STUDIU PRIVIND

RECONSTRUCȚIA ȘI DEZVOLTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT A ȘCOLII

GIMNAZIALE NR.1 GEORGE USCĂTESCU TG-CĂRBUNEȘTI

,,Învățătura trebuie să fie uneori un drum , totdeauna un orizot``

N. Iorga
Pe teritoriul orașului Tg-Cărbunești, au existata de timpuriu, preocupări pentru
învățătură, pentru cultură, mai ales în mediul familiilor bogate. Începutul învățământului se
înfiripează și în localitate după 1848 și mai ales în 1860.
Din documentele de arhivă și din memoriile unor foști dascăli și elevi ai școlii, rezultă
că prima școală din Tg-Cărbunești ( numit la aceea vreme și Petreștii de Sus), după școala de
tip bisericesc, se înființează în 1865 pe timpul domniei lui Al. I. Cuza, o școală de stat, una de
fete și una de băieți, ce funcționează în câte o încăpere a casei unui negustor.
Printre primii dascăli au fost: la școala de fete învățătoarele Drăgoescu și Barbovici,
iar la băieți invățătorii Săftoiu, Pătrășcoiu și Ilie Popescu.
În 1899 se termină noul local de școală cu două săli de clasă și se fac clase cu elevi
mixte, o cancelarie, un hol interior, după planul tip, în urma reformei elaborate de Spiru
Haret. S-au afirmat și au reușit să ajună oameni de valoare, fi ai localității precum: Ilie
Purcaru – Profesor Universitar de fizică, Dumitru Popescu – General la Craiova, apreciatul
poet Tudor Arghezii, născut la Tupșa, după care familia s-a mutat la Duțești, sat component al
orașului Tg-Cărbunești și George Uscătescu mare eseist.
În 1925 la Tg-Cărbunești se înființează o școală de meserii, care din anumite motive
în 1950 a fost desființată. În anul 1930, existau în Tg-Cărbunești 120 de elevi la diferite școli
secundare, din care 12 studenți în afara celor din localitățile vecine sau componente.
În deceniile al IV- lea și al V-lea, secolul nostru, cu toată obligativitatea
învățământului existau foarte mulți analfabeți, mai ales în rândul fetelor din satele mici și fără
școli ca: Purceleni, Floreșteni, Duțești, toate acestea fiind sate componente orașului Tg-
Cărbunești.
După recensământul din 1948, s-au găsit la Tg-Cărbunești și satele componente 1200
de analfabeți. S-au impus cercuri de alfabetizare pentru țăranii de orce vârstă, în câteva etape,
pe o durată de doi ani, dar care nu și-au atins scopul. Noua lege din 3 august 1948 a declanșat
și reforma învățământului pe baze laice. Ca urmare a noii organizări în Tg-Cărbunești și
Pojogeni i-au ființă școlile elementare de șapte ani, iar în satele componente se construiesc
școli de patru clase primare.
În 1950 pe lângă școala elementară din Tg-Cărbunești ia ființă un internat cu sediul
în casa unde stă astăzi domnul inginer Pasti.
În 1952 se începe construcția unui local de școală cu șapte săli de clasă și alte încăperi
mai mici care a fost terminat în 1957, dotat cu mobilier și material didactic nou și eficient.
 Din 1950 funcționează în Tg-Cărbunești prima grădiniță de copii iar din 1958 ia ființă
o noua grădiniță în incinta sanatoriului T.B.C. existent lângă pădurea Mamu care pe parcurs s-
a mutat în Tg-Jiu.
În 1957 ia ființă școala medie Tg-Cărbunești cu 12 săli de clasă, laboratoare și săli de
meditație. În 1968 această școală se transformă în liceu teoretic și ia numele de Tudor
Arghezi. În 1962 se desparte școala generală de liceu, prima mutându-se în localul școlii de
meserii, unde este și astăzi, iar în localul nou rămâne doar liceul.
Școala de meserii intră sub patronajul Ministerului Petrolului și Chimiei și avea
următoarele profile: mecanici foraj-extracție, electrcieni și sondori.
În 1968 localitatea Tg-Cărbunești devine oraș, având în componența sa și cele 11 sate.
De atunci și până astăzi, funcționează în cadrul orașului liceul teoretic, care în 1978 își
schimbă profilul în liceu agricol și va funcționa în acest profil până în 1992, când va devenii
iar liceu teoretic. În această perioadă există 3 școli generale în Tg-Cărbunești, Pojogeni și
Crețești, 9 școli primare, 12 unități preșcolare din care 10 grădinițe, o creșă cu 100 locuri și
leagănul de copii orfani cu 200 locuri, având un personal didactic și medical în cea mai mare
parte calificată.
Școala purta numele de Școala Generala Nr. 1 Tg-Cărbunești și dispunea de 19 săli de
clasă, din care unele funcționau sub formă de cabinet (matematică, limba română, limbi
străine, istorie, geografie, arte plastice și muzică), laboratoare (fizică, chimie, biologie), 5
ateliere școlare, 2 săli de sport, o bibliotecă, 2 cancelarii, un secretariat, un cabinet al
directorilor, un birou administratic și 3 magazii de materiale didactice.
În anul 1989 erau înscriși 785 de scolari, în următorii anii numărul lor a crescut
ajungând în anul școlar1996-1997 sa fie frecventată de 1017 elevi-complementar de ucenici-
croitori. Până în anul 1996 absolvenții Școlii Generale Nr.1 Tg-Cărbunești urmând apoi liceul
și școlile profesionale în procent de 98% din care 16% revenind în localitate.
Își desfășurau activitatea un număr de 24 de rofesori, 16 învățători, un inginer, 3
preoți, 5 maiștri, o bibliotecară, un secretar, un fucționar, 2 muncitori calificați, 5 personal de
îngrijire.
Din 1962, când s-a separat școala generală de liceu și până în prezent, au funcționat ca
directori profesorii: Niolăescu Victor- până în anul 1968, Birău Constantin- până în anul
1970, Tașcău Nicolae – până în anul 1985, Zorlescu Ion - până în anul 1991, Mitrescu Iulian
- până în anul1995, Ivănoiu Vasile – până în anul 2000, Gheorghe Nicolae din 2000 până în
anul 2006, Ivănoiu Vasile din nou director până în 2009, Cioplea Ion până în 2010, Ivănoiu
Vasile doua luni din februarie 2010 până în mai 2010, Cioplea Ion până în anul 2012,
Draghici Cristina până în anul 2014, Birău Dănuț până în anul 20116, iar în prezent d-nul
profesor Șendroiu Florin Lucian ,
În anul 1999 la 31 martie în timpul conducerii școlii de către domnul profesor
Ivănoiu Vasile se schimbă numele școlii din Școala Generala Nr.1 Tg-Cărbunești în Școala
Gimnazială Nr. 1 ,,George Uscătescu`` Tg-Cărbunești.
Denumirea școlii de ,,George Uscătescu`` a venit de la una din figurile proeminente
ale culturii noastre naționale, fiu al acestor meleaguri și Cetățean de onoare al orașului, cel
care a constituit totdeauna mândria acestei țări, a Gorjului și respectiv, a locului natal.
 George Uscătescu s-a născut la 5 mai 1919 în satul Curteana, sat aparținător orașului
Tg-Cărbunești, județul Gorj, într-o familie de învățători.
Formația și informația culturală începe de mic copil și crește constant de-a lungul
întregii vieți, ajungând să fie la vârsta maturității, de-a dreptul prodigioasă.
A urmat școala primară în satul natal, studiile liceale la Tg-Jiu la Tudor Vladimirescu
cu bacalaureatul la Craiova unde a uimit asistența prin vastitatea cunoștințelor sale. Studiil
universitare le-a facut la București la Facultatea de Litere, Filologie și Drept unde l-a avut ca
profesor pe marele Tudor Vianu, iar lecția marelui profesor T. Vianu a devenit notă
exemplară a profesorului Uscătescu, ca profesor de estetică.
Din 1943 se stabilește definitiv în Spania, patria sa de adopție, dar numai
complementară față de Patria Natală pe care o va duce toată viața în suflet.
În prezent Integrarea României în Uniunea Europeană a generat pe lângă noi
oportunităţi şi alte cerinţe în domeniul educaţiei şi formării continue. Educaţia şcolară a
devenit în mod evident o prioritate, deoarece România trebuie să fie un partener credibil şi
valabil în domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivel european. Un spaţiu european
deschis al sistemului de învăţământ constituie un generator de avantaje, în condiţiile
respectării diversităţii regionale, etnice, culturale. Avem nevoie de un sistem educativ care să
stimuleze interculturalitatea, mobilitatea trans-europeană şi cooperarea la toate nivelurile,
decalajele existente faţă de alte state din Uniunea Europeană pot dispărea doar printr-o
abordare realistă a fenomenului educaţional la nivel naţional şi la nivel local, în fiecare unitate
şcolară.
Avem de a face cu un nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Apetenţa
pentru studiu nu mai poate fi dictată sau prescrisă precum o reţetă; ea poate emana numai din
convingeri proprii şi prin motivaţii situaţionale. Elevul trebuie îndrumat cu blândeţe, răbdare
şi profesionalism până când reuşeşte să-şi dezvolte o gândire creativă, până când se simte
pregătit şi capătă curajul să-şi găsească propriile soluţii la problemele cu care se confruntă.
Instituția școală are drept prioritate atragerea elevilor spre studiu, dezvoltarea unei gândiri
creative a acestora, prin asigurarea calităţii procesului instructiv – educativ, în concordanţă cu
noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în Uniunea Europeană. Punctele de
plecare şi de referinţă ale oricărei școli sunt acelea ca învăţământul trebuie să joace un rol
fundamental în consacrarea unei economii globale (global economy), a unei societăţi globale
a cunoaşterii (knowledge society) şi a unei societăţi a învăţării pe tot parcursul vieţii ( lifelong
learning society). În mod deosebit învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) trebuie
abordată ca o necesitate obiectivă absolută impusă de apariţia unei economii bazate pe
cunoastere. Specializarea extremă şi perfecţionarea continua devin un factor determinant în
crearea bunăstării bazata pe tehnologii performante.
Dezvoltarea durabilă şi progresul general al omenirii pot fi susţinute numai de un
sistem de educaţie performant şi flexibil. Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important
factor de schimbare este capacitatea de a inova. Acest factor merge ‘mână în mână’ cu
disponibilitatea de a coopera, deoarece într-o societate europeană trebuie să ştii să lucrezi în
echipă. Şcoala poate îndeplini această misiune dacă elevul care parcurge învăţământul
obligatoriu învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă
pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trai decent şi sigur în societate şi în orice tip
de comunitate.
 Școala Gimnazială nr.1 Gorge Uscătescu se află situată pe strada trandafirilor, nr.136 ,
având ca vecini Primăria şi Judecătoria Oraşului Târgu-Cărbuneşti.
Ea are în componenţă următoarele structuri:
- Şcoala Generală Tg-Cărbuneşti
- Şcoala Generală Pojogeni + Grădiniţa
- Şcoala Generală Creţeşti + Grădiniţa
- Şcoala Primară Ştefăneşti + Grădiniţa
- Şcoala Primară Cojani + Grădiniță
- Şcoala Primară Cărbuneşti Sat + Grădiniţa
- Şcoala Primară Cerăt +Grădiniță
- Grădiniţa cu P.N. Sfântul Stelian Tg-Cărbuneşti
- Grădiniţa cu P.N.și P.P. Tudor Arghezi Tg-Carbuneşti
- Grădiniţa cu P.N. Sfântul Nicolae Tg-Cărbuneşti
Avem un imn al nostru, siglă, diplome și reviste, uniformă și insignă a școlii.
Şcoala are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:

-formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme

pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

-valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru

piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul liceal ;

-dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie,

mediu profesional, prieteni etc.

-dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare,

gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii
complexe;

-cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a

promovării unei vieţi de calitate;

-formarea autonomiei morale ;

Școala dispune în acest moment de 2 corpuri, unul dintre ele fiind acum în construcție
în vederea modernizării lui pentru ca mediul educațional în care își desfășoară activitatea
elevii și cadrele didactice din această școală să fie cât mai propice pentru un învățământ de
calitate, să fie cât mai atragător pentru elevi și părinți, cât și pentru cadrele didactice.
 Şcoala dispune de: Săli de clasă- 24 ; Cabinete şcolare personalizate: Limba şi
literatura română, Istorie, Geografie, Limbi străine, Religie ; Laboratoare: Fizică şi Chimie;
Biologie, Informatică ; Cabinete: Cabinet medical, Cabinet consiliere psihopedagogică.
Bibliotecă- peste 22.000 de volume; Sală de sport- 50 mp, vestiare cu grupuri sanitare
Teren: fotbal, handbal ; Cancelarii - 2 ; Secretariat – 1; Birou administrativ : 1
Dotare tehnică:- calculatoar, copiatoar, scaner, imprimante, fax, internet
De asemenea, şcoala este dotată cu centrală termică proprie. Școala școlarizează
preșcolari și școlari astfel: - Ciclul preprimar = 207 de preșcolari ;
- Ciclul primar = cu clase pregătitoare și I – IV- 409 elevi;
- Ciclul gimnazial = cu clase V – VIII – 354 elevi;
Orarul - un schimb
Clasele I-IV - 800 - 1145
Clasele V-VIII - 800 - 1400 cu pauze de 10-20 minute.
Transportul elevilor este asigurat de microbuzul școlar.
Cadrele didactice, în numar de 78, care își desfășoara activitatea în această școală sunt
calificate și majoritatea titulare, pasionați pentru munca pe care o prestează, dăruiți școlii și
elevilor acesteia. Profesionalismul acestor cadre didactice fac școala mai primitoare, mai
atragătoare, mai luminoasă. Trăsăturile dominante în şcoala trebuie să fie cooperarea, munca
în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertatea de
exprimare.
Climatul organizaţiei şcolare trebuie să fie deschis, stimulativ, caracterizat prin
dinamism. Relaţiile dintre cadrele didactice să fie deschise, colegiale, de respect şi de sprijin
reciproc. Tipul dominant de cultură pentru organizația noastră este cultura de tip
sarcină.Sarcinile sunt distribuite în raport cu potențialul membrilor organizației, urmărindu-se
valorificarea optimă a acestuia. Relaţiile interpersonale existente permit manifestarea unor
valori precum cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii,
respectul pentru profesie, libertatea de exprimare, dorinţa de afirmare.
Cadrele didactice, întregul personal didactic auxiliar şi nedidactic au posibilitatea să îşi
pună în valoare CREATIVITATEA şi în acelaşi timp să dea dovadă de
RESPONSABILITATE, construind şi realizând activităţile specifice propuse, adaptate
domeniului lor de pregătire. Managementul este unul transparent, flexibil, stimulativ, bazat pe
încrederea în oameni, în capacitățile lor creative și de autocontrol.
Pe langă curriculum-ul național, școala oferă elevilor și un curriculum la decizia
școlii, ore prestate de cadre didactice pregătite din punct de vedere profesional și nu numai.
Adevărata împlinire a şcolii noastre sunt elevii. An de an, elevii acestei şcoli se întorc
de la olimpiadele şi concursurile şcolare cu premii în care sunt adunate sute de ore de muncă.
Absolvenţii şcolii se îndreaptă spre liceele de prestigii, unde ne-au reprezentat
întotdeauna cu cinste. Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează printr-o bună
comunicare între cadrele didactice, între profesori şi elevi, ca şi între personalul didactic şi cel
de conducere, între profesori şi părinţi. Relaţiile interpersonale, intergrupale şi manageriale se
întemeiază pe muncă, justiţie socială, respect faţă de valorile democratice, pe promovarea
factorilor motivaţionali pozitivi. Relaţiile profesor-elev sunt relaţii de colaborare, bazate pe
ideea că ambele părţi urmăresc aceleaşi ţinte: formarea unei temeinice culturi generale,
pregătirea pentru viaţă, astfel încât fiecare elev să progreseze în raport cu aspiraţiile şi
înclinaţiile fiecăruia.
Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală-familie este elementul cheie pentru
asigurarea succesului educaţiei şi învăţării tinerilor. Pentru ca această relaţie să fie productivă,
dascălii se implică în îmbunătăţirea atitudinii familiei faţă de unitatea şcolară, faţă de
progresul instructiv educativ.
Şcoala Gimnazială Nr,1 George Uscătescu Tg-Cărbunești joacă un rol hotărâtor în
formarea generaţiilor de elevi care-i trec pragul, afirmându-se nu numai pe plan local, ci şi
naţional, ca un simbol al calităţii şi performanţei. În activitatea şcolii se remarcă o preocupare
reală pentru organizarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare, pentru pregătirea elevilor
pentru fazele judeţene şi naţionale, pentru stimularea elevilor prin cooptarea directă (fără alte
criterii de selecţie) în activitatea extraşcolară.
Școală, practică un învăţământ care încurajează competenţa, dar şi cultivarea
talentelor în domeniul artistic, plastic, muzical, sportiv, astfel încât fiecare elev poate să
parcurgă un traseu educaţional potrivit aspiraţiilor sale. Putem afirma că, într-o lume deschisă,
baza didactică modernă asigură informaţii de ultimă oră pentru toate disciplinele prevăzute în
planul de învăţământ. Dezvoltarea instituţională prin proiecte şi parteneriate, este un element
prin care se distinge în spaţiul şcolar.
Conducerea şcolii, împreună cu membrii Consiliului de Administraţie, asigură buna
desfăşurare a procesului instructiv – educativ, precum şi îndeplinirea obiectivelor cuprinse în
planul managerial şi în planul de măsuri pentru optimizarea procesului de învăţământ
prezentate în cadrul consiliilor profesorale. Echipa managerială a urmărit respectarea şi
îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin în calitate de conducător al unităţii şcolare, de angajator, de
evaluator şi de ordonator de credite.
De asemenea echipa managerială şi-a asumat răspunderea creării, menţinerii şi
dezvoltării climatului pozitiv, favorabil, eficient şi creativ urmărind să formeze din membrii
personalului didactic o adevărată echipă. Conducerea şcolii a desfăşurat o activitate
transparentă prin comunicare permanentă cu toate cadrele didactice şi celelalte categorii de
personal angajat şi nu au existat grave probleme de comunicare între profesori, profesori şi
elevi; comunicarea cu părinţii elevilor s-a realizat sistematic prin lectorate şi prin consultaţii
în cadrul orei de consiliere educaţională. Consiliul de Administraţie, a fost constituit conform
ordinelor în vigoare şi şi-a desfăşurat activitatea respectând tematica şedinţelor propusă la
începutul anului şcolar, soluţionând în mod operativ toate problemele apărute, luând hotărârile
care se impuneau în fiecare situaţie.
Viziunea Şcoalii Gimnaziale Nr.1 George Uscătescu este un mediu valorizant, creativ
şi democratic pentru toţi factorii implicaţi în actul educaţional, care permite formarea la elevi
a unei personalităţi adaptabile societăţii contemporane, o structură eficientă şi echitabilă, un
furnizor de resurse educaţionale moderne şi de calitate. O şcoală modernă, puternic ancorată
în viaţa comunităţii, prin oferta educaţională actuală şi diversificată, bazată pe valori şi
principii europene, prin dialogul deschis cu toţi partenerii implicaţi în actul educaţional, prin
calitate şi performanţă în spaţiul local şi naţional.
Misiunea şcolii este să ofere elevilor posibilitatea de a-şi contura personalitatea, de a-
şi exprima deschis opiniile, de a crea oportunitatea afirmării lor la vârsta aspiraţiilor, de a
deschide calea valorilor autentice. Rezultatele elevilor trebuie să fie oglinda activităţii
ştiinţifice şi culturale a şcolii.
Demersul nostru educațional, alături de familie şi comunitate, are ca ideal dezvoltarea
liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi
creative a tinerilor ce vor deveni apţi pentru integrarea socio - culturală şi profesională
deplină, într-o lume dinamică, supusă unor transformări continue.
Politica noastră educaţională este în concordanţă cu valorile cheie ale şcolii şi
urmăreşte: o dezvoltare individuală a elevului ca scop prioritar al activităţilor educative şi
instructive, prin perfecţionarea continuă a personalului angajat; crearea climat de muncă
pozitiv, armonios, bazat pe seriozitate, toleranţă şi demnitate, dezvoltarea spiritului civic ca
premiză de la care plecăm, prin promovarea lucrului în echipă; garantarea pregătirii în ciclul
gimnzial, prin calitatea şi eficienţa actului didactic şi cooperarea cu părinţii, cu comunitatea,
cu instituțiile de la nivel local, judeţean şi naţional cu atribuţii în domeniul educaţiei.

ANALIZA SWOT
Curriculum
PUNCTE TARI
• Promovarea strategiilor moderne în abordarea actului învăţării • Număr mare de elevi
participanţi şi premiaţi la concursurile şi olimpiadele naţionale • Preocuparea permanentă a
personalului şcolii pentru diminuarea abandonului şcolar, absenteismului şi a indisciplinei
şcolare prin implicare în programe educaţionale • Colaborarea bună între cadrele didactice din
ciclul primar şi gimnazial şi realizarea activităţilor metodice şi educative comune • Existenţa
coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare • Stabilirea unor acţiuni pentru analiza
periodică a • Rezultatelor obţinute pe parcursul anului şcolar în cadrul procesului instructiv-
educativ şi în reducerea absenteismului în condiţiile susţinerii reformei educaţionale • Acţiuni
de prezentare şi dezbatere a noutăţilor în • Elaborarea planului de activităţi educative şcolare
şi extraşcolare şi realizarea acestuia • Oferta de opţionale este foarte diversificată • Activităţi
transdisciplinare regăsite în practica educaţională • Atenţiei sporită acordată laturii formativ-
educative a procesului didactic

PUNCTE SLABE
• Numărul redus de activităţi dedicate combaterii violenţei în mediul şcolar •
Activităţi metodice, mai ales cele la consiliere şi orientare, cu accent pe urmărirea aspectelor
de ordin teoretic şi axate prea puţin pe exemple de bună practică • Un număr redus de cadre
didactice folosesc mijloacele media la orele de curs • Slaba utilizare a platformei AEL • Unele
cadre didactice care nu aplică metode activ-participative, de grup, învăţarea centrată pe elev,
nici metodele de evaluare formativă, lecţiile lor fiind uneori neatractive • Insuficienta folosire
a metodelor alternative de evaluare: portofoliul şi proiectul

OPORTUNITĂŢI
• Posibilitatea alegerii CDŞ –ului dintr-o ofertă generoasă, atât la învăţământul primar,
cât şi la cel gimnazial • Oferta bogată de auxiliare curriculare si de soft pentru studiul
disciplinelor • Interesul în creştere al elevilor faţă de tehnologia informaţiei

AMENINŢĂRI
• Violenţa şi agresiunea în rândul tinerilor, în special a celor cu probleme familiale •
Spaţii insuficiente pentru activităţi de pregătire suplimentară • Programe şcolare încărcate şi
uneori neadecvate exigenţelor de formare la nivel european • Diminuarea interesului la
învăţătură al elevilor claselor a VIII-a pentru disciplinele necuprinse la Evaluarea Naţională •
Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ- ului la cerinţele şi solicitările elevilor poate
scădea motivaţia pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de învăţământ.
 Resurse umane
PUNCTE TARI
• Cadre didactice calificate, în majoritate cu gradul didactic I • Atmosferă destinsă, de
încredere reciprocă; • Prezenţa unui profesor psihopedagog în şcoală • Colaborarea bună între
cadrele didactice din ciclul primar şi gimnazial • Participarea unui număr mare de cadre
didactice la cursuri de formare continuă • Comunicare şi deschidere faţă de elevi; • Existenţa
coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare; • Un foarte bun grup de profesori metodişti la
diferite specialităţi, autori de metodici ale disciplinelor de învăţământ, materiale didactice
auxiliare, cărţi şi studii de specialitate; • Bună cultură organizaţională caracterizată prin
păstrarea unor tradiţii specifice • Cadre didactice perfecţionate prin stagiile de formare în
problematica reformei: abilitare curriculară, evaluare, inteligenţe multiple, negocierea
conflictelor; • Atitudine pozitivă a cadrului didactic faţă de elev şi procesul de învăţământ; •
Personal didactic calificat; • Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice,
există comisii constituite pe diverse probleme precum şi o bună coordonare a acestora •
Existenţa unui cod nescris, a unui sistem de valori acceptat de elevi şi de profesori; •
Respectarea criteriului continuităţii pe post şi la clasă, inclusiv pentru cadrele didactice
suplinitoare, acolo unde este posibil • Toţi elevii de gimnaziu sunt iniţiaţi în operarea pe
calculator, în cadrul disciplinelor opţionale, cu profesor calificat.

PUNCTE SLABE
• Existenţa unor probleme disciplinare la elevii claselor V-VIII • Colaborarea şi
cooperarea insuficientă în interiorul comisiilor metodice • Activităţi metodice, mai ales cele la
consiliere şi orientare, cu accent pe urmărirea aspectelor de ordin teoretic şi axate prea puţin
pe exemple de bună practică • Un număr redus de cadre didactice folosesc mijloacele media la
orele de curs • Nerespectarea graficului de serviciu pe paliere şi a serviciului pe şcoală de
către unele cadre didactice • Inerţia unor cadre didactice în acceptarea noului şi, în special, în
regândirea relaţiei profesor – elev. • Implicare redusă a unor cadre didactice în organizarea
activităţilor extraşcolare şi în actul decizional şi educaţional; • Lipsa abilităţii de a lucra în
grup şi în echipă, manifestată în colectivul de cadre didactice; • Inerţie din partea unor
profesori în modernizarea metodelor de predare, învăţare, evaluare. • Exagerarea din partea
unor cadre didactice privind cerinţele /pretenţiile în raport cu prestaţiile elevilor. • La unii
dascăli – metode excesiv tradiţionaliste, conservatorism • Nevalorificarea la maxim a
resurselor umane şi materiale; • Elevii şi profesorii nu folosesc eficient dotarea cu IT pentru
comunicare intra şi extra instituţională, pentru modelare experimentală; • Nu toate cadrele
didactice care au participat la cursuri de perfecţionare aplică la clasă metodele şi tehnicile
însuşite.

OPORTUNITĂŢI
• Existenţa programelor de formare a cadrelor didactice, propuse de M.E.C.T.S.,
universităţi şi CCD, inclusiv programele europene • Accesul la informaţie prin extinderea
reţelei de internet • Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale • Calificarea
cadrelor didactice şi munca susţinută a acestora. • Valorificarea tradiţiei locale prin mijloace
moderne de predare-învăţare, pentru a forma tineri europeni competitivi • Sprijinirea elevilor
provenind din medii sociale defavorizate prin programe guvernamentale; • Instituirea unui
cadru de monitorizare a performanţelor şcolare în unitate. • Programe de pregătire specială
pentru olimpiade şi concursuri pentru elevii capabili de performanţă şcolară; • Dezvoltarea
unor cursuri opţionale care sa implice o dezvoltare a unor aptitudini si talente dar şi care să
conveargă la dezvoltarea unor proiecte instituţionale; • Organizarea unui număr mare de
sesiuni de comunicări metodico-ştiinţifice; • Atragerea elevilor prin măsuri de popularizare a
rezultatelor şcolii.

AMENINŢĂRI
• Activitatea birocratică prin întocmiri de situaţii, rapoarte, statistici etc. în ritm alert. •
Violenţa şi agresiunea în rândul tinerilor, în special a celor cu probleme familiale •
Motivarea/stimularea slabă a cadrelor didactice prin politicile salariale curente • Deteriorarea
mediului socio-economic, familial; diminuarea interesului / capacităţii familiei de a susţine
pregătirea şcolară a copiilor • Inexistenta unei legislaţii coerente pentru asigurarea unei reale
autonomii a şcolii; • Restrângeri de activitate pentru cadrele didactice titulare datorita scăderii
populaţiei şcolare sau a migrării acesteia în străinătate • Descentralizarea şi necunoaşterea
beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dăuna procesului instructiv-
educativ • Lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară care să permită atenţionarea
/sancţionarea cadrelor didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională; •
Rigiditatea unor cadre didactice în ceea ce priveşte notarea elevilor • Tendinţa generala a
elevilor de a nu mai citi • Tendinţa generală a elevilor de a învăţa mai puţin, dar de a obţine
note bune cu efort minim. • Statutul social marginalizat al cadrelor didactice;

Resurse materiale şi finaciare

PUNCTE TARI
• Baza materială dezvoltată şi permanent îmbunătăţită • Existenţa sălii de sport, o bună
oportunitate pentru desfăşurarea în condiţii optime a orelor de educaţie fizică şi sport, dar şi
pentru performanţă şi participarea la concursuri sportive • Susţinerea şcolii de către
autorităţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea condiţiilor favorabile procesului
instructiv-educativ; • Existenţa bibliotecii şcolare cu o bogată ofertă de literatură pedagogică
şi metodică de actualitate (peste 22000 de volume); • Preocuparea conducerii instituţiei
şcolare pentru dezvoltarea bazei materiale; • Existenţa materialelor promoţionale pentru oferta
educaţională; • Atragerea de fonduri şi îmbunătăţirea bazei materiale. • Existenţa spaţiilor
şcolare dotate conform normativelor în vigoare; • Existenţa laboratoarelor funcţionale pentru
anumite discipline: informatică, fizică şi chimie, biologie, precum şi a unui cabinet de
asistenţă psihopedagogică; • Tâmplărie PVC-protecţie termică şi fonică • Gestionarea
adecvată a contribuţiei benevole a părinţilor pentru investiţii în şcoală, premieri, activităţi
extraşcolare • Condiţii igienico-sanitare propice desfăşurării procesului educativ • Spaţiu
adecvat pentru punctul de distribuire a laptelui şi cornului • Dotare cu calculatore,
imprimante, copiatoare, video proiectoare, cablu TV, conectare la Internet.

PUNCTE SLABE
• Slaba utilizare a platformei AEL • Absenţa sălii de lectură aferentă bibliotecii •
Program de studiu în două schimburi ; • Dotarea incompletă a laboratoarelor; • Uzura morală
şi fizică a unor dotări din laboratoarele şi cabinetele şcolii. • Insuficienta dotare cu aparatură
de multiplicare a materialelor didactice, necesare îmbunătăţirii procesului instructiv –
educativ. • Insuficienta dotare tehnică a laboratoarelor şi a sălilor de clasă; • Oferta şcolii nu
satisface nevoile tuturor elevilor; • Lipsa fondurilor necesare achiziţionării de carte şcolară,
din bibliografia prevăzută de programele actuale • Numărul mic al agenţilor economici
prosperi care să fie interesaţi de sprijinirea şcolilor

OPORTUNITĂŢI
• Accesul la informaţie prin extinderea reţelei de internet • Preocuparea şi sprijinul
conducerii comunităţii locale precum şi a părinţilor pentru dezvoltarea bazei materiale •
Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale • Existenţa sălii media, a sălii de sport,
a cabinetului medical şi a celui psihopedagogic • Materialele didactice obţinute conduc la
modernizarea strategiilor didactice; • Dotarea la nivelul catedrelor şi laboratoarelor propice
pentru activităţi extracurriculare şi extraşcolare; • Dezvoltarea bazei sportive • Stimularea
personalului didactic în scopul elaborării de proiecte cu finanţare externă. • Posibilitatea
antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii.

AMENINŢĂRI
• Descentralizarea şi necunoaşterea beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine
conflicte, care ar dăuna procesului instructiv-educativ • Lipsa resurselor financiare necesare
amenajării unor spaţii auxiliare • Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice • conduce la
uzura morală a echipamentelor existente • Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea
infrastructurii instituţionale.

Dezvoltare instituţională şi comunicare

PUNCTE TARI
• Buna colaborare a şcolii cu comunitatea şi ceilalţi parteneri educaţionali • Susţinerea
şcolii de către autorităţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea condiţiilor favorabile
procesului instructiveducativ • Comunicare şi deschidere faţă de elevi; • Existenţa coeziunii
de grup la nivelul organizaţiei şcolare • Creşterea nivelului de informare a cadrelor didactice
privind proiectele comunitare și asigurarea condișiilor necesare formării celor interesați în
realizarea de proiecte.

PUNCTE SLABE
• Numărul redus de activităţi dedicate combaterii violenţei în mediul şcolar •
Autonomia instituţională, formulată numai la nivel teoretic, limitează posibilitatea realizării
unei oferte educaţionale mai bune; • Existenţa unui număr mare de elevi nesupravegheaţi,
părinţii fiind plecaţi la lucru în străinătate • Insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala •
Slabe legături de parteneriat cu firme private şi ONG-uri; • Lipsa contractelor educaţionale
are drept consecinţă neatragerea unui număr mare de părinţi în problemele şcolii, prin
sponsorizare, contribuţie benevolă, dotare etc.

OPORTUNITĂŢI
• Preocuparea şi sprijinul conducerii comunităţii locale precum şi a părinţilor pentru
dezvoltarea bazei materiale • Sprijinul Comitetelor de părinţi în dotarea şcolii şi realizarea
unor activităţi • Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale • Încrederea
comunităţii locale în calitatea procesului de învăţământ desfăşurat în această unitate şcolară. •
Derularea a numeroase programe de parteneriat cu instituţii precum: Poliţia, Biblioteca,
Biserica, Primăria, Muzeu • Posibilitatea efectuării unui număr mare de activităţi extraşcolare
• Folosirea site-ului şcolii ca mijloc de informare privitor la oferta şcolară.
 AMENINŢĂRI
• Existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează
valori contrare celor ale şcolii • Prezentarea unor reportaje şi emisiuni la TV care afectează
imaginea învăţământului în ansamblu • Violenţa şi agresiunea în rândul tinerilor, în special a
celor cu probleme familiale • Spor demografic negativ cu implicaţii în dimensionarea reţelei
şcolare şi a încadrării personalului didactic • Descentralizarea şi necunoaşterea beneficiilor
acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dăuna procesului instructiveducativ • Lipsa
motivaţiei cadrelor didactice şi a elevilor • Legislaţia financiară în vigoare nu încurajează
sponsorizări de la agenţii economici • Inexistenţa unor programe guvernamentale de
consultanţă pentru părinţi şi alţi adulţi implicaţi în educaţia copiilor în familie sau măcar a
unui curriculum pentru diriginţi şi manageri în scopul asistenţei familiilor în probleme de
educaţie şi de ocrotire a minorilor.
Eu cred ca pe viitor pentru o voluție de succes școala are nevoie de următoerele:
Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum
centrat pe dezvoltarea competenţelor-cheie şi prin participarea la competiţii, concursuri şi
olimpiade şcolare .
Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului
instructiv-educativ, prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă
superioară de şcolarizare .
Implementarea reformei manageriale în toate domeniile majore pe baza valorilor
promovate de şcoală, a unui sistem flexibil de circulaţie a informaţiei şi unei mari deschideri
spre colaborarea cu partenerii educaţionali .
Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea
strategiilor şi mijloacelor moderne de educaţie, management pozitiv al clasei de elevi.
Dezvoltarea activităţilor educative extracurriculare orientate spre educaţia pentru
dezvoltare durabilă, voluntariat, derularea proiectelor şi parteneriatelor educaţionale.
Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea asigurării mijloacelor
necesare promovării unui mediu şcolar prietenos şi a unui învăţământ modern

BIBLIOGRAFE:
Coordonator Dumitru Otovescu ,,Monografia sociologică a orașului Tg-Cărbunești``
Editura Beladi, Craiova , 1999
Drăghici Cristina Florentina ,,George Uscătescu – Studiu monografic``, Editura Print
X Tert, Craiova, 2010
Viorica Cioplea ,,Monografi Școlii Generale Crețești``, Editura Măiastra, 2008