Atestat Tva

ARGUMENT
Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în
Franţa la iniţiativa lui Maurice Laure în anul 1954. Ulterior acest impozit indirect a fost introdus şi
în alte ţări din Europe, Asia, Africa şi America Latină. Fundamentul introducerii taxei pe valoarea
adăugată şi-a găsit motivaţia în substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afacerii şi
folosirea ei ca taxa unica percepută în diferitele stadii ale producţiei de către producători. Fiecare
producător era îndreptăţit prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată suportata anterior în
procesul de producţie propriu.
Pe continentul european în 1967 după 10 ani de la semnarea tratatului de la Roma, în
cadrul Comunităţii Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative
ale acestui tip de impozit indirect.În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia
armonizării legislaţiei ţărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată iar în momentul de
faţă toate ţările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.
TVA-ul nu s-a numit întotdeauna TVA.Când era mic... şi comunist, i se spunea ICM
(Impozitul pe Circulaţia Mărfurilor) şi, deşi era spaima gestionarilor dornici să facă şi ei “un ban
cinstit”, nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.În condiţiile trecerii la economia de piaţă,
impozitul pe circulaţia mărfurilor ce funcţiona în economie ca un impozit indirect nu-şi mai
justifică menţinerea.
Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor a reprezentat un
moment de cotitură în perfecţionarea sistemului fiscal şi în acelaşi timp primul pas făcut pe linia
reformei fiscale în ţara noastră. Totodată aceasta a constituit o cerinţă pentru trecerea la economia
de piaţă şi alinierea la standardele europene. Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată
trebuiau întreprinse o serie de măsuri pe linia impozitului pe circulaţia mărfurilor care trebuia
înlocuit.
Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare a
impozitului pe circulaţia mărfurilor la unele produse şi prestări de servicii ca de exemplu la
produsele agricole, activitatea de poştă şi telecomunicaţii, transportul de călători şi de mărfuri.
Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesita apoi o bună cunoaştere a
mecanismului funcţionarii ei, trebuiau cadre pregătite şi instruite temeinic pentru a asigura
iniţierea agenţilor economici şi a personalului din economie pe această linie şi nu în ultimul rând
tehnica de calcul şi formularistica necesară evidenţierii, colectării şi platii ei la bugetul de stat. Aşa
1
cum a fost stabilită aceasta taxa reprezintă un impozit indirect care spre deosebire de impozitul pe
circulaţia mărfurilor se aplică pe întreg circuitul economic, până la utilizatorul final al produselor
sau serviciilor însă numai la valoarea adăugată în faza acestui circuit. Obiectul impozabil este
reprezentat de valoare bunurilor, a lucrărilor şi a serviciilor la preţurile de facturare.
Materia impozabilă este suma globală a vânzării. Suportatorul este consumatorul final.
TVA-ul are o mare elasticitate faţă de procesele economice în sensul că, dacă afacerile se dezvolta
şi TVA colectata, respectiv TVA de plată vor fi mai mari. Dacă vânzările stagnează şi cuantumul
TVA va fi mai mic, în consecinţă şi încasările statului vor fi mai mici. TVA este un impozit cu un
randament fiscal ridicat, însă ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin
aceea că devine regresiv în raport cu creşterea veniturilor şi nici nu se pretează la un minim
neimpozabil. Astfel, TVA afectează mai pronunţat persoanele cu venituri mici şi pe cele care îşi
repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent
de voinţa lor fiind vorba de cheltuieli de strictă necesitate).
În ţara noastră TVA-ul a fost introdus din următoarele considerente:
- necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia mărfurilor;
- pentru creşterea resurselor statului;
- din raţiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din ţările europene;
Pentru plătitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfăşurării activităţii sunt mai
“ieftine” cu 20%. Aceasta deoarece taxa aferenta acestora este deductibila. În acelaşi fel pentru a fi
mai atractiv cu serviciile sau produsele proprii este importanta această calitate şi pentru partenerii
de afaceri.Şi acest motiv trebuie să fie important în luarea unei decizii deoarece şi pentru aceştia
produsele sau serviciile pe care le furnizează sunt mai ieftine.În acest context calitatea de plătitor
conferă o mai mare siguranţă partenerilor de afaceri, aceasta demonstrând implicit nivelul
afacerilor derulate.
2
CAPITOLUL I. CARACTERISTICILE, ROLUL ŞI IMPORTANTA T.V.A.
ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ
Prin aplicarea taxei pe valoarea adăugată se oferă posibilitatea deducerii taxei pe valoarea
adăugată plătită anterior din taxa pe valoarea adăugată colectată că urmare a vânzării bunurilor şi
prestării serviciilor, taxa pe valoarea adăugată care este datorată statului reprezentând diferenţă
dintre taxa colectată şi taxa achitată că urmare a cumpărărilor sau beneficierii de prestarea unor
servicii. Există şi unele excepţii de la aplicarea acestui principiu, care se referă la neacordarea
dreptului de de deducere a taxei pe valoarea adăugată plătită la aprovizionare (reglementate expres
prin actele normative), însă, că regulă generală, putem reţine deductibilitatea taxei pe valoarea
adăugată.
Transparenţa impozitului intervine datorită faptului că T.V.A. datorată statului de către un
agent economic este aferentă valorii adăugate de el la bunul respectiv. Datorită infracţionalităţii
plătii taxei pe valoarea adăugată, statul poate să procure resursele necesare desfăşurării activităţii
sale treptat, pe măsură realizaţii bunului, nefiind nevoie să aştepte până la vânzarea finală.
Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalităţii impunerii, deoarece nu ţine cont
de veniturile sau averea contribuabilului. Această este egală pentru toţi contribuabilii în ceea ce
priveşte cotă de impunere, dar dacă ţinem cont de veniturile realizate de contribuabili, sarcină
fiscală care apăsa asupra lor este diferită (mai mare pentru contribuabilii cu impozite mai mici).
Putem considera că ea acţionează regresiv asupra contribuabililor dacă facem raportarea la
mărimea venitului.
1.1. Caracteristicile T.V.A.
O caracteristică foarte importantă a taxei pe valoarea adăugată este aceea că, aceasta taxa
este suportata întotdeauna de beneficiar, şi deci în cazul în care o marfă ar fi produsă într-o tară
şi valorificata într-o altă ţară, atunci taxa se aplică în statul în care se valorifica efectiv marfa
respectivă, şi deci tot ceea ce se exporta este degrevat de aceasta taxa. Privită din această
perspectivă se poate afirma cu convingere fără teama de a greşi că, taxa pe valoarea adăugată
reprezintă un stimulent pentru export.
O altă caracteristică importanta a taxei pe valoarea adăugată este dată de transparentă

acesteia deoarece, asigura fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret
care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce îi revine.
De asemenea, dintre caracteristicile importante ale taxei pe valoarea adăugată putem să

mai amintim:
3
♦ universalitatea, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie,
rezultate din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea de fructificare a capitalurilor
disponibile;
♦ eficacitatea, întrucât, ca o taxă cumulativa, ea este percepută la fiecare tranzacţie privind

produse şi servicii;
♦ neutralitatea, este asigurată datorită faptului că, fiind o taxă unică, mărimea sa rămâne
independenta de numărul verigilor – tranzacţiilor - şi deci de lungimea circuitului economic
parcurs de un produs său serviciu;
♦ un impozit neutru unic dar cu plata fracţionată, este eliminată discriminarea deoarece
cota se aplică asupra tuturor activităţilor din economie; faptul că plata este fracţionata rezulta din
aceea că el se calculează pe fiecare verigă/stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea
produsului.
1.2. Rolul T.V.A.
Politica fiscală a statului este elaborată în urma unui proces deosebit de complex, care
urmăreşte protejarea intereselor economice şi implicit politico-sociale ale societăţii. În cadrul
acestui proces, o importanţă deosebită o reprezintă 'eficienta fiscalităţii, de care este absolut
necesar să se ţină seama. Pentru că stabilirea unui impozit să fie eficienta sunt necesare a fi luate
în considerare mai multe aspecte, dintre care cele mai importante ar fi:
 rezultatul impunerii - respectiv proporţia veniturilor bugetare ce pot fi astfel

obţinute;
 stabilitatea;
 influenţa asupra ramurilor economice - stimularea producţiei ori a consumului sau

dimpotrivă, stimularea comerţului prin aplicarea cotei asupra mărfurilor şi
serviciilor;
 psihologia contribuabilului.
Acest din urmă aspect este deosebit de important, deoarece contribuabilul întâmpina de
multe ori dificultăţi în înţelegerea mecanismelor economice şi implicit prezintă reticenţa, ceea ce
produce fenomenul de respingere, în achitarea impozitelor datorate. Deşi cunoaşte scopul final al
impozitului. - Sau uneori doar îl presupune - respectiv realizarea veniturilor bugetare, acest scop
este pentru contribuabil, fie prea general fie prea îndepărtat şi abstract, iar înţelegerea sferei de
aplicare şi a modului de calcul, împiedica în final conştientizarea achitării impozitului datorat.
4
Deşi, legile fiscale prevăd întotdeauna sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, 7i este
de preferat ca, în practică, aplicarea acestor sancţiuni să aibă un caracter excepţional, pentru că
aplicarea unor astfel de sancţiuni în masă, nu au capacitatea de a acoperi nevoile bugetare, deşi
practic, nu por să înlocuiască cuantumul impozitelor ce constituie cota de venituri bugetare
prevăzută în procesul elaborării politicii fiscale.
În final, o astfel de situaţie, este tot în detrimentul intereselor economico-sociale ale

contribuabililor şi de aceea este foarte important ca aceştia să fie determinaţi şi încurajaţi, prin
stabilirea în mod corect a unei cote rezonabile de impozit, a bunurilor şi serviciilor asupra cărora
se calculează.
Desigur, despre regimul financiar-fiscal al T.V.A. se pot spune multe, dar este important să
se reţină faptul că T.V.A.-ul este o realitate fiscală modernă, este o taxă generală de consum având
caracterul unui impozit indirect. - General, neutru, unic dar cu plata fracţională - care cuprinde
toate fazele circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia, până la consumatorii
finali inclusiv.
Pe lângă acestea, taxa pe valoarea adăugată conţine şi mai multă 'disciplina fiscala' de care
este atâta nevoie, faţă de ansamblul disciplinei fiscale la nivel de economie.
Dar, aşa după cum s-a putut vedea în decursul anilor, această disciplină fiscala este
valabilă doar pentru cei mai mici contribuabili, pe când cei mai mari dintre contribuabili reuşesc
întotdeauna, datorită implicării clasei politice în viaţa economică, să obţină anumite înlesniri şi
amânări pentru plata anumitor taxe sau să obţină chiar anumite exonerări de la plata obligaţiilor
fiscale. În astfel de condiţii nu este întâmplător faptul că economia românească nu are resurse
suficiente să-şi îndeplinească obiectivele sale economice, atâta timp cât interesele politice sunt
mai presus de cele economice şi sociale, şi atâta timp cât statul permite existenţa unor persoane
mai presus de lege.
1.3. Importanta T.V.A. în economia românească
Impozitele pe consum au menirea să complinească veniturile fiscale obţinute din impozitul

pe venit, care se pretează bine la evaziunea fiscală şi este însoţit de exonerări şi reduceri exagerate.
Din această cauză, impozitele pe consum cu o amploare variabilă ocupa un loc important în toate
sistemele fiscale moderne.
Principalul impozit pe cheltuiala este taxa pe valoarea adăugată, care este un impozit
indirect, mai precis, un impozit general pe consum, care se stabileşte cu ocazia operaţiunilor
privind transferul bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora şi care se
5
datorează bugetului de stat.
Impozitele indirecte reprezintă o parte importantă a veniturilor bugetare fiind suportate de

consumatorul final, adică de cel care păstrează şi utilizează pentru sine bunul achiziţionat sau
serviciul solicitat. Specificul impozitelor indirecte - incorporarea acestora în preţul de cumpărare a
bunurilor şi serviciilor - se aplică de asemenea şi în cazul T.V.A.-ului, aceasta fiind stabilită ca o
cotă procentuala (în prezent de 9% şi 19%) asupra bunurilor şi serviciilor achiziţionate.
Taxa pe valoarea adăugată se percepe independent de aplicarea altor categorii de impozite,

iar averea sau veniturile contribuabilului nu influenţează perceperea acesteia şi nici nu modifica
cota prevăzută de lege.
Importanta taxei pe valoarea adăugată, ca parte componentă a impozitelor indirecte, este

dată de ponderea ridicată pe care aceasta o are în realizarea veniturilor bugetare, motiv pentru care
am considerat necesară prezentarea structurii bugetului de stat şi analiza contribuţiei impozitelor
directe şi indirecte la formarea acestor venituri. De asemenea, am considerat oportuna prezentarea
ponderii taxei pe valoarea adăugată în totalul veniturilor bugetare şi a veniturilor fiscale, toate
aceste date fiind prezentate în continuare:
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA T.V.A.-ului
Definiţie: Taxa pe Valoarea Adăugată reprezintă un impozit indirect care se datorează bugetului
de stat.
2.1. Caracteristicile principale ale T.V.A.-ului
Caracteristicile principale ale acestui impozit sunt următoarele:
6
- are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor
din economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea de
fructificare a capitalurilor disponibile;
- este un impozit neutru unic, dar cu plată fracţionată; este eliminată discriminarea,
deoarece cotele se aplică asupra tuturor activităţilor din economie; faptul că plata este
fracţionată rezultă din aceea că el se calculează pe fiecare verigă care intervine în
realizarea şi valorificarea produsului;
- asigură transparenţa, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a
cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi obligaţiei de plată ce-i revine;
- asigură eficacitatea, întrucât, ca o taxă cumulativă, ea este percepută la fiecare
tranzacţie privind produse şi servicii;
- Asigură neutralitatea datorită faptului că, fiind o taxă unică, mărimea sa rămâne
independentă de numărul verigilor (tranzacţiilor) şi deci de lungimea circuitului economic
parcurs de un produs său serviciu.
2.2. Sfera de aplicare a tva-ului

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
- Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata
- Locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă
În următoarele situaţii, obligaţia plătii TVA ia naştere la:
- data înregistrării declaraţiei vamale la importuri sau la data recepţiei de beneficiari
a serviciilor de import
- data vânzării bunurilor pentru mărfurile în consignaţie
- data emiterii documentelor prin care se preiau bunuri achiziţionate sau fabricate de
agentul economic pentru uzul propriu sau pentru a fi predate gratuit unor pe
- data documentelor care confirmă prestarea unui serviciu cu titlu gratuit pentru alte
persoane fizice sau juridice
- data documentelor care confirmă prestarea unor servicii sau titlu gratuit pentru alte
persoane fizice sau juridice
- data colectării monedelor din maşinile automate, în cazurile în care se folosesc
7
asemenea sisteme de vânzare
Exigibilitatea TVA constă în dreptul organului fiscal de a pretinde plată taxei datorate la o
anumită dată. Exigibilitatea se declanşează de regulă în momentul libvrarii bunurilor mobile,
transferării proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. În mod excepţional, în
condiţii stabilite prin HG, exigibilitatea poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator. În
cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii ce se efectuează continuu sau pentru cele la care se
încasează avansuri, exigibilitatea se declanşează la data stabilirii debitului clientului pe bază de
factură sau alt document legal, caz în care este necesară din partea agentului economic plătitor o
cerere aprobată de organele fiscale teritoriale unde acesta este înregistrat că plătitor de TVA.
Pentru lucrările imobiliare, antreprenorii pot să opteze pentru plată TVA la efectuarea lucrărilor în
condiţii aprobate prin HG. Exigibilitatea nu este legată de încasarea contravalorii facturii ci numai
la emiterea acesteia.
Plătitorii de TVA sunt persoane fizice sau juridice care efectuează, de o manieră
independenţa, operaţiuni impozabile; bază de impozitare o constituie contravaloarea bunurilor
livrate sau serviciilor prestate, exclusiv TVA.
În baza de impozitare se cuprind următoarele elemente:
- preţurile negociate între vânzător şi cumpărători şi alte cheltuieli datorate de
cumpărător pentru livrările de bunuri care nu au fost cuprinse în preţ; aceste preţuri
cuprind şi accizele legal calculate;
- tarifele negociate pentru prestările de servicii;
- comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere;
- preţurile de piaţă sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici

pentru folosinţă proprie sau predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;
- valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru
bunurile şi serviciile de import;
- preţurile de piaţă sau, în lipsă acestora, costurile serviciilor prestate pentru folosinţă
proprie sau cedate cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice şi juridice;
- preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie.
În caz de refuzuri parţiale sau totale, sumă impozabilă va fi redusă în mod corespunzător,
măsură care se aplică şi în cazul ambalajelor returnate.
8
2.3. Plătitorii de T.V.A,
Sunt persoanele fizice şi juridice înregistrate că agenţi economici, sau autorizate să
desfăşoare activităţi economice independente, având o cifră de afaceri declarată de peste 5000 de
lei anual.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi
condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de
autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare:
- telecomunicaţii;
- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, etc. Transport de bunuri şi de persoane
- servicii prestate de porturi şi aeroporturi
- livrarea de bunuri noi produse pentru vânzare
Sunt asimilate instituţiilor publice, în ceea ce priveşte regulile aplicabile din punct de
vedere al taxei pe valoarea adăugate, orice entităţi a căror înfiinţare este reglementată prin legi sau
hotărâri ale Guvernului, pentru activităţile prevăzute prin actul normativ de înfiinţare, care nu
creează distorsiuni concurenţiale, nefiind desfăşurate şi de alte persoane impozabile. Plătitorii
taxei pe valoare adăugată sunt obligaţi să ţină evidenţa primară pe registre (jurnalul pentru vânzări
şi jurnalul pentru cumpărări), precum şi evidenţa contabilă. Plătitorii de TVA sunt obligaţi să
întocmească şi să depună lunar la organul fiscal teritorial până la 25 a lunii următoare pentru luna
expirată decontul cuprinzând operaţiunile realizate şi TVA aferentă. Odată cu depunerea
decontului se achita taxa datorată prin virament, prin CEC sau în numerar la organul fiscal
teritorial unde este înscris că plătitor de TVA.
2.4. Faptul generator şi exigibilitatea T.V.A.

Potrivit articolului nr. 150 din Codul Fiscal, plătitorii taxei pe valoarea adăugată datorată
bugetului de stat, pentru operaţiuni din interiorul tării sunt:
a) persoanele impozabile înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pentru
operaţiuni taxabile realizate;
b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile

stabilite în străinătate, pentru care locul prestării de servicii este sediul activităţii
economice.
9
c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului vamal
aplicabil acestora.
d) titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuate direct prin comisionari sau terţe
persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiuni de import,
indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de TVA la organele fiscale.
Obligaţii:
Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
 Persoanele fizice şi juridice ce realizează livrări de bunuri sau prestări servicii ce se
încadrează în sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate să depună la organul fiscal o
declaraţie de înregistrare că plătitor de T.V.A.
 Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexă la Hotărârea
Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza căruia îşi desfăşoară
activitatea
 La începerea activităţii precum şi în alte cazuri stabilite prin legislaţie persoanele
impozabile sunt obligate să se înregistreze ca plătitori de TVA, urmând procedurile privind
înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozit şi taxe.
 să solicite organului fiscal scoaterea din evidentă că plătitori de TVA în caz de încetare
a activităţii în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia
respectivă.
Cu privire la întocmirea documentelor:

a) să consemneze livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în
alte documente legal aprobate şi să completeze în mod obligatoriu următoarele date:
denumirea, adresa şi Codul fiscal al furnizorului/prestatorului şi, după caz ale
beneficiarului, data emiteri, denumirea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate,
cantităţile, după caz, preţ unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fară TVA, suma taxei pe
valoarea adăugată;
b) să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să

verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operaţiunile cu o valoare a TVA>5000
ron sunt obligaţi să solicite şi copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor
de TVA a furnizorului/prestatorului.
c) să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi să

determine baza de impozitare pentru bunurile importate şi să calculeze TVA datorată
10
bugetului de stat.
Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale, necesare
pentru exigibilitatea taxei. Taxa pe valoarea adăugată devine exigibila atunci când autoritatea
fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de
la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată. Faptul generator al
taxei intervine şi taxa devine exigibila, la data livrării de bunuri sau la data prestării de servicii.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator şi intervine:
- la data la care este emisa o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a prestării
de servicii
- la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea livrării de

bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la aceasta prevedere avansurile încasate
pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, şi orice avansuri
încasate pentru operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu sunt în sfera de
aplicare a taxei. Prin avansuri se înţelege încasarea parţială sau integrală a contravalorii
bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării de servicii.
Procedura de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile

derulate după data de 1 ianuarie 2004 privind taxa pe valoarea adăugată, republicata, care rămân
valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate, se realizează astfel:
A) beneficiarii au obligaţia să achite în numele furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la
bugetul statului, la data punerii în funcţiune a investiţiei, dar nu mai târziu de data înscrisă în
certificatul de amânare a exigibilităţii T.V.A. Taxa pe valoarea adăugată achitata devine
deductibila şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată din luna respectivă. Cu suma
achitată se va diminua corespunzător datoria faţă de furnizor. Beneficiarii certificatelor de
amânare a exigibilităţii T.V.A. vor fi obligaţi să plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere în
cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat în cazul neachitării la termen a
taxei pe valoarea adăugată;
B) furnizorii vor înregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adăugată aferenta livrărilor către
beneficiarii care au obţinut certificate de amânare a exigibilităţii T.V.A., pentru care nu mai au
obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achita taxa pe valoarea adăugată
respectivă, taxa devine exigibila, dar furnizorii îşi vor reduce corespunzător suma taxei colectate şi
concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnaţi în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor
fi obligaţi la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către
beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată a cărei exigibilitate a fost amânata.
11
Furnizorii sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere, semnată de persoana care
angajează legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care să rezulte că bunurile furnizate
au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată utilizate.
Amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată se justifica de către furnizori pe baza
copiei legalizate de pe certificatul de amânare, obţinută de la beneficiari.
Bunurile respective nu pot face obiectul comercializării pe perioada acordării facilitaţii
prevăzute de lege. În situaţia nerespectării acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea
adăugată intervine la data efectuării livrării până la data platii efective se datorează penalităţi de
întârziere şi dobânzi pentru neplata în termen a obligaţiilor bugetare.
În caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fără lichidare, unităţile care beneficiază de
amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată au obligaţia de a achita taxa pe valoarea
adăugată înainte de declanşarea acestor operaţiuni şi de a anunţa concomitent organul fiscal care a
emis certificatul de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată.
2.5. Regimul deducerilor de T.V.A.

Plătitorii de TVA sunt îndreptăţiţi să-şi diminueze taxa aferentă bunurilor şi serviciilor
achiziţionate destinate realizării operaţiunilor care sunt supuse TVA, precum şi pentru bunurile
scutite de taxa, dar pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de
deducere. De asemenea, se deduce taxa privind acţiunile de sponsorizare, reclamă şi publicitate în
cadrul plafoanelor aprobate anual prin legea de adoptare a bugetului. Prin urmare, TVA de plată se
stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a
taxei aferente intrărilor.
Pentru a putea efectua deducerea, agenţii economici au datoria să justifice prin documente
legale cuantumul taxei şi să documenteze că bunurile în cauza privesc nevoile firmei şi sunt
proprietatea ei. Când plătitorii de TVA realizează atât bunuri pentru care se achita TVA, cât şi alte
operaţiuni scutite, dreptul de deducere se determină în raport cu ponderea acestora pe cele două
destinaţii. Pentru livrările de bunuri şi servicii, deducerile se fac lunar, iar rambursarea diferenţei
de taxa de primit se face la cerere, pe bază unui formular tip stabilit de Ministerul Finanţelor, în
urmă verificărilor care se efectuează de către organele fiscale teritoriale.
Obligaţiile plătitorilor de TVA: să declare pe un formular tip începerea activităţii în termen
de 15 zile de la data declanşării operaţiunilor sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia;
să ceară organului fiscal scoaterea din evidenţa că plătitor la încetarea activităţii în termen de 15
zile de la data actului legal care consemnează această situaţie.
Întocmirea documentelor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestărilor de servicii.
12
Pentru transferarea proprietăţii bunurilor şi serviciilor prin hotărâre de Guvern, s-au stabilit
formularele comune şi specifice care se folosesc în legătură cu aplicarea TVA.
Plătitorii de TVA au următoarele obligaţii cu privire la evidenţa operaţiunilor: să asigure
ţinerea evidenţei contabile; să întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar deconturi pentru
sumă impozabilă pe formular stabilit de către Ministerul Finanţelor; să pună la dispoziţia
organelor fiscale justificarea sumelor calculate; să furnizeze organelor fiscale, până la data de 15
august, proiectul încasărilor pentru anul viitor.
Reglementările privind TVA prevăd norme pentru cercetarea documentelor emise şi
pentru plată diferenţelor în minus constatate, care se achita în termen de şapte zile de la dată când
a fost încheiat actul de control. Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale
plătitorului cu privire la TVA este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.
Neplata integrală a TVA în termenul stabilit de lege atrage majorarea sumei de plată
pentru fiecare zi de întârziere constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă, conform Legii
87/1994 privind evaziunea fiscală, abaterile de natură celor prevăzute în cap. XVIII contestaţiile
privind stabilirea şi încasarea TVA se depun la D.G.F.P.C.F.S. în termen de 30 zile de la data
înştiinţării agentului economic. Împotrivă deciziei date se poate face contestaţie în alte 40 zile la
Ministerul Finanţelor. Soluţia Ministerului poate fi recurate la Curtea de Apel. Contestaţiile se
timbrează cu 2% din sumă contestată, dar nu mai puţin de 10.000 lei. Odată cu aplicarea TVA a
încetat calcularea de către entităţi a impozitului pe circulaţia mărfurilor. TVA se suportă de către
consumatorul final şi nu afectează costurile de producţie, cheltuielile de circulaţie şi rentabilitatea.
2.6. Condiţii de exercitare a dreptului de deducere

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
1) să deţină o factură pentru taxa datorată sau achitata, aferentă bunurilor care i-au fost ori
urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul sau;
2) să plătească taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care
i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul sau prin înregistrarea ca taxa colectata în
decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei;
3) să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale pentru taxa
achitata aferentă importului de bunuri şi documentul de plată a taxei de către importator sau de
către altă persoană în contul său;
4) taxa să fie aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri şi să înregistreze ca taxa colectata în
decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea;
13
5) să deţină o autofactura emisă în statul membru din care bunurile au fost transportate ori
expediate pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitara de bunuri şi
să înregistreze această taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere
exigibilitatea taxei.
2.7. Regularizarea şi rambursarea T.V.A.

1. După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru
operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze
regularizările prevăzute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adăugată.
2. Se determina suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulata, prin adăugarea la suma
negativă a taxei pe valoarea adăugată, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei
negative a taxei pe valoarea adăugată reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu a
fost solicitat a fi rambursat.
3. Se determină taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată, în perioada fiscală de raportare, prin
adăugarea la taxa pe valoarea adăugată de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor
neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adăugată din
şoldul taxei pe valoarea adăugată de plată al perioadei fiscale anterioare.
4. Prin decontul de taxa pe valoarea adăugată, persoanele impozabile trebuie să determine
deferentele dintre sumele prevăzute la alin (2) şi (3), care reprezintă regularizările de taxa şi
stabilirea soldului taxei pe valoarea adăugată de plată sau a soldului sumei negative a taxei pe
valoarea adăugată. Dacă taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma
negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulata, rezulta un şold de taxa pe valoarea adăugată de
plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulata
este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată, rezulta un şold al sumei negative
a taxei pe valoarea adăugată, în perioada fiscală de raportare.
5. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată pot solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de
raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxa pe valoarea adăugată din
perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei
negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă o persoană impozabilă solicita rambursarea
soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, aceasta nu se reportează în perioada fiscală
următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată
din perioada fiscală de raportare, mai mic de 50 milioane inclusiv, aceasta fiind reportat
obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare.
14
6. În cazul persoanelor juridice care se divizează sau sunt absorbite de altă persoană impozabilă,
soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este
preluat în decontul persoanei care a preluat activitatea.
7. În situaţia în care două sau mai multe persoane juridice impozabile fuzionează, persoana
impozabilă care preia activitatea va prelua şi şoldul taxei pe valoarea adăugată de plată către
bugetul de stat, cât şi şoldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, pentru care nu s-a
solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.
8. Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată se efectuează de organele
fiscale, în condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale în vigoare.
2.8. Conturile de T.V.A.

Contul 442, Taxa pe valoarea adăugată”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa deconturilor cu bugetul statului privind taxa pe
valoarea adăugată. Contul 442, Taxa pe valoarea adăugată” este un cont bifuncţional. Pentru
evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de
gradul 2:
4423-, TVA de plată”
4424-, TVA de recuperat”
4426-, TVA deductibila”
4427-, TVA colectata”
4428-, TVA neexigibila”
Contul 4423-, Taxa pe valoarea adăugată de plată”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul
statului. Contul 4423 este un cont de pasiv.
În creditul contului înregistrăm:
- Diferenţele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoare adăugată colectata mai mari şi taxa
pe valoarea adăugată deductibila (4427).
În debitul contului înregistrăm:
- Plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (5121)
- Taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată (4424).
- Datorii anuale (758).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
Contul 4424-, Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”
Contul 4424 este un cont de activ.
15
În debitul contului înregistrăm:
- Diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei intre taxa pe valoarea adăugată deductibila mai mare şi
taxa pe valoarea adăugată colectata (4428).
În creditul contului înregistrăm:
- Taxa pe valoarea adăugată încasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de
recuperat în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (512, 4423).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426-, Taxa pe valoarea adăugată deductibila”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibila potrivit
legii. Contul 4426 este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
- sumele reprezentând T.V.A. deductibila (401, 404, 512, 514)
- sumele reprezentând T.V.A. evidenţiata anterior ca amânată de plată (4428)
În creditul contului se înregistrează:
- sumele compensate din T.V.A. colectata (4427), diferenţele rezultate la sfârşitul
perioadei intre T.V.A. deductibila şi cea colectata (4424)
Contul 4427-, Taxa pe valoarea adăugată colectata”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectata. Contul 4427
este un cont de pasiv.
- T.V.A. colectata aferenta vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate şi serviciilor prestate (411,
428, 461, 531).
- T.V.A. aferenta lipsurilor imputate (428, 461)
- T.V.A. neexigibila devenita exigibila (4428)
- T.V.A. aferenta bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu
gratuit, cea aferenta lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferenta bunurilor şi serviciilor
acordate personalului sub forma avantajelor în natură (635)
- T.V.A. aferenta avansurilor încasate (512, 411)
- T.V.A. de plată, datorată bugetului statului (4423)
- Sumele reprezentând T.V.A. deductibila (4426)
- T.V.A. aferenta garanţiilor pentru bună execuţie a lucrărilor, reţinute de către beneficiari (4428)
- Decontarea T.V.A. aferenta avansurilor încasate (411)
La sfârşitul perioadei şoldul nu prezintă şold.
16
Contul 4428-, Taxa pe valoarea adăugată neexigibila”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa T.V.A. neexigibila. Contul 4428 este un cont
bifuncţional.
- T.V.A. aferenta livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executării lucrărilor cu plata în rate
(411).
- T.V.A. aferenta garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută de beneficiarii lucrărilor (4427)
- T.V.A. aferenta cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi cea aferenta facturilor sosite
devenita deductibila (4426)
- T.V.A. aferenta cumpărărilor efectuate cu plata în rate (401, 404)
- T.V.A. aferenta vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul (371)
- T.V.A. aferenta vânzărilor de bunuri şi servicii sau prestatorilor de lucrări cu plata în rate,
devenita exigibila în cursul exerciţiului (4427)
- T.V.A. amânată la plată (446)
Soldul contului reprezintă T.V.A. neexigibila.
2.9. Decontul de TVA

Perioadă fiscală este luna calendaristică. Persoană impozabilă care se înregistrează în
scopuri de TVA în cursul anului trebuie să declare, cu această ocazie;
- Cifră de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioadă rămasă până la sfârşitul anului
calendaristic.
- Dacă cifră de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul, recalculat corespunzător numărului de luni
rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoană impozabilă va depune deconturi trimestriale
în anul înregistrării.
Entităţile mici care depăşesc plafonul de 35.000 euro şi sunt obligate să se înregistrează în
scopuri de TVA, conform art. 153, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifră de afaceri
obţinută, recalculată în bază activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg:
- Dacă această cifră depăşeşte plafonul de 100.000 euro perioadă fiscală va fi luna calendaristică;
- Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul, persoană impozabilă va utiliza
trimestrul calendaristic că perioadă fiscală.
Codul fiscal obligă persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 să depună
la organele fiscale competenţe, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxa, până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioadă fiscală respectivă.
17
În decontul de TVA se vor înscrie:
- Sumă taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioadă fiscală de raportare;
- Sumă taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471 alin.
(2);
- Sumă taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioadă fiscală de raportare;
- Sumă taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere
exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP;
- Regularizările care se fac în perioadă fiscală raportată.
În decontul de TVA nu se vor înscrie:
- Taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege
să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
- Diferenţele de taxa pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru care
nu este reglementată includerea în decont;
- Documentele neevidenţiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele de
control fiscal;
- Taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.
Conform Ordinului M.F.P. nr. 94/2008 (publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 29
ianuarie 2008), formularul (300) „Decont de taxa pe valoarea adăugată€ œ se depune, în format
electronic, astfel:
- La registratură organului fiscal competent;
- La poştă, prin scrisoare recomandată;
- Prin completare pe pagină de Internet a Ministerului Economiei şi Finanţelor de către
contribuabilii eligibili conform reglementărilor de utilizare a serviciului;
- Prin Sistemul electronic naţional (SEN), de către mării contribuabili.
Formatul electronic al formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adăugată se obţine
prin folosirea programului de asistentă elaborat de MFP şi se transmite organului competent pe
suport electronic. Contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de MFP pot depune
decontul de TVA, direct pe site-ul MFP.Formatul pe suport de hârtie, care însoţeşte formatul
electronic, va fi editat cu ajutorul programului de asistentă, pus la dispoziţie gratuit persoanelor
impozabile de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al MFP, la adresă
www.mfinante.ro.
Formatul pe hârtie se editează în două exemplare, semnat şi ştampilat conform legii:
- Un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;
- Un exemplar se păstrează de către persoană impozabilă.
18
Corectarea datelor din decontul de TVA se realizează potrivit Ordinului M.E.F. nr.
179/2007 (publicat în Monitorul Oficial nr. 347 din 22 mai 2007) care aprobă Instrucţiunile de
corectare a erorilor materiale din deconturile de taxa pe valoarea adăugată, abrogându-se astfel
Ordinul M.F.P. nr. 520/2005.
CAPITOLUL III. DOCUMENTE PRIVIND T.V.A.
Pentru că taxa pe valoare adăugată ca impozit se constituie un venit important al

bugetului statului să fie corect determinată şi apoi decontata pe fazele circuitului economic, este
necesar ca toate documentele care consemnează operaţii ce intra în sfera de aplicare a taxei să fie
judicios proiectate şi utilizate pe baza unor reglementări precise.
Documentele primare în care se consemnează operaţii supuse T.V.A. sunt formulare cu
19
regim special fiind înserate, numerotate şi gestionate cu asigurarea strictă a evidentei şi utilizării
lor.
După nivelul la care se realizează gestionarea şi evidentă formularelor cu regim special
ce privesc T.V.A. acestea sunt:
- Formulare tipizate, anumite tipare şi distribuite prin grija direcţiilor generale ale finanţelor
publice şi controlul financiar de stat judeţene şi ale municipiului Bucureşti:
- Dispoziţia de livrare
- Aviz de însoţire a mărfii
- Factură
- Chitanţa fiscală
- Formulare tipizate specifice unor sectoare, tipărite şi gestionare prin grija agenţilor economici
utilizatori:
- În sectorul distribuţiei produselor petroliere:
- Dispoziţii de livrare PECO
- Aviz de însoţire a mărfii PECO
- Factura PECO
- În sectorul distribuţiei energiei electrice:
- Factura RENEL
- În sectorul telecomunicaţii:
- Factura telefonică, abonaţi persoane juridice
- Chitanţa telefonică, abonaţi persoane fizice
- Chitanţă pentru plata taxelor facturate şi nefacturate
- În transportul de mărfuri:
- Scrisoare de trăsură pentru vagon
- Scrisoare de trăsură pentru grupuri de vagoane
- În sector vamal:
- Declaraţie vamală
- Declaraţie vamală complementară
- În comerţul interior:
- Bon de vânzare
- Nota de plată (alimentaţie publică)
- Nota de plată virament (alimentaţie publică)
- Bon de primire (consignaţii)
- Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie în ziua de...
20
- Borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie în ziua de...
- În turism:
- Nota de plată
- Nota de plată virament
- În prestări de servicii:
- Bon de comandă
- Bon de reparaţii în termen de garanţie
- Bon de comandă (metale preţioase)
- Bon de comandă chitanţa
- Bon cu valoare fixă
- Chitanţa (operaţii servicii auto)
- Bon factura pontaj
- În gospodăria comunală şi fondul locativ:
- Factura servicii comunale
- Factura gospodărie comunală – populaţie
- În sectorul poştal:
- Chitanţa mesagerii externe
- Registrul chitanţier pentru trimiterile poştale prezentaţi la agenţi poştali, factori rurali
şi ghişee comune.
Agenţii economici care folosesc tehnica de calcul pentru editare şi completarea
formularelor privind documentele pentru operaţiuni din sfera TVA pot folosi sistemele respective
cu aprobarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi Controlului financiar de stat aprobare ce
se dă, cu condiţia îndeplinirii criteriilor stabilite de Ministerul Finanţelor:
- Sistemele de prelucrare a datelor financiar-contabile utilizând tehnica de calcul să asigure toate
necesităţile unui eventual control;
- Procedurile de prelucrare automată a datelor, să asigure respectarea cerinţelor legale în privinţa
securităţii datelor şi fiabilităţii sistemelor de prelucrare.
- Asigurarea documentaţiei utilizate a produselor program indiferent de modul în care acestea au
fost obţinute.
- Suma şi consumul fiecărei date trebuie să fie clar indicate şi să aibă la baza documente legale.
- Să existe posibilitatea ca în orice moment să se reconstituie datele de intrare şi de intermediere
inclusiv documentele finale.
- Sistemul de prelucrare să precizeze tipul de suport pentru păstrarea datelor care să nu permită
eliminarea şi adăugarea ulterioară de informaţii.
21
- Situaţiile de ieşire editate cu ajutorul tehnicii de calcul să respecte conţinutul de informaţii în
ordinea prevăzută în machetele formularelor aprobate de Ministerul Finanţelor.
- Numărul de „regim special” şi numărul de ordine să aibă continuitate pentru formularele se
acelaşi tip indiferent de compartimentul în care îl utilizează.
În cazul editării de întreprindere a documentelor cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul este
necesar să solicite direcţiile generale ale finanţelor publice şi control financiar de stat serie şi
limitele numerelor ce urmează a fi date pentru fiecare tip de formulare.
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA, CALCULUL,

CONTABILIZAREA ȘI CONTROLUL OPERAȚIUNILOR CE IMPLICĂ
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, LA S.C. ILPOCOM S.R.L.
4.1. Prezentare S.C. ILPOCOM S.R.L.

Denumirea societăţii:
Denumirea societăţii este S.C.ILPOCOM S.R.L. În toate documentele şi publicaţiile care emana
22
de la societate, denumirea acesteia va fi urmată de iniţialele S.R.L. – Semnificând forma juridică
de societate cu răspundere limitată, cu indicarea numărului de ordine de la Registrul Comerţului, a
capitalului social şi a adresei sediului social.
Constituirea societăţii:
S.C. ILPOCOM S.R.L. s-a înfiinţat în 1997, având nr. de înmatriculare în Registrul
Comerţului/anul: j17/92/1997 din 19.01.1997, şi codul fiscal: R9142360 din 19.01.1997.
Sediul social al societăţii:
Sediul social al societăţii comerciale S.C. ILPOCOM S.R.L. este în Tecuci, str. Popa Şapca nr.4.
Obiectul de activitate al societăţii:
Conform nomenclatorului privind clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN,
domeniul principal de activitate este: Cod CAEN Diviziunea 281 – Construcţii metalice
Activitatea principală este, Structuri şi tâmplarii metalice” - cod CAEN 2812.
Capitalul social al societăţii:
La constituire, capitalul social subscris şi vărsat integral de către asociatul unic este de 10.000 lei.
Majorarea capitalului social se va putea face în urma deciziei Adunării Generale a Asociaţilor,
prin subscriere şi vărsare de noi părţi sociale, prin includerea de noi asociaţi, prin incorporarea de
rezerve sau beneficii în capitalul social sau în alte forme legale.
4.2. Monografie contabilă privind T.V.A. la S.C. ILPOCOM S.R.L.

În cursul lunii decembrie 2015 au avut loc următoarele operaţiuni:
1. Se achiziţionează o remorcă în valoare de 3.800 lei + TVA cu factura.
2133 mijloace de transport A + D 3.800
404 furnizori de imobilizări P + C 4.712
4426 TVA deductibila A + D 912
4.712 % = 404
3.800 2133
912 4426
2. Se aprovizionează unitatea cu materii prime 10.000 lei.
301 materii prime A + D 10.000
401 furnizori P + C 12.400
4426 TVA deductibila A + D 2.400
12.400 % = 401
10.000 301
2.400 4426
23
3. Se vând produse finite în valoare de 25.000 lei cu factura.
4111 clienţi A + D 31.000
701 venituri din vânzările produselor finite P + C 25.000
4427 TVA colectata P + C 6.000
4111 = % 31.000
701 25.000
4427 6.000
4. Se înregistrează cheltuieli cu transportul 20.000 lei + TVA 24%.
401 Furnizori P+C 24.800
628 Alte servicii executate de terţi A+D 20.000
4426 TVA deductibila A+D 4.800
24.800 % = 401
20.000 628
4.800 4426
5. Se înregistrează cheltuieli de protocol, reclama, publicitate 10.000 + TVA 24%.
401 Furnizori P + C 12.400
623 Cheltuieli de protocol, reclama, publicitate A + D 10.000
12.400 % = 401
10.000 623
2.400 4426
6. Se aprovizionează unitatea cu materiale consumabile 10.000 + TVA 24% conform avizului de
însoţire a mărfii.
408 Furnizori - facturi nesosite P + C 12.400
302 Materiale consumabile A + D 10.000
4428 TVA neexigibila A + D 2.400
12.400 % = 408
10.000 3028
2.400 4428
7. Se primeşte factura nr. 30.
401 Furnizori P + C 12.400
408 Furnizori – facturi nesosite P – D 12.400
408 = 401 12.400
24
4428 TVA neexigibila P – C 2.400
4426 = 4428 2.400
8. Se vând mărfuri 30.000 + TVA 24% conform avizului de însoţire a mărfii.
419 Clienţi – creditori P – D 37.200
707 Venituri din vânzarea mărfurilor P + C 30.000
4428 TVA neexigibila P + C 7.200
419 = % 37.200
707 30.000
4428 7.200
9. Se întocmeşte factura nr.33.
411 Clienţi A + D 37.200
419 Clienţi – creditori P – C 37.200
411 = 419 37.200
4428 TVA neexigibila P – D 7.200
4427 TVA colectata P + C 7.200
4428 = 4427 7.200
10. Se regularizează TVA-ul.
4427 TVA colectata P – D 12.912
4426 TVA deductibila A – C 12.912
4427 TVA colectata P – D 288
4423 TVA de plată P + C 288
4427 = % 13.200
4426 12.912
4423 288
4.3. Operaţiuni înregistrate în anul 2015

Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii şi produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Consumabile 800 152 952
Târguri şi expoziţii 5 000 950 5 950
Combustibil 800 152 952
25
Leasing maşini 8 000 1 520 9 520
Electrică 400 76 476
Curierat 500 95 595
Materii prime 32 123 6 103,37 38 226,37
Chirie spaţiu comercial 1 500 285 1 785
Abonament telefon 500 95 595
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din
facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienţi Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Rodav S.R.L. 3 046 578,74 3 624,74
S.C. Elima com S.R.L. 3 500 665 4 165
S.C. Comlux S.R.L. 5 900 1 121 7 021
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Treib Construct S.R.L. 3 900 741 4 641
S.C. Consum Coop S.R.L. 3 100 589 3 689
S.C. Romarta Lux S.R.L. 20 166 3 831,54 23 997,54
S.C. Oferta impex S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Io –ge S.R.L. 7 300 1 387 8 687
S.C. Daria Mod S.R.L. 5 200 988 6 188
S.C. Cris Com S.R.L. 1 500 285 1 785
S.C. Foto Dumbrava S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 000 380 2 380
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din
facturi s-au făcut înregistrări contabile. Total Jurnal Cumpărări a fost de 49 623 ron, iar Totalul
jurnalului Vânzări a fost de 59 612 ron. Societatea a livrat bunuri în valoare totală de 59 612 ron
cu TVA aferent de 11 326 ron şi a achiziţionat bunuri şi servicii în valoare totală de 49 623 ron cu
TVA aferent de 9 428 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de 1 898 ron.
Iunie
Combustibil 1 200 228 1 428
26
Leasing maşini 3 700 703 4 403
Electrică 440 83,6 523,6
Curierat 800 152 952
Abonament telefon 1 100 209 1 309
Târguri şi expoziţii 7 800 1 482 9 282
Materii prime 30 000 5 700 35 700
S.C. Consum coop S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Cris com S.R.L. 8 300 1 577 9 877
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Elima com S.R.L. 9 120 1 732,8 10 852,8
S.C. Oferta impex S.R.L. 9 800 1 862 11 662
S.C. Asistel com S.R.L. 2 400 456 2 856
S.C. Trada com S.R.L. 3 750 712,5 4 462,5
S.C. Foto dumbrava S.R.L. 4 800 912 5 712
S.C. Mini cora S.R.L. 7 600 1 444 9 044
S.C. Romarta Lux S.R.L. 16 954 3 221,26 20 175,26
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din
cu TVA aferent de 13 058 ron şi a achiziţionat bunuri şi servicii în valoare totală de 58 100 ron
cu TVA aferent de 11 699 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de 2 019 ron.
Septembrie
Târguri şi expoziţii 7 300 1 387 8 687
Combustibil 1 600 304 1 904
Leasing maşini 5 700 1 083 6 783
27
Curierat 920 174,8 1 094,8
Materii prime 48 755 9 263,45 58 018,45
Abonament telefon 950 180,5 1 130,5
Electrică 600 114 714
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din
S.C. Romarta lux S.R.L. 12 710 2 414,9 15 124,9
S.C. Asistel S.R.L. 10 700 2 033 12 733
S.C. Io-ge S.R.L. 11 000 2 090 13 090
S.C. Elima com S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Oferta impex S.R.L. 11 500 2 185 13 685
S.C. Consum coop S.R.L. 1 000 190 1 190
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 600 494 3 094
S.C. Trada com S.R.L. 7 000 1 330 8 330
S.C. Cris com S.R.L. 8 700 1 653 10 353
TVA aferent de 13 020 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost o sumă negativă
de -117 ron. Deoarece achiziţiile au devansat livrările ne confruntăm cu o Taxă pe valoare
adăugată de recuperat. Societatea alege reportarea acestei sume pentru luna următoare.
Decembrie
Consumabile 900 171 1 071
Târguri şi expoziţii 2 300 437 2 737
Combustibile 600 114 714
Leasing maşini 4 000 760 4 760
28
Electrică 330 62,7 392,7
Curierat 620 117,8 737,8
Materii prime 25 277 4 802,63 30 079,63
Abonament telefon 340 64,6 404,6
S.C. Asistel com S.R.L. 3 000 570 3 570
S.C. Oferta impex S.R.L. 3 700 703 4 403
S.C. Romarta lux S.R.L. 10 650 2 023,5 12 673,5
S.C. Consum Coop S.R.L. 4 900 931 5 831
S.C. Mini Cora S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Elima Com S.R.L. 4 300 817 5 117
S.C. Io-ge S.R.L. 3 600 684 4 284
S.C. Geo-val S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Cris com S.R.L. 2 900 551 3 451
TVA aferent de 6 815 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de 509 ron.
ANEXA 1
Registru Jurnal
Nr Dată Documentul Explicaţii Simbol conturi Sume
. Înregistrare (felul, dată) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Cr
t.
1 02.12.2015 Factura nr.2 Achiziţionare % 404 4712
29
mijloace de 2133 3.800
transport 4426 912
2 03.12.2015 Factura nr.4 Aprovizionare % 401 12.400
cu materii 301 10.000
prime 4426 2.400
3 05.12.2015 Chitanţa Vânzare de 4111 % 31.000
nr.7 produse finite 701 25.000
4427 6.000
4 18.12.2015 Factura Cheltuieli cu % 401 24.800
nr.11 transportul 628 20.000
4426 4.800
5 19.12.2015 Factura Cheltuieli cu % 401 12.400
nr.15 publicitatea 623 10.000
4426 2.400
6 20.12.2015 Aviz nr.1 Aprovizionare % 408 12.400
cu materiale 302 10.000
consumabile 4428 2.400
7 21.12.2015 Aviz nr.3 Vânzare de 419 % 37.200
mărfuri 707 30.000
4428 7.200
ANEXA 2
Unitatea SC ILPOCOM SRL Simbol Pagina
Cont
FISA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE 4426
Dată Document Explicaţii Simbol cont Debit Credit D\C Şold
felul nr. corespondent
30
02.12 Factura nr.2 Achiziţionare 404 4.712
mijloace de 2133 3.800 D 912
transport
03.12 Factura nr.4 Aprovizionare cu 401 12.400
materii prime 301 10.000 D 2.400
18.12 Factura nr, 11 Cheltuieli cu 401 24.800 D 4.800
transportul 628 20.000
19.12 Factura nr.15 Cheltuieli cu 401 12.400 D 2.400
publicitatea 623 10.000
20.12 Factura nr. 30 Aprovizionare cu 401 12.400
materiale 302 10.000 D 2.400
consumabile
ANEXA 3
Cont
05.12 Chitanţa nr.7 Vânzare 4111 31.000
peoduse 701 25.000 C 6.000
finite
21.12 Factura nr. Vânzare de 4111 37.200
33 mărfuri 707 30.000 C 7.200
ANEXA 4
Cont
31
31.12 Regularizare 4427 13.200
TVA 4426 12.912 C 288
ANEXA 5
Furnizor: SC Ambient SRL Cumpărător: SC Ilpocom SRL
CIF: RO 12563433 CIF: RO 9142360
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/2000 Nr. ord. Reg. Com.: J17/92/1997
Sediul: Mihai Bravu nr. 22 Sediul: str. Popa Şapca nr.4
Judeţ: Galaţi Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Bancă: BCR Bancă: Transilvania
Capital social: 3.000 RON Capital social: 1.200 RON
Aviz de însoţire a mărfii

Nr. aviz: 00001
Dată (zi/lună/an):03.12.2015
Cota TVA: 24 %
Nr. Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea
Crt. Serviciilor U.M. Cantitatea - RON- - RON-
1 Ambalaje buc 1000 10 10.000
Semnătura şi ştampila Numele delegatului: Cristea Ion

furnizorului: Act de delegat: RX356387
CNP: 1801102170058 TOTAL 10.000
B.I/C.I: GL800520
Semnătura:
ANEXA 6
Furnizor: SC SIAT SRL Cumpărător: SC Ilpocom SRL
CIF: RO 12563433 CIF: RO9142360
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/1995 Nr. ord. Reg. Com.: J17/92/1997
32
Sediul: Str. Mihai Bravu nr.22 Sediul: str. Popa Şapca nr.4
Judeţ: Galaţi Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Bancă: BCR Bancă: Transilvania
Capital social: 3.000 RON Capital social: 1.200 RON
Factură
Nr. facturii: 00030
Dată (zi/lună/an):05.12.2015
Cota TVA: 24 %
Nr Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea Valoarea
. Serviciilor U.M Cantitatea T.V.A.
Cr . - RON- - RON- - RON-
t.
1 Ambalaje buc 1000 10 10.000 2.400
Semnătura Numele delegatului: Cristea Ion TOTAL 10.000 2.400

şi ştampila Act de delegat: RX356387
TOTAL
furnizorului CNP: 1801102170058
GENERAL 12.400
: B.I/C.I: GL800520
Semnătura:
4.4. Analiză comparativă a evoluţiei taxei pe valoare adăugată.

 Compararea evoluţiei TVA deductibilă şi a TVA colectată în cursul anului 2013 la
S.C. ILPOCOM S.R.L.
Perioada 2013 TVA colectată TVA deductibilă
33
Ian-Martie 14099 11559
Apr-Iunie 20702 15966

Iulie-Sept 16006 13189
Oct-Decem 26449 19324
Se observă asemănarea între curba de evoluţie a TVA colectaţi şi a curbei de evoluţie a TVA
deductibilă, fapt ce indică o strânsă corelare a volumului vânzărilor cu cel al achiziţiei de bunuri şi
servicii. Această corelare provine şi din faptul că S.C. Ilpo S.R: L. a avut o bună politică de
previzionare a vânzărilor pe perioade calendaristice.
 Compararea evoluţiei TVA deductibilă şi a TVA colectată în cursul anului 2014
În cursul anului 2014 se observă faptul că în cadrul întreprinderii există traiectorii inegale ale
curbelor de tax ape valoarea adăugată supuse comparării. Astfel în perioada iulie – august,
societatea a prevăzut o creştere a nivelului vânzărilor în perioada imediat următoare şi a crescut
34
stocul, rezultând astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul comercial, nivelul ridicat al
vânzărilor au condus la realizarea unei cifre de afaceri semnificative în perioada august-octombrie.
Taxa ape valoarea adăugată de plată obţinută în această perioadă nu a avut o influentă
semnificativă asupra trezoreriei firmei, având în vedere faptul că majoritatea vânzărilor s-a realizat
Cu numerar.
Per 2014 Ian Feb Măr Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
colectat 2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324
a
TVA
9272 6054 9428 6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815
deductib
 Compararea evoluţiei TVA deductibilă şi a TVA colectată în cursul anului 2015

În primul trimestru al anului 2015, se observă faptul că nivelul stocurilor realizate în perioada
precedentă a fost suficient pentru necesarul de producţie previzionat. Drept rezultat, societatea a
avut TVA de plată. În perioada următoare, respective începând cu luna aprilie, nivelul vânzărilor
35
previzionate a fost strâns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o taxă ape valoarea
adăugată de plată relativ constantă.
Per 2015 Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
8553 6602 7626 5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012
colectata
TVA
9769 5148 6862 4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377
deductib
4.5. Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele societăţii

În cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea activelor
şi pasivelor cheltuielilor şi veniturilor. Fiscalitatea şi-a însuşit unul dintre principiile contabilităţii,
şi anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului
36
financiar şi de la un exerciţiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă metodele, trebuie
calculate influentele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra nivelului contului
de rezultate. TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea sa de colector fiscal. Aceste
costuri pot fi determinate de următoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune şi costuri
de trezorerie. Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate,
partea nedeductibila fiind cuprinsă în costul de achiziţie al bunului respectiv şi în situaţia în care
întreprinderea este ea însăşi asimilată consumatorului final.
Pentru a-şi lua în calcul dimensiunea fiscală a afacerilor, agentul economic trebuie să-şi
analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dacă consumurile intermediare, ca participante la
valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea în considerare a capacităţii fiscale şi
este decizia să normală de opţiune ca plătitor de TVA. Respectând principiul costului istoric
privind evaluarea bunurilor intrate în patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila,
trebuie să fie cuprinsă în costul bunului achiziţionat şi nu în contul 635 Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, aşa cum spre exemplu se înregistrează operaţiunile de export import.
Creşterea costului de achiziţie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce implicit la
creşterea cheltuielilor de exploatare şi micşorarea rezultatului contabil. Costurile de gestiune sunt
generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind TVA. În acest scop, trebuie întocmite
documentele justificative şi registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizată o evidentă
contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a dispune de timp şi de informaţiile necesare
întocmirii decontului de TVA, necesitând o forţă de muncă deloc neglijabilă. Colectarea TVA se
derulează, nu în puţine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clienţilor şi al litigiilor ce pot
interveni în relaţiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implică forţa de muncă suplimentară şi
deci, creşterea cheltuielilor cu muncă vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creanţele asupra
bugetului de stat privind TVA deductibilă la intrare şi datoriile fată de bugetul de stat privind TVA
colectată la ieşire. TVA generează creditul clienţi şi creditul furnizori. Aceste diferenţe sunt
regularizate până la data de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA
depus. În schimb, TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiţi agenţi economici, în
termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare şi a
documentaţiei justificative.
Pentru alţi agenţi economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată în lunile
următoare. În situaţia în care, pe o durată de trei luni, TVA de recuperat nu este compensată
integral de TVA de plată, diferenţa se rambursează de organul fiscal în termen de 30 de zile de la
depunerea decontului aferent lunii a treia şi a cererii de rambursare. TVA angajează un cost legat
37
de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate la clienţii creditori. Din punct de vedere fiscal,
avansurile sunt purtătoare de TVA şi se facturează.
Dacă în luna respectivă, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA
deductibila sau mărimea sa este nesemnificativă, furnizorul de bunuri are obligaţia de a vira un
buget integral TVA aferentă avansurilor încasate. Prin suma virată la buget se creează la unitatea
furnizoare o reducere de disponibilităţi băneşti, sumă ce nu se poate recupera decât în lunile
următoare. Această situaţie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la plată unor
obligaţii scadente. Există şi posibilitatea ca derularea operaţiunii pentru care s-a încasat avansul să
nu se mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului.
Întrucât virarea la buget a TVA calculată pentru avansurile încasate a avut loc, recuperarea
urmează a se realiza în lunile următoare de la alte operaţiuni sau prin rambursarea de la buget.
Este de preferat renunţarea înregistrării TVA asupra avansurilor încasate/plătite.
O situaţie deosebită între relaţiile comerciale ale agentului economic o reprezintă
pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului către client. Stabilirea
taxei datorate se face în strânsă corelaţie cu prevederile contractuale. Dacă bunurile s-au pierdut pe
timpul transportului către client şi contractul îl face responsabil pentru orice pierdere înregistrată
după predarea bunului, furnizorul datorează taxa aferentă bunurilor respective, clientul având
drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în măsura în care bunurile erau destinate
realizării de operaţii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operaţii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legătură
directă cu activitatea firmei, TVA aferentă bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi
dedusă.
Dacă contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de
predarea la client, există două posibilităţi de soluţionare:
A. în situaţia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datorează TVA, deoarece se consideră
că nu s-a efectuat livrarea lor. În situaţia inversă se datorează taxa inclusă în factură.
B. Dacă clientul refuză plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementează prin
emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru taxa de scăzut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu
permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate
calitativ, constatate pe bază de inventariere peste normele legale neimputabile.
Există situaţii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declaraţi insolvabili prin hotărâri
judecătoreşti definitive, iar furnizorii şi prestatorii de servicii beneficiază de dreptul de deducere
prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzătoare sumelor ce nu pot fi încasate.
În perioada 2013 - 2015 societatea ILPOCOM S.R.L. a avut o cifră de afaceri crescătoare.
38
Printr-o corelare foarte bună a nivelului vânzărilor cu nivelul achiziţiilor, taxa pe valoare adăugată
de plată a avut o evoluţie relativ constantă, fără modificări majore. Această corelare provine şi din
faptul că S.C.ILPOCOM S.R: L. a avut o bună politică de previzionare a vânzărilor pe perioade
calendaristice.
4.6. Impactul T.V.A. asupra situaţiei financiar-patrimoniale şi a fluxurilor de trezorerie

Analiza impactului TVA asupra situaţiei financiar-patrimoniale şi asupra fluxurilor de
trezorerie se referă la influenţa acesteia asupra poziţiei financiare şi a indicatorilor echilibrului
financiar.
În situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această sumă
trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază de un
surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu condiţia ca suma pentru vânzările efectuate să fie
încasată de la terţi până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proporţional cu
numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.
Societatea a achiziţionat produsein luna ianuarie 2016 în valoare de 39 243 lei, din care:
- Cost achiziţie 32 977lei
- TVA deductibilă 6 266 lei
În cursul aceleiaşi luni, a vândut mărfuri în valoare de 27 954 lei din care:
- Preţ de vânzare 23 489 lei
- TVA colectată 4465 lei
Rezultă că are de plată la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
În situaţia în care vânzările sunt constante, pentru cele 25 de zile se generează fluxuri de
trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la menţinerea echilibrului trezoreriei, după cum reiese
din următorul tabel.
TVA de plată % aferentă Fluxuri de trezorerie
Zile perioadei
Încasata Neîncasata Pozitive Negative
de încasare
- 1 801 - 25/25= 1 - -
1 1 801 24/25 1 728,96 72,04
2 1 801 23/25 1 656,92 144,08
... ... ...
10 1 801 15/25 1 080,6 720,4
39
... ... ...
25 1 801 - 1 801
Dacă clienţii achită factura după 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie nete se
reduc cu 720,4 lei. În situaţia în care clienţii nu au achitat factura, agentul economic este pus în
situaţia de a apela la un împrumut de 1 801 lei, fie a sista plăţile scadente către terţi pentru a achita
TVA datorat bugetului de stat.
În situaţia în care vânzările rămân constante şi termenul de scadentă nu se modifică,
societatea beneficiază din partea statului de un credit constant în valoare de 1 801 lei pe lună, caz
în care societatea realizează un profit suplimentar determinat de raţă dobânzii practicată de băncile
comerciale, pentru creditul bancar neangajat.
4.7. Influenţa cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor societăţii

Având în vedere că TVA conduce la creşterea costului de achiziţie prin includerea taxei
fiscale nedeductibile, în situaţia în care TVA nu este deductibilă în totalitate şi în situaţia în care
întreprinderea este ea însăşi asimilată consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de
exploatare şi se micşorează rezultatul contabil.
Creşterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de gestiune.
Societatea are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situaţia generală nu este afectată şi nici
rentabilitatea întreprinderii.
Pentru agenţii economici supuşi plătii TVA, care livrează bunuri şi servicii impozabile şi nu
au prorata 100%, situaţia generală este afectată influenţând rentabilitatea întreprinderii. TVA
conduce la creşterea costurilor. Pentru cei care livrează bunuri şi servicii care prin efectul legii
sunt scutite de plată TVA, se majorează cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comercială se va
diminua în cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilităţii întreprinderii, cu TVA
nedeductibilă aferentă livrărilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii
adăugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatării, rezultatului curent şi rezultatului
exerciţiului cu valoarea corespunzătoare TVA nedeductibilă. Deşi în anul 2015 Societatea a
înregistrat fluctuaţii semnificative ale nivelului vânzărilor, a reuşit să obţină o taxă pe valoare
adăugată de plată relativ constantă. Datorită nivelului ridicat de materii prime achiziţionat la
începutul anului şi a unui nivel mic de vânzări raportat la aceiaşi perioadă, mărimea taxei pe
valoare adăugată deductibila a fost mai mare decât cea a taxei pe valoare adăugată colectată,
astfel, societatea a înregistrat o taxă pe valoare adăugată de recuperat. Însă în luna februarie
stocurile de materii prime au fost suficiente pentru nivelul vânzărilor iar achiziţiile au fost mult
40
inferioare vânzărilor ceea ce a generat o taxă pe valoare adăugată de plată relativ mare, în
comparaţie cu perioada următoare în care societatea a reuşit să coreleze foarte bine achiziţiile cu
vânzările.
4.8. Influenţa TVA asupra lichidităţii şi solvabilităţii societăţii

Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează mişcarea valorii ratelor de
solvabilitate şi de lichiditate. Influenţa TVA asupra ratelor de lichiditate şi solvabilliate în sensul
creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA,
beneficiind de un surplus de trezorerie.
În situaţia în care vânzările rămân constante şi termenul de scadentă nu se modifică,
societatea beneficiază din partea statului de un credit constant, caz în care societatea realizează un
profit suplimentar, determinat de raza dobânzii, practicat de băncile comerciale, prin folosirea de
disponibilităţi.
Dacă societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de
disponibilităţi, aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar, să îşi diminueze stocurile
prin accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat
clienţilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri. Aceste
măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Având în vedere activitatea comparativă a ultimilor ani se observă o creştere a profitului,
activitatea firmei este considerată ca având un trend crescând, urmând ca în următorii ani să-şi
41
realizeze politica financiară propusă.
Având în vedere că impozitul pe profit este un indice reprezentativ în activitatea firmei,
indicii obţinuţi indică o activitate favorabilă a firmei, reflectată în impozitul pe profit datorat şi
achitat. Societatea comercială îşi achită datoriile faţă de bugetul statului, poate să efectueze plăţile
trimestriale deoarece activitatea este fluentă, încasările şi plăţile se desfăşoară în grafic.
Pentru o mai bună activitate, firma îşi propune să-şi realizeze obiectivele prin politica
financiară, iar în domeniul impozitului pe profit să-şi reducă cheltuielile nedeductibile, dar în
acelaşi timp să aibă şi activităţi legate de alţi agenţi economici, populaţia (sponsorizări, mecenat,
protocol). Impozitul pe profit datorat este comparat cu alte societăţi din domeniu observându-se o
bună contribuţie la bugetul statului. De aici concluzionăm că societatea comercială Ilpocom S.R.L.
îşi îndeplineşte atribuţiile realizându-şi şi un obiectiv major al politicii financiare din România.
Comparând cu celelalte datorii la bugetul statului (TVA, impozit pe salarii, impozit pe
dividende) societatea comercială în legătura ei cu bugetul statului se observă prin compararea
sumelor şi termenelor de plată că societatea este, după indicii calculaţi, o societate eficientă care
îşi doreşte să-şi crească cifra de afaceri pentru o mai bună desfăşurare a tutoror relaţiilor, atât cu
furnizorii, cu bugetul statului, cât şi cu angajaţii.
Sistemul fiscal, urmărind impozitele, acordă statului posibilitatea de a exercita în anumite
limite un anumit control influenţând atât dezvoltarea cât şi restrângerea activităţilor ramurilor
economice. Încurajarea agenţilor economici pentru dezvoltarea anumitor activităţi este realizată
prin scutirea la plată a impozitelor sau restrângerea activităţilor unor ramuri economice. Prin
politica fiscală promovată de către stat sunt urmărite obiective de ordin social, cât şi politic.
Sistemul fiscal trebuie caracterizat prin modernizare, acest lucru însemnând faptul că impozitele
trebuie stabilite urmărind reguli care sunt aceleaşi pentru toţi agenţii economici.
Astfel, sistemul fiscal românesc urmăreşte îndeplinirea funcţiilor sale principale şi anume
funcţia socială, potrivit căreia categoriile de contribuabili cu greutăţi materiale mai mari şi venituri
mai mici sunt favorizate, şi funcţia economică în scopul creării de noi locuri de muncă, dezvoltării
activităţilor economiei şi sporirea volumului exportului şi a veniturilor. Se poate pune şi problema
contribuabilului care ar putea încerca să evite plata impozitelor datorate, mai ales când acesta
consideră că statul exagerează. Contribuabilul va face comparaţie între efortul depus şi rezultatul
obţinut de pe urma autorităţilor publice, şi-n cazul unui rezultat negativ va apărea rezistenţă la
impozite.. Prevenirea evaziunii fiscale este dificilă pentru că presupune folosirea unui sistem
costisitor şi a unui aparat de supraveghere a colectării impozitelor. În economia de piaţă un rol
deosebit de important îl au problemele fiscale şi bugetare, precum şi faptul că „impozitul
reprezintă ceea ce plătim pentru o societate civilizată”, astfel că următoarele aspecte ar trebui
42
vizate:
- Menţinerea cotei de impozitare la nivel scăzut, fapt ce va conduce la creşterea
numărului de investitori străini (dacă acestora se vor oferi şi alte avantaje cum ar fi o
infrastructură modernă, justiţie eficientă şi cinstită, accesul la pieţe foarte prospere şi mari
etc.) şi a volumului investiţiilor directe în România;
- Permanenta armonizare a legislaţiei fiscale cu aceea a comunităţii europene;
- Crearea unui cadru legislativ stabil şi coerent;
- Crearea unui climat social şi economic favorabil creşterii numărului de

contribuabili prin înfiinţarea de noi societăţi comerciale, astfel încât ar creşte şi ponderea
impozitului pe profit în totalul veniturilor statului;
- Crearea unui mediu politic favorabil dezvoltării sectoarelor de producţii şi servicii

prin creşterea productivităţii, ceea ce va duce la creşterea veniturilor societăţilor şi,
implicit, a bazei de impozitare a impozitului pe profit.
Întocmirea acestui proiect mi-a oferit posibilitatea reactualizării și aprofundării unor

cunoștințe, noțiuni pe care le-am dobândit pe parcursul anilor de studii, dar și să-mi îmbogățesc
cunoștințele în acest domeniu.
De asemenea mi-am îmbogățit cunoștințele privind redactarea unui document, privind
întocmirea și redactarea diferitelor tipuri de instrumente de plată. Alegerea unei modalități sau a
unui instrument de plată, în derularea unei afaceri economice internaționale, implică din partea
managerilor și a colectivelor de specialiști cunoștințe temeinice de management și marketing
internațional, de legislație internă și internațională în domeniile comerciale, financiar - bancare, cu
atât mai mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și tehnici de plată au
particularitățile lor de formă și de fond.
Utilizarea mai multor surse de informare mi-au oferit posibilitatea de a „învăța” să caut,
să mă informez, unde caut și să selectez ce îmi este de folos și să mă exprim în consecință.
Tot odată întocmirea acestei lucrări a fost pentru mine o bună oportunitate de a învăța
cum să prezint, să susțin un examen de oral o prezentare practică.
În condițiile în care România și-a exprimat dorința de aderare la Uniunea Europeană, iar pe
plan european se fac eforturi pentru realizarea unei Europe unite, cunoașterea și utilizarea
tehnicilor și instrumentelor de plată, trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru toți
cei implicați în domeniile comerciale, financiar, bancar, economic în general.
În concluzie, pregătirea mea profesională trebuie să continue atât în cazul în care voi alege să
43
mă încadrez într-o unitate economică sau dacă doresc să-mi continui studiile de specialitate.
Deşi activitatea pe care o desfăşoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune
revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară să se găsească o soluţie pentru înlocuirea TVA-
ului, cu condiţia ca noua taxă să nu determine o creştere a sarcinii fiscale a întreprinderilor sau
cetăţenilor şi că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare referitoare la TVA trebuie să
reducă substanţial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri şi, mai presus de orice, să nu genereze o
birocraţie excesivă pentru societăţi şi pentru autorităţi.
BIBLIOGRAFIE
44
1. Bazele contabilităţii – O. Calin, M. Ristea, I. Văduva
2. Elemente de contabilitate generală - O Calin
3. Reglementari contabile pentru agenţii economici – Editura Economică
4. Contabilitatea societăţilor comerciale – M. Ristea
5. Monitorul Oficial al României – Partea I: Legi, Decrete, Hotărâri şi alte acte
6. www.google.com
45

Atestat Tva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat Tva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARGUMENT

1.1. Caracteristicile T.V.A.

O altă caracteristică importanta a taxei pe valoarea adăugată este dată de transparentă

De asemenea, dintre caracteristicile importante ale taxei pe valoarea adăugată putem să

♦ eficacitatea, întrucât, ca o taxă cumulativa, ea este percepută la fiecare tranzacţie privind

1.2. Rolul T.V.A.

 rezultatul impunerii - respectiv proporţia veniturilor bugetare ce pot fi astfel

 influenţa asupra ramurilor economice - stimularea producţiei ori a consumului sau

În final, o astfel de situaţie, este tot în detrimentul intereselor economico-sociale ale

1.3. Importanta T.V.A. în economia românească

Impozitele pe consum au menirea să complinească veniturile fiscale obţinute din impozitul

Impozitele indirecte reprezintă o parte importantă a veniturilor bugetare fiind suportate de

Taxa pe valoarea adăugată se percepe independent de aplicarea altor categorii de impozite,

Importanta taxei pe valoarea adăugată, ca parte componentă a impozitelor indirecte, este

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA T.V.A.-ului

2.2. Sfera de aplicare a tva-ului

- data vânzării bunurilor pentru mărfurile în consignaţie

- data colectării monedelor din maşinile automate, în cazurile în care se folosesc

- tarifele negociate pentru prestările de servicii;

- comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere;

- preţurile de piaţă sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici

- preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie.

- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, etc. Transport de bunuri şi de persoane

- servicii prestate de porturi şi aeroporturi

- livrarea de bunuri noi produse pentru vânzare

2.4. Faptul generator şi exigibilitatea T.V.A.

b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile

Cu privire la întocmirea documentelor:

b) să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să

c) să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi să

- la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea livrării de

Procedura de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile

2.5. Regimul deducerilor de T.V.A.

2.6. Condiţii de exercitare a dreptului de deducere

2.7. Regularizarea şi rambursarea T.V.A.

2.8. Conturile de T.V.A.

2.9. Decontul de TVA

CAPITOLUL III. DOCUMENTE PRIVIND T.V.A.

Pentru că taxa pe valoare adăugată ca impozit se constituie un venit important al

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA, CALCULUL,

4.1. Prezentare S.C. ILPOCOM S.R.L.

4.2. Monografie contabilă privind T.V.A. la S.C. ILPOCOM S.R.L.

4.3. Operaţiuni înregistrate în anul 2015

Aviz de însoţire a mărfii

Semnătura şi ştampila Numele delegatului: Cristea Ion

Semnătura Numele delegatului: Cristea Ion TOTAL 10.000 2.400

4.4. Analiză comparativă a evoluţiei taxei pe valoare adăugată.

Perioada 2013 TVA colectată TVA deductibilă

Apr-Iunie 20702 15966

 Compararea evoluţiei TVA deductibilă şi a TVA colectată în cursul anului 2015

4.5. Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele societăţii

4.6. Impactul T.V.A. asupra situaţiei financiar-patrimoniale şi a fluxurilor de trezorerie

4.7. Influenţa cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor societăţii

4.8. Influenţa TVA asupra lichidităţii şi solvabilităţii societăţii

- Permanenta armonizare a legislaţiei fiscale cu aceea a comunităţii europene;

- Crearea unui cadru legislativ stabil şi coerent;

- Crearea unui climat social şi economic favorabil creşterii numărului de

- Crearea unui mediu politic favorabil dezvoltării sectoarelor de producţii şi servicii

Întocmirea acestui proiect mi-a oferit posibilitatea reactualizării și aprofundării unor

2. Elemente de contabilitate generală - O Calin

3. Reglementari contabile pentru agenţii economici – Editura Economică

4. Contabilitatea societăţilor comerciale – M. Ristea

5. Monitorul Oficial al României – Partea I: Legi, Decrete, Hotărâri şi alte acte

S-ar putea să vă placă și