Ibénescu $i-a inceput activitatea intr-o seara. Victima, un biet copil arestat de wnul singur, fara relatii sufletesti stranse cu ceilalti, fire mai putin comunicativa, in ate foamea inca fipa cu glas mare. Dintr-un sentiment de solidaritate cu suferinta lu, nu-i dau numele. Incercasem cateva ,atentate” asupra lui, dar portile sufletului hinu mi se deschisera. Impins de gandul foarnei, sterpelise o bucata de paine si una debrénzd sau slanina din traista altui elev. Surpcins in flagrant delict, unul din ciri- pitori La anuntat pe Ibanescu; acesta ficuse cu confratii lui o pregatire psihologica, end printre copii o atmosfera de acceptare a sanctiunilor ce trebuiau aplicate tlorce se dedau Ia acte imorale. Administratia sconta pe acest inceput; odata creat pecedentul, autoritatea lui Ibinescu si dreptul de a o exercita deveneau legitime. Sea cand toti erau in dormitoare, vinovatul trebuia judecat si pedepsit public.202 a ; Virgil Maxin Peste zi avusesem de lucru prin atelier si nu stiam nimic de cele intamplate. Cop; ii de obicei ma tineau la curent cu cele ce se petreceau intre ei. Acum ignorasera ¢, nu voisera, din rusine, si-mi aduca la cunostinta. Intuiam din privirile unora dint: ei cA ceva nu este in ordine. In dormitorul unde dormea Ibanescu cativa ciraci adunasera in jurul lui, garda personala. Se pregatea atmosfera pentru judecarea condamnarea vinovatului. Se descoperise ,o crima, un atentat la existenta celc Talti” ta nnenta e Virgit bead vin atelier sinu stiam nimi de cele intima Mey Peste zi avusesem de Tucrup cu cele ce se petreceau intre ei. Acum ign Cop, ii de obicei ma tineau la care oe canostinf®. Intuiam din privict® one i nu voiserd din sine, sf. tn dormitorul unde dormea Ibanescu cay” ate ei cA ceva nu este in ordine. In csonala. Se pregatea atmosfera pentru jue adunasera in jurul lui, garda eS operise ,0 crim, un atentat la existent) condamnarea vinovatului. Se a ae ‘I : eni jenat gi cu sufletul la uri: Celor, lalti”, incercand sa incite spiritele. in Teta e 3 ~'Domn’ Maxim, Ibanescu vrea sa-l bata pe... — De ce? —Zice ca ancare delauncoleg- re Se fens eee dormitoarele; cei mai multi Shap ae vada spectacolul. M-am. apropiat de a Ibanescu, in mij j ietenis, isi incheia discursul: 3 te ieee comun acord cu tofii, cu 2S de lovituri a curea la fund (ave, in mana o curea de transmisie de la un motor), ca sa fie exemplu gi Pentru alti, Ne Yom asuma rispunderea sé formam un juriu de cercetare si pedepsire a oricaror fap. te care contravin bunei desfasurari a vietii si activita in penitenciar si in ateliere, $j imediat, cu ton poruncitor, a zis copilului: $i acum, intinde-t e. Copilul, tremurand, s-a intins pe jos. Ceilalti, tremurand, ti — Cine vrea si execute sentinta?, a intrebat Ibanescu. Voi executa eu. Imi facusem loc pana aproay de la pamant — jos, ingalbenit. — Ce calitate ai tu in afara de cea de detinut si cine ti-a dat dre condamni pe cineva in penitenciar? Inspaimantat si balbaindu-se, a raspuns cu mare greutate. —Spune repede! —Nuam...nicio calitate... dar... ela.. — Te-a investit administratia cu aceasta putere? —Nu, dar el...a.. Pe paturig rului, incon, ‘aceau, nu se ofera nimeni, pe de el, in lateral. L-a m pus mana in piept, |-am ridicat nu stiam de unde am atata putere — am finut nitel in aer si l-am lsat ptul si judeci sist Toti copiii inmarmurisera. Adres, — Fiecare la patul lui, sub patura, S-a facut o liniste absoluta. — S& nu va lasati ingelati. Ibanescu Voi, pentru o fapta imorala. Maine pe al n raboiul de fesut. Va zice c& pentru sabotaj. Poimas eweSliienga a rupt o spata la stiu ce cuvant de protest impotriva normelor mari de Mune 2ltul, pentru ca a zis nu instigatie la revolt, Apoi va va bate pe oricare dintre Voi pe dar el'va zice ca pentru lusmani ai poporului gi trebuie curafata societatea de ast Ti cd, Sunteti bandit, La ferestre venisera i cei doi militieni car ‘el de el] ni care faceau de Sie cmente”, ma aud, fiind un singur rand de geamuri, am continuat; incu Andu-ma tutu; ror, a is: inclusiv Ibanescut™ us avea sa bata in ltul pentru eg ae aceasta pe unul dintre si 50!Imn pentru crucea purtata 203 — Maine am sa intreb administratia daca a dat vreunuia dintre detinuti dreptul si-gi exercite autoritatea asupra celorlalti, in numele ei. Daca nu, Ibanescu va da socoteali pentru uzurpare si substituire de autoritate. $ifacindu-ma c& atunci ti vad pe militieni, m-am adresat prin geam: ~ Domnilor militieni, va rog si ramaneti de paza in fafa ferestrelor gi sA supra- vegheati migcarile elevilor in dormitoare. Veti raspunde daca in timpul serviciilor dumneavoastra se va intampla ceva grav, Mi-au facut semn ca au inteles. O parte din ei, impreuna cu mos Dumitrache si Vitel, erau pusi in garda de noi cu privire la intentia administratiei. Toti copii s-au bagat sub paturi. Dar n-a dormit in noaptea aceea nici unul, mi-au spus mai tarziu. A doua zi la deschidere, Ibanescu a fugit la administratie si a raportat cele intam- plate, Le-am explicat situatia lui mos Dumitrache gi Vitel, care au inteles ca s-a intrat intr-o faz’ dificila. I-am rugat sa ceara directorului si subdirectorului sa se instituie plantoane dintre elevi in dormitoare; in cazul unei actiuni neprevazute acestia sa dea alarma sub pretext ca sobele fiind foarte vechi, sa nu se declangeze un incendiu, desi focul era simbolic, un brat de lemn. Jocul ne-a reusit. S-au instituit plantoane. Daca s-ar fi declansat opera criminala, copiii s-ar fi imparfit in doua tabere. Pentru ca Targsorul nu avea celule in care sa poata fi izolati detinufii, puteau chiar sa se ucida. Subdirectorul m-a chemat chiar in dupa amiaza aceleiasi zile. Prevazusem con- fruntarea. I-am vorbit pe ton calm, sigur, fara a fi complexat: — Cata vreme va feriti si vi exercitati direct autoritatea, inseamna ca in consti- infa dumneavoastra nu va socotiti indreptatiti si detineti aceasta functie. Daca va faceti scrupule cu privire la ceea ce trebuie sa faceti si ce nu, renuntati la functie si Lisati-ipe cei fira de lege si-si savarseasca firidelegile. Nu cred ci, fiind si comunist din ilegalitate, afi asteptat legalitatea si puterea pentru a va transforma in ucigas al propriului neam. Subdirectorul ticea, dar nu se uita la mine. Se uita in jos. — Daca ma sanctionati pentru cele ce v-am spus, sunt bucuros. Am incercat si va atrag atentia cd omul are si suflet si va da socoteala in fata lui Dumnezeu, nu numai a lumii, pentru ce face aici pe pimant. Sunt la dispozitia dumneavoastra! Am mai spus si alte lucruri: totdeauna in astfel de momente parci Dumnezeu imi ridica frica. Subdirectorul n-a zis absolut nimic. Mi-a facut semn sa ies siun nilifian m-a adus in curtea noastra. Tacerea subdirectorului, lipsa de riposta, desi il provocasem, in toate situatiile pe care le avusesem de a ne incrucisa spadele, ma deruta. Sau era un om care igi urmarea scopul ascuns sau era un nehotarat, poate chiar un fricos care fuge din fata adversarului, nedandu-i posibilitatea sa spuna cia Tepurtat o victorie. Trebuia sA fiu prudent, caci in spatele lui erau alte forte, cu care le fapt ma luptam: vazute i, mai ales, nevazute. In parte, atitudinile directorului si ale subdirectorului ficeau ca actiunea de reeducare in Targsor, pana la acea data, sA nu ia forme tragice. Copiilor nu fe-am spus nimic despre aceasta intrevedere, ca si nu-i alarmez, dar asteptam ceva deosebit. Serbarea de Craciun 1948 Infiecare grup de copii arestati unul sau doi aveau prizd deosebita la ceilalti; cu ei