UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT INTERNAŢIONAL ŞI DREPT AL RELAŢIILOR

ECONOMICE EXTERNE

CURRICULUM
la disciplina

DREPT INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:
Natalia SUCEVEANU,
doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU 2013

1
APROBAT Şef Catedra _____________________
la şedinţa Catedrei
din 02 septembrie 2013

2
 I. PRELIMINARII

Prezentarea generală a disciplinei: Ideea unei Europe unificate are adânci rădăcini istorice care
izvorăsc din lucrările lui Erasmus şi din dezvoltările din cadrul Imperiului Roman, din memoria cărora
intelectualii şi generalii şi-au avut inspiraţia. Pe parcursul secolelor Europa şi-a menţinut comunitatea
sa culturală prin intermediul artei şi literaturii, fapt care nu a putut fi influenţat de ideile utopiste sau
mişcările militare. Pe parcursul secolului XIX a fost acceptat comerţul liber dintre statele europene de
către majoritatea politicienilor de vază a continentului. În urma războiului I mondial Contele
Coudenhove-Kalergi a elaborat ideile sale pan-europene, planuri de perspectivă ce includeau în sine o
uniune vamală, precum şi o alianţă militară.
Este cert faptul că dezvoltarea ideilor integraţioniste şi-au găsit locul potrivit numai după
războiul II mondial, fiind influenţate şi de Planul Marshall.
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune pentru prima
dată ideile care vor sta la baza construcției europene. 9 Mai devine astfel ziua de naștere a Uniunii
Europene.
Uniunea Europeană este cea mai importantă organizaţie europeană şi cea mai sofisticată
instituţie regională creată până în prezent. Ea este constituită, de fapt, din trei comunităţi –
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (creată în 1951), Comunitatea Economică Europeană
şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (create în 1957) şi acţionează la o extindere destul de
importantă ca o unitate supranaţională. Baza Uniunii se bazează pe integrarea economică şi cea politică
în perspectivă.
Scopul principal al Uniunii Europene este crearea unei pieţi unice având tarife externe comune
şi eliminarea tarifelor interne, precum şi promovarea circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor,
persoanelor şi capitalului. Uniunea Europeană are totuşi un şir de instituţii comune care joacă rolul
principal în elaborarea legislaţiei, interpretarea şi aplicarea ei.
Instituţiile de bază ale Uniunii Europene sunt Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene,
Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi
şi banca Centrală Europeană. Este imposibilă analiza dreptului UE fără a studia istoria dezvoltării
acestor entităţi, în special deoarece unele din ele pe parcursul istoriei au acaparat mai multe puteri
legislative decât au avut anterior.
Uniunea Europeană nu cade sub incidenţa acelor teorii clasice ce ne vorbesc despre puterile
într-un stat – legislativă, executivă şi judiciară, deoarece fiecare din instituţiile menţionate mai sus au
împuterniciri în cele trei sfere. Acest moment este unul de o importanţă majoră, înţelegerea căruia din
punct de vedere istoric ne permite studierea dreptului comunitar propriu-zis.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice: Curriculumul la disciplina Drept
instituţional al Uniunii Europene se axează pe trei niveluri de complexitate: cunoaştere, aplicare şi
integrare. Cunoaşterea se axează pe acumularea informaţiei primare, necesare pentru înţelegerea
conceptelor din cadrul Dreptului instituţional al Uniunii Europene. Aplicarea ţine de procesul de
formare şi dezvoltare a capacităţilor tipice Dreptului instituţional al Uniunii Europene. Integrarea
presupune formarea şi dezvoltarea capacităţilor de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor
practice în situaţii atipice, aplicarea lor în situaţii de problemă.
Studierea dreptului instituţional al Uniunii Europene este importantă şi din perspectiva
asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană, motiv care impune cunoaşterea tuturor nuanţelor
acestei discipline care este complet deosebită de altele prin conţinutul sau ce cuprinde elemente de
drept constituţional, administrativ, internaţional, civil şi privat; prin extinderea sa supranaţională,
statele membre, dar şi cele asociate la UE limitându-şi împuternicirile în anumite domenii de politici
ale UE.

3
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
M04A025 Drept N.Suceveanu IV 150 45 30 - 75 ex 5
cu frecvenţă instituţional N.Zamfir a
la zi al UE m
en
M04A025 Drept N.Suceveanu II,IV 150 22 8 - 120 ex 5
cu frecvenţă instituţional a
redusă* al UE m
en

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
Zi f/r* zi f/r* Zi f/r*
1. Contextul internaţional al constituirii Comunităţilor 4 2 3 7 10
europene(Comunitatea Europeană pentru Cărbune şi Oţel
(CECO), Comunitatea Economică Europeană (CEE),
Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (CEEA))
2. Evoluţia Comunităţilor Europene şi crearea Uniunii 5 2 3 7 10
Europene
3. Extinderea Uniunii Europene şi procesul de aderare la 3 2 3 6 10
Uniunea europeană
4. Dreptul instituţional al UE definiţie, specific, izvoare şi 4 2 3 10 10
principia
5. Tabloul instituţional al Uniunii Europene 1 1 3
6. Consiliul European, Preşedintele Consiliului European şi 2 1 1 5 5
Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate
Comună
7. Consiliul Uniunii Europene 3 2 2 1 5 10
8. Comisia Europeană 4 2 2 5 10
9. Parlamentul European 3 2 2 5 10
10 Procedurile de adoptare a deciziilor la nivelul Uniunii 3 2 2 5 5
Europene
11 Curtea Europeană de Conturi 1 1 1 5
12 Banca Centrală Europeană 2 1 1 1 6
13 Sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene (Curtea de 4 2 3 1 10 10
Justiţie a Uniunii europene, Tribunalul, Tribunalul
Funcţiei Pubilce)
14 Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul 2 1 1 3
regiunilor - Organisme consultative la nivelul Uniunii
Europene
15 Alte agenţii şi organisme ale Uniunii Europene 2 1 2 3
16 Relaţiile Republica Moldova -Uniunea Europeană 2 2 2 10 10

4
 Total 45 22 30 8 75 120

III. COMPETENŢE

Ratingul
în funcţie de Competenţe generale
importanţă

1. Capacitatea de a aplica criterii de cercetare ştiinţifică, în cadrul activităţii

profesionale;
2. Capacitatea de a aplica eficient cunoştinţele în domeniul dreptului Uniunii
europene;
3. Capacitatea de a discuta şi dezbate din perspectiva dreptului Uniunii Europene
diferite puncte de vedere şi articularea lor în scopul de a propune soluţii rezonabile;
4. Capacitatea de a se confrunta cu situaţii noi şi de a contribui la crearea de soluţii
legale în cazuri de problemă apropiată de realitate;
5. Capacitatea de a lua motivat deciziile juridice;
6. Capacitatea de exprimare scrisă şi orală, într-un limbaj tehnic jurdic, folosind clar
terminologia dreptului Uniunii Europene;
6. Capacitatea de a acţiona cu fidelitate şi transparent în apărarea intereselor
persoanelor reprezentate, fiind capabili să aplice cunoștințele privind legislaţia UE;
7. Capacitatea de a elabora proiecte cu relevanţă UE în contextul armonizării
legislaţiei naţionale cu legislaţia UE
8. Capacitatea de a lua decizii orientate spre perfecţionarea sistemului de drept fiind
unul compatibil cu angajamentele asumate de RM în contextul implementării
Acordului de asociere cu UE .

Competenţe specifice
A. Cunoaştere şi înţelegere
- cunoaşterea obiectului de studiu al disciplinei
- clasificarea formelor de integrare europeană
- posedarea noţiunii de Comunităţi Europene/Comunitate Europeană/Uniunea Europeană
- identificarea planurilor de reconstrucţie a continentului european
- cunoaşterea contextului internaţional al apariţiei Comunităţilor Europene şi Uniunii Europene
- clasificarea tipurilor de integrare europeană
- cunoaşterea definiţiei dreptului instituţional al Uniunii Europene
- clasificarea izvoarelor Dreptului instituţional al UE
- formularea principiilor generale ale Dreptului instituţional al UE
- determinarea tabolului instituţional al UE
- clasificarea procedurilor de luare a deciziilor în UE
- cunoaşterea atribuţiilor şi modului de organizare al instituţiilor UE
- clasificarea agenţiilor UE

B. Aplicarea cunoştinţelor şi trecerea de la teorie la practică

- analizarea particularităţilor instituţiilor implicate în procesul de luare a deciziilor
- demonstrarea raportului dintre Dreptul instituţional al UE şi Dreptul internaţional public
- argumentarea supremaţiei Dreptului UE faţă de cel al statelor membre ale Uniunii Europene
prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a UE
- analiza efectului direct al dreptului UE
- analiza criteriilor de aderare la UE
5
 - analiza criteriilor de retragere din cadrul UE
- analiza competențelor exclusive ale UE
- analiza competenţelor instituţiilor UE
- demonstrarea rolului organelor consultative ale UE în procesul de luare a deciziilor cu
angajamentele asumate de RM în contextul implementării Acordului de asociere cu UE .
- analiza acţiunilor exercitate în faţa Curţii de Justiţie a UE
- aplicarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE
- utilizarea tratatelor constitututive şi izvoarelor derivate ale UE

C. Aplicarea gîndirii critice şi ştiinţifice

- pronosticarea asupra evoluţiei sistemului instituţional al UE
- exprimarea viziunii proprii asupra viitorului statut al RM în raport cu UE
- interpretarea drepturilor şi obligaţiilor Republicii Moldova, care vor rezulta din statutul de stat
asociat cu UE,
- interpretarea proceselor de consultare şi negociere cu instituţiile UE şi a modalităţilor de
maximizare a beneficiilor asocierii cu UE
- exprimarea viziunii proprii asupra perspectivelor dezvoltării legislației naționale ca instrument
de realizare a politicii de integrare europeană a Republicii Moldova;
- interpretarea legislaţiei naţionale prin prisma compatibilităţii cu angajamentele asumate de RM
în contextul implementării Acordului de asociere cu UE .
- interpretarea beneficiilor şi costurilor de aderare la UE
- pronosticarea asupra perspectivei aderări a RM la UE
- interpretarea angajamentelor care rezultă din calitatea de stat membru al UE

IV. OBIECTIVELE GENERALE

În baza studierii disciplinei Drept instituţional al Uniunii Europene studentul trebuie:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere

- să determine obiectul de studiu al disciplinei
- să descrie evoluţia istorică a integrării europene
- să descrie diversele forme de integrare europeană
- să distingă formele integrării europene şi procesele respective
- să definească noţiunea de Comunităţi Europene/Comunitate Europeană/Uniunea Europeană
- să distingă tipurile de integrare europeană – economică, politică, militară
- să descrie cadrul instituţional al Uniunii Europene
- să descrie cadrul normativ al Uniunii Europene
- să identifice instituţiile Uniunii Europene implicate în procesul de luare a deciziilor la nivelul
UE
La nivel de aplicare
- să identifice particularităţile Dreptului instituţional al Uniunii Europene în comparaţie cu
Dreptul internaţional public vizavi de instituţiile implicate
- să interpreteze clauzele tratatelor constitutive în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie
a UE
- să identifice rolul jurisprudenței Curții de Justiție a UE în dezvoltarea Dreptului UE
- să determine raportul dintre Dreptul instituţionale al UE şi Dreptul internaţional public
- să determine raportul dintre Dreptul instituţional al UE şi dreptul naţional al statelor membre
ale Uniunii Europene prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a UE
- să determine exigenţele înaintate faţă de un stat pentru aderarea la Uniunea Europeană
- să clasifice criteriile de aderare la Uniunea Europeană
- să demonstreze supremaţia Dreptului UE faţă de cel al statelor membre ale Uniunii Europene
La nivel de integrare

6
 - să recomande modificări legislative și instituționale în baza standardelor Uniunii Europene
- să argumenteze poziţia unui stat pentru aderarea la Uniunea Europeană
- să poarte negocieri de aderare
- să facă pronosticuri asupra evoluţiei sistemului instituţional al UE
- să argumenteze drepturile şi obligaţiile Republicii Moldova, care vor rezulta din statutul de stat
asociat cu UE, precum şi a proceselor de consultare şi negociere cu instituţiile UE şi a
modalităţilor de maximizare a beneficiilor asocierii cu UE.
- să determine perspectivele dezvoltării legislației naționale ca instrument de realizare a
politicii de integrare europeană a Republicii Moldova;

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Contextul internaţional al constituirii Comunităţilor europene(Comunitatea

Europeană pentru Cărbune şi Oţel (CECO), Comunitatea Economică Europeană (CEE),
Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (CEEA)).
Obiective Unităţi de conţinut
- să prezinte premisele istorice ale apariţiei 1. Contextul internaţional al constituirii
Comunităţilor Europene Comunităţilor Europene
- să analizeze conceptul de Integrare şi de 2. Constituirea Comunităţii Europene a
Supranaţionalitate Cărbunelui şi Oţelului
- să identifice caracteristicile comunităţilor 3. Constituirea Comunităţii Economice
europene în raport cu organizaţiile internaţionale de Europene şi a Comunităţii Europene a
cooperare Energiei Atomice (CEEA)
- să analizeze sistemul de colaborare dintre state în - Încheierea tratatelor
organizaţiile internaţionale de integrare - Tratatul CEE
- Tratatul CEEA
- Sistemul instituţional creat de Tratatele
CEEA şi CEE
4. Metode propuse pentru construcţia
europeană
- Metoda interguvernamentală
- Metoda federalistă
- Metoda funcţionalistă a lui Jean Monnet
- Metoda comunitară

Subiectul 2. Evoluţia Comunităţilor Europene şi crearea Uniunii Europene.

Obiective
- să analizeze evoluţia Comunităţilor Europene
spre Uniunea Europeană
- să analizeze comparativ dispoziţiile
următoarelor tratate:
- Tratatele Comunităţii Economice Europene
şi Euratom
- Actul Unic European
- Tratatul Uniunii Europene
- Tratatul de la Amsterdam
- Tratatul de la Nisa
- Tratatul de la Lisabona
- să scoată în relief natura juridică a Comunităţilor 9. Tratatul de la Lisabona
Europene în raport cu cea a Uniunii Europene
Unităţi de conţinut
1. Unificarea instituţională
2. Comunităţile Europene între 1958 şi
1969. Criza scaunului gol
3. Evoluţia Comunităţilor după 1969
4. Actul Unic European
5. Crearea Uniunii Europene prin tratataul
de la Maastricht
6. Tratatul de la Amsterdam
7. Tratatul de la Nisa
8. Evoluţia după Tratatul de la Nisa şi
eşecul proiectul Tratatului Constituţional

7
Subiectul 3. Extinderea Uniunii Europene şi procesul de aderare la Uniunea europeană.
Obiective Unităţi de conţinut
- să analizeze procesul de extindere a UE de la 6 la 1. Evoluţii comparative privind extinderile
27 succesive ale Uniunii Europene
- să dezvolte condiţiile aderării la Comunităţile 2. Criteriile de aderare la Uniunea
europene şi Uniunea Europeană Eoropeană (Criteriile de la Copenhaga şi
- să identifice procedura de retragere din UE Madrid)
- să să distingă politica de extindere a UE si 3. Procedura de retragere din UE
Poltica de vecinătate a UE

Subiectul 4. Dreptul instituţional al UE definiţie, specific, izvoare şi principii.

Obiective
- să identifice noţiuinea de drept comunitar şi drept
european
- să dezvolte principiile fundamentale ale dreptului
UE
- să analizeze competențele exclusive ale UE
competențele partajate între Uniune și statele
membre și competența de sprijin, coordonare sau
completare
- să identifice izvoarele orginare ale dreptului UE
- să diferenţieze izvoarele derivate de cele originare
şi să definească particularităţile izvoarelor derivate
- să identifice importanţa izvoarelor complementare
Unităţi de conţinut
1. Dreptul instituţional al UE - definiţie,
specific.
2. Principiul împuternicirii speciale limitate
şi implicite.
3. Principiul subsidiarităţii
4. Principiul proporţionalităţii
5. Principiul echilibrului instituţional
6. Principiul rangului prioritar al dreptului
UE faţă de dreptul naţional
7. Principiul aplicării directe a dreptului UE
8. Principiul respectării drepturilor
fundamentale ale omului
9. Tratatele consitutive şi modificatoare –
izvoare originare ale dreptului UE
10. Actele normative UE, izvoare derivate
11. Izvoarele complementare

Subiectul 5. Tabloul instituţional al Uniunii Europene.

Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice principiile activităţii instituţiilor UE 1. Delimitări conceptuale
- să dezvolte evoluţia istorică a instituţiilor UE 2. Principiile care guvernează activitatea
- să scoată în relief particularităţile instituţiilor instituţiilor UE
UE în raport cu structura instituţională a 3. Structura instituţională a UE
organelor organizaţiilor internaţionale de
cooperare

Subiectul 6. Consiliul European, Preşedintele Consiliului European şi Înaltul Reprezentant

pentru Politică Externă şi Securitate Comună.
Obiective Unităţi de conţinut
- să determine structura Consiliului European 1. Înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului
- să analizeze modul de cooperare a Consiliului European, preşedintele Consiliului European
European cu Consiliul UE, împreună cu statele 2 Funcţiile Consiliului European
membre a Uniunii Europene în vederea realizării 3. Competenţa Consiliului European în domeniul
atribuţiilor primului PESC, partajarea competenţei cu Înaltul
- să determine rolul şi atribuţiile preşedintelui Reprezentant pentru Politică Externă şi
Consiliului European, a IR PESC şi a Securitate Comună
preşedintelui Comisiei Europene în cadrul PESC

Subiectul 7. Consiliul Uniunii Europene.

Obiective Unităţi de conţinut
8
- să dezvolte evoluţia istorică a Consiliului Uniunii 1. Organizarea Consiliului
Europene 2 Funcţionarea Consiliului
- să elucideze dificultăţile apărute în activitatea - Preşedinţia
Consiliului UE legate de procedura de votare - Organele care pregătesc deciziile Consiliului.
- să analizeze funcţiile şi atribuţiile Consiliului COREPER
UE - Desfăşurarea reuniunilor Consiliului
3. Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
4. Atribuţiile Consiliului

Subiectul 8. Comisia Europeană.

Obiective Unităţi de conţinut
- să dezvolte evoluţia istorică a Comisiei Europene 1. Organizarea Comisiei
- să analizeze procedura de numire a comisarilor în - Componenţa Comisiei
cadrul Comisiei Europene - Statutul membrilor Comisiei
- să determine structura Comisiei Europene - Mandatul comisarilor
- să analizeze funcţiile Comisiei Europene - Procedura de numire a Comisiei
2. Preşedintele Comisiei
3. Funcţionarea Comisiei
- Principiul colegialităţii
- Atenuări ale principiului colegialităţii
4. Personalul comisiei
5. Atribuţiile Comisiei

Subiectul 9. Parlamentul European.

Obiective
- să dezvolte evoluţia istorică a Parlamentului
European
- să descrie modul de alegere a deputaţilor în
Parlamentul European
- să analizeze diferitele modalităţi de cooperare a
Parlamentului European cu alte instituţii ale
Uniunii Europene în vederea realizării funcţiilor
primului
Unităţi de conţinut
1. Componenţa Parlamentului, alegerea şi
statutul eurodeputaţilor
2. Organizarea şi funcţionarea Parlamentului
European
3. Atribuţiile Parlamentului European

Subiectul 10. Procedurile de adoptare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Obiective
- să analizeze procedurile legislative de adoptare
a deciziilor în UE
- să identifice procedurile non-legislative
(procedura de delegare, de implementare)
Unităţi de conţinut
1. Proceduri şi acte legislative în UE
2. Proceduri şi acte non-legislative în UE

Subiectul 11. Curtea Europeană de Conturi.

Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie evoluţia istorică a instituţiei Curţii de 1. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Conturi 2. Atribuţiile Curţii de Conturi
- să determine modul de organizare şi funcţionare a
Curţii Europene de Conturi
- să dezvăluie atribuţiile Curţii Europene de
Conturi

Subiectul 12. Banca Centrală Europeană.

Obiective Unităţi de conţinut
9
- să descrie evoluţia istorică a instituţiei BCE 1. Înfiinţarea BCE
- să determine modul de organizare şi funcţionare a 2. Structura organizaţională şi funcţionarea BCE
BCE 3. Atribuţiile BCE
- să dezvăluie atribuţiile BCE

Subiectul 13. Sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene (Curtea de Justiţie a Uniunii europene,
Tribunalul, Tribunalul Funcţiei Pubilce).
Obiective Unităţi de conţinut
- Să determine procedura de numire a judecătorilor 1. Constituirea Curţii de Justiţie
Curţii de Justiţie UE 3. Organizarea şi funcţionarea Curţii
- Să analizeze procedura de alegere şi rolul 4. Tribunalul
avocaţilor generali 6. Principale acţiuni exercitate în faţa Curţii
- Să prezinte rolul avocaţilor generali şi contribuţia
lor în procesul comunitar
- Să descrie competenţa CJUE
- Să prezinte temeiul juridic al creării Tribunalului
exTPI
- Să determine procedura de numire, organizare şi
funcţionare a judecătorilor Tribunalului
- Să analizeze sub aspect comparativ competenţele
CJUE şi a Tribunalului

Subiectul 14. Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor - Organisme

consultative la nivelul Uniunii Europene.
Obiective Unităţi de conţinut
- să determine evoluţia organismelor consultative 1. Organizarea şi funcţionarea CESE
ale Uniunii Europene 2. Atribuţiile CESE
- să determine structura şi principiile de activitate 3. Organizarea şi funcţionarea Comitetului
ale acestor organisme Regiunilor
- să dezvăluie rolul organelor consultative ale 4. Atribuţiile Comitetului Regiunilor
UE în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE

Subiectul 15. Alte agenţii şi organisme ale Uniunii Europene

Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie evoluţia istorică a organismelor 1. Banca Europeană de Investiţii (BEI )şi Fondul
financiare UE european de Investiţii (FEI) – organisme
- să determine modul de organizare şi funcţionare a financiare al Uniunii Europene
BEI 2. Ombudsmanul European
- să dezvăluie atribuţiile BEI şi a FEI 3.Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE)
- să descrie modul de numire în funcţie a 4. Alte agenţii specializate şi organisme
Ombudsmanului European; descentralizate
- să determine rolul şi atribuţiile Ombudsmanului
European;
- să prezinte rolul SEAE
-să identifice varietatea agenţiilor şi organismelor
descentralizate ale UE
- să determine diferenţele dintre agenţiile UE şi
instituţiile UE.

Subiectul 16. Relaţiile Republica Moldova - Uniunea Europeană.

10
 Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice cadrul juridic care reglementează 1. Evoluţia relaţiilor Republica Moldova-
relaţiile RM cu UE Uniunea Europeană
- să descrie evoluţia relaţiilor RM – UE din 2. Cadrul instituţional Republica Moldova-
perspectiva Politicii Europene de Vecinătate şi Uniunea Europeană
dimensiunii sale estice (Parteneriatul Estic)
- să prezinte cadrul institutional RM-UE
- să analizeze noul cadru juridic al raporturilor
RM şi UE (Implementarea Acordului de
Asociere )

VI.LUCRUL INDIVIDUAL

Produsul preconizat Strategii de Criterii de evaluare Termen de

realizare realizare
Eseu
Tematici:
1. Descrieţi pe scurt diferenţe
dintre noţiunile „Comunităţi
Europene” şi „Uniune
Europeană”
2. Enumeraţi sursele principale
ale dreptului UE şi definiţi-
 Surse relevante pentru
le
disciplină
3. Enumeraţi cel puţin 5
 Lecturarea  Publicaţii recente
principii ale dreptului UE.
articolelor şi  Caracter analitic
Prezentaţi o scurtă analiză a
studiilor  Integrarea cunoştinţelor Cu cel puţin
două din ele.
adiţionale anterioare două luni
4. Prezentaţi o scurtă descriere
 Analiza,  Volum (textul eseului nu va înainte de
a atribuțiilor Comisiei
reflecţii critice depăşi 1500 cuvinte) examen
Europene, Curţii de Justiţie
 Studierea  Tema se repartizează din timp,
a UE şi a Ombudsmanului
jurisprudenţei se redactează în scris şi se
european cu relevanţă în
prezintă profesorului pentru
domeniul protecţiei
examinare
dreptului UE
5. Ce acte ale Uniunii
Europene definesc
responsabilitatea Statelor
Membre pentru încălcarea
dreptului UE? Care sunt
caracteristicile care definesc
o asemenea resposabilitate?
Referat  Studiu  Profunzimea studiului Cu cel puţin
Tematici: bibliografic  Diversitatea surselor o săptămînă
1. Aspectele procesului de  Studiu  Analiza critică a rezultatelor înainte de
integrare europeană. experimental prezentate examen
Instituţii şi competenţe  Studierea  Volumul (10-15 pagini)
2. Izvoarele Dreptului UE. jurisprudenţei  Identificarea posibilităţilor de
Supremaţia legislaţiei UE aplicare în practică a
3. Coraportul dintre Dreptul rezultatelor
UE şi legislaţia naţională
4. Efectul direct, indirect şi

11
 incidental al Dreptului UE
5. Răspunderea în cazul
încălcării drepturilor ce reies
din legislaţia comunitară
6. Procesul de armonizare a
legislaţiei interne la
legislaţia UE. Conflicte
constituţionale
7. Conceptul de control şi
balanţă în cadrul activităţii
instituţiilor UE
8. Supremaţia dreptului UE
 Proiectarea
etapelor
 Documentarea
Proiect de cercetare  Lecturarea  Actualitatea temei de cercetat
1. Validitatatea geografică a articolelor şi  Metode/tehnici adecvate
Tratatelor comunitare studiilor  Formularea corectă a
2. Modificări instituţionale adiţionale aparatului categorial
Conform
esenţiale propuse de Tratatul  Studierea  Analiza/prelucrarea datelor
graficului
de la Lisabona jurisprudenţei  Originalitatea formei de
stabilit
3. Stadiul actual al relaţiilor  Realizarea prezentare
RM UE investigaţiei  Corectitudinea utilizării
 Prezentarea termenilor
rezultatelor în  Relevanţa concluziilor
cadrul
confereinţelor
ştiinţifice
Teze de an  Elaborarea  Concordanţa dintre obiective
1. Contextul internaţional planului şi conţinut
al apariţiei Comunităţilor  Realizarea  Conţinutul să corespundă
Europene obiectivelor/sa rigorilor
2. Particularităţile rcinilor  ştiinţifice
dreptului UE în raport cu  Acumularea  lingvistice
dreptul intern şi cel informaţiei  etice
internaţional  Prezentarea  de tehnoredactare
3. Validitatatea geografică rezultatelor 
a Tratatelor constitutive ale  Utilitatea/actualitatea Conform
UE materialelor acumulate graficului
4. Natura juridică a Curţii  Volumul (25 - 30) stabilit
Europene de Justiţie – organ  Prezentare publică
supranaţional şi sui generis  Identificarea posibilităţilor de
5. Privire comparativă implementare a rezultatelor
asupra competenţelor CEJ, obţinute şi recomandărilor
CIJ, şi Curţii EDO formulate
6. De realizat un
exemplu de adoptare a unui
act normativ al UE
7. Stadiul actual al
relaţiilor RM UE

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

12
Dintre titlurile menţionate poate fi studiat oricare, cu condiţia acoperirii tematicii indicate şi cu atenţie
la noutăţile legislative (pentru a putea răspunde la întrebările formulate).

Sursa bibliografică principală este: Suceveanu N., Buiuc S., Dreptul instituţional al Uniunii
Europene. Suport de Studiu., CEP, USM, Chişinău 2013.

Celelalte titluri sunt următoarele:

1. Manuale
 Boulouis, J., Droit Institutionnel de l’Union européenne, 5me ed., Montchrestion, Paris, 1995.
 Blumann C., Dubouis L., Droit Institutionnel de l’Union européenne, 3me ed.,Litec, Paris, 2007
 Craig, P. and De Burca, G., EC Law. Text, cases, and materials, 2nd ed. Oxford, 1995.
 Craig, P. and De Burca, G., EU Law. Text, cases, and materials, 2nd ed. Oxford, 1998.
 Damian Chalmers, Gareth Davies, Giorgio Monti., European Union Law, Cambridge University
Press, 2010.
 Manolache, O., Drept comunitar, All, Bucureşti, 1996.
 Manolache, O., Drept comunitar. Instituţi comunitare, ed. II-a, All Beck, Bucureşti, 1999
 Tilloston, J., European Community Law: Text, Cases and Materials, Cavendish Publishing Ltd,
1993.
 Vincenzi, Ch., Law of the European Community, Pitman Publishing, 1996.
 Weatherhill, S. and Beaumont, P., EC Law, 2nd ed., Penguin Books, 1995.
 Wyatt, D. and Dashwood, A., European Community Law, 3rd ed., Sweet & Maxwell, 1993.
 Osmochescu, E., Drept Comunitar European. Curs de lecţii, Tipografia Centrală, Chişinău 2001.
 Osmochescu, E., Supremaţia Dreptului Uniunii Europene, Reclama, Chişinău, 2006.
 Stefan Griller., Jaques Ziller., The Lisbon Treaty: EU constitutionalism without a Constitutional
Treaty, Spriger – Verlag Wien, Austria, 2008.
 House of Lords, EU Commitee., The Treaty of Lisbon: an impact assessment, London, 2008.
 Jean-Claude Piris., The Lisbon Treaty: A legal and political analysis (Cambridge studies in
european law and policy), Cambridge, 2010
 Anderson, M., den Boer, M. and Miller, G., “European Citizenship and Co-operation in Justice and
Home Affairs” in Duff A. et al.(eds) Maastricht and Beyond, Routledge, 1994.
 Bieber, R., et al (eds) One European Market, Namos, 1988.
 Bulmer, S. and Wessels, W., The European Council, Macmillan, 1987.
 Cloos, J., Reinesh, G., Vignes, D. et Weyland, J., Le Traité de Maastricht, genèse, analyse,
commentaires, Brylant, Bruxelles, 1993.
 Corbett, R., Jacobs, F., Shackleton, M., The European parliament, 3rd ed., Cartemill Publishing,
1995.
 Corbett, R., The Treaty of Maastricht, Longman, 1993.
 Hartley, T., The Foundation of European Community Law, Clarendon, 3rd ed., 1994.
 Holland, M., European Integration From Community to Union, Pinter, 1993.
 Kapteyn, P. and VerLoren van Themaat, P., Introduction to the Law of the European Communities,
ed. L. Gormley, 2nd ed. Kluwer, 1989.

2. Tratatele Comunităţii Europene şi ale Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene, Protocoale şi Declaraţii
 Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, semnat în 1951, nepublicat
în JO, vezi: http://www.eur-lrx.europa.eu/en/treaties/treaties_founding.htm (expirat la 23 Iulie
2002; „Tratatul de la Paris”);
13
 Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat în 1957, nepublicat în JO,
vezi: http://www.eur-lrx.europa.eu/en/trea ties/treaties_founding.htm (în
conformitate cu ultimele modificări, „Tratatul de la Roma);
 Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, semnat în 1957, nepublicat în JO, vezi:
http://www.eur-lrx.europa.eu/en/treaties/treaties_founding.htm (în conformitate cu ultimele
modificări, „Tratatul de la Roma);
 Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice ale Comunităţilor Europene,
semnat în 1965, JO L 152/2 („Tratatul de fuziune”);
 Actul privind alegerea reprezentanţilor în Adunare prin vot universal direct, semnat în 1976, anexat
la Decizia Consiliului 76/787/ECSC, CEE, Euratom, JO L 278/1 1976;
 Actul Unic European, semnat în 1986, JO L 169/1 1987;
 Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat în 1992, JO C 191/1 1992;
 Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de
instituire a Comunităţilor Europene şi a altor acte conexe, semnat în 1997, JO C 340/1 1997
(„Tratatul de la Amsterdam”);
 Tratatul de la Nisa de modificarea a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de instituire
a Comunităţilor Europene şi a anumitor acte conexe, semnat în 2001, JO C 80/1 2001 („Tratatul de
la Nisa”, versiunea consolidată: JO C 325/01 2002);
 Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, semnat în 2004, JO C 319 2004 (care nu a
intrat în vigoare; „Tratatul Constituţional”);
 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de
instituire a Comunităţii Europene, semnat în 2007, JO C 306 2007 („Tratatul de la Lisabona”,
versiunea consolidată: JO C 115 2008);
 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (inclusiv explicaţiile cu privire la interpretarea
Cartei), JO C 303 2007 (original, pînă la relansare: JO C 364/01 2000);
 Protocolul social, JO C 191/90 1992 (abrogat);
 Protocolul (Nr. 1)(anexat la Tratatul de la Lisabona) de modificare a protocoalelor anexate la
Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi/sau la
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, JO C 306/165 2007;
 Protocolul (Nr. 2) (anexat la Tratatul de la Lisabona) de modificare a Tratatului de instituire a
Comunităţii Europene a Energiei Atomice, JO C 306/199 2007;
 Protocolul (Nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, JO C 115/203
2008;
 Protocolul (Nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, JO C 115/206
2008;
 Protocolul (Nr. 3) privind Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, JO C 115/210 2008;
 Protocolul (Nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale
Europene, JO C 115/230 2008;
 Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, JO C 115/251 2008;
 Protocolul (Nr. 6) privind stabilirea sediilor unor instituţii şi ale anumitor organe, oficii, agenţii
şi servicii ale Uniunii Europene, JO C 115/265 2008;
 Protocolul (Nr. 7) privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, JO C 115/266 2008;
 Protocolul (Nr. 8) cu privire la articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
referitor la aderarea Uniunii la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, JO C 115/273 2008;
 Protocolul (Nr. 9) privind decizia Consiliului referitoare la punerea în aplicare a articolului 16
alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi a articolului 238 alineatul (2) din Tratatul
privind funcţionarea Uniunii Europene între 1 noiembrie 2014 şi 31 martie 2017, pe de o parte, şi
începând cu 1 aprilie 2017, pe de altă parte, JO C 115/274 2008;
 Protocolul (Nr. 10) privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul 42 din
Tratatul privind Uniunea Europeană, JO C 115/275 2008;

14
 Protocolul (Nr. 13) privind criteriile de convergenţă, JO C 115/281 2008;
 Protocolul (Nr. 14) privind Eurogrupul, JO C 115/283 2008;
 Protocolul (Nr. 25) privind exercitarea competenţelor partajate, JO C 115/307 2008;
 Protocolul (Nr. 30) privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în
Polonia şi în Regatul Unit , JO C 115/313 2008;
 Protocolul (Nr. 36) privind dispoziţiile tranzitorii, JO C 115/322 2008;
 Declaraţia (Nr. 4) cu privire la componenţa Parlamentului European, JO C 115/337 2008;
 Declaraţia (Nr. 7) cu privire la articolul 15 alineatele (5) şi (6), la articolul 17 alineatele (6) şi (7) şi
la articolul 18 din Tratatul privind Uniunea Europeană, JO C 115/338 2008;
 Declaraţia (Nr. 9) cu privire la articolul 16 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană
referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea preşedinţiei Consiliului, JO C 115/341
2008;
 Declaraţia (Nr. 17) cu privire la supremaţie, JO C 115/344 2008;
 Declaraţia (Nr. 18) cu privire la delimitarea competenţelor, JO C 115/344 2008;
 Declaraţia (Nr. 38) cu privire la articolul 252 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
referitor la numărul de avocaţi generali ai Curţii de Justiţie, JO C 115/3350 2008.

3. Alte tratate
 Acordul de Parteneriat şi Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană semnat la 28
noiembrie 1994 ,ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.627-XIII din 03.11.95, în vigoare la 1
iulie 1998 http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html
 Acord între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor,
semnat la 10 octombrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008. http://eurlex.europa.eu/Notice.do?
val=462360%3Acs&lang=ro&list=462360%3Acs%2C462371%3Acs%2C462177%3Acs
%2C462359%3Acs%2C462370%3Acs%2C462176%3Acs%2C462358%3Acs%2C462369%3Acs
%2C462175%3Acs%2C462357%3Acs
%2C&pos=1&page=1&nbl=33&pgs=10&hwords=&checktexte=checkbox&visu=
 Acord între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în
situaţie de şedere ilegală, semnat la 10 octombrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008.
http://eurlex.europa.eu/Notice.do?
val=462359:cs&lang=ro&list=462359:cs,&pos=1&page=1&nbl=1&pgs=10&hwords=&checktext
e=checkbox&visu=#texte
 Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, semnată la 4
noiembrie 1950 (“Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, CEDO),
vezi:http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/E7126929-2E4A-43FB-91A3-
B2B4F4D66BEC/0/ROU_CONV.pdf;
 European Economic Area Agreement, signed in 1992, OJ 1994 L 1/3,
vezi:http://www.efta.int/~/media/Documents/legal-texts/eea/the-eea-agreement/Main%20Text
%20of%20the%20Agreement/EEAagreement.pdf;
 Convention establishing the European Free Trade Association (EFTA), signed in 1960 („Stockholm
Convention”; as amended by the „Vaduz Convention”), see: http://www.efta.int/content/legal-
texts/efta-convention.
 Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate semnată la 5 iunie 2008 la Luxemburg
http://www.mfa.gov.md/mobility-partnership-ro/
 Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană din 16 decembrie
2010 http://www.gov.md/doc.php?l=ro&id=3397&idc=447
 Planul de Acţiuni RM-UE semnat la 22 februarie 2005 http://www.gov.md/doc.php?
l=ro&id=2763&idc=447
 Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice din
17 martie 2010 Limba româna http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=333457

15
 Protocolul la Acordul de parteneriat şi cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunităţile
Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte,
referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind principiile
generale de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii, semnat la 30 septembrie
2010, în vigoare din 1 mai 2011
 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:014:0002:0004:RO:PDF;
 Proiectul Acordului privind Spaţiul Aerian Comun dintre Uniunea Europeană şi Republica
Moldova disponibilă doar varianta in
 limba engleză http://www.cnp.md/ro/grupuri-de-lucru/politica-extern-de-securitate-si-
aparare/evenimente/item/download/275

16