reactivitate emotionala (frica, furie, evitare) la stimuli minori

meticulozitate
R. patologic se caracterizeaz prin rspunsuri inadecvate, diferite cantitativ sau calitativ
de cele normale (ex. hipersensibilitate, alergie, anafilaxie).
Sensibilitatea emoional e diferit de reactivitatea emoional. Prima face referire la
modul n care o persoan poate fi impresionat emoional, pe cnd cea de a dou
conduce nspre intensitetea apariiei emoiei i rapiditatea acesteia de la stimulare la
exprimare.
Copiii cu o reactivitate emoional mai mare au nevoie de mai mult timp pentru a-i
interioriza regulile.
Copiii cu reacii emoionale intense depun un efort mai mare pentru a-i inhiba un
comportament atunci cnd li se cere: de exemplu, un copil cu o reactivitate emoional
ridicat va amna cu greu activitatea preferat.
Ct despre reactivitatea emoional, un exemplu precum serbarea de Crciun vpoate
lmuri: unii copii sunt mai emoionai dect alii: i uit poezia sau ncep splng, n
timp ce alii au emoii mai puin intense. Cu alte cuvinte, n aceeai situaie,doi copii pot
reaciona cu intensiti diferite ale emoiei, iar acest lucru nu ine de voinaori intenia lor,
ci mai degrab de ceea ce este nnscut i are o baz fiziologic(activitatea sistemului
nervos). De reinut: Copiii cu reacii mai puternice au nevoie de un efort mai mare
pentru a-i regla emoia (adic pentru a reveni la starea emoional de dinainte). Copiii
cu reacii emoionale intense depun un efort mai mare pentru a-i inhiba un
comportament atunci cnd li se cere: de exemplu, un copil cu o reactivitate emoional
ridicat va amna cu greu activitatea preferat. Copii care au dificulti n a-i inhiba
unele comportamente sunt mai predispui spre probleme de comportament i dificulti
n relaiile sociale. Copiii cu o reactivitate emoional mai mare au nevoie de mai mult
timp pentru a-i interioriza regulile.

REACTIVITATE SI DINAMICA EMOTIONALA (RDE)

Mai jos va este prezentata o serie de intrebari. Cititi-le cu atentie si alegeti la fiecare
intrebare unul din cele doua raspunsuri, DA sau NU, care considerati sau simtiti ca vi se
potriveste cel mai bine. Raspunsul trebuie ales cat mai repede posibil, fara a sta prea
mult pe ganduri si consemnati in foaia de raspunsuri alaturata.
Va puteti concentra timp indelungat fara sa obositi?
La scoala, cand erati elev, stateati intotdeauna linistit in banca pana la intrarea
profesorului?
Va place sa va manifestai in societate (sa vorbiti, sa cantati, sa dansati, etc)?
Va vine usor sa treceti de la o forma de activitate la alta?
Va simtiti de obicei plin de energie si vigoare?
Va puteti reveni si puteti relua rapid activitatea dupa un esec?

Va puteti abtine, in timpul unei dispute, de la izbucniri emotionale-nervoase atunci cand

nu se accepta punctul dvs. de vedere?
Sunt toate obiceiurile dvs. bune si de dorit?
Va place sa faceti noi cunostinte in societate?
Incredintand cuiva o sarcina, puteti astepta cu rabdare rezolvarea ei?
Activitatea monotona va provoaca plictiseala si somnolenta?
Puteti astepta, fara sa va agitati, o hotarare importanta referitoare la persoana dvs.?
Treceti cu usurinta de la o stare de tristete la una de veselie?
Adormiti usor dupa o emotie puternica?
Suportati, fara sa ripostati furios, jignirile sau ofensele care vi se aduc?
Va adaptati usor modul de comportare in functie de situatia in care va gasiti?
In copilarie faceati tot ce vi se spunea fara murmur?
Vi se intampla des sa nu puteti dormi din cauza grijilor?
Aveti teama sau frica de anumite fenomene naturale, obiecte sau animale?
Sunteti in stare sa va mentineti calmul chiar in situatii de maxima tensiune si emotie?
Va adaptati usor la un nou program sau sistem de lucru?
Va laudati putin uneori?
Este usor sa va faca cineva trist?
Intrati normal in ritmul normal de activitate, dupa o pauza indelungata?
Evitati situatiile in care vi se cere efectuarea in termen scurt a unor actiuni diferite?
Aveti rabdare sa explicati un lucru de mai multe ori, fara sa ridicati tonul, chiar daca
cineva nu a inteles de prima data?
Puteti lucra normal (ca de obicei) atunci cand asteptati sa va vina un control?
Cand erati copil, ati fost vreodata obraznic cu parintii dvs?
Simtiti frecvent crampe la stomac sau noduri in gat inaintea unui eveniment care va
priveste direct?
De obicei raspundeti repede la intrebarile neasteptate?
Va place sa va schimbati des felul de activitate?
Ati avut vreodata tendinta sa luati mai mult decat partea ce vi se cuvenea?
Situatiile neplacute sau nefericite prin care ati trecut, au lasat urme adanci si de lunga
durata in starea dvs. sufleteasca?
Va puteti acomoda usor la ritmul de lucru a unei persoane mai lente?
Va place o activitate care solicita o concentrare intensa asupra detaliilor sau a
amanuntelor?
Aveti obiceiul de a va intrerupe interlocutorul ( de a intra in vorba celuilalt), in timpul unei
conversatii?
Daca promiteti ceva, va tineti intotdeauna de cuvant oricat v-ar fi de neplacut sau greu?
Va simtiti incomod cand trebuie sa stati multa vreme nemiscat, linistit?
V-ati insusit vreodata ceva ce a apartinut altcuiva?
Simititi adesea ca rositi sau va pierdeti glasul atunci cand trebuie sa raportati ceva
superiorilor (sefilor) dvs?
Va obosesc situatiile cand trebuie sa purtati conversatii (discutii) dese cu diferite
persoane?
De obicei preferati sarcini grele care sa va solicite la intreaga dvs. capacitate?
Vorbiti uneori despre lucruri pe care nu le cunoasteti?
Judecati intotdeauna, cu atentie, toate argumentele pro si contra inainte de a lua o
hotarare?
In situatiile de examen, credeti ca ati fi putut obtine rezultate mai bune daca nu ar fi
intervenit starile de emotie?
Sunteti o persoana usor iritabila care trebuie menajata?
Sunteti din fire o persoana optimista?

Va este suficinta o perioada scurta de odihna pentru a va reface capacitatea de lucru

dupa o zi de munca?
Ati stricat sau ati pierdut vreodata ceva ce nu va apartine?
Sunteti in stare sa asteptati mult, de exemplu, sa stati la un rand?
Va simtiti stanjenit stiind ca va aflati in centrul privirilor celor din jurul dvs?
De obicei va schimbati de mai multe ori dispozitia in timpul unei zile, fara un motiv
serios?
Va deranjeaza zgomotul in timpul lucrului?
Reflectati ( va ganditi) intotdeauna la faptele dvs?
Dvs. faceti intotdeauna ceea ce ii sfatuiti pe altii sa faca?
Va considera cei din jur o persoana emotiva, chiar fricoasa?
Este usor sa va faca cineva vesel, sa va creeze o buna dispozitie?
Tineti intotdeauna minet numarul unei masini care trece in viteza pe langa dvs?
Ati insistat vreodata pentru a se face asa cum ati vrut dvs?
cand sunteti trist sau suparat, simtiti nevoia sa va descarcati sufletul povestind si altora
despre necazurile dvs?
Vi se intampla sa vorbiti atat de repede incat cei din jur sa nu va inteleaga?
Ati intarzaiat vreodata la o intalnire sau la serviciu?
Va tineti de obicei deoparte, stati retras la petreceri sau reuniuni?
Suportati cu usurinta singuratatea?
Simtiti uneori ca aveti prea multa energie, iar alteori ca sunteti lipsit de vlaga, de putere?
Vi se intampla uneori sa amanati pe maine ceea ce trebuia facut azi?
Puteti sa insufletiti (sa dati viata ) unei petreceri?
Daca ati facut o gresala, sunteti intotdeauna dispus sa recunoasteti acest lucru?
Va maniati (enervati) usor cand lucrurile nu ies cum doriti dvs?
in timpul unei discutii aprinse, puteti sa va sustineti cu calm punctul dvs. de vedere?
Sunteti in stare sa va pastrati calmul si luciditatea judecatii in momentele grele?
Cand va aflati intr-un grup in care nu cunoasteti pe nimeni, intrati usor in conversatie (in
vorba) cu cei prezenti?
Obositi usor in timpul lucrului?
Aveti o teama ascunsa ca ar putea sa vi se intample ceva rau?
Dispozitia dvs. sufleteasca depinde mult de starea vremii?
CHESTIONAR RDE Grila de corectie

Minciuna

Energie
Nervoasa

Mobilitate
nervoasa
(Mn)

Forta

reactivitate si

inhibitiei
(Fi)

dinamica emotio

(L)

(Eg)

(RDE)

+2

+1

+4

+7

+3

+8

+5

+11

+10

+9

+17

+6

-12

+20

-13

+22

+14

+16

+26

-18

-28

-15

+21

+27

-19

-32

+35

+24

-36

-23

+37

+42

-25

-38

-29

-39

+48

+30

+44

-33

-43

-53

+31

+50

-40

-49

-65

+34

+54

-45

+55

+71

-41

+70

-46

+58

-73

+61

+47

-59

-51

-62

-52

-66

-56

-68

+57
-60
-63
+64
+67
-69
+72
-74
-75

N=16

N=12

N=12

N=11

Scor mare; tendinta

Scor ridicat:emoti

Scor ridicat;forta

Scor ridicat; mobi

Puternica spre minvitate scazuta;rezis

crescuta a excita-

litate nervoasa

N=24
Scor ridicat;forta
crescuta a inhi-

ciuna si disimulare
tenta crescuta la

tiei

buna

bitiei

stres;echilibru
emotional bun

ificulti n reglarea emoional

- reactivitate emoional (fric, furie, evitare) la stimuli minori;
- dificultate n a-si reveni sau a-i gasi echilibrul emoional;
- tendina de a disocia n situaii stresante;
- comportamente auto-distructive (tiere, ardere);
- coping prin consum excesiv de alcool sau droguri.
Probleme interpersonale
- dificultate n ceea ce privete intimitatea i ncrederea;
- sensibilitate exagerat la critici;
- incapacitate de a asculta puncte de vedere diferite/opuse;
- tendina de a iei din relaii sau de a prsi locuri de munc fr a negocia;
- istoric de victimizare repetat (violen domestic).
Competenele emoionale reprezint capacitatea de a identifica, monitoriza, gestiona i
exprima emoiile pentru realizarea unor scopuri funcionale i adaptative i includ
identificarea i denumirea strilor emoionale, diferenierea ntre emoii, detectarea
corect a pericolului, strategii adaptative pentru gestionarea i reglarea emoiilor,
exprimarea strilor emoionale potrivit contextelor sociale i interpersonale.
Competenele emoionale se manifest prin contientizare emoional, reglare
emoional i integrare emoional n viaa de zi cu zi.
Contietizarea emoional fie c suntem contieni de ele sau nu, emoiile noastre ne
influeneaz deciziile i comportamentul contientizarea lor este primul pas ctre
autocunoatere, auto-reglare, control i libertate interioar. Contientizarea autentic
unei emoii sau a unei stri interne, denimirea acesteia i diferenierea sa ntre emoiile
pe care le simim ne ofer mai multe posibiliti de aciune: putem s o gestionam prin a
o schimba, a aciona n baza ei, a o accepta i/sau a o lsa s treac.
Reglarea emoional este capacitatea de a ajusta reaciile emoionale i de a le
exprima congruent att cu starea noastr intern ct i potrivit contextului social i

interpersonal n care ne aflm. Persoanele care au dificulti n ceea ce privete reglarea

emoional experimenteaz rapid emoii intense, adeseori nepotrivite mediului n care se
afl i reuesc foarte greu, dac nu chiar deloc s revin la o stare de echilibru.
Reglarea emoional privete att emoiile neplcute ct i emoiile plcute, care pentru
o persoan ce are acest tip de dificulti reprezint uneori efective ameninri, n pricipal
din cauza caracterului lor de necunoscut, nefamiliar; sentimentele plcute pot realmente
s genereze senzaii de nelinite, senzaia de pierdere a controlului i dezamgire dac
nu sunt gestionate suficient de bine. Reglarea emoional privete deci att capacitatea
de autolinitire i reducere a intensitii emoiilor neplcute ct i capacitatea de a
experimenta emoii pozitive, de a crea o zona de confort emoional, suficient de
spaioas i flexibil, n interiorul creia o persoan se poate simi stabil i n siguran
din punct de vedere emoional i care s i permit s rmn n contact att cu ea
insi ct i cu mediul.
Integrarea emoional n viaa de zi cu zi presupune distanarea de un stil de via
bazat pe evitare i izolare emoional, care ofer siguran prin familiaritatea sa, dar
implic retragere social i deci posibiliti limitate de acces la hran emoional,
precum i o gam restrns de activiti care conduc la o plafonare cronic a
potenialului de cretere al persoanei.
Competenele sociale presupun identificarea schemelor interpersonale dezadaptative
(modele interne de lucru n cadrul relaiilor), modificarea acestora pentru a servi la o
funcionare satisfctoare i atingerea obiectivelor personale stabilite, exersarea lor
pentru a fi integrate n viaa de zi cu zi. Competenele sociale privesc de asemenea
dinamica puterii i flexibilitatea n relaii.
Identificarea schemelor interpersonale este esenial ntruct acestea sunt cele care
creaz i menin patternurile negative de relaionare care domin viaa clienilor i
asupra crora oamenii simt c nu au nici un control.
De multe ori, pentru unii oameni, n special n cazul n care au experimentat relaii
abuzive n copilrie, puterea n relaie nseamn de fapt un rol de victim sau de
abuzator acesta este n cele mai multe cazuri modelul lor intern de relaionare i el
rmne stabil n timp atta vreme ct relaiile interpersonale sunt evitate, nu se
experimenteaz roluri noi iar persoana se menine izolat/retras din punct de vedere
emoional. Se poate ntmpla ca o persoan cu istoric de abuz n copilrie s ncerce s
pstreze un sentiment al controlului asupra relaiei ori s ncerce s se exprime i s
comunice asertiv, dar n fapt s nu reueasc dect s devin foarte rigid, inflexibil i
s aib mai degrab reacii extreme, pentru c zona sa emoional este foarte restrns
i i ofer un spaiu de manevr prea mic, aproape sufocant. Obiectivul iniial i cel mai
important n lucrul cu schemele interpersonale este s i ajutm pe clieni s descopere
i s experimenteze noi modaliti de a simi, gndi i tri n afara dinamicii centrat pe
abuz, s ias din tiparele de gndire totul sau nimic ale viziunii despre putere i control
ce caracterizeaz relaia victim-agresor i s exploreze tipuri noi i diferite de
relaionare. Marylene Cloitre (2006) subliniaz importana rolului capacitii de reglare
emoional n relaiile interumane, mai ales prin dificultile pe care deteriorarea acestei
capaciti, de fapt insuficienta ei dezvoltare, le creaz: Conflictele interpersonale au
rdcini n emoii inadecvat gestionate; furia conduce la cuvinte grele, uneori la
agresivitate i relaiile se rup; sentimente de furie violent, ruine sau fric apar n situaii
care nu sunt de natur s le genereze, sau cnd aceste sentimente sunt justificate ele
au intensiti mult prea mari fa de natura situaiei i sunt exprimate n modaliti care

saboteaz contactul cu ceilali. n ceea ce privete emoiile pozitive, acestea sunt mereu
surprinztoare, copleitoare prin caracterul lor de necunoscut, de straniu, astfel c, n
plan comportamental, cea mai bun strategie pe care o gsesc uneori oamenii este s
evite situaiile care le produc emoii de orice fel - emotion-phobic (van der Kolk, cit de
Cloitre) - deci s se izoleze fizic i emoional, fapt care nu face dect s contribuie la
cronicizarea simptomelor lor. Dar ceea ce este bine de tiut este c att competenele
emoionale ct i cele sociale nu sunt nnscute, ci se nva. Capacitatea sczut de
reglare emoional sau abilitile sociale sczute nu reprezint eecuri personale ci sunt
consecine ale unei perioade a vieii marcat de oportuniti limitate sau de un mediu
advers. Terapia i psihoeducaia sunt de ajutor n a face viaa emoional mai puin
misterioas, mai accesibil i mai uor de neles, gestionat, valorificat i dezvoltat.
Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
3. Alege s fii fericit.
Avem tendinta sa uitam ca Fericirea nu apare ca urmare ca am castigat ceva ce nu
avem, ci mai degraba din faptul ca ne bucuram si apreciem ceea ce avem.
4. Nu mai fi o victima dragostea de sine incepe atunci cand iti recunosti potentialul si
capacitatea de a-ti rezolva problemele. Renunta la perfectionism si la incercarile de a fi
perfect. Esti perfect asa cum esti.
Suntem victimele propriilor noastre probleme.
7. Accentueaza lucrurile pozitive - tehnica: noteaza seara tot ce ai facut bine in acea zi,
oricat de mici si neinsemnate ti s-ar parea acele lucruri. A doua zi dimineata, cand te
trezesti, reimprospateaza-i memoria cu ceea ce faci bine. Multi dintre noi am fost
crescuti sa accentuam partea negativa si, treptat, asta devine un obicei.
Recompenseaza-te pentru lucrurile pe care le faci bine si recunoaste-ti puterea si
punctele tari.
8. Inva s riti - increderea in tine depinde de cat de mult poi risca.
Nu te speria dac dai gre, e ok, nvei i creti. Ia greelile ca pe nite lecii. Pentru ca
nu exist greeal, exist doar feedback. nvata din greseli, schimba-te i mergi mai
departe. S-i asumi riscuri este foarte important deoarece asta arat capacitatea de a
face fa vieii. Controlozi situaia i indiferent ce se ntmpl, poi face fa situaiei.

Maturitatea emoional
Psihologul Robert Plutchik (1955) clasific emoiile n opt categorii de baz, sau emoii
primare: furia, frica, tristeea, bucuria, dezgustul, surpriza, curiozitatea, acceptarea.
Emoiile primare prin combinaie dau natere ntregului spectru al experienei emoionale
umane.
Maturitatea emoional

Conceptul de comportament matur emoional este reflectat de ceea ce numim o

dezvoltare emoional normal. O persoan care este capabil s i controleze propriile
emoii, s stabileasc i s ncalce limite i s sufere fr s-i plng de mil, ar putea
fi totui imatur emoional. La fel ca mare parte din conceptele referitoare la neadaptare
i sntate mental, conceptul de maturitate emoional se ntmpl de asemenea s fie
un by-product (beneficiu secundar i neateptat) al interveniilor terapeutice n mediul
psihiatric. Maturitatea emoional este mereu relativ. Un copil de cinci ani este matur
emoional dac este capabil de un comportament emoional pe care noi l considerm
potrivit unui copil de cinci ani. Maturitatea emoional se dezvolt pe tot parcursul vieii i
este forma de maturitate de la care se poate regresa cel mai repede. Copilul devine
matur emoional pe parcurs ce primete permisiunea prinilor de a avea responsabiliti
i devine independent i auto-suficient.
Jersild (1982) prezint una din cele mai complete liste ale stadiilor pe care un copil le
parcurge n drumul su spre maturitatea emoional.
1. Fiina care la nceput primete mult i d puin devine capabil s dea i s
primeasc, de asemenea devine capabil s se bucure cnd ofer;
2. Se dezvolt capacitatea de identificare cu un grup social mai mare, i abilitatea de a
participa emoional n viaa acelui grup;
3. Dezvoltarea din statutul de copil al familiei ntr-un statut cnd individul este capabil s
aibe proprii copii. Totodat se dezvolt i capacitatea de a exersa sentimente i atitudini
implicate n statutul psihologic de printe, indiferent dac individul este sau nu printe
biologic;
4. Dezvoltare sexual progresiv i capacitatea de dup pubertate de a se bucura de
experiene sexuale mature;
5. Se dezvolt o capacitate crescut de a face fa suferinelor inevitabile ce au legtur
cu viaa i cu creterea, fr a se simii abuzat;
6. Pe parcurs ce se asimileaz semnificaia bucuriilor i tristeilor vieii, pentru sine i
ceilali, apare o crescut capacitate de solidaritate i compasiune.
Conform Smitson, WD (1974) maturitatea emoional este un proces n care
personalitatea este ntr-o continu lupt pentru un mai mare sim al sntii emoionale,
att intra-fizice, ct i intra-personale.
Conform The Penguin Dictionary of Psychology (2002), maturitatea emoional este
starea n care reactivitatea emoional a unei persoane este considerat potrivit i
normal pentru un adult dintr-o societate dat. Conotaia cea mai clar n majoritatea
culturilor este una ce ine de autocontrol i de abilitatea de a nfrna reaciile emotive
extreme. Maturitatea emoional nu este aadar un stadiu n care toate problemele sunt
rezolvate ci este mai degrab un proces continuu de clarificare i de evaluare, o
ncercare de integrare a sentimentelor, gndurilor i comportamenului.
Caracteristici ale unei persoane mature emoional

Kaplan i Baron (1986) au elaborat caracteristicile unei persoane mature emoional, ei

susin c acesta are capacitatea de a rezista ntrzierilor n satisfacerea nevoilor. Are
ncredere n planificrile pe termen lung i este capabil s i amne sau revizuiasc
expectantele conform cerinelor unei situaii de moment. Un copil matur emoional are
capacitatea de a efectua ajustri afective cu sine, membrii familiei, colegii de la coal,
societate i cultur. Maturitatea emoional nu nseamn doar aceast capacitate ci
nseamn i abilitatea de a se bucura de aceasta din plin.
Conform Bernard (1954) criteriile unui comportament matur emoional sunt:
1. Exprimarea direct a emoiilor negative
2. Cultivarea emoiilor pozitive i suportive
3. Dezvoltarea unei mai mari tolerane fa de circumstanele dezagreabile
4. Satisfacie crescnd obinuta din rspunsurile aprobate social
5. Creterea dependenei de aciuni
6. Abilitatea de a face o alegere i de a nu gndii c o alt opiune ar fi putut fi mai bun
7. Eliberare de temerile nerezonabile
8. nelegere i aciune n conformitate cu limitrile
9. Constientizarea abilitilor i realizrilor celorlali
10. Abilitatea de a grei, fr a avea senzaia de eec total
11. Abilitatea de a recunoate victoria cu prestigiu i graie
12. Abilitatea evita experienele dezamgitoare
13. Abilitatea de a ntrzia satisfacerea impulsurilor
14. Abilitatea de a se bucura de viaa de zi cu zi.
O persoan poate fi numit matur din punct de vedere emoional dac este capabil
s-i afieze emoiile cu un grad rezonabil de control, aproape toate emoiile pot fi
vzute i tiparul de exprimare este recunoscut cu uurin, i exprim emoiile ntr-o
manier acceptat social, este capabil s exercite control asupra propriilor emoii (ex.
exploziile emoionale subite sunt rare). O persoan matur emoional nu este vistoare
i nu are dorina de a fugii de realitate, este condus mai mult de intelect dect de
emoie. Nu are obiceiul de a se scuza mereu i nu ofer argumente pentru a motiva
comportamentele sale nepotrivite. Dispune de un sistem adecvat de auto-percepie i
stim de sine i nu se limiteaz la propria persoan. Se gndete la ceilali i dorete s
menin relaiile sociale. Comportamentul su este caracterizat de o mai mare
stabilitate. Nu arat schimbri brute de la o emoie la alta.

Un comportament emoional imatur se poate descrie prin urmtoarele caracteristici:

persoana reacioneaz ca un copil, caut comptimire, este orgolioas, certrea,
infantil, centrat pe sine i are mereu cerine, este uor excitabil emoional i se simte
foarte suprat dac pierde (Gibb, 1942, Brogden, 1944, i Cattell, 1945).
Autor: Psih. Iosif Szenasi
Folosirea materialelor de pe acest site se poate face numai cu citarea sursei.

CHESTIONAR REACTIVITATE DINAMICA EMOTIONALA

Aveti in fata o serie de intrebari. Cititi-le cu atewntie si alegeti la fiecare
unul din cele doua raspunsuri : DA sau NU, care vi se potriveste cel mai
bine. Raspunsul trebuie ales cit mai repede fara a va gindi prea mult.
1.Va puteti concentra timp indelungat fara sa obositi?
2.La scoala cind erati elev. Stateati totdeauna linistit in banca pina intra
profesorul?
REACTIVITATE DINAMICA EMOTIONALA
Aveti in fata o serie de intrebari. Cititi-le cu atewntie si alegeti la fiecare unul din cele
doua raspunsuri : DA sau NU, care vi se potriveste cel mai bine. Raspunsul trebuie ales
cit mai repede fara a va gindi prea mult.
1.Va puteti concentra timp indelungat fara sa obositi?
2.La scoala cind erati elev. Stateati totdeauna linistit in banca pina intra profesorul? 3.Va
place sa va manifestati in public ( sa vorbiti, sa cintati, sa dansati)
4.Va vine usor sa treceti de la o activitate la alta?
5.a simtiti de obicei plin de energie si vigoare ?
6.Va puteti remonta si relua actiovitatea rapid dupa un esec?
7.Va puteti abtine in timpul unei dispute de la izbucniri emotionale cind nu vi se accepta
punctual de vedere?
8.Sint toate obiceiurile dvs. Bune si de dorit?
9.Va place sa faceti noi cunostiinte in societate?
10.Incredintind cuiva o sarcina puteti astepta cu rabdare rezolvarea ei ?
11.Activitatea mon otona va provoaca plictiseala si somnolenta?
12.Puteti astepta mfara sa va agita, o mhotarire importanta referitoare la persoanadvs?
13.Treceti usor de la o stare de tristete la una de veselie?
14.Adormiti usor dupa o emotie puternica?
15.Suportati fara sa ripostatiios jignirile si ofensele care vi se aduc?
16.Va adaptati usor modul de comportare functie de situatie ?
17.In copilarie faceati tot ce vi se spunea fara murmur?
18.V I se intimpla des sanu puteti dormi din cauza grijilor ?
19.Aveti teama sau frica de anumite fenomene,obiecte sau animale?

20.Sinteti in stare sa va mentineti cuvintul chiar in situatii de puternicas tensiune si

emotii?
21.Va adaptati usor la un nou program de lucru ?
22.Va laudati putin uneori ?
23.Este usor sa va faca cineva trist ?
24.Intrati usor in ritmul normal de activitate dupa o pauza indelungata
25.Evitati situatiile in care se cere efectuarea in termen scurt a unor actiuni diferite?
26.Aveti rabdare sa explicai un lucru de mai multe ori, fara sa ridicati tonul daca cineva
nu a inteles de prima data?
27.Puteti lucra ca de obicei atunci cind asteptati un control?
28.Cind erati copil ati fost vreodata obraznic cu parintii ?
29.Aveti frecvent crampe la stomac sau un nod in git inaintea unui eveniment care va
priveste direct?
30.De obicei raspundeti repede la intrebari neasteptate ?
31.Va place sa va schimbati des felul de activitate ?
32.Ati avut vreodata tentatia sa luati mai mult decit partea ce vi se cuvine ?
33.Situatiile neplacute sau nefericite prin care ati trecut au lasat urme adinci si de lunga
durata in starea dvs.psihica ?
34.Va puteti acomoda usor la ritmul de lucru al unei personae mai lente
35.Va place felul de activitate care solicita concentrarea intense asupra detaliilor ?
36.Va intrerupeti de obicei interlocutorul in timpul unei conversatii ?
37.Daca promiteti ceva va tineti intotdeauna de cuvint moricit ari fi de neplacut sau
greu?
38.Va simtiti incomod cind trebuie sa stati mult timp nemiscat, linistit ?
39.V-ati insusit vreodata ceva ce apartinea altcuiva ?
40.Simtiti adesa ca rosoti sau va pierdeti glasul cind trebuie sa raportati ceva superiorilor
?
41.Va obosesc situatiile cind trebuie sa purtatii discutii dese cu diverse personae ?
42.De obicei preferati sarcini grele care sa va solicite la intreaga capacitate ?
43.Vorbiti citeodata despre lucruri pe care nu le cunoasteti ?
44.Cintariti intotdeauna cu atentie toate argumentele pro si contra inainte de a lua o
hatarire ?
45.In situatiile de examaen credeti ca ati fi putut obtine rezultate mai bune daca nu ar fi
intervenit starile de emotiee?
46.Sinteti din fire o persoana usor iritabila, care trebuie menajata ?
47.Sinteti din fire o persoana optimista?
48.Va este suficienta o perioada scurta de odihna pentru a va reface capacitatea de
lucru dupa o zi de munca ?
49.Ati stricat sau ati pierdut vreodata ceva ce nu va apartinea ?
50.Sinteti in stare sa asteptati mult , de pilda sa stati la rind?
51.Va simtiti stinjenit stiind ca va aflati in centrul privirilor celor din jur?
52.De obicei va schimbati des dispozitia in cursul unei zile fara vreun motiv serios?
53.Va deranjeaza zgomotul in timpul lucrului?
54.Reflectati intodeauna la faptele dvs.?
55.Dvs,faceti intotdeauna ceeace sfatuiti sip e altii da faca?
56.Va considera cei dinjur o persoana emotive?
57.Va este usor sa va faca cineva vessel sa va creeze o buna dispozitie?
58.Tineti intotdeauna minte numarul unei masini care a trecut cu viteza pe linga dvs.?
59.Ati insistat vreodata pentru a se face cum vreti dvs.?
60.Cind sinteto trist sau suparat, simtiti nevoia sa va descartcati sa povestiti si altora
despre necazurile svs.?

61.Se intimpla sa vorbiti atit de repede incit cei din jur sa ni va inteleaga?
62.Ati intirziat vreodata la intilnire sau la service?
63.Va tineti de obicei in umbra,sinteti retras la petreceri si reuniuni?
64.Suportati cu usurinta singuratatea?
65.Simtiti uneori ca aveti un surplus de energie iar alteori ca sinteti lipsit de vlaga?
66.Daca ati facut o greseala sinteti totdeauna dispus sa recunoasteti acest lucru?
67.Puteti sa animate o p[etrecere?
68.Daca ati facurt o greseala sointeti intotdeauan dispus sa recunoasteti acest lucru?
69.Va miniati usor cind lucrurile nu ies cum vreti dvs.?
70.In timpul unei discutii aprinse puteti sa va sustineti cu calm punctual de vedere?
71.Sinteti in stare sa va pastrati calmul si luciditatea judecatii in momente grele?
72.Cind va aflati intr-un grup in cvare nu cunoasteti pe nimeni, intrati usor in contact cu
cei prezenti?
73.Obositi usor in timpul lucrului?
74.Aveti o teama acunsa ca vi s-ar putea intimpla ceva rau?
75.Dispozitia dvs.sufleteasca depinde mult de starea vremii?
COTARE - INTERPRETARE
Raspunsul DA se coteaza cu + iar cel cu NU cu 1.
Scala de Minciuna M :+2,+8,+17,-22,- 28,-32,+37,- 39,-43,- 49,+55,+58,-59,- 62,-66,68 Total puncte =16 Scor mare tendinta spre minciuna; Daca M>13, tendinta este
accentuate
Scala Energie nervoasa - EN :+1,+5,+6,+14,-15,+35,+42,+48,- 53,- 65,+71,-73 Total
puncte 12.Scor mare forta crescuta a excitatiei. EN<7. slabiciune nervoasa, rezistenta
scazuta la solicitari intense si situatii de stress.
3.Scala Mobilitate nervoasa MN :+4,+11,-12,+16,+21,+24,- 25,+30,+31.+34.-41,+61
Total puncte 12.Scor mare mobilitate nervoasa buna.MN<5 inertie, reactivitate
scazuta,initiative si promptitudine slaba ;MN>9, instabilitate emotionala,capacitate
redusa de concentrare in timp, tendinta spre superficialitate.
4.Scala Forta inhibitiei F1 :+7,+10,+20,+26,+27,-36,- 38,+44,+50,+54,+70 Total puncte
11.Scor mare forta crtescuta a inhibitiei.FI<8, impulsivitate exagerata, autocontrol slab,
dificultate de echilibru in situatii afectogene;FI>11, hiperprudenta,reactii exagerat de
intirziate, propptitudine redusa,aplatizare emotionala.
5.Scala RDE Reactivitate si dinamica emotionala:+3,+9,-13,- 18,-19,- 23,- 29,-33,- 40,45.- 46,+47,-51,- 52,+56,+57.-60,- 63,+64,+67,-69,+72,- 74.-75 Total puncte 24.Scor
mare emotivitate scazuta, rezistenta la stress.echilibrul emotional bun. Scor<10
echilibrul emotional fragil, instabilitate, tensiune emotionala si anxietate
crescuta,predispozitie la tulburari nevrotice.Scor>10 emotivitate
scazuta,rezistenta crescuta la stress,echilibrul emotional bun.
dou categorii mai largi de probleme:
de internalizare (Reactivitate emoionalImatur, Anxios (Anx)/depresiv (Depr),