Laboratorul 3.

MEDIUL DE PROGRAMARE VIZUAL PROLOG

1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop familiarizarea studenților cu elementele mediului de programare

Visual Prolog.

2. Mediul de programare Visual Prolog.

Prolog Visual logic este un limbaj de programare logică și care a apărut ca urmare a
dezvoltării programelor PDC Prolog și Turbo Prolog.
Caracteristicile limbajului Prolog sunt:
a) concepte de programare logică (backtracking, pattern matching);
b) tipuri de date algebrice.
c) Managementul automat al memoriei.
Cu Visual Prolog se pot construi aplicații pentru platforma Microsoft Windows 32.

3. Mediul integrat de dezvoltate ( Integrated Development Environment-IDE)

Atunci când este pornit Visual Prolog se inițiază mediul integrate de dezvoltare (IDE)
care este prezentat in figura 1.

Figura 1-Interfata Integrated Development Environment IDE

Fereastra de activitate (Task Window)- Este prima fereastra care apare atunci când se
inițiază interfața IDE. Aceasta fereastra conține toate elementele IDE.
 Meniu de activitate(Task Menu)- Acesta este meniul pentru activitatea care se
desfășoară în cadrul IDE. Este plasata in partea superioara a IDE si conține elementele de
meniu standard pentru sistemul de operare Windows și anume “File”,“Edit”, “View”,“Insert”
dar și o serie de elemente de meniu specifice mediilor de programare și anume “Build”,
“Debug” etc.

Bara de activități (Task Menu Bar)- Aceasta este amplasata sub meniul de activitate și
conține cele mai utilizate funcții disponibile in meniul de activitate cum sunt: “Save”, “Build”,
“Run”, “Open”, “New Project” etc.

Fereastra proiecte recente - Conține lista proiectelor care au fost deschise. Totodată
conține și o serie de butoane pentru a putea crea un nou proiect , pentru a deschide un
proiect sau pentru accesarea meniului Help.

Fereastra de mesaje – In aceasta fereastra programul Visual Prolog va afișa mesaje de

informare sau mesaje de eroare.

4. Generarea unui proiect in Vizual Prolog.

Există două metode pentru a genera un nou proiect in Visual Prolog. In cazul in care
fereastra cu proiecte recente nu a fost închisă se poate utiliza butonul NewProject. În cazul
în care aceasta fereastra a fost închisă se poate genera un nou proiect utilizând comanda
New din meniul Project, disponibil in Meniul de activitate (Task Menu Bar) așa cum se
prezentat în figura 2.

Figura 2 - Generarea unui proiect nou in Visual prolog.

Când se face click pe New, IDE deschide o fereastră nouă astfel încât să puteţi introduce
setările de proiect. Deoarece această fereastra este destinata pentru un dialog cu utilizatorul
poartă denumirea de fereastră de dialog – figura 3.

Figura 3- Fereastra de dialog pentru setările unui proiect

 Primul câmp Project Name – Denumirea proiectului care urmează sa fie creat.
Al doilea câmp UI Strategy – Indica tipul de interfață care se va utiliza pentru
programul care va rezulta ca urmare a compilării proiectului. Object - oriented Graphical User
Interface (GUI) indica faptul ca pentru proiectul curent se va utiliza o interfață standard
pentru sistemul de operare Windows.
Câmpul Target Type – Specifica tipul de fișier care va rezulta ca urmare a compilării
proiectului. Visual Prolog poate genera fișiere executabile (exe) sau fișiere Dynamic-link
library (DLL).
Câmpul Base Directory – Specifica directorul unde se vor stoca toate fișiere asociate
proiectului.
Câmpul Sub-Directory – In acest câmp se specifica numele subdirectorului care va fi
generat in cadrul directorului de baza și care va conține programul care va rezulta in urma
compilării proiectului.
Când setările proiectului sunt finalizate, apăsaţi butonul OK pentru a genera structura
arborescentă aferentă proiectului(figura 4).

Figura 4 - Structura arborescenta aferenta proiectului ch01p01

Această structură arborescentă se mai numește și directorul proiectului, si arata toate

subdirectoarele in care IDE stochează fișierele aferente proiectului.

Directorul de rădăcină al structurii arborescente aferenta unui proiect poartă numele

proiectului, în acest caz ch01p01. Subdirectoarele structurii arborescente nu poartă numele
subdirectorului indicat in meniul de setare a proiectului. Structura arborescenta conține
directoarele “$(ProDir)\Lib” și “TaskWindow”. Totodată structura arborescentă conține și
fișierul main.pack în care sunt stocate informațiile de baza referitoare la proiect.

Cu toate ca până în acest moment utilizatorul a specificat doar numele proiectului,

tipul fișierului care trebuie să rezulte în urma compilării și eventual locația pe dispozitivul de
stocare unde va fi amplasat proiectul, mediul de programare Visual Prolog știe ca rezultatul
proiectului va fi o aplicație de tip GUI pentru sistemul de operare Windows. Datorită acestui
lucru mediul de programare va genera automat o fereastră principală pentru proiect (Main
Window) care va conține meniurile standard pentru o aplicație care rulează in cadrul unui
sistem de operare Windows (File, Edit, Windows, Help).

5. Comenzile Build, compile și execuția programului.

Pentru a genera codul Prolog se alege comanda Build din meniul de activitate așa cum
se prezintă în figura 5. La activarea acestei comenzi Prolog va genera codul programului
mesajele aferente acestei operațiuni vor fi afișate în fereastra de mesaje. La finalizarea
operațiuni de generare a codului mediul de programare va afișa un mesaj de confirmare a
operațiunii, mesajul afișat este “Project has been built”.
 Figura 5- Comanda Build

După finalizarea operațiunii de generare a codului s-au adăugat o serie de fisiere la

structura arborescentă care conțin codul sursa a viitorului program.

Figura 6 - Structura arborescentă după finalizarea operațiunii de generare a codului sursă.

După realizarea acestei operațiuni programul este gata pentru a fi rulat prin utilizarea
opțiunii Build/Execute din meniul de activitate. Rezultatul acestei operațiuni va fi un program
pentru sistemul de operare Windows (figura 7). Datorita faptului că in codul sursă al
programul mu am adăugat funcții, formulare sau alte comenzi, programul va conține doar
funcțiile realizate de către limbajul Visual Prolog, funcții minime pentru orice program pentru
Windows. Programul va conține un meniu standard cu opțiunile File, Edit, Window și Help.
Aceste meniuri nu funcționează deoarece in codul sursă nu s-a specificat ce trebuie sa se
întâmple daca de accesează aceste funcții. Singurele opțiuni care funcționează în cadrul
programului sunt ele de minimizare și maximizare disponibile în colțul dreapta sus a ferestrei
principale, si opțiunea File/Exit. Acestea funcționează deoarece sunt funcții standard pentru
sistemul de operare Windows, sunt aceleași indiferent de aplicație si prin urmare Visual
Prolog a introdus în codul sursă aceste funcții fără a mai fi necesare intervenții din partea
utilizatorului.
 Figura 7 - Programul ch01p01

La o analiză mai atentă a structurii arborescente a proiectului vom observa ca mediul

de programare Visual Prolog a generat o serie de directoare în special directorul Exe și
directorul Bin. În directorul Exe se găsește fișierul executabil al programului creat, fișier care
poate fi rulat independent de Visual Prolog. În directorul Bin sunt stocate toate fișierele care
au fost utilizate pentru generarea programului.