sa8i trimita factura cu totalul c'eltuielilor# ca s8o apro(e. O recontrola si o semna. Eai mult# scrise ceva pe mar"inea facturii si o trimise in camera pacientei. Cactura a a2uns in camera pacientei# $ar ei ii era teama sa o $esc'i$a# pentru ca stia ca ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca sa plateasca costul unei interventii atat $e complicate... :n sfarsit o $esc'ise si ceva ii atrase ime$iat atentia9 pe mar"inile facturii citi aceste cuvinte... F@latita inte"ral acum multi ani# cu un pa'ar $e lapteI -Semnat. 0r. KoPar$ Qell*

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


Ulti$ul /iscuit

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

:ntr8un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lun"a. Si8a cumparat $e acolo o carte ca sa treaca mai repe$e timpul si un pac'et $e (iscuiti. S8a asezat pe un scaun# si8a pus (a"a2ele lan"a el si s8a apucat sa citeasca. La un moment $at s8a intors sa ia un (iscuit $in pac'etul $e lan"a ea. A o(servat cu surprin$ere ca la mica $istanta era asezat un $omn care citea un ziar# si care fara sa8i ceara permisiunea a inceput sa ia si el $in pac'etul $e (iscuiti. Cu toate ca s8a simtit in$i"nata# politetea a impie$icat8o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. 0ar pe masura ce ea lua cate un (iscuit# lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa $evina foarte nemultumita. Can$ a luat $in pac'et penultimul (iscuit# ea s8a intre(at plina $e resentimente9 FOare in$razneste sa mi8l ia si pe ultimul=I Bar(atul a luat intr8a$evar ultimul (iscuit# l8a rupt in $oua si i8a oferit zam(in$ cal$ o 2umatate. Simtin$ ca el a $epasit limita (unului simt# tanara s8a ri$icat furioasa si s8a in$reptat spre un alt colt al salii $e asteptare. A $esc'is "eanta ca sa puna inauntru cartea siL spre marea ei surprin$ere a vazut inauntru pac'etul $e (iscuiti pe care il cumparase. :n acel moment a coplesit8o un sentiment $e rusine. A inteles ca pac'etul $in care mancase nu era al ei# ci al (ar(atului care citea ziarulL El a impartit plin $e (unatate c'iar si ultima (ucatica pe care o avea# fara sa se simta in$i"nat# superior sau furios.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L9: Cercetaul este prieten cu ani$alele Sa iu/esti total si cu ade(arat

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Toata lumea $in (locul meu stia cine este U"l* -Uratul.. U"l* era motanul rezi$ent. :i placeau trei lucruri pe lume9 sa se (ata# sa manance $in "unoi si# sa spunem asa# sa iu(easca. Toate acestea la un loc# com(inate cu o viata petrecuta afara# si8au spus cuvantul asupra lui U"l*. :n primul ran$# avea un sin"ur oc'i# iar acolo un$e ar fi tre(uit sa fie celalalt# avea o "aura lar" $esc'isa. @e aceeasi parte a capului ii lipsea si urec'ea# piciorul stan" $in spate arata ca fusese rupt la un moment $at si se vin$ecase capatan$ o forma nenaturala# facan$u8l sa para $e parca ar fi vrut intot$eauna sa faca un ocol. Coa$a si8o pier$use $emult# ramanan$ in locul ei $oar cu un ciot scurt# $e care noi tra"eam mereu. U"l* ar fi fost un motan tarcat $e culoare "ri inc'is# $aca n8ar fi avut acele rani $e pe cap# "at# c'iar si umeri# care aveau co2i "roase si "al(ene. 0e fiecare $ata can$ oamenii il ve$eau pe U"l*# aveau o sin"ura reactie9 RCe motan urat;I Toti copiii erau avertizati sa nu8l atin"a# a$ultii aruncau cu pietre in el# il u$au cu furtunul si8l fu"areau atunci can$ incerca sa le intre in case# sau ii stran"eau la(utele in usa# $aca nu voia sa plece. U"l* reactiona intot$eauna la fel. 0aca puneai furtunul pe el# ramanea pur si simplu pe loc# u$an$u8se leoarca# pana can$ te $a$eai (atut si renuntai. 0aca aruncai cu o(iecte $upa el# isi incolacea corpul lun" si su(tire in 2urul picioarelor tale# in semn $e iertare. Ori $e cate ori ve$ea copii# aler"a spre ei# mieunan$ frenetic si lovin$u8se cu capul $e mainile lor# imploran$ sa i se $ea iu(ire. 0aca il luai in (rate# incepea sa te su"a $e camasa# $e urec'i S $e orice "asea. :ntr8o zi# U"l* si8a impartit iu(irea cu cainii vecinilor mei. Acestia nu au raspuns frumos# iar U"l* a fost "rav ranit. 0in apartamentul meu# i8am putut auzi tipetele si am incercat sa8i sar in a2utor. @ana am a2uns in locul in care statea intins# mi8am $at seama ca viata trista a lui U"l* se apropia $e sfarsit. U"l* statea intins intr8un cerc u$# cu picioarele si partea $in spate contorsionate intr8o forma atipica si avan$ o muscatura pe partea $e (lanita al(a $e pe (urta. Luan$u8l in (rate si incercan$ sa8l $uc acasa# am putut auzi ca respira "reu si8l simteam cum se z(ate. Cre$ ca8i provoc mare $urere# m8am "an$it eu. Apoi am simtit o senzatie cunoscuta $e tras si supt $e urec'ea mea S U"l*# in $ureri atat $e mari# suferin$ si aflan$u8se in mo$ cert pe moarte# incerca sa ma su"a $e urec'e. L8am tras mai aproape $e mine si si8a impins capul in palma mea# apoi si8a intors sin"urul lui oc'i "al(en spre

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

mine si am putut auzi sunetul $istinct al torsului. C'iar si in cea mai mare suferinta# acea pisica urata si cu cicatrice nu cerea $ecat putina afectiune S poate putina compasiune. :n acea clipa am crezut ca U"l* era cea mai frumoasa si mai iu(itoare creatura pe care am vazut8o vreo$ata. <8a incercat nicio$ata sa ma muste ori sa ma z"arie# sau sa atace in vreun fel. @ur si simplu# s8a uitat la mine# avan$ incre$ere ca ii voi alina $urerea. U"l* a murit in (ratele mele inainte sa pot intra in casa# $ar $upa am stat si l8am tinut mult timp in (rate# "an$in$u8ma cum un motan speriat# $eformat si fara casa mi8a putut sc'im(a parerea $espre ce inseamna sa ai o a$evarata puritate $e spirit# sa iu(esti total si cu a$evarat. U'l: $5a in(atat $ai $ulte despre actul de a da si despre co$pasiune decat ar *i putut sa $a in(ete $ii de carti0 se$inarii sau e$isiuni speciale de tele(i;iune < si ii (oi *i $ereu recunoscator pentru asta3 El *usese speriat la e=terior0 insa eu a$ *ost speriat in interior si (enise (re$ea sa $er' $ai departe si sa in(at sa iu/esc cu sinceritate si in pro*un;i$e < sa le o*er a*ectiunea $ea deplina celor la care tinea$3

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


o(estea catelusului sc8iop

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

n vitrina unui ma"azin $e animale era un afi 9 FCelu i $e vnzareI Un (aieel $e %7 ani intr i intrea( care8i preul unui celu . >nztorul !i rspun$e c preul este !ntre +7 i 37T. Bieelul (a" mna !n (uzunar# scoate cteva monezi. <umr ).57 T L i apoi !ntrea(9 FA putea ve$ea celu ii=I >nztorul zm(e te. Cluier# $in ma"azin iese afar ceaua i !n urma ei 3 celu i frumo i. Al aselea celu L rmase !n urm i nu se apropia; Bieelul !ntrea(9 F0e ce celu ul ast c'ioapt =I Omul !i rspunse c acesta s8a nscut cu o pro(lem la picior i va c'iopta toat viaa; FAcesta8i caelu ul pe care8l $orescI# a spus (ieelul cu (ucurie !n "las. F0ac asta e $orina ta# i8l $au "ratis;I Copilul s8a suparat i a rspuns9 F<u8l vreau "ratis# preul lui e la fel ca i a celorlali cei# !i voi $a tot ce am la mine acum# i !n fiecare lun !i voi plti 37 $e ceni# pn voi ac'ita preul lui intre" ;I FE ti si"ur c vrei acest celu = 0oar nicio$at nu va putea fu"i sau 2uca sau sri precum ceilali;I Bieelul s8a aplecat# i8a ri$icat puin pantalonul i i8a artat vnztorului aparatul $e fier ce8i susinea piciorul strm(. F<ici eu nu pot aler"a# $e aceea acest celu are nevoie $e cineva care s8l !nelea";I Oc'ii vnztorului s8au umplut $e lacrimi cn$ i8a spus copilului9 FE ro" i sper ca fiecare celu s ai(e pe cineva care s8l iu(easc# a a precum tu !l vei iu(i pe acest celu ;I

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L>: Cercetaul este ascultator Satul *-r- re'uli

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Lumea $in sat era stul $e re"uli. Totul era prescris9 Cn$ era trezirea# cn$ tre(uia s se mear" la serviciu# cn$ era zi $e $uminic i zi $e lucru. @entru elevi era prescris cn$ !ncepe coala# c tre(uie s ai( asupra lor o (atist i s8 i spele acas $inii. E?istau re"uli $e circulaie# re"uli $e cntat la pian. Erau !ntr8a$evr multe prescrieri i oamenii au 'otrt ca $e azi !nainte s nu mai fie vali$e aceste re"uli. @rea frumos. Mcoala# fire te# era "oal pentru c toi copiii au mers la (aieA lumea a scos mesele !n stra$ cci acolo (tea soareleA tinerii au $esc'is la ma?imum casetofoanele i au lsat s funcioneze zi i noapteA cn$ @eter a ie it $in ap# n8a mai "sit pantalonii. :8a luat Qlaus. D<u mai sunt re"uliD# stri" el i fu"i $e acoloA Ea2a o "si !n camera sa pe micua Est'er $e la eta2ul $e $easupra. Tocmai voia s8i strice ppu a. DCe faci aici# Est'er=D D<u mai sunt re"uliD# spuse micua# lu ppu a i fu"i $in camer. DAm fost la coalD# spuse Bruno. DS nu m mini;D# stri" tatl. D<u mai sunt re"uli. 0eci nu am minitD. Cn$ oamenii voiau s $oarm nu puteau $in cauza muzicii "l"ioase. Euli nu mai "seau (anii la locul lorA copiii $ormeau un$e apucauA ma inile cla?onau pe stra$ fr rost# stricau msuele care stteau pe stra$. DUn$e sunt copiii= Cine a stricat msua mea= Un$e8mi sunt (anii= Un$e e poliia=D 0ar la numrul $e telefon $e la poliie nimeni nu ri$ica receptorul. Cci $ac nu e?ist re"uli# nu mai e nevoie nici $e cineva care s8i apere. nc !n acea noapte !ncepur s sune clopotele (isericii. Lumea s8a a$unat# iar unul a spus9 DA a nu se mai poate triD. D<u# a a nu mai putem triD# spuser i ceilali. D<e tre(uie re"uliD# stri" unul. D0a# vrem $in nou re"uliD# stri"ar cu toii. ncepur s fac $in nou re"uli. Copiii s asculte $e prini. @rinii s8 i iu(easc copiii. <u e voie s faci ru unul altuia. <u e voie s se fure. Tre(uie s se spun a$evrul. D>rem aceste re"uliD# spuser cu toii i merser pacifici la casele lor.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


Coarda de c8itar-

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

A fost o$at o coar$ $e c'itar care sttea ln" c'itar i se "n$ea9 D0ac stau aici# sunt li(er pentru c nu sunt strunit. Asta8mi mai lipse te# s m las strunit la acest instrument vec'i i $emo$at i apoi s stau ln" alte corzi care sunt "l"ioaseD. <u putea s se uite la instrumentul vec'i i la corzile vecine. 0ar coar$a $e c'itar $evenea $in ce !n ce mai nefericit !n li(ertatea sa solitar. Era acolo 2os i se "n$ea9 DA a nu mai poate mer"e mult;D Acolo era i un c'itarist cruia !i plcea acest instrument vec'i. Gurase s nu struneasc nici o coar$ care nu $ore te acest lucru. 0e aceea a tre(uit s a tepte $eseori mult timp pn cn$ putea s cnte $in nou. Acum o(serv cum coar$a $e c'itar care sttea pe po$ea suferea c nu era luat !n consi$erare. El se "n$ea9 D0ac ai ti ce st ascuns !n tine# ce muzic;D Atunci o(serv cum coar$a !i fcu $in oc'i# plin $e afeciune i $orin. Atunci o lu# o struni cu "ri2 $in ce !n ce mai mult. Ea !ncepu s sune $in ce !n ce mai (ine. Acum corespun$e tonalitii sale i sun !n armonie cu celelalte corzi vecine. Cntarea putea !ncepe. Mi multe inimi triste au fost !nveselite.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


L?: Cercetaul @a$/este in orice situatie "oar asta contea;aA

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Se povesteste ca intr8o zi $in vremuri $emult apuse un om a tre(uit sa faca o calatorie intr8o tara in$epartata# aflata peste mari si tari. In dru$ul sau a intalnit tot *elul de oa$eni0 cu o/iceiuri $ai $ult sau $ai putin ase$anatoare3 Si5a a$intit pentru tot restul (ietii de unul dintre acestea3 Era $imineata can$ a zarit in $epartatre turnurile unei cetatii. @ana sa a2un"a in apropierea ei se facuse $e2a pranzul# si cum in partea $reapta a $rumului se afla un cimitir in"ri2it# cu pomi um(rosi si flori frumos parfumate# omul s8a 'otarat sa faca un scurt popas. @asin$ catre o (anca pe care o zarise in apropiere# omul a citit ceea ce era scris pe cruciL FA trait sase ani# trei luni si patru zileIL FA trait unsprezece ani# $oua luni si cinci zileIL FA trait trei ani# patru luni si patru zileIL FA trait noua ani# opt luni si $oua zileIL S8a intristat crezan$ ca nimerise intr8un cimitir pentru copii# si unul $intre locuitorii cetatii l8a vazut si a intre(at9 80e ce esti atat $e trist# ai pe cineva $in familie in"ropat aici= Eama# tatal poateL=I 8Cum s8ar putea una ca asta# $oar va$ ca aici sunt in"ropati numai copii; 5!u6 doar ca0 (e;i6 noi cand ne naste$ pri$i$ *iecare cate un carnetel3 La inceput tin socoteala parintii pentru noi0 apoi scrie$ sin'uri6 de *iecare data cand ne5a$ /ucurat si pentru cat ti$p6 iar cand unul dintre noi se duce0 *a$ilia aduna ti$pul pe care l5a petrecut /ucurand5se6 si asta este ceea ce (e;i tu scris aici3 5Ti$pul pe care l5ati petrecut /ucurandu5(a6 5"a0 pentru noi doar asta contea;aA 0aca ar fi fost sa ai un astfel $e carnetel# tu cati ani# cate luni si cate zile crezi ca ai fi a$unat in el pana acum= Oricata (ucurie ai a$unat si ai $aruit pana acum# iti $oresc sa traiestiL pana la a$anci (atranete;

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


Ale'e opti$is$ul

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

/o( este tipul $e om pe care i8ar plcea s8l cuno ti9 e !ntot$eauna (ine $ispus i are !ntot$eauna ceva pozitiv $e spus. 0ac cineva !l intrea( cum !i mer"e# el rspun$e9 F0ac ar fi mai (ine $e att# ar fi nevoi $e $oi oameni pentru atta (ine;I E un optimist. 0ac un cole" are o zi rea# /o( reu e te !ntot$eauna s8l fac s va$ partea pozitiv a situaiei. Am $evenit curios i !ntr8o zi l8am !ntre(at9 F<u !nele"# nu este cu putin s fii optimist !n toate zilele# tu cum reu e ti=I /o( !mi rspunse9 Fn fiecare zi cn$ m trezesc# tiu c am $ou posi(iliti9 @ot s ale" s fiu (ine $ispus sau pot s ale" s fiu ru $ispus. Mi ale" s fiu (ine $ispus. Cn$ mi se intmpl ceva ru# pot s ale" !ntre a fi o victim sau pot s ale" s !nv $in ce mi s8a !ntmplat. Mi eu ale" s !nv. 0e fiecare $at cn$ cineva vine la mine s se lamenteze pentru ceva# pot s ale" !ntre a8i accepta pln"erile sau pot ale"e s8l a2ut s va$ latura pozitiv a vieii. Mi eu ale" !ntot$eauna partea (un a vieii. F0ar asta nu este !ntot$eauna a a $e u orI i8am spus. FBa $a# zise /o(# !ntrea"a via este o pro(lem $e opiuni. Cn$ !n$eprtezi $in via tot ceea ce nu conteaz cu a$evrat# totul $evine o c'estiune $e opiuni. 0epin$e $e tine s ale"i cum s reacionezi la $iverse situaii# tu tre(uie s $ecizi cum s8i la i pe alii s8i influeneze atitu$inea fa $e via. Tu ale"i s fii (ine sau ru $ispus. @n la sfr it tu e ti acela care $ecizi cum s8i trie ti viaaI. 0up aceast $iscuie am pier$ut le"tura cu /o( fiin$c mi8am sc'im(at locul $e munc# $ar a$esea m re"seam "n$in$u8m la cuvintele lui atunci cn$ optam pentru ceva !n via !n loc s reacionez la evenimente. Apoi am aflat c /o( a avut un acci$ent "roaznic la locul $e munc# a czut $e la %, metri !nlime i $up o operaie $e , ore i $up o !n$elun"at spitalizare a ie it avn$ o plac $e oel !n spate. E8am $us s8l v$ i l8am !ntre(at $ac se simte tot att $e (ine. F>rei s vezi cicatricile mele=I F0ar cum faci s rmi pozitiv $up ce i s8a !ntmplat=I Fn timp ce c$eam# primul lucru care mi8a venit !n minte a fost fetia mea. Apoi !n timp ce zceam pe pmnt# mi8am zis c pot s ale" !ntre a muri i a tri. Mi am ales s triesc;I F0ar nu i8a fost fric=I FAtunci cn$ m8au $us la spital i am vzut e?presiile feelor surorilor i $octorilor# mi8a fost fric fiin$c era $e parc se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m8a !ntre(at $ac am aler"ie i am rspuns9 0A; Toi m8au privit i atunci am urlat9 sunt aler"ic la "ravitaie; Toi au iz(ucnit !n rs# i eu le8am spus9 acum operai8m ca pe un om viu# nu ca pe unul care e $e2a mort;I /o( m8a !nvat c !n fiecare zi avem posi(ilitatea $e a ale"e s trim o via $eplin. Mi este inutil s fim mereu !n"ri2orai pentru mine fiin$c fiecare zi vine cu pro(lemele ei cu care tre(uie s trim# i mine ne vom "n$i la pro(lemele $e mine. La urma urmei# azi este ziua $e mine pentru care !i fceai pro(leme ieri. LB: Cercetaul este 8arnic
... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

rincipiul narcisei 'al/ene Ciica mea mi8a telefonat $e mai multe ori sa8mi spuna9 8Eama# tre(uie sa vii sa vezi narcisele "al(ene inainte ca vremea lor sa treaca; Eu $oream acest lucru# $ar era un $rum $e $oua ore cu masina $e la La"una la lacul >arful Sa"etii. Can$ fiica mea a sunat a treia oara# i8am promis ca voi mer"e 2oia viitoare. :n acea zi insa timpul s8a racit $intr8o$ata si a plouat. 0ar promisesem# asa ca am mers acolo. Can$ in sfarsit am pasit in casa lui Carol*n si i8 am salutat si im(ratisat pe ea si pe nepotii mei am spus9 8Carol*n# lasa narcisele "al(ene. Timpul este nefa(ora(il#sunt nori si ceata# asa ca nu e?ista nimic in lumea aceasta care sa ma faca sa mai con$uc cativa Hilometri; Ciica mea a zim(it si# cu mult calm# a spus9 8<oi con$ucem pe vremea asta# mama. 8Ei (ine# nu mer" nicaieri pina nu se face timp frumos. Am crezut ca am fost $estul $e convin"atoare. 8Sper insa ca ma vei $uce la service ca sa8mi ri$ic masina# a spus fiica mea. 8Cat $e $eparte tre(uie sa mer"em= 8Cateva strazi. O sa con$uc eu# sunt o(isnuita cu asta. 0upa cateva minute# am intre(at8o9 8Un$e mer"em = Asta nu e $rumul spre service. 8Eer"em spre narcisele "al(ene. Carolin a zam(it. 8Carol*n# am spus eu cu asprime in "las# te ro" sa intorci. 8Linisteste8te# mama. <u8ti vei ierta nicio$ata $aca pierzi aceasta e?perienta. 0upa apro?imativ )7 $e minute# am intrat pe o stra$uta pietruita si am vazut o mica (iserica. Eai incolo# pe partea (isericii# am vazut scris cu litere $e mana9 FGra$ina narciselor "al(eneI. Am co(orat $in masina si am mers in urma lui Carol*n in 2os pe carare. Apoi cararea a cotit si can$ am ri$icat privirea am ramas muta $e uimire. :naintea mea se afla cea mai minunata ima"ine. Arata $e parca cineva luase un (utoi urias $e aur si il revarsase peste piscul si versantii muntelui. Clorile au fost plantate in maiestuoase varte2uri# minunate fasii si ran$uri portocaliu inc'is# al(e# "al(en ca lamaia# roz8portocaliu# "al(en ca sofranul si "al(en ca untul. Ciecare varietate $e flori a fost plantata ca un "rup# asa ca s8au invol(urat si au inflorit ca niste rauri cu tonalitati cromatice unice. Erau 3 acri $e flori. 80ar cine a facut asta=# am intre(at8o pe Carol*n. 8O femeie. Ea locuieste aici pe proprietate. Aceea este casa ei. Carol*n mi8a in$icat o casa mica si mo$esta in mi2locul acelui tinut. Am mers catre casa. @e un zi$ am vazut un afis. F/aspunsuri la intre(arile pe care stiu ca ti le puiI era titlul. @rimul raspuns a fost un simplu9 F37.777 (ul(i.I Al $oilea raspuns a fost9 FUnul# pus pe ran$# $e catre o sin"ura femeie. A fost nevoie $e $oua miini# $oua picioare si putin creier.I Al treilea raspuns a fost9 FAm inceput in %63,U.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Am $escoperit atunci @rincipiul <arcisei Gal(ene. @entru mine# acel moment a fost o e?perienta care mi8a sc'im(at viata. C5a$ 'indit la aceasta *e$eie pe care eu nu a$ intalnit5o niciodata si care0 cu $ai $ult de )D de ani in ur$a0 a inceput cu un /ul/0 creand in ti$p propria sa (i;iune asupra *ru$usetii si /ucuriei si i$podo/ind (ar*ul unui $unte o/scur3 lantand pe rand cate un /ul/ de narcisa0 an dupa an0 ea a sc8i$/at pentru totdeauna lu$ea in care traia3 A creat ce(a nespus de $a'ni*ic0 de *ru$os0 de inspirat3 @rincipiul pe care ni8l arata "ra$ina ei $e narcise "al(ene este unul $in cele mai marete principii ale cresterii si evolutiei. Este lectia care ne invata sa inaintam spre scopurile si $orintele noastre# pas cu pas 8 a$esea facan$ $oar un pas mic# $e copil 8 si sa invatam sa iu(im ceea ce facem# sa invatam sa folosim acumularea in timp. Cand $ultiplica$ $o$entele scurte de ti$p in care produce$ ce(a $ic0 prin e*ort ;ilnic0 (o$ constata ca pute$ reali;a lucruri $a'ni*ice3 ute$ sc8i$/a lu$ea3 8Trea(a asta ma intristeaza# intr8un fel# am recunoscut eu. Cate as fi putut realiza# $aca mi8as fi sta(ilit un scop minunat acum +3 ori 17 $e ani si as fi muncit in toti acesti ani sa8 l atin"# plantan$ cate un sin"ur (ul( o $ataL Gan$este8te ce8as fi fost in stare sa realizez; Ciica mea mi8a spus raspuns in stilul ei $irect9 5Incepe de $aineA !u $ai are nici un rost sa te 'andesti la ti$pul pierdut3

o(estea o$ului care se *ura pe el insusi Emmanuel <in"er este numele eroului povestirii noastre. Era un artist tare talentat. O(i nuia s ! i cumpere cele necesare $e la un ma"azin al crui patron !l cuno tea (ine. ntr8una $in zile# $omnul <in"er i8a pltit cumprturile cu o (ancnot $e )7 Us$. @atronul ma"azinului i8a acceptat (anii i i8a pus !n sertarul casei $e marcat. Totu i acesta a remarcat c s8a mur$rit pe $e"ete cu cerneal. A $evenit suspicios i a anunat poliia. @olii tii au o(inut un man$at $e perc'eziie a casei lui Emmanuel <in"er. n po$ul acesteia au "sit instrumente $e repro$ucere a (ancnotei $e )7 Us$. Au "sit i + portrete pictate $e $8l <in"er. Erau $eose(ite. 0e fapt# $ac stai s te "n$e ti# tre(uia s ai( talent ca s poat repro$uce (ancnotele. A reu it s pcleasc o mulime $e persoane pn !n ziua "'inionist !n care patronul acelui ma"azin a o(servat cerneala $e pe $e"ete. 0up arestarea sa# cele + ta(louri s8au vn$ut la o licitaie pu(lic cu 3.777 us$ fiecare. Culmea e c practic i8a luat apro?imativ aceea i perioa$ $e timp pentru a picta (ancnota $e )7 us$ ct i8a fost necesar pentru pictarea unui ta(lou $e 3.777 us$.

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

L 1D: Cercetaul este curat in 'anduri0 cu(inte si *apte Stap2nul cadoului Ln"a ToHio traia un vestit raz(oinic Samurai# care a $ecis sa8i !n$rume pe cei tineri !n (u$ismul Nen. Se spune ca !n ciu$a vrstei !naintate# el putea !nfrn"e orice a$versar. ntr8o $upa8amiaza# un luptator 8 cunoscut pentru lipsa lui $e scrupule 8 a a2uns !n localitatea un$e traia (atrnul Samurai. Era cunoscut pentru te'nicile lui $e a provoca la lupta# astepta pna cn$ a$versarul facea prima miscare si apoi# fiin$ $aruit cu $estula inteli"enta pentru a corecta orice "reseala ar fi facut# contraataca cu viteza. Tnarul luptator nu pier$use !nca nici o lupta. Auzin$ $e reputatia Samuraiului# a $ecis sa8l !nvin"a pentru a8si mari faima. Toti stu$entii erau !mpotriva luptei# $ar (atrnul Samurai a acceptat provocarea. S8au a$unat toti !n piata $in centrul orasului# iar tnarul a !nceput sa8l insulte pe Samurai. A aruncat cteva pietre !n $irectia lui# l8a scuipat !n fata# i8a aruncat toate insultele ce e?ista su( soare# i8a insultat pna si pe stramosi. Timp $e cteva ore# a facut totul pentru a8l provoca pe maestru# $ar (atrnul ramnea impasi(il. La sfrsitul $upa8amiezii# simtin$u8se o(osit si umilit# raz(oinicul a a(an$onat si a plecat. 0eceptionati $e faptul ca maestrul primise att $e multe insulte si provocari# stu$entii l8 au !ntre(at9 DCum ai putut ra($a att $e multa umilinta= 0e ce nu ti8ai folosit spa$a# c'iar $aca stiai ca ai fi pier$ut# !n loc sa8ti e?pui lasitatea !n fata tuturor=D D0aca cineva vine la tine cu un ca$ou si tu nu !l primesti# cui apartine ca$oul=D 8 !ntre(a Samuraiul. DCelui care ti l8a oferit 8 replica unul $intre $iscipoli.D DLa fel si cu orice mnie# insulta sau invi$ie 8 spuse maestrul. Cn$ nu sunt acceptate# continua sa apartina celui care le8a purtat.D

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei

Organizaia Naional CERCETAII ROMNIEI


Ini$a per*ecta

Departamentul Principii i Valori Cerceteti

Se povesteste ca intr8o zi# un tanar s8a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima $in lume. <u $upa mult timp# in 2urul lui s8au strans o multime $e oameni care ii a$mirau inima9 era intr8 a$evar perfecta; Toti au cazut $e acor$ ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut8o vreo$ataL Tanarul era foarte man$ru $e inima lui si nu contenea sa se lau$e sin"ur cu ea. 0eo$ata# $e multime s8a apropiat un (atranel. Cu "las linistit# el a rostit ca pentru sine 8 Si totusi# perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele; Oamenii au inceput sa8si intoarca privirile spre inima (atrnelului. @ana si tanarul a fost curios sa va$a inima ce in$raznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica# ale carei (atai ritmate se auzeau pana $eparte. 0ar era plina $e cicatrice# si erau locuri un$e (ucati $in ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau c'iar intru totul# liniile $e unire $intre (ucatile straine si inima (atranului fiin$ sinuoase# c'iar colturoase pe alocuri. Ba# mai mult# $in loc in loc lipseau (ucati intre"i# lasan$ sa se va$a rani lar" $esc'ise# inca san"eran$e. 8Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa= isi sopteau uimiti oamenii. 8 Cre$ ca "lumesti# spuse tanarul $upa ce a e?aminat atent inima (atranelului. @riveste la inima mea# este perfecta; @e can$ a ta este toata o rana# numai lacrimi si $urere. 8 0a# a spus (lan$ (atranul. :nima ta arata perfect# $ar nu mi8as sc'im(a nicio$ata inima cu a ta. >ezi tu# fiecare cicatrice $e pe inima mea reprezinta o persoana careia i8am $aruit $ra"ostea mea9 rup o (ucata $in inima mea si i8o $au omului $e lan"a mine# care a$esea imi $a in sc'im(# o (ucata $in inima lui# ce se potriveste in locul ramas "ol in inima mea. 0ar pentru ca (ucatile nu sunt masurate la milimetru# raman mar"ini colturoase# pe care eu le pretuiesc nespus $e mult# $eoarece imi amintesc $e $ra"ostea pe care am impartasit8 o cu cel $e lan"a mine. Uneori am $aruit (ucati $in inima mea unor oameni care nu mi8au $at nimic in sc'im(# nici macar o (ucatica $in inima lorL Acestea sunt ranile $esc'ise $in inima mea# pentru ca a8i iu(i pe cei $in 2urul tau implica intot$eauna un oarecare risc. Si $esi aceste rani san"ereaza inca si ma $or# ele imi amintesc $e $ra"ostea pe care o am pana si pentru acesti oameni. Cine stie# s8ar putea ca intr8o zi sa se ntoarca la mine si sa8 mi umple locurile "oale cu (ucati $in inimile lorL :ntele"i# acum# $ra"ul meu# care este a$evarata frumusete a inimii= a inc'eiat cu "las $omol si zam(et cal$ (atranelul. Tanarul a ramas tacut $eoparte# cu o(razul scal$at in lacrimi. S8a apropiat apoi timi$ $e (atran# a rupt o (ucata $in inima lui perfecta si i8a ntins8o cu maini tremuran$e. Batrnul i8 a primit (ucata si a pus8o in inima lui. A rupt# apoi# o (ucata $in inima (raz$ata $e cicatrice si i8a intins8o tanarului. Se potrivea# $ar nu perfect# pentru ca mar"inile erau cam colturoase. Tanarul si8a privit inima# care nu mai era perfecta# $ar care acum era mai frumoasa ca nicio$ata# fiin$ca in inima can$va perfecta pulsa $e8acum $ra"oste $in inima (atranului. Cei $oi s8au im(ratisat# si8au zam(it si au pornit impreuna la $rum. Cat $e trist tre(uie sa fie sa mer"i pe calea vietii cu o inima intrea"a in pieptL O inima perfecta# $ar lipsita $e frumuseteL :nima ta cum este= O poti imparti cu altii=

... pentru c noi credem n principiile i valorile cercetiei