Fraţii Jderi

rezumat
------------
UCENICIA LUI IONUŢ

1.Despre hramul sfintei mănăstiri Neamţu, la anul de la Hristos 1469, şi despre o istorie a lui Nechifor
Căliman, starostele vânătorilor domneşi
-pregătirile pentru întâmpinarea lui Stefan Vodă
-Nechifor Căliman povesteşti ţăranilor întâmplări din viaţa sa din care aflăm motivul venirii
voievodului
-tot din povestirea starostelui aflăm cum Ionuţ a ajuns la tatăl său
--------------------------------------------------------------------------------
2.Aici se arată un Voievod mare şi un Jder mititel
-în faţa mulţimii se înfăţişază Vodă
-lui Nechifor Căliman i se face dreptate
-Alexăndrel Vodă, coconul domnesc primeşte ca slugă pe Ionuţ Păr-Negru
--------------------------------------------------------------------------------
3.Se vede cum de leagă o frăţie de cruce şi se arată mai ales despre ce vorbesc tinerii din toate timpurile
-Alexăndrel şi Ionuţ leaga fraţi de cruce
-tânărul fiu de voievod îşi destăinuie dragostea pentru Nasta, fata cheaghinei Tudosia
--------------------------------------------------------------------------------
4.Se vădesc şi alte cusururi ale prietinului nostru Ionuţ
-Ionuţ apară cu îndârjire jurământul făcut cu Alexăndrel
-la un popas Ionuţ închină cam multe pahare şi înfăţişază aproape toată rănduiala de la herghelia
domnească, lucruri de care nici nu ar fi trebuit să pomenească; este salvat de Nechifor Căliman şi ajunge
cu bune acasă
--------------------------------------------------------------------------------
5.În care se înfăţişază comisul Manole Jder şi mai cu samă comisoaia Ilisafta Jderoaia
-prezentarea comisoaiei şi a comisului este lărgită printr-un dialog reprezentativ
-Jderul cel bătrân este îngrijorat de lipsa nepoţilor
-aflăm că Vodă vine la Timiş să vadă cum merg treburile comisului
--------------------------------------------------------------------------------
6.Se vede ce mai spune jupâneasa Ilisafta şi cum se găteşte un ospăţ domnesc sub straşina pădurii
-vizita lui Ştefan la grajdurile domneşti
--------------------------------------------------------------------------------
7.Ciudată veste din Ţara Leşească
-în care aflăm ca gospodarul întălnit de Ionuţ pe drum se numeşte Iosip de la Nimirceni şi este
în slujba lui Dămian Păr-Negru
-aflăm de la Iosip cum Mihu Logofătul, boier fugit din ţară încearcă să ridice pe craiul leşesc
împotriva lui Ştefan, şi nereuşind la pus pe Gogolea zis şi Răţoi să răpească harmsarul domnesc cel mai
de preţ, Catalan
--------------------------------------------------------------------------------
8.Umblând pe drumul Sucevii, Ionuţ îşi află soarta de la o ţigancă prorociţă
-Ionuţ împreună cu vistiernicul Cristea şi jupăneasa Candachia merg spre curtea domnească
-pe drum o ţigancă îi prevede lui Ionuţ întălnirea cu o jupâniţă mică de stat, care îl aşteaptă
--------------------------------------------------------------------------------
9.În ce chip Jder cel mititel a ajuns la dragostea lui
-Jder cel mititel este înfăţişat la curte, şi pleacă împreună cu Alexăndrel la Ionăşeni pentru a o
vedea pe Nasta
-Alexăndrel îşi mărturiseşte dragostea Nastei, însă ea îl preferă pe pe Ionuţ cu care se şi
întălneşte pe ascuns
--------------------------------------------------------------------------------
10.Visuri şi spaime ale jupâniţei Nasta
-Stefan primeşte neaşteptată veste de la Mengli-Ghirai Han despre atacul lui Mamac, ce
sălăşluieşte dincolo de Volga şi are de gând să atace Moldova
-Ionuţ reuşeşte să ajungă pe ascuns la Nasta de la care află de un complot împotriva lui
Alexăndrel Vodă, ocazie cu care primeşte noi dovezi de dragoste din partea fetei
--------------------------------------------------------------------------------
11.Ionuţ Jder află o capcană gătită stăpânului său

referat.clopotel.ro
 -după ce prinde o parte din cei care mijlociseră ca veştile despre drumurile la Ionăşeni să ajungă
în Lehia, Ionuţ reuşeşte să salveze pe coconul domnesc plecând în miez de noapte spre tabăra lui Vodă
-pe drumul de întoarcere sunt atacaţi de lehi, dar se apără cu mare curaj
--------------------------------------------------------------------------------
12.Când au cercat la Timiş nişte neguţători pricepuţi şi mai cu samă îndrăzneţi
-trei neguţători de ceară, conduşi de Grigorie Gogolea sub acoperirea unei negustorii de ceară,
încearcă să fure pe Catalan, calul cel mai ce preţ al Domnului
-în încercarea de a ucide calul, Răţoi cade prins, însă scapă nevătămat fiind eliberat în schimbul
vieţii coconului
--------------------------------------------------------------------------------
13.Despre ieşirea în pradă a tatarilor de dincolo de Volga
-Mamac-Han atacă Lehia şi Moldova
-victoria este de partea moldovenilor care, prin Simion şi Iunuţ Păr-Negru reuşesc să prindă pe
feciorul hanului Emin Sidi Mamac
-Ştefan pedepseşte pe Ionuţ cu îndepărtarea de la curte o vreme pentru ispăşirea greşelilor
--------------------------------------------------------------------------------
14.Cele din urmă veşti despre răutăţile prădalnicilor
-se află vestea răpirii jupânesei Tudosia şi a Nastei care întristează şi mai mult pe Jderul cel
mititel
-tot mai multe persoane află de dragostea lui Ionuţ pentru Nasta: Ilisafta, Jder Bătrânul, Simion
,Candachia
--------------------------------------------------------------------------------
15.Pe neaşteptate, Ionuţ pune la cale cea mai mare nebunie
-Iosip de Nimirceni povesteşte cum a aflat despre soarta celor doua jupâniţe de la Ionăşeni
-Ionuţ plănuieşte împreună cu Gheorghe Tatarul cum să fugă de la Timiş
--------------------------------------------------------------------------------
16.Cum se pregătesc Jderii cei mai să-l caute pe cel mititel
-se află despre fuga de la Timiş a lui Ionuţ
-toţi cei patru fraţi împreună cu Nechifor Căliman şi Manole Jder pornesc cu cartă de la domnie
în căutarea fugarului
--------------------------------------------------------------------------------
17.Unde şi cum l-au găsit Jderii cei mari pe cel mezin şi ce au făptuit cu toţii în acel loc
-Ionuţ împreună cu Gheorghe Tatarul reuşesc să se strecoare în tabăra lui Suleiman-Beg sub
înfăţişarea unor fraţi turci
-alături de restul familiei cei doi atacă haremul de la Ormanlî-Ghiol unde află vestea morţii
jupâniţei Nasta
-înainte de a se încheia atacul moare Sofia greaca, o mai veche cunoştinţă a Jderilor, şi nu mult
după aceea îşi află sfărşitul şi Suleiman-Beg răpus de jungherul lui Gheorghe
-în final toţi se reîntorc cu bine la rosturile lor
--------------------------------------------------------------------------------
IZVORUL ALB

1.Când a fost cutremurul cel mare

-cutremurul urmărit la curtea domnească de la Suceava
-se arată şi fii lui Nechifor Căliman
--------------------------------------------------------------------------------
2.Aici se arată şi feciorii cei mari ai starostelui Nechifor
-aflăm din povestirea celor doi fraţi că Ionuţ este acum aşezat împreună ce ei la vânătoarea
domnească
-fraţii primesc poruncă de la arhimandritul Amfilonie Şendrea şă meargă cu scrisoare la
pârcălabul Luca Arbore la cetatea Neamţului
--------------------------------------------------------------------------------
3.Vedeniile şi istorisirile lui Stratonic cel nebun
-prezentarea amplă a monahului
-aflăm o poveste mai veche a lui Iaţco Hudici din care aflăm cum au fost prinşi cu trădare Isaiia
şi Negrilă; cum a murit pârcălabul Neculai Albu
-aflăm şi de meşteşugul nemaiîntâlnit al lui Stratonic de a înţelege graiul animalelor
-la curtea logofătului Toma se înfăţişază părintele Stratonic, iar mai apoi "ruştele" : jupâneasa
cea mare şi fiica lui Iaţco Hudici
--------------------------------------------------------------------------------

referat.clopotel.ro
4.Mărturisirea măriei sale Ştefan-Voievod
-capitolul cuprinde un lung dialog dintre arhimandritul Amfilonie Şendrea şi Ştefan din care
aflăm dorinţa măriei sale de a gasii pe prorocii ascunşi în munţi precum şi pregătirile de nuntă şi bătălie
(la 14 septembrie soseşte Domniţa Maria, la 17 septembrie se întemeiază tabăra de la Vaslui şi o
săptămână mai târziu la Bârlad se adună călărimea din Ţara-de-Jos)
--------------------------------------------------------------------------------
5.Unde Onofrei Căliman şi Samoilă Căliman dus o scrisoare la Cetatea Neamţului
-Onofrei şi Samoil ajung cu bine la Neamţ cu scrisoarea pentru Luca Arbore
-prin cartea tocmai venită Ionuţ, Simion, Onofrei, Samoilă şi slujile lor sunt chemate la curtea
domnească de la Suceava
--------------------------------------------------------------------------------
6.Unde se arată şi vorbeşte iar cunoştinţa noastră veche, comisoaia Ilisafta
-alfăm despre dragostea lui Simion pentru fata lui Hudici, Maruşca
-comisoaia Ilisafta se arată ingrijorată pentru noua domnă de la Suceava precum şi pentru
Simion
--------------------------------------------------------------------------------
7.Jderii se duc la Domnie
-cei doi jderi împreună ajung la Suceava li mai apoi şi Manole Jder şi Nechifor Căliman
-în timp ce aşteptau să intre la Vodă sunt invitaţi de boierul Hudici care îi pofteşte la el acasă
-aici se arată şi Maruşca dragostea lui Simion
--------------------------------------------------------------------------------
8.Ce au vorbit Jderii cu măria sa
-după o lungă cuvântare a arhimandritul Amfilonie, vine şi Vodă care pune la cale o vănătoare
de bouri rocmai la Cheahlău
-Vodă hotărăşte să trimită scrisoare de iertare pentru boierul Mihu
--------------------------------------------------------------------------------
9.Vânătoare domnească şi bourul cel tare de la Izvorul Alb
-vănătorii găsesc bourul cel alb însă îl cruţă caci era îmblânzit
-Domnul alfă de moartea prorocului pe care îl căuta,însă îl întâlneşte noaptea în vis
--------------------------------------------------------------------------------
10.Despre nunta domnească şi despre năcazurile lui Niculăeş Albu, jitnicer
-are loc nunta voievodului cu Domniţa Maria
-Niculăeş Albu pune la care răpirea fetei lui Hudici
-Stratonic este legat şi lăsat încuiat într-o cameră de han
--------------------------------------------------------------------------------
11.Când s-a aflat că a fost furată jupâniţa lui Iaţco Hudici
-Maruşca este furată iar Hudici îşi rupe piciorul în acest incident
-aflăm că Maruşca este fata voievodului
-Ştefan pune la cale prinderea lui Niculăeş care a fugit în Lehia
-Simion şi Ionuţ urmează să ia parte la urmărirea fugarilor
-Vodă dictează scrisoare prin care cere boierilor lehi prindă pe fugari şi să-i înapoieze domniei
spre judecare
--------------------------------------------------------------------------------
12.Jderii s-au dus în Ţara Leşească
-Ionuţ în fruntea celor 30 de oşteni pleacă cei 150 de boi ai boierului Hudici spre hotarul cu
Lehia
-după ce au trecut Prutul vine cu veste Gheorghe Tatarul
-aflăm astfel că Niculăeş a fost văzut la Colomeea
-prin aceleaş veşti Ionuţ primeşte poruncă să meargă până la Slonim, un sat nu departe de
Colomeea de unde o să primească veste de la Iosip
--------------------------------------------------------------------------------
13.Într-o noapte s-a întâmplat o minune
-la popasul de la moara lui Onisifor, călătorii potcovesc caii pregătindu-se de vreme rea
-aflăm că la Volcineţ Niculăeş a făcut popas câteva zile pentru adihna femeilor
-Moaşa Vorniceasa Irina o ajută pe Maruşca înţelegând durerea ei
--------------------------------------------------------------------------------
14.Unde s-arată alţi cunoscuţi ai noştri
-înainte de a ajunge la Slonim, la Râpile lui Behadâr călătorii reuşesc să facă praf lotrii lui
Gogolea care se dă prins şi vrea să-şi schimbe stăpânul
-de la moş Alia aflăm despre popasul lui Niculăeş la Volcineţ

referat.clopotel.ro
--------------------------------------------------------------------------------
15.În care se arată că femeile au totdeauna dreptate
-Ionuţ se întâlneşte cu Iosip care îi aduce porunca de a face tabără la Slonim pentru a-i aştepta
pe ceilalţi
-Simion salvează pe Maruşca şi omoară pe Niculăeş
-oamenii lui Gogolea merg să-l prindă pe boierul Mihu, iar Răţoi rămâne zălog la moldoveni
-se porneşte pe drumul de întoarcere
--------------------------------------------------------------------------------
OAMENII MĂRIEI SALE

1.Pe bătrânul Manole Păr-Negru îl dor şalele

-Manole este eliberatdin slujbă, comis fiind numit Simion, iar comis al doilea Ionuţ
-bătrânul Jder aşteaptă nepot de la Maruşca
-pe Manole îl dor şalele de atâta odihnă şi de aceea pune să fie călcat de un urs
-vine la acasă Ionuţ
--------------------------------------------------------------------------------
2.Aicea şi comisul Manole dă sfaturi mezinului său
-Ionuţ a venit să-l cheme pe bătrân pentru a-l face bine pe Vizir fiul lui Catalan de care Domnul
are nevoie la Vaslui unde s-a adunat tabăra mare
-Ilisafta vrea să-l vadă pe Ionuţ însurat, ultimul rămas după însurătoarea lui Damian şi a lui
Simion
-la grajduri Ionuţ întâlneşte pe Ştefan Meşter cu care pleacă spre Vaslui, trecând pe la Suceava
--------------------------------------------------------------------------------
3.În care se arată se fel de om e dumnealui postelnicul Ştefan Meşter
-în drum spre Suceava Ştefan Meşter îi dezvăluie lui Ionuţ un complot a lui Alexăndrel Vodă
îndreptat asupra lui;pricina era marele răsunet pe care îl avuseseră faptele băiatului
-călătorii ajung la curtea veche de la Timiş
--------------------------------------------------------------------------------
4.Călătorii de noapte
-călătorii ajung cu bine la Suceava de unde pleacă cu Doamna Voichiţa şi Domniţa Maria
-din mers drumul spre Neamţ este schimbat la cererea lui Nicodim cu drumul spre Roman
-la Cristeşti călătorii sunt atacaţi Atanasie Alvanitul cel ce purtase în braţe pe Săndrel-Vodă
-acesta moare mărturisind însă înainte părintelui Nicodim cine îl pusese să dea atacul; el trebuia
să ducă pe doamnele Radului-Vodă la mănăstirea de la Pângăraţi
--------------------------------------------------------------------------------
5.În tabăra şi paraclisul măriei sale de la Vaslui
-Ionuţ ajunge la Vaslui la tabăra domnească
-părintele Amfilohie îl convinge pe Jder să păstreze secretul asupra atacului pentru a nu îndurera
şi mai mult pe domnitor
-Amfilohie îi dezvăluie lui Ionuţ un alt secret, cel legat de naşterea sa: sora arhimandritului
Oana era mama adevărată şi deci Jderul era nepotul părintelui
-Ionuţ urmează a fi trimis departe pentru a domoli supărarea lui Alexăndrel
--------------------------------------------------------------------------------
6.Istorisirea unui vechi om de ispravă
-la Ionuţ vine moş Ilia Chiorul şi povesteşte cum Grigire Gogolea şi Toma lui Bogat aau intrat
în slujbă la Alexăndrel Vodă după ce slujiseră în tabăra de la Vaslui; Alexăndrel ia cerut să pună la cale
un atac asupra lui Ionuţ, însă până la urmă Toma moare iar Răţoi scapă cu greu ajungând la Vaslui şi
punânduse sub grija arhimandritului Amfilohieş ultima dintre veştile pe care le avea de adus moşul era că
Grigore Gogolea vroia să-i vorbească personal
-chemat de arhimandrit Ionuţ află unde trebuia să plece la Sfântul Munte, la Atos unde are să
găsească pe Stratonic, slujba pe care o are de îndeplinit este de a aduce informaţii despre pregătirile
păgânilor
-arhimandritul îi mai cere tânărului să se mute mai aproape de dânsul pentru a-l sfătui mai des în
cele câteva zile pe care le are până la plecare
--------------------------------------------------------------------------------
7.Întâlnirea cu al doilea om de ispravă şi cunoscut vechi al lui Jder
-Ionuţ merge la Gogolea şi îi promite că va fi eliberat, şi că dacă vrea să-şi arate recunoştinţa
pentru tron să aducă pe boierul Mihu care se afla la Brăila

referat.clopotel.ro
 -Ionuţ pune la cale o păcăleală pentru Alexăndrel: îi strecoară în sobă un cocoş iar când acesta şi
coconul domnesc se trezeşte speriat, i se învăţişază în chip de stafie anunţându-l de moartea lui Atanasie
Alvatinul
-Ionuţ pleacă să îndeplinească slujba cu care fusese însărcinat
--------------------------------------------------------------------------------
8.Unde comisul cel bătrân şi monahul ies la lume
-Nicodim pleacă să-şi vadă nemurile şi ajunge să plece împreună cu Manole la Vaslui să
înfăţişeze pe Vizir Domnului Ştefan
-în tabăra de la Vaslui stau de vorbă cu arhimandritul îsă nici acesta nu le răspunde decât că
există un Dumnezeu care privegheză şi în care trebuie să aibe credinţă
--------------------------------------------------------------------------------
9.Se înmulţeşte neamul comisului
-Jderii plecă de la Vaslui şi pe drum la un popas află povestea lui Moş Irimie Mănăilă
-acasă, la Timiş Maruşca după grele suferinţe dă naştere în luna a şaptea la un băiat, care are să
se numească Manole
-Manole şi Nicodim ajung acasă unde monahul primeşte veste curioasă de la părintele Ioanichie;
vestea, o ciudată ghicitoare este de fapt veste dată de Ionuţ aflat în ţinut străin
--------------------------------------------------------------------------------
10.Întâmplări de mirare ale comisului Jder pe drumurile Împărăţiei
-romanul revine la drumul lui Ionuţ şi al tatarului care acum făceau popas la malul Siretului
-cei doi trec Dunărea pe la vadul Obluciţei şi fiind descoperiţi Ionuţ se preface a fi nebun; ajunşi
în faţa cadiului îşi revine brusc şi împreună cu Botezatu scapă cu bine judecând o pricină care nu exista
-într-un târg numit Sofia, Ionuţ pune la pământ pe Uzun luptătorul lui Hrana-Beg
--------------------------------------------------------------------------------
11.Alte întâmplări şi mai de mirare
-cei doi călători căutând hanul Ghiul-hane sunt acuzaţi de o faptă şi mai gravă, aceea de a vedea
o chipul unei copile însă scapă şe de data aceasta prin bunăvoinţa lui Hrana-Beg, care pe deasupra le mai
dă şi carte cu care să aibă drum liber până la Muntele Sfânt unde le era calea
-întrâ-un târg mai mare din Rumelia au văzut oştile lui Mehmet-Sultan care urmau să înainteze
până la dunăre
-depărtându-se de drum călătorii sunt atacaţi de patru oameni care se dovedesc a fi chiar de la
Sfântul Munte
-până la urmă cei patru sunt eliberaţi de Ionuţ care ajunge cu bine la locul stabilit
--------------------------------------------------------------------------------
12.Când a fost botezat un păgân la Vaslui şi a sosit un bărbos la cetatea Crăciuna
-familia Păr-Negru pleacă la Vaslui pentru a-şi boteza nepotul înainte de începerea iernii
-după ce micul jder a întrat în rândul creştinilor, Nicodim pleacă la cetatea Crăciunea unde nu
după mult timp soseşte şi Ionuţ; mai apoi soseşte şi Stratonic care aduce veşti de mare importanţă pentru
cei doi fraţi Jderi
-lângă Corbu, pe apa Siretului este prin cu ajutorul lui Grigorie Gogolea şi moş Ilia Chirul,
boierul Mihu şi jupânul Agapie Cirnohut, însă cei doi tre în lumea celor drepţi înainte de a se bucura de
izbândă
--------------------------------------------------------------------------------
13.Avem hodina vântului şi tihna apelor
"Avem hodina vântului şi tihna apelor.
Statornici întru nestatornicie
Ne bucurăm numai de moarte,
Căci atunci vedem faţa lui Dumnezeu."
-Ionuţ Jder devenit acum Onu, se înfăţişază la Vodă cu cei doi prinşi şi ca răsplată i se scrie pe
numele lui un pământ aflat în ţinutul Nemţu, şi i se încredinţează două "steaguri" de răzăşi cu care să se
înfîţişeze la Roman pentru primirea solilor
-Ionuţ se dovedeşte un destoinic oştean antrenându-şi cu mare măiestri oamenii
-solii veneţieni sunt doi seniori, la care se adaugă doi patricieni ai Republicii
-conduşi de postelnicul Ştefan noii veniţi descoperă frumuseţile care se ascund în acest colţ
depărtat al Europei
--------------------------------------------------------------------------------
14.În care se arată ce spun solii; iar la urmă ne întâlnim cu Hrana-Beg
-ne sunt prezentate trei scrisori: a părintelui Dominican Geromino della Rovere către papă,
signor Giuseppe Vanini catre gran signor Andrea Vanini şi tot către acest din urmă signor scria şi Guido
Solari(impresiile celor trei dintre cele mai diferite, fiecare privind din altă perspectivă aceste ţinuturi)

referat.clopotel.ro
 -urmează o bătălie la Voineasa în care cade prizonier Hrana-Beg un mai vechi cunoscut al lui
Ionuţ
--------------------------------------------------------------------------------
15.Genune pe genune o chiamă...
"Genune pe genune o chiamă
Cu glasul vâltorilor.
Toate şuvoaiele şi valurile tale
Peste mine au trecut..."
-Jderii se întorc cu prizonierii la Vaslui; Ionuţ primeşte ca rob pe Hrana-Beg pe care îl trimite la
Timiş
-are loc sângeroasa bătălie de la Vaslui în urma căreia armatele lui Soliman-Paşa sunt înfrânte
-în urma luptei îşi găsesc odihna veşnică Manole şi Simion Păr-Negru, precum şi Nechifor şi
Samoilă Căliman
-romanul se încheie cu însemnările lui Nicodim din ceaslovul său

Ionut Jder
Personaj principal, dinamic, multidimensional, eponim; impreuna cu cei din familia sa, formeaza
un personaj colectiv.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizare;
- caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin
comentariul naratorial; prin nume.
Ionut, eroul principal al trilogiei, este, in buna masura, un personaj picaro vazut in mers, cinetic.
Mobilitatea sa se verifica mai ales in situatii dificile. Cand ucenicia ia sfarsit, dupa ce se initiaza in
tainele vietii si societatii, Ionut ocupa un loc in ierarhia societatii si in cea familiala. Acum el
dobandeste un nou nume.
Erou principal al trilogiei, Ionut este fiul cel mai mic al comisului Manole P
ar-Negru. Dupa ce mama sa, Oana, sora arhimandritului Amfilohie Sendrea, moare, este crescut
de starostele Nechifor Caliman, apoi jupaneasa llisafta il adopta, fara a avea reactii de respingere.

In primul volum, mai ales, dar si in celelalte doua parti ale romanului, intr-o sectiune importanta,
se ilustreaza formarea personalitatii acestuia. Deoarece la inceput nu este format caracterologic,
personajul se afla in simatia de a acumula experienta. In acest sens, trebuie sa se miste intr-o
serie de contexte semnificative.
La inceput cunoaste prietenia, in fratia de cruce cu Alexandrel-Voda, apoi prima situatie erotica -
dragostea juvenila pentru jupanita Nasta. Face cea dintai fapta de vitejie cand il salveaza pe fiul
domnitorului din capcana in-tinsa de oamenii hotului Grigorie Gogolea. In lupta contra tatarilor se
dovedeste a fi un bun ostean. In continuare nu ezita sa faca o isprava nebuneasca: fuge de acasa
pentru a o recupera pe Nasta din seraiul lui Suleiman-Beg. Desi este maturizat fizic si ostaseste,
actiunea de acum a lui Ionut este infantila.

Urmeaza, din ordinul lui Voda, recluziunea la Cetatea Neamt, participarea la vanatoarea ritualica
de la Izvorul Alb, expeditia la Volcinet, in Polonia, pentru redobandirea jupanesei Marusca.

La reintoarcere, eroul apare schimbat, total spiritualizat, incat la cetatea Craciuna, cuviosul
Nicodim, fratele sau mai mare, nu il recunoaste la prima vedere. Batalia de la Vaslui, unde Ionut
se remarca, ii certifica inca o data vitejia, intelepciunea, barbatia si devotamentul pentru domn si
tara.

Ionut este, in buna masura, un personaj picaro vazut in mers, cinetic. Mobilitatea sa se verifica
mai ales in situatii dificile. Cand ucenicia ia sfarsit, dupa ce se initiaza in tainele vietii si societatii,
Ionut ocupa un loc in ierarhia societatii si in cea familiala. Acum el dobandeste un nou nume. La
inceputul fiecarei etape prin care va trece, personajul este fixat in cate un portret-pre-zentare:
"Abia ii infiera mustata. Purta contas de postav albastru de Flandra. ciubote de marochin ros si
jungher la cingatoare. Avea cusma plecata pe o spranceana si zambea primaverii". Treptat, in
prezentarea personajului, dimensiunea interioara castiga teren: "Avea inclinare spre desertaciune
si strai frumos (...) Era fara liniste; ii placeau toate zburdalniciile. Invatase cu usurinta, de mititel,
mestesugurile vanatului de la starostele Caliman".
Ionut este observat cu atentie de cei cu care intra in relatie de influenta.

Alexandrel-voda, ca si ceilalti din preajma lui Ionut, emit calificative: "Am vazut ca esti vrednic si
stii atatea lucruri. Si ai in domnia ta o barbatie si credinta". Nicodim constata: "Am inteles ca in
acel copil e pulbere de pusca", iar Onofrei, fiul lui Nechifor Caliman, adauga: „E barbat frumos si

referat.clopotel.ro
fudul, sfintite parinte".

Maturizarea sa se produce lent, fapt pentru care Samoila, intocmai ca si tatal sau, il compara pe
Ionut cu un „manz", motivand ca „tot n-a uitat sa zburde fara grija".
Comisul Simion este unul dintre dascalii fratelui mai mic: „Vad ca trebuie sa mai mananci noua
oca de sare, pana ce vei fi vrednic sa intri in sfatul barbatilor".

Un alt instructor moral este Ilisafta, care, cand il socoteste „barbat in toata puterea", ii
recomanda insuratoarea devreme. Un adevarat indrumator spiritual este arhimandritul Amfilohie
Sendrea, iar acesta cand il vede in pragul desavarsirii uceniciei declara: "A venit vremea ca ai
ajuns la barbatie", si il pregateste pentru ultimul examen: calatoria strategica in Imperiul
Otoman. Reintoarcerea marcheaza metamorfoza sa morala, caci Ionut incepe sa citeasca lumea si
sa o interpreteze, reusind sa patrunda si in tainele sufletului sau.

Educatia lui Ionut inseamna adeziunea la sistemul de valori morale in care crede. Familia,
virtutea, eroismul, sacrificiul pentru domn si tara sunt pe primul plan.

Stedan cel Mare

Personajele apar si in ipostaza de naratori. Povestitorul nareaza istoria, povestitorii comenteaza
viata. Solul papal si solii venetieni care viziteaza Tara Moldovei creeaza romanul epocii. Cand
autorul intreprinde panorama vietii sociale, personajul colectiv devine narator: "Noi razesii, mai
ales noi razesii din Tara-de-Sus, suntem barbati care nu ne spariem cu usurinta de unii si de altii".
Cele doua personaje fundamentale ale epopeii sunt Stefan cel Mare si Ionut Jder.

Stefan cel
Mare este un personaj istoric, este domnitorul, dar este urmarit si in momente comune tuturor
oamenilor, este umanizat. Portretul sau urmareste linia inaugurata de Grigore Ureche: „Se
vorbeste prin sate despre maria-sa ca-i un om nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi
incrunta spranceana". Stefan cel Mare este un om al Renasterii, un umanist. De multe ori, postura
sa de personaj absent il ridica la puterea de forta coordonatoare a realitatii. Infaptuieste ordinea
in planul uman ("Razboiul meu... Il am cu aceasta tara fara randuiala"), dar si la nivel cosmic:
"De cand acea putere se asezase asupra Moldovei, parea ca s-au schimbat si stihiile". Are calitate
de mag, de invatat, dar are si atributele eroului, pentru ca transmite un sens universului. Este un
personaj justitiar, instaurand in Moldova siguranta si spiritul dreptatii. Dintre diversele situatii in
care e prezentat, definitoriu apare episodul luptei de la Vaslui, aceasta devenind simbol al tuturor
razboaielor sale, al epopeii Moldovei timpului sau, al conducatorului de osti - Stefan, el insusi erou
de epopee.

Mihail Sadoveanu a avut ca sursa de inspiratie pentru romanul sau cronica lui
Grigore Ureche. Domnitorul este infatisat cu prilejul vizitei la manastirea
Neamtului. Este descrisa atmosfera sarbatoreasca dinaintea sosirii domnului
Moldovei. Acesta este asteptat cu emotie si interes de catre poporul adunat, aflat
intr-o stare de agitatie. Tinuta vestimentara este prezentata direct de catre scriitor
evidentiindu-se straiele specifice unui domn.

La fel ca si tatal sau era imbracat si Alexandrel Voda cu "brocart de Venetia, giugiumande
samur si marochinuri" Aspectul fizic este infatisat tot prin caracterizare directa aratandu-se
ca Stefan implinise 40 de ani, ceea ce se recunoaste si din chipul sau "cu obrazul ars
proaspat de vantul de primavara" si cu "mustata usor carunta, purtand astfel semnele
trecerii timpului si a greutatilor vietii sale". Unele caracteristici fizice scot la iveala, insusirile
morale: "puternica strangere a buzelor si privirea verde, taioasa" dezvaluie firea sa dura,
intranigenta. Statura sa scunda, este prezentata prin opozitie cu statura sa, morala,
impresionanta care impunea respect celor din jur "desi scund de statura, cei de dinaintea
sa, opriti la zece pasi pareau ca se uita la el de jos in sus".

Alte trasaturi de caracter se desprind din caracterizarea indirecta prin faptele domnitorului,
care se dovedeste un bun crestin care tine cont de datinile stramosesti "facu semnul
crestinesc si saruta Evanghelia". De asemenea isi educa fiul sa procedeze la fel. Primeste
dovezile de respect ale supusilor sai, acordand la randul sau respectul cuvenit batranului
staret. Este intampinat cu paine si sare dupa traditia romaneasca, dar fiind o fire energica
nu staruie prea mult si pleaca cu pas viu mai departe. Sadoveanu incadreaza acest

referat.clopotel.ro
personaj intr-un anumit mediu punandu-l in relatie cu alte personaje pentru a ilustra
imaginea unui domnitor pretuit de poporul sau.

referat.clopotel.ro