Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 1

Reumatism articular acut -


Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie sistemica ce debuteaza la
aproximativ 3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.

Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar intalnita la adulti. Incidenta
botii a scazutfoarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt prompt si corect
tratate antibiotic. Boala ramane insa o problerna de sanatate in zonele sarace - ex.Africa, estul si
sudul Asiei.

RAA apare dupa o infectie de regula faringiana cu streptococ beta-hemolitic de grup A.


Streptococr;l beta-hemolitic este un microorganism cu capacitate de a induce hemoliza
completa- liza globulelor rosii in mediile de cultura'

Modul exact prin care streptococul duce la aparitia bolii nu este cunoscut. Cea mai
plauzibila ipoteza este cea Iegata de asemanarile dintre anumite structuri ale microorganismului
si anumite componente din structura organismului nostru, care duc la apritia unei reactii imune
incrucisate. Sistemul nostru imun confunda structurile proprii (articulare, cardiace, etc,) cu cele
bacteriene si Ie ataca pe primele.

Nu toti pacientii care fac faringita cu streptococ beta-hemolitic de grup A, dezvolta RAA.
De asemenea infectiile streptococice localizate [a alt nivel decat cel faringian (ex, infectiile
pielii), sunt foarte rar urmate de aparitia RAA (exista cazuri de RAA in populatia indigena a
Australiei, care au aparut dupa infectii streptococice ale pielii)'

Exista anurniti factori genetici care par a fi implicati in sensibilitatea unera de a face RAA
postinfectie streptococica. Cei care au facut un episod de RAA au un risc mai mare de a face un
alt episod, la un nou oontact cu streptococul beta-hemolitic de grup A

Factorii de risc din mediu sunt reprezentati de: supraaglomeratie, colectivitatile de copii si
adultitineri (ex. copiii din gradinite, scoli, tabere, militarii), conditiile de igiena precara, saracia.
Varsta este si ea un factor de risc - boala fiind rar diagnosticata la copiii sub 3 ani si la adultii
peste 35 de ani.

Sursele de infectie sunt reprezentate de bolnavii cu infectii streptococice active sau


purtatorii asimptomatici de streptococi (nazofaringian). Modul de transmitere a
streptococilor poate fi direct prin eliminare de la nivelul nasului sau faringelui, prin vorbit, tuse,
suflatul nasului si indirect prin obiecte contaminate- prosoape, servetele, batiste. Au fost si cazuri
de alimente contaminate, precum cele lactate.
Manifestarile sistemice sunt starea generala alterata,febra inalta, fatigabilitate,
scaderea poftei
de mancare, paloare, uneori ascociate cu dureli abdominale (mimand
apendicita;, sangerari din
nas (la copii).
Af'ectarea articulara - cea mai frecventa manifestare a bolii se prezinta cu dureri articulare cel
ate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, sunt
mainilor si picioarelor, soldurile si umerii. _ se muta
alta. O parte din articulatiile afectate incep fiind rosii
si extrem de dureroase la mobili zare savatingere. Fiecare articulatie
este afectata pentru cateva
-
zile 1 saptamana, timp in care o a doua artiiulatie este afectata.
Durata intregului episod este in jur de I luna, boala nelasand
sechele. Artritele care persista peste
1 luna, sau care distrug articulatia, in ciuda tratamentului
antiinflamator si antibiotic corect
instituit, trebuie sa ridice suspiciunea u'ui alt diagnostic.
Afectarea cutanata - noduli nedurerosi sub
articulatiilor (genunchi, coate, umar), asociat
cutanata rosie, trecatoare, nedureroasa. bine cle
mai intens colorate decat centr ul, localizata pe
Afectarea cardiaca (cardita) este cea mai severa manifestare a
bolii. Simptomele sunt rezultatul
afectarii tuturor structurilor cardiace: endocard, miocard, pericard
si sunt r:eprezentate de durere
in piept, palpitatii, oboseala, senzatie de sufocare, oe
mai multe ori insa afectareacardiaca
este complet asimptomatica, fiind descoperita taruiuin"eie
viata de adult. Medicul, prin examenul
clinic auscultator al inimii si uneori examenul ecografic, poate
decela afectareavalvulara.
Manifestari neurologice - miscari necontrolate, ciudate ale corpului --cel
mai frecvent ale
mainilor, picioarelor si fetei numite clansul sfantului Vitus
- sau mai cunoscut coreea sydenham,
insotite de comportament bizar izbucnfti de plans sau ras fara
- motiv, grimase, tulburari de
scris, accentuate in conditii de efort fizic sau sires. Coree
a apare mai tarziudecat celelalte
manifestari ale bolii, putand trece si 2luni de la episodul infectios.
La fel ca afectare a articulara,
este in general o manifestare autolimitata, cu recuperare
completa dupa cateva luni.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Examenele de laborator pun in evidenta pr ezentaunui proces
inflamator - vsH, proteina c
reactiva, Fibrinogen au valori crescute sidesi sunt analize
nespecifice ( pot creste in multe alte
boli), sunt utile in urmarirea raspunsului la tratament. Pentru
diagnostic, este obligatorie o
dovada de laborator a infectiei sireptococice, mai ales
la cei care nu au istoric de infectie
streptococica recenta.

ilor cu suspiciune de RAA. Un exudat farinsian


nu stabileste cu certitudine diagnosticul de naA.
i Streptolizina O - ASLO (cei mai frecvent
AsLo de240de unitati sau peste, Ia adurt,.esF""3;frH:1"t:*tlffl,.]]]:Xl|fffiXi'i;;:'j[t
500 de unitati sau o crestere semnificativa in dinamica (dupa
catevasaptamani) a valorii ASL9,
poate 1i o dovada puternica pentru infectia recenta
strepiococica.
Electrocardiograma e_ste obligatorie pentru investigarea pacientului
suspicionat de RAA.
Prelungirea intervalului PR este criteriu minor a. iiugno.iic
al bolii. pentru diagnosticarea
Simptomele reumatismului articular acut
Simptomele bolii sunt extrem de variabile. S-a remarcat ca exista o variabilitate in acest sens
legata de varsta pacientului. Astfel copiii fac aproape intotdeauna afectare cardiaca, au mai
frecvent manifestari cutanate iar manifestarile articulare sunt mai degraba reprezentate cle dureri
arliculare decat artrite, In schimb adultii prezinta un tablou articular mai zgomotos ( pe langa
durere articulara, apar si tLrmefactii) si fac in schimb foarte rar afectare neurologica si cutariata.

Manifestarile sistemice sunt starea generala alterata, febra inalta, fatigabilitate, scaderea poftei
de mancare, paloare, uneori ascociate cu dureri abdominale (rnimand apendicita), rung.raii
din
nas (la copii).

Afectarea articulara - cea mai frecventa manifestare a bolii se prezinta cu dureri articulare cel
mai frecventlocalizate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, pumn; mai rar afectate sunt
articulatiile mici ale mainilor si picioalelor, soldurile si umerii. Durerile sunt migratorii- se muta
de lao articulatie laalta. O parte din articulatiile afectate incep sase umfle, inroieasca, fiind rosii
si extrem de dureroase la mobilizare sall atingere. Fiecare articulatie este afectata pentrLr cateva
zile- | saptarnana, tirnp in care o a doua articulatie este afectata.

Durata intregului episod este in jur de I luna, boala nelasand sechele. Artritele care persista peste
I luna, sau care distrug articulatia, in ciuda tratamentului antiinflamator si antibiotrc corect
instituit, trebuie sa ridice suspiciunea unui alt cliagnostic.

Afectarea cutanata - nodr-rli nedurerosi sub piele, fermi, mobili, sub 2 cm, localizati in preajma
articr-rlatiilor (genunchi, coate, umar), asociati cu afectarea cardiaca, eritemul marginat -.rrpii.
cutaltata rosie, trecatoare. nedureroasa, bine delimitata, plana sau in relief,
-uiginineregulate,
"u expunerealacald.
mai intens colorate decat centrul, localizata pe trunchi si brate, accentuata de

Afectarea cardiaca (cardita) este cea mai severa manifestare a botii. Simptomele sunt rezultatul
afectariituturor structurilor cardiace: endocard, miocard, pericard si sunt reprezentate de durere
in piept, palpitatii, oboseala, senzatie de sufocare. De cele mai multe ori insa afectarea
cardiaca
este cor"nplet asimptomatica, fiind descoperita tarziu in viata cle adult. Medicul, prin
examenul
clinic auscultator al inimii si uneori examenul ecografic, poate clecela afectarea valvulara.

Manifestari neurologice - miscari necontrolate, ciudate ale corpului


-cel mai fi-ecvent ale
mainilor, picioarelor si fletei- numite dansul sfantului Vitus sau mai cunoscut coreea
Sydenharn,
insotite de comportament bizar izbucniri de plans sau ras fara motiv, grimase,
- tulburari de
scris, accentuate in conditiide eforl fizic sau stres. Coreea apare maitarziu
decat celelalte
manifestari ale bolii, putand trece si 2 luni de la episodul infectios. La fet
ca afectarea articulara,
este in general o manifestare autolimitata, cu recuperare completa dupa
cateva luni.

Investigatii radioimagistice si de laborator


Examenele de laborator pun in evidenta prezenta unui proces inflamator
- VSH, proteina C
reactiva, Fibrinogen au valori crescute si desi sunt anaiize nespecifice ( pot
cresie in multe alte
Manifestarile sistemice sunt starea generala alteruta,febra inalta, fatigabilitate,
scaderea poftei
de tnancare' paloare, uneori ascociate cu dureri abdominale (mimand
apendicita), sangerari din
nas (la copii).
Afectarea articulara - cea mai frecventa maurifestare a bolii se prezinta
cu duleri articulare cel
mai frecvent localizate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, pumn;
mai rar afectate sturt
articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, soldurile si umerii.
burerile sunt migratorii - se muta
de la o articulatie la alta. o parte din articulatiile afectate
incep sa se umfle, inroseasca, flind rosii
si extrem de dureroase la mobilizare sau atingere. Fiecare articulatie
este afectata pentru cateva
zlle * 1 saptamana, timp in care o a doua articulatie este afectata.
Durata intregului episod este in jur de 1 luna, boala nelasand
sechele. Artritele care persista peste
1 luna, sau care distrug afticulatia, in ciucla tratamentului
antiinflamator si antibiotic corect
instituit, trebuie sa ridice suspiciunea unui alt diagnostic.
Afectarea cutanata - noduli nedurerosi sub
articulatiilor (genunchi, coate, umar), asooiat
cutanata rosie, trecatoare, nedureroasa, bine del
mai intens colorate decat centrul,localizata pe t
Afectarea cardiaca (cardita) este cea mai severa manifestare
a bolii. Simptomele sunt rezultatul
afectarii tuturor structurilor cardiace: endocard, miocard, pericard
si sunt riprezentate de durere
in piept, palpitatii, oboseala, senzatie de sufocare. n" cei"
mai multe ori insa afectareacardiaca
este complet asimptomatica, fiind descoperita tarzitin
viata de adult. Medicul, prin examenul
clinic auscultator al inimii si uneori examenul ecografic, poate
decela afectareavalvulara.
Manifestari neurologice - miscari necontrolate, ciudate ale corpului
nrainilor, picioarelor si fetei numite dansul sfantului Vitus -cel mai frecvent ale
- sau rnai cunoscut coreea Sydenham,
insotite de comportament bizar izbucniri de plans sau ras
- fara motiv, grimase, tulburari de
scris, accentuate in conditii de efort fizic sau stres. Coree
a aparc mai tarziudecat celelalte
rnanifestari ale bolii, putand trece si 2 luni de la episodul
infectios. La fel ca afectarea afiiculara,
este in general o manifestare autolimitata, cttr...rp"ru..
completa dupa cateva luni.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Examenele de laborator pun in evidenta pr ezentaunui proces
inflamator - VSH, proteina C
reactiva, Fibrinogen au valori crescute sidesi sunt anaiize
nespecifice ( pot creste in multe alte
boli), sunt utile in urmarirea raspunsului la tratament. Pentru
diagnostic, este obligatorie o
dovada de laborator a infectiei streptococice, mai ales
la cei care nu au istoric de infectie
streptococica recenta.

suspiciun gian
cu
bileste RAA.
tolizina O
ASLO de 240de unitati sau peste, ra adult,. es1: .";:iJ::i'::,""ltlffil;?:j:1?
500 de unitati sau o crestere semnificativa in dinamica (dupa
triiXi?; I.lli
cateva saptamani) a valorii ASL9,
poate fi o dovada putemica pentru infectia recenta
strepiococica.
Electrocardiograma e-ste obligatorie pentru investigarea pacientului
suspicionat de RAA.
Prelungirea intervalului PR este criteriu minor a. iiugnoriic
al bolii. pentru diasnosticarea
boli), sunt r-rtile in urmarirea raspunsului [a tratament. Pentru diagnostii:, este obligatorie o
dovada de laborator a infectiei streptococice, rnai ales la cei care nu au istoric de infectie
streptococica recenta.

Exudatul faringian trebuie facut tuturor bolnavilor cu suspiciune de RAA. Un exudat faringian
negativ sau pozitiv nu exclude si respectiv nici nu stabileste cu certitudine diagnosticul de RAA.
Anticorpii antistreptococici sunt: anticorpii anti StreptolizinaO ASLO (cei mai frecvent
-
folositi), anti deoxiribonucleaza B - anti DNaza B, antistreptol<inaza, antihialuron idaza. Titrul
ASLO de240 de unitati sau peste, la adult, este considerat doar usor crescut. Un titru de peste
500 de unitati sau o crestere semnificativa in dinamica (dupa cateva saptamani) a valorii ASLO,
poate fi o dovada puternica pentru infectia recenta streptococica.

Electrocardiograma este obligatorie pentru investigarea pacientului suspicionat de RAA.


Prelungirea intervalului PR este criteriu minor de diagnostic al bolii, Pentru diagnosticarea
afectarii valvulare, ecografia cardiaca are sensibilitate mai mare fata de exarninarea clinica
efectuata de medic, in plus aducand date legate de afectarea pericardica si a miocardului.

Diagnosticul de Reumatism articular acut


Diagnosticul de RAA sebazeaza pe criteriile Jones rnodificate. Diagnosticul pozitiv necesita
prezentaa2 criterii majore sau a unui criteriu major si a doua minore, plus dovada infectiei
streptococice recente prin cLrlturi faringiene pozitive sau titru crescut sau in crestere de anticoroi
anl istreptococic i.

Criteriile majore sunt: cardita, poliartrita, coreea, eritemuI marginat si nodulii subcutanati.

Criteriile minore sunt: febra, durerea articulara ( artralgia), VSH sau proteina C reactiva
crescute, interval PR prelungit pe EI(G

Tratamentul pentru reumatism articular acut


- Toti pacientii cu RAA sunt sfatuiti in mod traditional sa evite efortul, repausul fiind
indicat pana cand semnele inflamatorii acute dispar. Pentru cei cu afectarei cardiaca,
repausul Ia pat este esential si se poate intinde pe parcursul rnai multor saptamani. Ulterior
pacientul poate relua activitatile printr-o crestere gradala a intensitatii efortului. Un mediu
linistit, fara zgomote sau alti factori stimulanti este necesar in recuperarea formelor cu af'ectare
neurologica

Tratamentul farmacologic include medicamente antiinflamatoare pentru a reduce


inflamatia, antibiotice pentru a preveni o noua infectie streptococica si tratament
simptomatic.

- Tratament arrtibiotic - in momentul diagnosticului se recomanda o dozade I


200 000 UI de
Benzantin-penicilina injectabila intramuscular sau 10 zite de penicilina sau eritromicina ( pentru
cei alergici) administrate oral.
Manifestarile sistemice sunt starea generala alterata, febra inalta, fatigabilitate, scaderea poftei
de mancare, paloare, uneori ascociate cu dureri abdominale (mimand Jpendicita),
,ung.ruii di.,
nas (la copii).
Afectarea articulara - ceamai frecventa manifestarc abolii se prezintacu dureri articulare
cel
mai frecventlocalizate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, pumn; mai rar afectate
sunt
articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, soldurile si umerii. burerile sunt migratorii
de la o articulatie Ia alta. O parte din articulatiile afectate incep sa se umfle,
- se muta
inroseasca, fiind rosii
si extrem de dureroase la mobilizare sau atingere. Fiecare articulatie este aiectata pentru
cateva
zire - I saptamana, timp in care o a doua articula ie este afectata.
Durata intregului episod este in jur de 1 luna, boala nelasand sechele. Artritele
care persista peste
1 luna, sau care distrug articulatia, in ciuda tratamentului antiinflamator
si antibiotic corect
i'stituit, trebuie sa ridice suspiciunea unui alt diagnostic.
Afectarea cutanata - noduli nedurerosi sub piele, fermi, mobili, sub 2 cm
articulatiilor (genunchi, coate, urnar), asociati cu afectare a cardiaca,eritem
cutanata rosie, trecatoare, nedureroasa, bine delimitata, plana sau in relief,
,
mai intens colorate decat centrul,localizata pe trunchi si brate, accentuata de expuner
eala cald..
Afectarea cardiaca (cardita) este cea mai severa manifestare a bolii. Simptomele sunt
rezultatul
afectarii tuturor structurilor cardiace: endocard, miocard, pericard si sunt riprezentate
de durere
in piept, palpitatii, oboseala, senzatie de sufocare. De cele mai multe ori insa afectarea
cardiaca
este.complet asimptomatica, fiind descoperita tarziuin viata de adult. Medicul, prin
examenul
clinic auscultator al inimii si uneori examenul ecografic, poate decela afectarea
valvulara.
Manifestari neurologice - miscari necontrolate, ciudate ale corpului
-cel mai frecvent ale
rnainilor, picioarelor si fetei - numite dansul sfantului Vitus sau mai cunoscut
coreea Sydenham,
insotite de comportament bizar - izbucniri de plans sau ras fara motiv, grimase,
tulburari de
scris, accentuate in conditii de efort fizic sau stres. Coree a apare mai taiziudecat
celelalte
nranifestari ale bolii, putand trece si 2luni de la episodul infectios. La fel ca
afectare a arriculara,
este in general o manifestare autolimitata, crtrecuperare completa
dupa cateva luni.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Examenele de laborator pun in evidenta prezentaunui proces inflamator
- VSH, proteina C
Ieactiva, Fibrinogen au valori crescute si desi sunt analize nespecifice ( pot
creste in multe alte
boli), sunt utile in urmarirea raspunsului la tratament. Pentru diagnostic, este obligatorie
o
dovada de laborator a infectiei streptococice, mai ales la cei care nu
au istoric de infectie
streptococica recenta.

ASLO de 2 la adult, este considerat doar usor crescut. Un titru de peste


500 de unit ficativa in dinamica (dupa cateva saptamani) a valorii ASL9,
d
poate fi o infectia recenta streptococica.
Electrocardiograma este obligatorie pentru investigarea pacientului suspicionat
de RAA.
Prelungirea intervalului PR este criteriu minor de diagnostic al bolii. pentru
diagnosticarea
Manifestarile sistemice sunt starea generala alterata, febra inalta, fatigabilitate, scaderea poftei
de mancare, paloare, uneori ascociate cu dueri abdominale (mimand apendicita), ,ung.ruii din
nas (1a copii).
Afectarea articulara - cea mai fi'ecventa manifestare a bolii se prezinta cu dureri arliculare cel
mai frecventlocalizate la nivelul gleznelor', genunchilor, coate, pumn; mai rar afectate sunt
articulatiile rnici ale mainilor si picioarelor, soldurile si umerii. Durerile sunt migratorii se muta
-
de la o articulatie la alta. O parte din articulatiile afectate incep sa se umfle, inroseasca, fiind rosii
si extrem de dureroase la mobilizare sauatingere. Fiecare articulatie este afectata pentru cateva
zire - 1 saptamana, timp in care o a doua articulatie este afectata.
Durata intregului episod este in jur de I luna, boala nelasand sechele. Artritele care persista peste
1 luna. sau care distrug articulatia, in ciuda tratamentului antiinflamator si antibiotic
corect
instituit, trebuie sa ridice suspiciunea unui alt diagnostic.
Afectarea cutanata - noduli nedurerosi sub piele, fermi, mobili, sub 2 cm, localizatiin preajma
articulatiilor (genunchi, coate, umar), asociati cu afectare a cardiaca, eritemul marginat -"*pii.
cutanata rosie, ttecatoare, nedureroasa, bine delimitata, plana sau in relief, ..r
-{ini neregulate,
mai intens colorate decat centrtT,localizata pe trunchi si brate, accentuata de expunerea la cald.
Afectarea cardiaca (cardita) este cea mai severa manifestare a bolii. Simptomele sunt rezultatul
afectarii tuturor structurilor cardiace: endocard, miocard, pericard si sunt reprezentate de durere
in piept, palpitatii, oboseala, senzatie de sufocare. De cele mai multe ori insa afectarca cardiaca
este complet asimptomatica, fiind descoperita tarziuinviatade adult. Medicul, prin
examenul
clinic auscultator al inimii si uneori examenul ecografic, poate decela afectareavalvulara.
Manifestari neurologice - miscari necontlolate, ciudate ale corpului
-cel mai frecvent ale
mainilor, picioarelor si fetei - numite dansul sfantului Vitus sau mai cunoscut coreea Syde'ham,
insotite de comportament bizar - izbucniri de plans sau ras fara motiv, grimase, tulburari de
scris, accentuate in conditii de efort fizic sau stres. Coree a aparc mai taiziudecat celelalte
manifestari ale bolii, putand trece si 2luni de la episodul infectios , La fel ca afectarea articulara,
este in general o manifestare autolimitata, curecuperare completa dupa cateva
luni.
Investigatii radioimagistice si de laborator
llxamenele de laborator pun in evidenta prezentaunui proces inflamator VSH, proteina
- C
reactiva, Fibrinogen au valori crescute si desi sunt analize nespecifice ( pot.r.ri. in multe
alte
boli), sunt utile in urmarirea raspunsului la tratament. Pentru diagnostic, este obligatorie o
dovada de laborator a infectiei streptococice, mai ales la cei care nu au istoric de infectie
streptococica recenta.
Exudatul faringian trebuie facut tuturor bolnavilor cu suspiciune de RAA. Un exudat
faringian
negativ sau pozitiv nu exclude si respectiv nici nu stabileste cu certitudine diagnosticul
de RAA.
Anticorpii antistreptococici sunt: anticorpii anti Streptolizinao ASLO (cei riai frecvent
-
fblositi), anti deoxiribonucleaza B - anti DNaza B, antistreptokinaza,antihialuro ntdaza. Titrul
ASLO de 240 de unitati sau peste, la adult, este considerat doar usor crescut. Un titru de peste
500 de unitati sau o crestere semnificativa in dinamica (dupa cateva saptamani)
a valorii ASLO,
poate fr o dovada puternica pentru infectia recenta streptococica.
Electrocardiograma este obligatorie pentru investigarea pacientului suspicionat de
RAA.
Prelungirea intervalului PR este criteriu minor de diagnostic al bolii. pentru diagnosticarea
- Tratamentul antiinflamator - presupune administrarea de acid acetilsalicilic ( aspirina) oral,
divizatain 4 doze ztlnice, tratament achninistrat 2 saptamani si apoi treptat tcatuipe parcursul a
inca 4 -6 saptamani. Corticosterozii trebuie rezervati cloar pacientilor care nu raspund la aspirila
sau celor cu afectare cardiaca severa, Dozele eficace se mentin 2 saptamani, apoi sunt scazute
treptat.

- Medicamentele suportive sunt: diuretice, digoxin, antihipertensive pentrr,r afectareacardiaca,


haloperidol , fenobrabital, diazepam sau acidul valproic pentru coree, In formele refractare de
coree s-au folosit cottizonice, imunoglobuline injectabite si chiar plasm afereza,

RAA: Evolutie, Complicatii, Profilexie


Majoritatea formelor de RAA se vindeca fara sechele. Recuperarea afticulara este completa si
rapida' Afectarea neurologica poate dura o perioada mai lunga, majoritatea revenind la forma
anterioara imbolnavirii in 6luni, restul prezentand simptome pana la2ani. De asemeneaincazul
coreei, exista situatii rare de recadere dupa ani de la irnbolnavirea initiala, dpclansate de alte
infectii, stres, modifi cari hormonale (sarcina, contraceptive orale).

Albctarea cardiaca influenteaza semnificativ prognosticul pe termen lung. pot apare leziuni
ireversibile ale valvelor cardiace (mai ales cele de pe parlea stanga a inimii uuluu mitrala si mai
-
putin ceaaortica) cu stenoza ( ingustare, cu limitarea fluxulLri de sange) sau regurgitare
(inchidere proasta a valvei care lasa ca o parte clin sange sa se scurga in directia giesita),
Consecintele in timp ale proastei functionari a valvei mitrale sunt dilatarea (marirea) atriului
stang, cLr aparitia fibrilatiei atriale (ritm neregulat, haotic al inimii) si in final insuficienta
cardiaca.

Singurul mod cunoscut de a preveni aparitia RAA (profilaxia primara) este tratamentul
prompt si corect al infectiei streptococice. Toti pacientii diagnosticati cu RAA trebuie sa
urlreze un tratament profilactic secundar. Preventia reinfectiilor cu streptococ beta-hemolitic
de
grup A este extrem de importanta, stiut fiind faptul ca atacurile recurente de RAA
se asociza cu
afectare cardiaca severa. Toti pacientii ar trebuie sa primeasca profilaxie antimicrobiana
cu
benzantin-penicilina (cLr exceptia celor alergici), administrata intramuscular profund, I
200 000
I.JI la 4 saptamani.

Durataacestei profilaxii variazadela5ani (pentrur cei cuRAAfaracardita),panala10ani (ta


cei cu cardita dar fara afectare valvulara sechelara). O categorie aparte sunt-cel cu
afectare
valvulara dupa cardita reumatism ala,la care se recomanda profilaxie timp de 10 ani de
la ultimul
episod sau pana la varsta de 40 ani si in anunrite cazuri (cu atacuri recurente) toata viata.
De
asemenea acestipacienti trebuie sa primeasca profilaxie antibiotica pentru preveni
a aparitia
endocarditei bacteriene.
Alte scherne de profilaxie secundara includ: Sulfadiazina administrata oral,zilnic
sau
eritronricina pentru cei alergici la penicilina.