Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Curs RE

    Încărcat de

    Adrian Popa
    8 vizualizări67 pagini
    Cursuri Retele

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Cursuri Retele

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări67 pagini

    Curs RE

    Încărcat de

    Adrian Popa
    Cursuri Retele

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 67
    RE 13.02, 2018 Lars | ee Bb debe Sandie Je perenne: > 50p thel din lop. > dina. 40% din puodagl) txarmemudlat (20) > 2 Gneredie de fobarakeor mu Se mai noen Over Tm pawimele 2 paptemami > predone gh pustrhova praeduden > caict de problume, f+ —>Damm 5 op : Aa > Aebaclshs nemertus Sop: ~ praiect Qo ~ Sokaraten lop ~ wenot 6° ~ caiet 15 prebleme Jo,2 - wm SP. Excomem : — penrin wi anal) 2% prbieste tesrie 2 cublecte gril Fried | aw ‘ a Lherabeoe 1 ox | a 5 bp a RE* = RS PT ~ part tranyPomnens Sir we - — nblem alpche ST = nts thanpfoumene oe Fir fir] Mr de Ei dives. ey aes CiREE eipet IRE 3-0 decompur ef dumb mecidabr sero, ed) Medina ED Tee A am F- fwrnirore (edn midneats rable clecbvse ) D~ diskudustanr, Terie pumt camedots trite ele pou Qingr UE PTE (ads comps unis) oon 1, LOCUL $I ROLUL RETELELOR ELECTRICE iN SISTEMUL ELECTROENERGETIC 1.1. Generalitati privind energia Evolufia societatii este stréns legati de consumul de energie in general si de energie lectric& in special. Acest fapt a condus la aparitia sistemelor energetice care urmarese ‘prospectarea si exploatarea resurselor de energie primara, transformarea in energie secundari, transportul, distibutia si utilizarea sub forma de energie ula. {ntr-un sistem energetic au loc o serie intreaga de transformari succesive tn care se pleacd de'la energia primara si se ajunge la energia finald (utla), Pe tot lanful de transformare este -valabil principiul conservarii energici. in acest lant de transformari se pot defini mai multe forme de energie: ‘© energie primara, se giseste in naturi sub diferite forme: energie solara, energie ceoliand, cérbune, petrol brut 2céminte, uraniu, biomasa ctc.; © energie secundard (intermediard), este obtinutS din energia primar prin ‘ransformarea sau conversia Intt-o forma de energie care poate fi folosita in instalati sau echipamente: carbunele extras din mine gi triat, gazul natural extras si conditionat, curaniul extras si imbogifit, lemnul (biomasa) thit si fasonat, energia electric’ ete. Partea din energia secundaré pust la dispozitia consumatorului se numeste energie finala sau distribuits; + energia utild, objinuta prin transformarea energiei distribuite la consumatori in alte forme de energie: energie termict, energie luminoast, energie mecanicd, energie chimic& etc. 1.2. Energia electricd Energia electricd reprezinti o forms de energie secundard si este ulilizata drept vector (agen) energetic. In prezet, ese considera ca find elemental ese al dezvoltii ‘economice $i sociale a societatii omenesti Utilizarea enengiei electrice ca agent energetic se datoreazii avantajelor gi caracteristicilor ‘nie wo ann ae icate, in cantitifi mari si la sale: a6 ‘se poate transporia instantaneu, cu randamente Nae (gm mari distanfe, att la tensiune alternativa cat ‘* se poate genera din toate formele de energie primara: = din combustibili inferiori sau din energia nuclear’, care nu pot fi utilizati in alte scopuri; Feonworet Ot — din energie hidraulic8, conversia ficfindu-se usor $i cu randamente ridicate; — din forme de energie regenerabil8, datoriti progresul tehnic si a politicilor energetice actuale; ‘© este o energie pufin poluant& pentru mediul ambiant att in transport si distributie, cit sin uilizare; ‘© este forma de energie care se preteaz cel mai bine pentru alimentarea marilor aglomerafii urbane, putind fi dstrbuitd in orice cantitate si pe orice suprafayl, ‘© permite introducerea unor instalafii de masurare, comand& si control complexe faciliténd automatizarea, conducerea automata si optimizarea proceselor. Principalul dezavantaj al folosirii energici electric ca vector energetic consté in faptul cd ‘nu se poate stoca in cantitifi mari, nici macar pe perioade seurte de timp. Iatensiune continu py (Qua J 1.3. Scurt istoric al dezvoltarii sectorului energiei electrice in Romania ‘#1884 ~ Ia Timisoara se pune in functiune prima centrala electrica gi primele instalatii de iluminat public din Roménia; 1890 ~se pune in functiune CHE Grozavesti; 1896 ~ prima linie de medie tensiune; 1924 ~ prima lini trifazataé LEA de 60 kV; 1945 ~ productia anuals de energie eleciricd in Romdnia este de 80 kWh / ocuitor (in Europa media era de 400 kWh / locuitor);, 1954 ~ prima LEA de 110 KV intre Bragov si Féntanele, se consider& actul de nastere al Sistemului Energetic National (SEN); 1955 ~ infiinyarea Dispecerului Energetic National (DEN); 1961 ~ prima linie de 220 kV; 1963 ~ prima linie de 400 kV; 1972 ~ intr in funetiune 1a intreaga capacitate de 1065 MW CHE Portile de Fier, urmati de Lotru; ‘+ 1985 — puterea instalata in SEN era de aporx. 20.000 MW (doar 10.000-11.000 MW erau disponibili, probleme cu frecventa 46-47 Hz); + 1986~prima linie de 750 kV; ‘+ 1991 — puterea instalata in centrale este de aproximativ 25000 MW, iar productia de aproximativ 8000 MW; + 1996 — prima central& nuclear& 700 MW ~ Cemavoda grupul I; + 2007 —al doilea grup al centralei Cemnavoda; «in prezent — peste 3.000 MW instalayi in centrale electrice eoliene si peste 1.300 MW instalaji in centrale fotovoltaic. 1.4. Componentele functionale ale sistemului electroenergetic Sistemul electroenergetic reprezinté unu! dintre cele mai complexe sisteme create de om, atit prin intindere edt si prin structurd, avind drept rol producerea, transportul, distributia si utilizarea energici electrice. In scopul identifi clectroenergetic, se considera figura 1.1 Producsres energie! ‘Transport energiei ii componentelor funcfionale ale unui sistem Distributia energie clectrice ‘eleccrice electrice este war wen b pol eds LEALEC —LEALEC Gisvbuie—— dsvoaie MT iT asribuie Trt Sitibai8 Fig. 1.1. Componentele functionale ale unui sistem electrocnergeti. Pentru definirea elementelor din figura 1.1, se pleacd de la utilizarea energiei electrice cctre extractia energiei primar. pm wbrinond iatf hk Receptorul de enérgie electric, reprezinté clementul de cicuit care realizeaza conversia cnergieielectrice in alte forme de energie (termicd, mecanic, luminoasd, chintied etc). Din punctul de vedere al importanei, receptoarele pot fi clasificate in urmatoarele pata Standard, care pot fi alimentate direct din reteaua electricd (accept nivelul de siguranl in alimentare ofert de aceasta); Fade — receptoare preferensiale, care accept’ intreruperi de scurti durati (de la cfteva e secunde la citeva minute); 7 receptoare eric, care necesiti o disponibilitate ridicati a alimentérii cu energie Hisforne/ — electric& (disponibiltate dor 199%). commas a te tniryieelecrik, reprrii8 asambly silo dintr-un perimetru dat (0 cladire, o intreprindere, o institutie, 0 lo ‘care Se st instalatiile electrice necesare alimentarii acestora. ‘Din punct de vedere functional, consumatorii pot fi: industriali si similari; yep wii +f © — consumatori tertiari. , . gat DR te Ie oh i nsalate,consinatori pot i clasificai in: «categoria A, au puterea instalath 5, >SOMVA; «categoria B: 7,5MVA-

    S-ar putea să vă placă și