Este vorba mai ales de o �oboseala metafizica� (dupa o expresie

care cred ca �i apartine lui Gabriel Liiceanu), de o diminuare a

putintei omenesti de �ncordare a spiritului care sa faca posibil
�ntreg parcursul interior, �ncordare care ar permite o privire
lucida catre ad�ncimile vietii, catre marginile lumii si catre
ceea ce este dincolo. Miopia spirituala se poate constata �n aceea
ca ad�ncimile nu mai sunt cautate, �naltimile spiritului nu mai
par atragatoare, imboldul de a atinge granitele a slabit, tentatia
de a realiza, cu mintea, o cuprindere c�t mai larga a lumii, a
disparut.

Omul nu mai vrea sa caute bucuriile mari ascunse �n lucruri mici.

(Este important sa deprindem jocul de-a v-ati ascunselea. Pentru
ca si cele mai mari �ntrebari ale stiintei si cele mai profunde
provocari ale vietii si cele mai tari teme ale filosofiei sunt
abordabile �n acest fel. �ntreaga viata a omului �n lume poate
fi privita, �n cheia aceasta, ca o incursiune �ntr-un joc, real
de data aceasta, de-a v-ati ascunselea. Un joc �n care omul
descopera frumusetile si tainele lumii, ascunse uneori �n spatele
celor sesizabile prin simturi, alteori dincolo de ele). Marile
teorii stiintifice, structurile lor matematice, sunt cumva
ascunse �n decorul sensibil al lumii, dupa cortina calitatilor
sensibile, pe care le putem percepe prin simturi. Dar notiunile
si conceptele matematice ale mintii sunt ascunse cumva si �n
labirintul celorlalte judecati si rationamente, frumoasele si
consistentele constatari ale filosofiei despre viata sunt si
ele camuflate �n tesatura densa, adesea �nc�lcita, a faptelor
banale de viata.