Sunteți pe pagina 1din 4

44.

Apărarea colectivă și noul rol NATO

 Inițial NATO a fost înființat cu scopul de a asigura libertatea și securitatea tuturor membrilor
săi prin mijloace politice și militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic și principiile
Cartei ONU

 NATO este manifestarea practitcă a efortului colectiv depus de către membrii săi pentru a
susține interesele comunue în problema securității

 5 sarcini fundamentale de securitate:


o Securitate: mediu de securitate stabil în zona E-A, dezvoltarea instituțiilor
democratice, rezolvarea pe cale pașnică a conflictelor, împotriva folosirii forței
o Consultare: în conformitate cu art. 4 din Tratatul de la Washington, NATO este un
forum transatlantic esențial în consfătuirile aliate asupra probl. de interes comun
o Descurajare și apărare: să descurajeze și să se apere în fața oricărei agresiuni
o Managementul situațiilor de criză: prevenirea efectivă a conflictelor + angajare
activă în rezolvarea crizelor și în acțiunile de ripostă
o Parteneriat: promovarea parteneriatului, cooperării, dialogului – creșterea
transparenței, încrederii și capacității de a acționa

Transformarea Alianței – noul mediu de securitate:

 Modificarea relațiilor E-V, a RI și a mediului de securitate

 Începutul coincide cu a 40-a aniversare a Tratatului de la Washington (1989)

 Rolul NATO:
o Asigură baza de apărare colectivă și securitate comună a țările membre
o păstrează o balanță strategică în Europa de-a lungul Războiului Rece
o promovează stabilitatea, respectarea drepturilor omului
o fundamental în îndeplinirea condițiilor de schimbare

 Sursele schimbărilor:
o 1967: Doctrina Harmel – bazată pe politici paralele de menținere a unei apărări
adecvate în încercarea de a detensiona relațiile E-V
o 1969: Ostpolitik (Willy Brandt)
o 1975: Actul final de la Helsinki – CSCE (OSCE)
o desfășurarea de NATO a Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune în Europa
o 1979: Invadarea Afganistanului de URSS
o Venirea lui Gorbaciov + Revoluțiile anticomuniste și unificarea Germania

o 1987: Tratatul de la Washington – eliminarea totala a focoaselor


o 1989, Viena: negocieri privind controlul armamentului:
 stabliește politicile călăuzitoare ale Aliaților pe parcursul celui de-al 5-lea
deceniu de cooperare
 stabilește un Concept Cuprinzător privitor la Controlul Armamentului și
Dezarmare
 Declarația Summitului: recunoaște schimbările care s-au petrecit + declară
nevoia continuă de forțe de descurajare efective + de control al armamentului;
adoptă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung
 Rol NATO:
o Asigură cadrul consultărilor și coordonării politicilor între țările membre cu scopul de
a diminua riscul crizelor care ar fi putut afecta interesele comune de securitate
o Alianța își intensifică eforturile de:
 Îndepărtare a dezechilibrelor militare + deschidere în privința acestor probl.
 Sporire a încrederii prin acorduri radicale, aranjamente de control și prin mai
multe contacte la toate nivelele

 1990, Londra: Declarație:


o cea mai cuprinzătare de la fondarea NATO
o dorește să pună capăt confruntării E – V
o prefigurată de Mesajul din Tumberry – ofertă de prietenie și cooperare URSS – statele
europene

 Cartierul general NATO:


o Reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est au fost invitați
o Au avut loc mai multe vizite – intensificarea contactelor diplomatice

 1990, Paris: Carta de la Paris pentru o nouă Europă:


o Declarație comună de neagresiune
o Tratatul asupra forțelor convenționale din Europa
o Se pune capăt oficial relațiilor de adversitate, renunțarea la utilizarea forței
o În conformitate cu Carta ONU și Actul Final de la Helsinki

 Discuții asupra doctrinelov și forțelor militare:


o Acordul Cerului Deschis (survolarea teritoriilor naționale) – sporirea încrederii,
transparenței
o Reducerea forțelor convenționale de la Atlantic și până la Urali – limitarea efectivelor
militare în Europa
o Intensificarea CSCE

 Pe plan intern NATO începe revizuirea strategiei proprii – adaptată noilor circumtanțe

Schimbarea poziției în politica de apărare:

 Rolul principal al NATO rămâne același: garantarea securtății și integrității teritoriale a


membrilor + asigurarea prin intimidare și apărare colectivă

 Noi roluri:
o Parteneriatul pentru Pace
 Consiliul Permanent Reunit NATO-Rusia, Comisia NATO-Ucraina: create
pentru intensificarea cooperării
 forțele militare aliate – rol în facilitarea transparenței și creșterea încrederii
între NATO și Parteneri + în verificarea acordurilor privind armamentul
o NATO își asumă misiunea de sprijinire a rezolvării efective a crizelor și
angajamentelor de prevenire a conflictelor
 implementarea Acordului pentru Pace din Bosnia
 asigurarea prezenței internaționale de securitate în Kosovo, mandatată de UN

 Prima misiune combatantă majoră în care NATO folosește forțele militare ca instrument de
rezolvare a crizei și de a sprijini UN: conflictul din Iugoslavia (1995)
 NATO implementează aspectele militare ale Acordului pentru Pace prin preluare conducerii
Forțelor de implementare multinațională (TFOR), apoi a Forțelor de Stabilizare (SFOR)

=> NATO trece de la un rol relativ limitat de sprijinire a eforturilor UN de menținere a


păcii la unul de preluare a întregului control al operațiunilor complexe de menținere a păcii
– implică participarea de forțe din partea a numeroase țări Partenere sau non-NATO

 Acțiunea NATO în Kosovo și rolul său în atenuarea crizei umanitare din țările vecine au
contribuit la întărirea rolului NATO în rezolvarea crizei:
o NATO contribuie prin campaniile sale aeriene și prin desfășurarea a KFOR la
obiectivul comunității internaționale de creare a fundamentului pentru pace și
stabilitate de lungă durată în Kosovo

 Adaptarea forțelor militare la noile curcumstanțe:


o Forțe Operative Multinaționale Interarme (CFTF) – NATO oferă mijloace flexibile la
noile amenințări la securitate
o Integrarea participanților non-NATO la operațiunile de sprijinire a păcii sub comanda
NATO

=> Continua transformare a poziției de apărare cu forțe convenționale a Alianței

Structurile și acordurile:

 Permit țărilor membre să beeficieze de avantajele politice, militare și de resurse ale acțiunii și
apărării colective
 Includerea țărilor Partenere NATO contribuie la îmbunătățirea eforturilor comune de
cooperare în probleme de securitate Euro-Atlantică

 Principalele caracteristici ale schimbărilor care afectează forțele militare NATO:


o Reduceri:
 Ale dimensiunilor
 Ale vitezei de reacție
o Creșteri ale
 Flexibilității
 Mobilității
 Multinaționalității

 Principii:
o Angajamentul față de apărarea colectivă ca funcție centrală, fundamentală a Alianței
o Menținerea legăturii transatlantice ca garant al credibilității și eficienței Alianței

 Rolul Forțelor Aliate:


o Au constituit baza apărării și intimidării în fața amenințării unui război – care a
rămas principala problemă de securitate a Aliaților timp de 40 ani
o Rolul principal: garantarea securității și integritatea teritorială a statelor membre
o Asigurarea securității prin intimidare și apărare colectivă

 Summit-ul de la Madrid, iulie 1997:


o Anunță tranziția spre o nouă fază în care structurile și politicile inovatoare introduse
ca răspuns la noile conjucturi aveau să fie testate în practică
o Alianța – transformări externe și interne =>măsuri suplimentare concrete și
cuprinzătoare în toate domeniile

=> programul a dovedit capacitatea NATO de a-și asuma noi resposabilități fără a aduce
atingere scopurilor sale inițiale și de a-și consolida rolul în viitor pe abilitatea deja
demonstratp de adaptare la cerințele unei societăți aflate în continuă transformare

Rolul operațional al NATO în menținerea Păcii:

 Rolul NATO în conflictul din Fosta Iugoslavie


o Subiectul 45

 Rolul NATO în conflictul din Kosovo


o Subiectul 37

S-ar putea să vă placă și