| cH: gay) cop TRatoraLEXANORU RAP Kas. ARTHUR KOESTLER AL TREISPREZECELEA TRIB Imperiul khazarilor si mostenirea sa 1987 | comune SH sco93(= 98h a 4h : —— (© Anravn KOESTLER, © 186, ran Sapnt ‘ripanrt ON Roars cuviNnT INAINTE Astoria Europe si lumii mu poate fi nfeas te adesirata ei semnsficai id canaaseres profundi itn poral ences fttoria baad pe 0 yligie lind», exclsie, care a seri 3 ave consiuie premisele raligii celine i islamic. Aceste don liga oaecare eloraturd fle, wwificatoure, de apropiee, far intro mivurdincomparalil mat retusa dec rig mosaic, Coaguatd pe plan mondial $i caratericatd rine soldat exemplar. Ti gener, rligia mu schimbenia, Domina pliticd Endl gait foate si duc la formarea de oi et O rige adept ‘mod tolwnte, deci nu impusd rin ford nw poate Sf dc la ase ones relate, Prohi sunt naivile cuopene care aw adopt eligi cretnd, dar an mas coos ce st i ehiar tarball tle, Tn sle nonste asst ta 4 isto islam Practical tn tomplle vcomunitalr» rigin mers inf Fijessd 6 permanente cmontrare gi exalare foreland opr alcitit din 12 tibri (Simeon, Duis, Benismin, Kaden, Gad, Dan, Efraim, Manase, Isat, Abuion, Ayer, Nafali), cre aw ‘leet din regiasen mesoplamicd a central Ur, sa deplasat fu Tara Hiller tact norbdunireni, apot aw ajuns. © Esipt, sind sae inmalfit ati de mit, fut a dedi chiar nndrad ‘opulapie’eiptone. De aici, an omigrat din now in Paletna (fart fare sins cptatnumele dup triad aca Phaeton coor dis Hlaems), unde eau organiza fm doud regal: al lui Jude gi al Ii Israel. Dupitincludrea Palestae in Imperind Roman, Eeris semi caret eigaserte cong najonal dari vegipeana» 3Mote, ersc ca wn sian frinciar tn palatal fraonilor, 0 Stine not Tp, mai ales dup disragerea temple dela Terusalin, Cu acenta'¢ tne diaspora, care. dened i sts, igh cum just ora sf exide a fo! fntoneat Sw sll moat atid Tree oe sop tmpraiag fame, cx ar ait meas ln Saloni Constantinos, Diferite alle init an elopat rligin mosaid. Inve acees, Khazar tacomans din sop etic, cre yea ales aceasta in anal 740 a. Da, ot tate of maven wimie cman ew prorat oil dup cam wie fopoarle europe care at adel erin. ‘nny iar ce arabe moszismn, 0 a ore legit Tora Noi mesmun pase apar ac ior vfoporalas exe din smi bet David: torcomanitare dn Khasi, Falacia din Ethiopia He. pare din Bopulaja mengrd din America conrtitt le moran (ae Satie ava ck aes, majoriaen frependerenth a elor 1520 de milioare de seoois din lame sud se de orgie hazard, ae aspect ise ifort, nui Apher, Abang de allt nds or, eb au fmpnet Europa gi Ameria, nde au bund stage cconomicd 69 mare fluent paid “Actald suai se dtorgleorganiziri etrardinr de eficiente 1 biseriit commit mossice in lone, lege Sno fede ‘mondild, Spadar, mousional ele 9 sociale formidabd, ded {© tou adnivajia, un mel de retcare a wor ear noone, oviginle sau de mpramal c osracturd soca old mei parsed fect cna 9h stat Este tocmat coe ce seul tin opern docamenttt cu Inx de anunte a lus Arthur ‘Koester, care find yl Blazer mesic din Torn Moporitor, ee deporte de ce éndoald sau suspicione de nusentiom, temmen nejusifca yi obsl, Pe flan istorie, gloria mrt oe it i ri ia odd Hote ‘ine dela wn fopor de rsd ifr, care Be dept cso poate Peaipea tept 0a J:€. DRAGAN Tnchin aceasta carte lui Harold Haris, clitoral cu care mam aud nici am conflict 31 care mia sugerat Hil acest IueariPartea intié INALTAREA $I DECLINUL HAZARILOI1 INALPAREA Cam pe vremea cind Caral cel Mare sa fncoronatfmpirat al Apusul ruifelerstitene ale Europe inte Cancaz # Volga rau dominate de un sat evrisecunoscit sab nucle de Imperial bazar. La spogesl puter ane, ain scoala VIEeu pint fn secolul al Xen en, « jocat un rl important tn. modelaren destinlat Europe medieval deta eet moderne. Hnpratel {isericu izantin Constantin Portrogenetal (918-559) tebaie 5st pe deplin cogent de acest fora cid snes in teaata stu despre profoclal curfitfaptal ed seronle adveate pape dela Roma, precum si cle etre impératal Apuslataveas ‘sgl fa valoate de do baat de aur, pe cd mesjele cate regee Whazaioraveau on sigan youre detrei bani. Nu era or de wie un fl de inguyeai, oi de Realpith Im pias ‘decare ne opin, sra Bury, efearte probabil Mandl Khazalor ‘ra apreape ae emporant i chi Gite poi externe 2 npera eax Cara el Mae gi sucossr st" "Tara Kbararlor — co popalati de rigint, tarck— ocapa a poritie strategies chee a partadintre Marea Neaged i Marea ‘Caspick unde se fofrantan marle pater: orientale in’ veemen cor. Ea serven de tampon eas cotead Bizofel de inva: il tiburor tart ninde san aide din steele narce — bal ‘ar, maghiar,peeenegi ete. —3i ma trate de viking i nexmal has Darla fl’ de mportant (lack mu chiar mal ieportant din punctu de vedere al dplomatictbiantine yi al istort Europe) ste fap oh armatele Khatri fchipeiace ava Tanga arabe chia in stuf esl mai devasttoue,impiedeind auastfel cacerives Europlrisritene de eitre masulmani, Profecorul Dunlop de la. Universitatea Columbia, o autoriate de frunte in materi deistore 4 ktarilr, a rerumat succnt acest episod hotaritor st fotusl aproape neeunoscut ‘Tata Khazaclor se afla Sa clea feast a inant arson: La civ ani dupt-meartea Toi Mahomed (632) ihtele Calatul care mirsloina spre nota pein race ‘doe dow impor, miturind otal fa een Tor, au ejas ‘area burierd montoasts Caueazulu. Odats teeta scent avery ie rdonnes, desehish dinainte ealen cite teenie Enrope sitnn,Tatimplarea a fet cape linia Caucazulat Stats se lovench de fastens unel puter miltare ergax late cave ha impuicat elect ake extindd cacti in Sess Bec Moan dpe si Taare at ‘Gat peste osuth dean eapats asta o important striea fest Gast pret a canmecuc, Franc a Carol SS Sn a Hou eset rt ora fate, Contin acces periads ameninarea a adresa star i Euopet ere fa td de aati... Morlmanitvietrge a fost iatimpinati inal tn Toc de forfele regatuln. Khaz ‘oe. Sit pees poian indie ck dacs a fexistat hari In regiunes de fa nordal Csucazae abil aft iui Be Daj 'bustonal tusitenn. al chlaaiel europene iar ‘ova cestinit ga islamelas ae putt se ftaldie= te de cen cuposcult novd Date find timrejurril, ms a teal 8 ne surprnd apd kn 732 dupe stove Haunitoare «Khazar ssupe rai for--vitorl mpcat Constantin Vs ester co 0 penjsk azar a veemea covet, Tor jane impart Leon 1, uncut sab mumele do Leon Khazar Tron scartel a fal ca ultima Bitiic @ acsul rzbol ty a 7 Hermie Ine Racor: Da Ine tin fora de ye a srtboil ital massimanilr se stove inane fsa, Clift era agudit de coflte‘ntome $5 ‘dltrt arab a flat cle fofoarsd peste Muni Cea fk Sait istic sabensd on cap depo peomanent in ard — ar hana au uns tal pter dei asers anterior. 2 Citiva ani mai trio, peobail ia 740, repele, curtea sa cas conducttome—a miltarilor— au bmbrajigat credinf me- ‘sic, sf iudaismal « dovent zelign de stat’ 2 Khaztrilor. Nu Incaps ‘indole ei aceasta otdsire (a wimit pe comtemporant Ja fel de molt cum Sau srprin gi pe cirtrari moder doveile acesei elit oferte de ivoare aribnti, bizantine, rust st trace, Unul dine cele mai reente comentart poste fi flat Intro urate a istoriulst marvet maghiar dr, Antal Barta, artes Tul despee Socetaten maghiard in sacle ale VIESe0 Pele! consacr’ mai multe cpitele khazarilor, tntruct ungus ‘au fost sub stpinien acestora cea mai mare parte perioadeh "respective. $i totugiconvertira lor la inden e lst int-un sigur paragraf, cu o jenk evident: Cercotarle noastze na se pot ccupa de probleme refe- sitoare Ts Istora Tudo, dae ne vedem oblget i ateagen, tena cititorlor astpra eligi de stat a Regatsit khasar Cota mouate a devent rligia fiils «pate conduc tate ale scitit. Nu mai « neve #8 menfiontan cl ace {es cult mozae a eligie do stata enet popula aces i din panet de vedere nie format oisttal nor spe: lai interesante. Ne vom malfemi inst cu cbeerafia ck Steuss convertire oiiat ln pola proselitiemala retin ‘Pract’ de Besant, im ciudniloenfel musuanane din rise Fit precum sa preston police exercitate de aeste dowd pict) ao relge care nu beneficin de sprijin din patton Bet one pin pitice, Gd Ginoties peseattt de mat toate deveall o surpeiai pent tot Rone preach (2 ara gnu poate A considera uasimpla atcident, ‘ebuie vizutt ca ‘un sema al pote independent wma de acest tepat Pasajul acer ne In Inch i mai nedamerifi det Inainte, Dar cu toate ef avoareleieorce difert in pivinia unor dealt ‘minor, faptels majore st indiscutabile, Coca ce vamise dscatabil este destin Khseailor evrei dup strugerea impeiuu lo, fp secolal al XILea sav al XUIF ea, In aceasta problema ievearele de informatie sat. sidedciowe ‘inst’ mentioneaai totué diferite ageriri medievale ale Khseatilr ain Grima, Ueraina, Ungaria, Polonia i Lituania. Tabloa! ge- etal care se degaje dia asst fformaisfragmentare este acela Al onel migrajit a tiburlr gi colctiitalor Miazare in aceste ‘eehun le Eovopedrsiitene tn spvil Rusia gl Polonia — nde, Inzorile epoct mdeme, se aflacea tai mare concentrare de evel ath ce ba facut pe dive toric <& presypund ch e mare parte, Gack chiar ee ak mi dintee evel rtentali—deiaeeash cotd din evieimea mondial — ar putea sie de ongine kharara sia semi Timplicayile ample gi cu bitale Iungh ale acestel pote a plea expla marca pridenf& gi exer alanfestate de istorieh Tr abordarea ast aspect — atone! cd mel evith eu desire [AsteL, in edifin din 1973 lucranh Eneyelopedia Judaica artical ‘espee Karat este semnat de prof, Duslop Inst evista sectune Sepertl are se ocupl de evel Khazar dup cderea.regatsei” sShnatd de coordonatort Hurt vevisk ct intenfa evident de evita st irunclne dogma ,popertlal ales din mine cedioe oer Kari (0 sacth morale fandamentalista),yorbiteri de hele ee ene ae ‘Seveeifoldorice®autropengia, precimn jt lingvistie. Sar pirea cleat cantiatconsirale de dover ale prezetet Banterupte in Europe s desendentlor Khazar. Cit de important, in panet do vedere canitativ, este areas preset” a filor caucazen ai Tei Tafet In cortrile dinSem? ‘hal din cei mai radial promoter at ipotezei despre orignle Khazar ale evreimil este AN. Polak, profesor de istorie medie- Salsa evrelor la Universitates din Tel Aviv. Carea sa Kiser Wot pablistt In cbraict, in 1944, la Tel Avie, © nook edie Splrind in 1951 Ie introducere, raf. Poi serie ok reaitiile Simpun ux nou mod de sbordae ait a probleme relatilr inte evreimen Khazar i cleat colectvitayi evrelegt cit = Seeblrh et de Glpaste patem merge in consierarea acer u ‘ei evrimi(ehazar)deept nucle al mari comity eres ‘in Bnropa orienta. Descendeiiacestea "el eare at ‘pas pe los, ce cao ca emigrat fn Statele Unite in alle fete eve ea is nd ~ forme att Aceste rindurifaseseré scree fninte de a faa lama cuno}- Liags pe depin de propor reale ale boloranetlst mist, dat acest afaunt au modied faptal cf marea majeritate a evrellor are au supraviefit in lamea contemperand sat de origin est furepean—9i deci, probabil, mai ales Khazar Dack aja stat Iucrarl, ar fnsera 4. stramopt lor veneau nu de pe maluele Ieedanali, ci de pe ale Voli, nu din Ganaan, ei din Cauca, adic Iocl soott de teat Tumea leaginul rasel viene deck din jponct de vedere geetis, ese frase msi de aproape on tribe Fonilr,vigurilor gi maghtrilr deit cu seminfe fei Abra, Isaac i Ingob, Dack se va dovedi ok acesta este adevtrl, tunel termenul de ,antisemition” ar devers (8 noimd, war gol de cefinut, sar basa pe o concepie flak Impiraqits att de cli, 3t § de vietinele lor. Povestea Imperini Khazar, aga com = ‘devil ea Sncetl cu inet din tesa, tnepe st apd en cea ‘mai crants fare pe cate a pis.o wrendat Ince itoria, 2 a uma urmel Ata a fst doar rege al onal regal cor taro: Stat as prt ~ pe cid aera ry Constan- Apolo armas oper Cortue tau prtiat fn pea ‘Hpulbere, orga ae nae, Stat holo fort dor on vite "aga era Cel, am enna in vexed tee, ageing {i dn motive snare gi Mia ao avt 0 orth nr. $i {ota preenje unr pe cron european & dart doar opt die anit in sci Regatl Khair a ia In pcos rene Ae aprape tru ence. $1 haat loan mal sta cote, die svean gt mari sje tntane qe alas In fol prose ont Sia Sages phat En SE nee 6de transformare dint-un tsb de sSaboinicl noma intro natume (formic, crestor de animale, pesca, vier, negustort fl megtosaar scsi Aeologi sovities a ses Ie Hamid dovest Ble unel cvilzatt relativ avansate, total diferita de vista Thuile”. Ei au descoperit arme ale unor sate care se ftindes jpemat multe mile, cu cast legate prin goers de urge gradi, coal de off staule pentru vite acestea masurau circa 3,3 m > 10 14m gi eras spijisite de coleane) *, Citeva plagus trase de bei, cre i Sau pstrt,snt dover ale unui mestesg remarea~ bil; In fe sf obiertele pictrate intate-—cataramele, agraele, platogle, emamentcle pentru ei Un interes deoseit i preinté temelile ingropate fn pint ale unor case de frm circular *, Dap spuselearheologlotsovie- tii, acesten a fost git pe tot caprncal tertorilorlovite de [haar fra de dats anteriars lado lor normale” — deep lnghiulare- In mod evident elie rotende simbeliard tecerea dela coral porttive in forma de eypla cre ocuntleperma= hente; ttodath slot semnul trecerl de Ino existenf& nomads Th una ajezati sau cel pofin semistabill, Srsele arabe contem- porane ae spun despre Mazar ed lcwiaa emai fn orapele lor— Inclosiv expitala Til in timpal iri de indata ce venea pris vara fi prepiteau coral, i pessean cael gi legen om ole sau vitel In step, birind pe anal de cereale sa in Wi Sipiturile abeologice as mai artst cl i periods =. te- ie Regal Hhazanor era Inconjurat de un lant foarte camplicat Se forties, datind din seoele a VIlen gi al IX-len, cure 4 aparau fratirele nordice de posible atacati dinspee stpele fotine, Aceste fortrefe alcituins aproximativ un ate semice cule din Crimeea (stapinita o vreme de Khazar) peste cureut Inferior al Donetuhi si al Domuui pins Ja Vala; fase marist frau aplrate de ManfiiCaorar, spre apos de Maven Neng tar spre ristit de Maren Khazarle” — Casica* sa Efe fp gin Lan, 125, WO, hn ok ae some’ ca soni ce yah Sages MAP 16 Si totus, Tanful nordic de fortiGeatit marca doar un inl interior, cane protela fnima stabila 2 (ii Khazar; graniee reale ale stip Jor asupea tibusior de miazinoape fluctua Apa soartarizboiuu La spogeal puteri lor ei aveau sub con- tool sau supaneau la biti eltea reach de nafian 9h teiburi Liferitestabiite pe teitorie vate cuprine inne Btuni Caseaz Marea Aral, Monit Ural, orjul Kew yi stepeleweranene. Pentre populaile supuse suzcanifii Kharanlor se numirau bulge, Ihorag, ghomi, maghiat (agar), celomile gtice gi geeegtt din Crimea, precum gi tsbutle slave din inututile padurease fe ta nordevest. Dincalo de aceste comininane intins,armatele [Rhatrilor mai fica expedii de jt st in Grazia gi Armenia sau pltrondeas fn Clifatl arab ping la Mos. Tat cum se expima Schelogul sovitic MI. Artamonoy ol scents oars ha Seat Rate Cea ar ere eh Sateen aa Car Privindsumaritoria marilorimperiinomade ale risritull vedem Regatul Khazar acopind © posite intermediark ca dart fewistenfe, ea propor, presom gi ca grad de cvizti, inte Jimperie hailory avarlor cae Lat preedat gh mperile mongo- Ile care ia wnat. Dar cine era acest oameni remarjabili —remarcabili att rin pateres gi reli lor, ct gp convertivea la oreligie Ake furia? Desrierle care au ajuas plod In ailele noastee provin dia invoae ote gi ns pot fi aceptate ca tare. Cit despre Hh fri, serie in croicar arab ei se afld a nord de piminty fh | LBTIOT ECAC BLICA aw po Boe BiaseAocuit,citze zona a gaptea, vind deasupracapetsor lor Constelaia| Pluguli. Pirintl lor este rece gi umed, do aeea gi efle lar int albe, och abst, pl flterind in plete gma let oqo, tre ‘utile mirunte gi fines rece. Inftisazea lor ¢ indeobyte salt.” Dupk'un veae de infantiri srmate, ert evident cf eeritorut arab nur putes pivi eu poea muta impute pe Khazar, Aceag Tera se poate spune sl despre sexbilgrunini sau armeni ale iro 31 ovo ealtrt mlt ma vechefsesers devastate inrepetate| ‘lnducl de cali Khazar. O cronies georgiana, ficinda-seecoul ‘uel trait strtvech, identi pe Khazar ce armile To Gog fi Magog — ostbatc, ea fee hidoase gi depinder de fare lb tice, eare Beam singe doom”. Un autor armean se refea Ia male limes ingrosteare 2 khatatilor ou fof tive gi obraznic, 2 igen gi plete Tungi ea ale femeilo” ©, $i in afigt,gografel S35 Istakhi,soel cin principale ivosrearSbesti spane: Kha ar nu seaming eu tur, Aw pirul negra 9 iat de docs cin ‘nit nomi Ara bhasars (ihaeait neg) caches I faa, aproape smilinit de pave arf Sadien cla, lb (at Plarai) suitor e chips” Tate deci wn pas mi migulitr care fash na face deit sporeasci nedumerirea neat, intrctt popearee trcice vorbeau Akeseori degre clare clini condaestare, denomingile ‘albe” sl despre cele de os, denumindude -negre™ Asada, nuavers bcd un motive exedem ed Dalgarl lb" erau mai albi dectt ‘bulgatit eget” sau et unt lbs" (alii), care ay vadat Soda gi Persia In secolele al Vlea tal Vea evan mal ali la fa cit calelalte triburt hunie cate as invadat Europa, Khazar acho al Jul Itakhri—ca gl fn alte serie ale Iu tale color Ij-—erao descrip din aunts sss pe basa anor legende; ca stare ‘num ala do la el mal mule dec tam despre iligarea ick su riginea etick a Khari. Ta cea din arm problem nu putem da deel un repuns vag fi destl de general Darla wrma urme tot lao dezamagire clue 4 cerentinle priviteace la orgies huior, alae, avail, bulgario, maghistlr, bagehisler, butaglor, bina, wguroe saraguriler, onogurilr, utiguiler, cutigurilr, tamiacir,eotr quiler, cabarlor, zabenderae, pecengiler, ghuallor, cumaniler, Ehipeeea ia altoraoei de tribes saw popula care inten, ‘moment st alt din storia Regatulsi Mazar au recat barerele omenilor acestor migratr. Pint i huni, despre care stim malt tal mull, sint de oigine inert st pea cd yumele lor provine e la cavintul chinezesc hiong-mu, cafe dasrmnears noma ae boinc general, pocindalte nati as aplict in med ssemsnater, weird dscriminare, pumice de ybun" Heardelor nomade de tot fell, prints care i huni abi” pomenii ma ss, sbi, gh ig Rhazari tn primo) socol_de dap Hristos chineai iw minat pe scstt icin dezagreabil, hans, spre pus, dedangind afl wan Sine acete avalange periodic care au atturat timp de scale finvtarle din Asa pina spre apusal Europe, Din secalsl al Vea fnalute, multe dinte aosse tibor minst spre aps rau denumite ‘rin termenol generic de tur". Se presupane ef acest tenmen ‘ite de orgine chine (derivind pater de Te umele une! dal) $1 fos flo ulterior ener toate triburle care vorbcau Zimbt {Se anumite caracteitics comune —limbile ture”. Ast, ‘tamenul de tue In seasal in ere ea fost do ator medieval — 4 adesors chiar gi de etnologit moder —se refers primal od la lif gi nu Ha ras In acest sens unit gf Khazar rau $e popoare frcice” Timba Whazarilr pate of fst un dialect ciavas al lebit turce, si acest det mai supravifuirgte im Republics Socialists Sovietcs Antonoma Clava alla intre Vega gi Sura. De fpt se consider ek civagi arf descendeni a ulgailor care vorbea fn dialect asemanstor cx cel al bisarlor, Da toate acete lege fut slat destal de firave, se intone pe deduce mai mult ‘au mai pofin speculative ale flologilor erientall Tot ce putem. ‘EiSoeat cop defines tte. pene psa Bu Ser ‘Ee more mip conc ph aries da Bop mes. er ee ‘Era eget cei pre orl pin