SECTORUL ÎMM-URILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA: EVOLUȚIA ȘI

TENDINȚELE ACESTUIA

DANU Denis, RAȚA Cătălin

gr. FIN1507G
În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în care n-ar exista întreprinderi mici şi
mijlocii (în continuare ÎMM). Sectorul ÎMM, supranumit şi “coloană vertebrală a economiei”,
deţine un rol important în dezvoltarea unei economii naţionale, contribuind nemijlocit la
formarea Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei,
creşterea exporturilor, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparaţie cu întreprinderile
mari, ÎMM sunt mai flexibile, reacţionează mai operativ la schimbările mediului de afaceri şi la
cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în sectorul dat aduc venituri mai mari. Totodată,
sectorul respectiv al economiei naţionale oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile
creative. [1]
În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca urmare a reformelor structurale
efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la sfârşitul anilor '80,
ceea ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare. Primele semne de
viaţă ale sectorului au apărut odată cu fondarea primelor cooperative. Acestea din urmă au
dispărut cu timpul, în locul lor apărând societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni,
întreprinderi individuale. După demararea privatizării pământurilor au apărut şi gospodăriile de
fermieri, asociaţii etc. Pe parcursul anilor, sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de
dezvoltare, chiar dacă în acelaşi timp se confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al
instabilităţii legislaţiei, birocraţiei excesive şi altele.
Evoluția în dinamică a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii, mii unităţi este
reflectată în tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluţia în dinamică a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii

în perioada a. a. 2013-2015

Anul Nr. de întreprinderi, mii

Total ÎMM Ponderea ÎMM în total, %
2013 52,2 50,9 97,4
2014 53,7 52,3 97,4
2015 51,2 49,8 97,2
Sursa: http://www.statistica.md

1
 Dezvoltarea sectorului IMM în Republica Moldova are un impact semnificativ asupra
indicatorilor economiei naţionale. Potrivit datelor statistice în anul 2015 majoritatea absolută a
întreprinderilor (49,8 mii, adică 97,2%) aparţine sectorului IMM, care în mare măsură determină
proporţiile mediului de afaceri privat. Contribuţia cea mai semnificativă IMM-urile autohtone o
au la crearea locurilor de muncă: în acest sector sunt angajaţi 55,1% din numărul total de
salariaţi. În cadrul IMM-urilor sunt fabricate bunuri şi servicii, comercializarea cărora aduce
venit întreprinderilor. IMM-urile au obţinut 30,8% din total venituri din vânzări ale economiei
naţionale; ponderea IMM-urilor în PIB constituie 28,7% (anul 2012). IMM-urile contribuie la
elaborarea şi implementarea inovaţiilor în afaceri, ponderea inovaţiilor, asimilate de IMM-urile
autohtone a constituit 65,6%. Elementele ale contribuţiei IMM-urilor în anu l2015 sunt
prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2. Principalii indicatori ai ÎMM-urilor în anul 2015

Principalii indicatori Total Ponderea IMM,%

Numărul IMM-urilor, mii unități 51,3 97,2

Veniturile din vânzările IMM-urilor, 86 824,6 30,8

mil. lei

Profitul IMM-urilor până la 3 037,6 -

impozitare, mil. lei
Numărul de salariaţi, mii persoane 281,4 55,1

Sursa: http://www.statistica.md

Analiza evoluţiei indicatorilor IMM a demonstrat, că în anul 2015 nu s-a menţinut tendinţa
pozitivă stabilă de creştere a numărului de IMM-uri. Însă, s-a înregistrat o creştere semnificativă
a profitului. Concomitent, în anul 2015, a continuat tendinţa de reducere a ocupării forţei de
muncă la IMM-uri. [2]
Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2015 pe
principalii indicatori se prezintă în figura 1.

2
 Fig. 1. Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2015
pe principalii indicatori
Sursa: http://www.statistica.md

În majoritatea țărilor cu economia de tranziție, procesele de reformare au fost efectuate în

condițiile de criză, care au dus la reducerea volumelor de producție și la falimentul multor
întreprinderi, fapt care a determinat creșterea șomajului și scăderea bruscă a nivelului populației,
inclusiv și în Moldova. În condițiile trecerii la economia de piată, rolul sectorului IMM a crescut
esențial, deoarece acesta realizează un spectru larg de functii și obiective. Creșterea sectorului
IMM se datorează unui grup de factori cum ar fi:
1. Schimbările tehnologice în producție și dezvoltarea rapidă a “economiei pe baza
cunoștințelor”, ce oferă businessului mic noi posibilități, ca programarea la computer și
oferirea serviciilor de expertiză și consultant, asimilarea comercială și tehnologică a
inovațiilor etc;
2. Creșterea numarului șomerilor la sfârșitul sec. XX și dorința oamenilor de a se se autoangaja
sau a gasi un loc de muncă în schimbul celui pierdut;
3. Diverstitatea și individualitatea cererii, mai ales în domeniul consumului personal, unde un
rol important joacă nevoile specific individuale sau ale unor grupuri mici de consum;
4. Deetatizarea proprietății de stat și restructurarea organizațională a întreprinderilor mari în
direcția independenței maximale a filialelor și subdiviziunilor sale.
Pe parcursul evoluției economiei în Republica Moldova, de la proclamarea independenței
statale, se conturează câteva etape de dezvoltare a sectorului micului business.
Prima etapă a evoluției businessului mic își are începuturile puțin mai înaitate de
proclamarea independenței statale a Republicii Moldova și autorul o consideră ca “etapă de
trezire”.

3
 Formându-se noi cuncepte cu privire la funcționarea legilor economiei de piață, în
republică apar primele cooperative de producere. Aceste cooperative au drept scop producerea în
masă a bunurilor cu cerere sporită. În anul 1991, anul apogeului mișcării cooperatiste, în țară
erau înregistrate 3250 cooperative, ce activau în diverse domenii: construcții, prestare de servicii,
producere a bunurilor de larg consum etc. Considerăm că acest început de cale a fost destul de
anevoios și dificil, însă nu a trecut fără urme. Ca rezultat, a început să se dezvolte spiritul de
proprietar au început să se formeze noi concepte cu privire la evoluția,dezvoltarea și
particularitățile economiei de piață.
Următoarea etapă a evoluției micului business în Republica Moldova începe odată cu
adopterea în 1992 a “Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, nr. 845-XII din 3.01.92.
La această etapă multe cooperative se transformă în Întreprinderi Individuale, Societăți cu
Răspundere Limitată, Societăți pe Acțiuni și o serie de întreprinderi particulare, majoritate fiind
microîntreprinderi. Abia în 1994 micul business își legalizează activitatea, odată cu adoptarea
“Legii cu privire la susținerea și protecșia mulcului business” nr. 112-XIII din 20 mai 1994.
Pe parcursul acestei perioade, în 1991-1994, după proclamarea independenței Statului
Moldovenesc, derulează privatizarea în masă a proprietății de stat. Privatizarea a fost efectuată
inițial contra bonurilor patrimoniale la care au participat peste 3.2 milioane cetățeni ai
R.epublicii Moldova. Astfel, au fost privatizate peste 2235 întreprinderi mari, mijlocii și mici și
circa 90% din apartamentele de stat. În urma acestei privatizări în masă sectorul IMM nu a rămas
în umbră. Anume în această perioadă apar cele mai multe întreprinderi, deși, circa 41% din
subiecții micului business nu erau legalizați, ci activau în cadrul economiei tenebre. Acest
progrm de privatizare a avut la bază repartizarea patrimoniului statului cetățenilor R. Moldova.
Deținătorii bonurilor patrimoniale au devenit în așa mod proprietari ai întreprinderilor
industriale, agricole și de comerț. Dar, privatizarea nu s-a manifestat nici prin claritate, nici prin
transparență.
A treia etapă de dezvoltare a micului business poate fi nominalizată din momentul
susținerii economice și extindere a modalităților de sprijinire a micului business.
Pe parcursul acestei etape a evoluției micului business, apar și primele acte legislative
care legalizează activitatea acestui sector. Prima lege, după cum s-a mai menșionat anterior, este
“Legea cu privire la susținerea și protecția micului business” nr. 112-XIII din 20 mai 1994. Ea
prevede alocarea unor subvenții și creditre avantajoase dezvoltării micului business, crearea unui
regim fiscal favorabil, acordarea garanțiilor și stimulentelor în scopul satisfacerii nevoilor
sociale.
Această lege apare ca o necesitate pentru dezvoltarea activității de antreprenoriat,
deoarece odată create, aceste întreprinderi nimeresc pe piața internă și externă, unde sunt foarte

4
expuse riscului și concurenței. Pe parcurs această lege mai are și unele modificări, ultima fiind în
noiembrie 2001. În acest legislativ sunt delimitate principalele criterii de raportare a agenților
sectorului IMM, se stipulează principalele direcții de susținere a antreprenoriatului de către stat
și organizațiile ce vor fi preocupate de susținerea și finanțarea micului business. Destul de
importantă pentru micul business este angajarea accesului, în condiții egale, la comenzile de stat
și achizițiile guvernamentale, eliminarea discriminărilor între întreprinderile mari și mici,
încheierea unor contracte economice avantajoase etc. [3]
Analiza politicii de dezvoltare a IMM-urilor în R. Moldova a permis de a identifica
principalele ei avantaje şi deficienţe. Evaluările pozitive (punctele forte) ale politicii, existenţa
cadrului normativ-juridic; documente de politici referitoare la IMM-uri aprobate pe termen lung
şi mediu; instituţii de stat funcţionale; luarea în considerare la nivel de stat a principalelor
principii ale Actului privind întreprinderile mici pentru Europa.
La punctele slabe ale politicii se referă: caracterul ei fiscal; echilibrul şi argumentarea
insuficientă a metodelor de management utilizate – accentul pe metodele normative şi financiare
de susţinere a afacerilor în detrimentul celor ”atenuante”; transferul mecanic în condiţiile
Republicii Moldova a direcţiilor de susţinere a afacerilor, care s-au dovedit a fi eficiente în ţările
economic dezvoltate; coordonarea, nu întotdeauna satisfăcătoare, a activităţii instituţiilor de stat;
reglementarea IMM-urilor preponderent la nivel naţional; diferenţierea slab exprimată a
susţinerii anumitor categorii de întreprinderi, dialogul formal dintre IMM-uri şi autorităţi.
Evaluarea realizării legislaţiei şi 23 programelor în dezvoltarea lor istorică a permis de a
identifica punctele slabe în sistemul de susţinere a IMM-urilor în R.Moldova, care pot avea nu
doar importanţă teoretică, ci şi practică. Analiza dezvoltării legislaţiei cu privire la IMM-uri a
arătat, că criteriile de referire a întreprinderilor la IMM-uri sunt apropiate de criteriile UE
(Tabelul 3). [4]
Tabelul 3. Acte normative ce reglementează activitatea ÎMM

Denumirea actului Criteriile cantitative de referire a întreprinderilor la IM

normativ juridic (IMM-uri)

Hotărârea Guvernului Întreprinderi mici: numărul maxim de salariaţi în industrie şi

„Cu privire la ordinea construcţii - 200 pers.; în ştiinţă şi deservirea ştiinţifică - 100 pers.;
înfiinţării şi bazele în alte ramuri ale sferei de producţie – până la 50 pers.; în ramurile
activităţii sferei neproductive – până la 25 pers.; în comerţul cu amănuntul şi
întreprinderilor mici” alimentaţia publică - 15 pers.
(a.1990)

Legea „Cu privire la Microîntreprinderi: numărul de salariaţi 1 – 19 pers. Întreprinderi

susţinerea şi protecţia mici: numărul de salariaţi 20 -75 pers.
micului business”
(a.1994)

5
Legea „Cu privire la Microîntreprinderi: numărul de salariaţi 1- 9 pers.; venituri din
introducerea vânzări până la 3 mil.lei. Întreprinderi mici: numărul salariaţilor 10 -
modificărilor şi 50 pers.; venituri din vânzări de la 3 până la 10 mil.lei.
completărilor în Legea
cu privire la susţinerea
şi protecţia micului
business” (a.2001)

Legea ”Privind Microîntreprinderi: numărul de salariaţi 1- 9 persoane; suma

susţinerea sectorului veniturilor din vânzări de cel mult 3 mil.lei, valoarea totală anuală
întreprinderilor mici şi de bilanţ a activelor nu depăşeşte 3 mil.lei
mijlocii” (a.2006) Întreprinderi mici: numărul de salariaţi 10-49 persoane, suma
veniturilor din vânzări de la 3 la 25 mil.lei, valoarea totală anuală de
bilanţ a activelor de la 3 la 25 mil.lei.
Întreprinderi mijlocii: numărul de angajaţi 50-249 persoane, suma
veniturilor din vânzări de la 25 la 50 mil.lei, valoarea totală anuală
de bilanţ a activelor de la 25 la 50 mil.lei.
Sursa: Elaborat de autori

În afară de aceasta, legile actuale reflectă doar dispoziţiile principale, referitoare la

susţinerea IMM-urilor. Metodele şi tipurile de susţinere, precum şi parametrii cantitativi ai
facilităţilor propuse sunt concretizate nu în legislaţie (ca în anii 90), ci în actele normative,
programele de stat speciale (ţintă), sunt concretizate în fiecare an în legea bugetului de stat.
Adoptarea legilor în ultimii ani este însoţită deja de elaborarea mecanismelor de realizare a
acestora, însă un punct slab rămâne a fi controlul asupra realizării legislaţiei.[5]
Concluzie
Sectorul ÎMM are un rol important în asigurarea dezvoltării economice, stabilităţii ei,
creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile schimbătoare de ordin
intern şi extern. El reprezintă un factor de diversificare a economiei. Prezenţa unui sector ÎMM
bine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în condiţiile reformării structurale
a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest proces.
În urma cercetării efectuate, constatăm ca IMM din RM au perspctive de dezvoltare.
Rezultatele ne arată ca starea sectorului nu este deplorabilă, acesta înregistrând venit în sume de
86824,64 mil. lei contribuind cu 25% la formarea PIB-ului, circa 60% din numărul total de
angajați, având acces la diverse programe investitionale. Se fac schimbări spre bine, se reduce
timpul de înregistrare a întreprinderilor, beneficiază de diverse facilități.

6
 Bibliografie:
1. Aculai E., Vinogradova N., Maier L. Programele de stat de susţinere a IMM-urilor în
Republica Moldova: 20 de ani de dezvoltare. În: „Economie şi Sociologie”, 2012, nr.3, с.
58-67. http://ince.md/ro/complexul-editorial/publicacii-
periodice/revistetiinifice/economie-si-sociologie/
2. BNS RM. Banca de date statistice Moldova.
http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.asp. (vizitat 02.02.2017).
3. Ciloci R., Chişlari E., Coban M., Gorobievschi S. Organizarea şi gestionarea
businessului propriu. Chişinău: Editura „Tehnica-Info”, 2004
4. Date statistice privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova.
http://www.statistica.md.
5. Gorobievschi S. Antreprenoriatul. Aspecte fundamentale manageriale. Chișinău: Editura
“TEHNICA-INFO”, 2009
6. Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nr.206-XVI din
07.07.2006.