Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificarea functiilor
Vom distinge urmatoarele functii: a) legislativa (adoptarea legilor); b) stabilirea directiilor principale ale activitatii social-
economice, culturale, statale si juridice; c) alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d)
controlul parlamentar; e) conducerea în politica externa; f) organizarea si functionarea proprie.
1. Functia legislativa a parlamentului
Legiferarea ramâne împuternicirea primordiala a parlamentului, ea fiind cea maiimportanta functie în cadrul celor trei.
Într-o viziune simpla functia legislativa înseamna edictarea de norme juridice, obligatorii pentru executiv iar, în caz de litigii si
pentru puterea jurisdictionala. Vom observa însa ca legea are doua acceptiuni, deopotriva corecte si des utilizate. O acceptiune
larga de act juridic normativ si o acceptiune restrânsa de act al parlamentului. Pentru întelegerea corecta a functiei legislative,
trebuie sa precizam ca ne referim la sensul restrâns al conceptului de lege, adica la sensul de act juridic normativ al
parlamentului, în aceasta acceptiune adoptarea legilor apartine numai parlamentului. Ca atare într-o asemenea viziune trebuie
interpretat si art. 61 alin. (1) din Constitutia României potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Exercitarea functiei legislative, apartine teoretic numai parlamentului, care o exercita singur, în practica însa, el "împarte"
aceasta functie, sau unele aspecte ale acestei functii, cu executivul, cu electoratul (referendum), cu comisiile proprii.
Executivul se implica în functia legislativa îndeosebi prin initiativa legislativa, legislatia delegata, promulgarea legilor,
dreptul de veto.
Examinând dispozitiile Constitutiei actuale a României se poate retine ca stabilirea domeniului rezervat legii este, în
principal, realizata prin art. 73, care stabileste ca Parlamentul poate adopta trei categorii de legi: legi constitutionale, legi organice
si legi ordinare.
Potrivit art. 73 legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice se adopta pentru: sistemul
electoral si Autoritatea Electorala Permanenta; organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; statutul deputatilor si
senatorilor si drepturile acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de
Aparare a Ţarii; regimul starii de mobilizare partiala sau totala si al starii de razboi; regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; acordarea amnistiei sau a gratierii colective; statutul functionarului public;
contenciosul administrativ; organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a
Ministerului Public si a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; regimul general privind raporturile
de munca, sindicatele si protectia sociala; organizarea generala a învatamântului; regimul general al cultelor; statutul
minoritatilor nationale; reglementarea celorlalte domenii pentru care, în Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
Ramân în sfera legilor ordinare celelalte relatii sociale, asupra carora legislativul poate hotarî.
2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice
Exercitând împuternicirile de conducere statala ce-i sunt delegate de catre popor, parlamentul poate decide în
problemele cele mai importante. Aceste împuterniciri sunt prevazute în Constitutie si se realizeaza prin lege.
Revin, în general, parlamentului urmatoarele atributii; adoptarea bugetului, aprobarea programului guvernului;
declararea mobilizarii generale sau partiale; reglementarea alegerilor; reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului;
organizarea si functionarea organelor de stat precum si a partidelor politice; organizarea fortelor armate si a apararii nationale;
stabilirea regimului juridic al starii de asediu si a celei de urgenta; stabilirea infractiunilor si pedepselor; acordarea amnistiei;
reglementarea cetateniei; stabilirea regulilor privind statutul si capacitatea persoanelor fizice si juridice; stabilirea sistemului
general al impozitelor si taxelor; emisiunea de moneda; stabilirea regimului proprietatii si al mostenirii; stabilirea regulilor
generale privind raporturile de munca, sindicatele si securitatea sociala; organizarea învatamântului; organizarea administrativa a
teritoriului; stabilirea statutului functionarilor publici; stabilirea procedurilor jurisdictionale etc. Desigur cele mai multe dintre
acestea se hotarasc prin legi, dar aici avem în vedere continutul functiei si nu forma sa de realizare. Atributiile Parlamentului
României de aceasta natura sunt prevazute în mai multe articole ale Constitutiei (a se vedea de exemplu art. 73, precum si art. 65
care nominalizeaza: primirea mesajului Presedintelui României; aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de
stat; declararea mobilizarii generale sau partiale; declararea starii de razboi; suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare;
examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii si ale Curtii de Conturi etc.)
3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale
Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem constitutional la altul.
Parlamentul României, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele României (art. 95), acorda votul de
încredere Programului si întregii liste a Guvernului (art. 103), poate retrage încrederea acordata Guvernului (art. 113), numeste
judecatori la Curtea Constitutionala prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului (art. 142), numeste directorii serviciilor de
informatii, numeste Avocatul Poporului etc.
4. Controlul parlamentar
Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta. Acest control estenecesar si deplin si se
manifesta diferentiat.
Ei este necesar deoarece parlamentul ca organ de stat caruia poporul îi delega functia deliberativa, trebuie sa constate,
direct, cum sunt respectate si aplicate Constitutia si legile, cum autoritatile statale îsi realizeaza rolul ce-1 au în mecanismul
statal.
Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se întinde asupra întregii activitati
desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul având dreptul de a anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau înalti
functionari, a caror activitate este nesatisfacatoare.
Acest control este diferentiat atât în functie de natura activitatii controlate, cât si de pozitia în sistemul statal a autoritatii
controlate.
Controlul parlamentar cuprinde activitati, organe de stat, acte normative etc. El se exercita fie direct de catre întregul
parlament, fie de catre una din camerele sale (în sistemul bicameral), fie prin alte mijloace si forme de control. Constitutia
României contine multe dispozitii în acest sens, printre care mentionam: obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua
Camere ale Parlamentului rapoarte (art. 60), raspunderea politica a Guvernului (art. 109), obligatia Guvernului de a prezenta în
cadrul controlului parlamentar informatiile si documentele cerute (art. 111) etc.
Cât priveste formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar acestea pot fi sistematizate astfel:
a) controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe prezentate parlamentului; b) controlul exercitat prin
comisiile parlamentare; c) controlul exercitat prin întrebari si interpelari; d) dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine
informatiile necesare; e) controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor; f) controlul exercitat prin avocatul
poporului (ombudsman).
O alta noutate introdusa prin revizuirea Constitutiei o reprezinta si posibilitatea numirii deadjuncti ai Avocatului
Poporului, specializati pe domenii de activitate.
Avocatul Poporului îsi exercita atributiile fie din oficiu, fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea sa sa fie
eficienta Constitutia obliga autoritatile publice sa-i asigure sprijinul necesar.
Avocatul poporului raspunde numai în fata Parlamentului, având obligatia de a prezenta acestuia rapoarte, în aceste
rapoarte avocatul poporului poate face si recomandari privind legislatia sau luarea unor masuri pentru ocrotirea libertatilor
publice.
5. Conducerea în politica externa
Parlamentului îi revin importante atributii în sfera relatiilor externe, atributii ce tin de domeniul conducerii. Cele mai
importante atributii în acest domeniu sunt: ratificarea si denuntarea tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia
de suspendare sau încetare a ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie).
6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa
În cadrul acestor atributii mentionam îndeosebi: validarea sau anularea alegerii parlamentarilor; adoptarea
regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de lucru; aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul
parlamentarilor