Circuitul documentelor

(1) Ordinul de serviciu - este elaborat și semnat de către auditorii interni din CAI și se
aprobă de către Presedintele ANAD.
(2) Declarațiile de independență - sunt completate, verificate (identificate si analizate
eventualele incompatibilități) de catre auditorii interni, urmând apoi a le îndosaria în dosarul
misiunii de audit public intern.
(3) Notificarea privind declanșarea misiunii de audit intern - Compartimentul audit intern
notifică structura auditată cu 15 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de audit
public intern, în baza Planului anual de audit intern aprobat de conducătorul A.N.A.D. și
atribuie un număr de înregistrare Notificării. Auditorii interni vor semna Notificarea, apoi o
vor transmite structurii auditate împreună cu Carta auditului intern, dupa care va îndosaria
copia Notificării in dosarul misiunii de audit intern
(4) Minuta ședinței de deschidere – Şedinţa de deschidere a misiunii de audit public intern se
derulează la structura auditată, cu participarea auditorilor interni şi a personalului structurii
auditate şi are rolul de a permite realizarea de discuţii cu privire la rolul misiunii de audit
public intern, obiectivele generale şi modalităţile de lucru în vederea realizării misiunii de
audit public intern, precum şi pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derulării
misiunii de audit public intern. Minuta şedinţei de deschidere cuprinde informaţii generale
referitoare la organizarea si discuțiile purtate la şedinţă. Astfel, auditorii interni parcurg
urmatorii pași : stabilesc data sedinței de deschidere; contactează structura auditată pentru a
stabili data întâlnirii; stabilesc ordinea de zi a sedinței de deschidere; participă la ședința de
deschidere; întocmesc minuta ședinței de deschidere; consemnează în cadrul minutei toate
aspectele dezbătute; toți participanții la ședința de deschidere semneaza minuta sedintei de
deschidere; îndosariază minuta ședinței de deschidere in dosarul misiunii de audit public
intern.
(5) Chestionarul de luare la cunoștință – se întocmeste în etapa constituirii/actualizării
dosarului permanent. Dosarul permanent reprezintă/ cuprinde, după caz: strategii interne;
reguli, regulamente şi legi aplicabile; proceduri de lucru; materiale despre structura auditată
(îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi
locaţia înregistrărilor contabile);
informaţii financiare; rapoarte de audit public intern anterioare şi/sau externe; informaţii
privind posturile-cheie/fluxurile de operaţii; alte documente specifice domeniului auditabil
Informaţiile colectate trebuie să fie pertinente şi utile pentru atingerea următoarelor scopuri:
identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care
structura auditată îşi desfăşoară activitatea; cunoaşterea organizării structurii auditate, a
diferitelor nivele de administrare, conform organigramei şi a modalităţilor de desfăşurare a
activităţilor; identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii/ structurii auditate şi ale
sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi a punctelor slabe;
identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative; identificarea informaţiilor probante
necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare
adecvate. Dosarul permanent se actualizează periodic, după caz, pentru a oferi auditorilor
interni informaţii disponibile şi utile în realizarea activităţilor specifice. Chestionarul de luare
la cunoştinţă conţine întrebări prin al căror răspuns auditorii interni pot cunoaşte contextul
socio-economic de organizare şi funcţionare a structurii auditate. Auditorii interni, în aceasta
etapa se familiarizează cu activitatea structurii auditate; concep și elaborează chestionarul de
luare la cunoștință utilizat în obținerea informațiilor; identifică strategiile, legile si
regulamentele aplicabile structurii auditate; obțin organigrama, regulamentele de funcționare,
fișele posturilor, proceduri scrise ale structurii auditate; identifică personalul responsabil,
posturile-cheie, fluxul operațiilor; identifică informațiile financiare, registrul riscurilor si
circuitul documentelor; obțin rapoartele de control/audit anterioare; obțin orice alte
documente si informații specifice domeniului auditabil; constituie/actualizează dosarul
permanent și îl opisează.
(6) Studiul preliminar - În aceasta etapă auditorii interni : realizează analiza generală a
structurii auditate; evaluează strategia si politicile aplicabile domeniului auditabil, analizeaza
si evaluează domeniul auditabil ; evaluează obiectivele structurii auditate, analizează structura
si pregatirea personalului; analizează existenta resurselor financiare necesare realizarii
activitatilor auditabile; evalueaza constatarile si recomandarile din rapoartele de audit intern
anterioare si a rapoartelor de audit extern ; analizeaza si examineaza alte date si informatii
specifice domeniului auditabil, stabilesc concluziile analizei preliminare ; elaboreaza si
documenteaza studiul preliminar. (7) Stabilirea punctajului total al riscurilor și ierarhizarea
riscurilor - În procesul de identificare şi analiză a riscurilor auditorii interni utilizează dosarul
permanent sau alte documente ale entităţii/structurii auditate, inclusiv registrul riscurilor.
Analiza riscurilor are drept scop identificarea
riscurilor din entitatea/structura auditată asociate domeniului auditabil şi evaluarea acestora,
aprecierea controlului intern şi selectarea obiectivelor misiunii de audit public intern.
Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a acestora şi de gravitatea
consecinţelor, adică de impactul riscului şi utilizează drept instrumente criteriile de apreciere
a riscurilor. Criteriile privind aprecierea riscurilor care pot fi avute în vedere de către auditorii
interni sunt : - aprecierea probabilităţii - element calitativ, care se realizează prin evaluarea
posibilităţii de apariţie a riscurilor, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entităţii
şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: probabilitate mică, probabilitate
medie şi probabilitate mare. - aprecierea impactului - element cantitativ, care se realizează
prin evaluarea efectelor riscului în cazul în care acesta s-ar produce, prin luarea în considerare
a unor criterii specifice entităţii şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri
…………………………….