Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DE STAT A MOLDOVEI

Facultatea: Fizica si Inginerie


Catedra: Fizica teoretica
Disciplina: Fizica. Optica

Lucrare de laborator
Interferenta. Difractia. Polarizarea

Efectuat
st. an II gr. 2.3 IMC
Plesnicuti Petru

Coordonat
Evtodiev Igor
dr. habilitat, prof. univ.

Chisinau, 2015
Tema: Interferenţa undelor de lumină provenite de la două surse

Scopul lucrarii: studiul fenomenului de interferenta de la 2 surse coerente

Materiale: soft interactivitate, PC

Consideratii teoretice: Interferenta este fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde
coerente intr-o anumita zona din spatiu ducand la obtinerea unui tablou stationar de maxime si
minime de interferenta. Undele coerente sunt undele între care exista relatii constante în timp (
diferenta de fază, amplitudinea), iar fenomenul de interferenta se poate observa tot timpul.
De gradul de coerenta al undelor care interfera depinde stationaritatea si contrastul tabloului de
interferenta.

Factori care influenteaza tabloul de interferenta


In anumite puncte din spatiu se vor forma zone cu aceeasi valoare a intensitatii rezultante numite
franje de interferenta. Franjele pot fi de minim sau de maxim, în functie de valoarea amplitudinii
rezultante. Alti factori de care depinde tabloul de interferenta sunt:

 lungimea de unda (culoarea) a sursei de lumina


 intensitatea luminoasa a sursei de lumina
 distanta intre surse
 distanta intre surse si ecran

Interfranja - franjele de interferenta


Interfranja reprezinta distanta intre doua benzi luminoase, respectiv doua benzi intunecoase,consecutive.

Conform figurii de mai jos,notam S1S2=a,distanta de la S2 la ecranul V cu D ,xk reprezentand


coordonata franjei din P.

S1

S2 D

1
Pozitia franjei luminoase pentru conditia de max: 𝑦𝑚=𝐷𝑚 𝜆 conditia de min: 𝑦𝑚=𝐷 (𝑚 + 2 ) 𝜆
𝑎 𝑎

2
1.1. Determinarea dependentei latimii franjei in functie de lungimea de unda

Nr. a, 10-5m D, m λ, nm Ym, cm


1 380 1,00
2 424 1,11
3 4 2 515 1,33
4 576 1,54
5 730 1,82

Dependența nr. de franje de lungimea de undă


25

20
Nr. de franje

380, 20
424, 18
15
515, 15
576, 13
10 730, 11

0
300 400 500 600 700 800
λ, nm

1.2. Determinarea dependentei latimii franjei in functie de distanta dintre surse

Nr. λ, nm D, m a, 10-5m Ym, cm


1 2,50 3,33
2 3,55 2,22
3 750 2 5,61 1,43
4 10,45 0,74
5 15,00 0,40

Dependența nr. de franje de distanța dintre fante


60

50
15.00, 49
Nr. de franje

40

30
10.45, 27
20

10 5.61, 14
3.55, 9
2.50, 6
0
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00
a, 10^-5 m
3
1.3 Determinarea dependentei latimii franjei in functie de distanta dintre surse si ecran

Nr. λ, nm a, 10-5m D, m Ym, cm


1 1,5 1,18
2 2,0 1,54
3 750 5 2,4 1,82
4 2,7 2,22
5 3,0 2,50

Dependența nr. de franje de distanța sursă-ecran


18
1.5, 17
16
Nr. de franje

14 2.0, 13

12 2.4, 11

10 2.7, 9
3.0, 8
8

6
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

D, m

2. Tema: Difractia

Scopul lucrarii: studiul fenomenului difractiei

Materiale: soft interactivitate, PC

Consideratii teoretice: Difracţia luminii reprezintă un fenomen ondulatoriu care apare la


propagarea luminii în medii cu neomogenităţi pronunţate (orifici , paravane, vapori de apă ş.a.)
din cauza cărora legile opticii geometrice nu se mai respectă. De exemplu, nu se respectă legea
de propagare rectilinie a lumini . Datorită fenomenului de difracţie undele luminoase
ocolesc obstacolele şi pătrund în regiunea umbrei lor geometrice. Prin urmare, difracţia
lumini mai poate fi definită ca fenomenul de „ocolire” de către lumină a obstacolelor.

4
2.1. Determinarea diametrului sursei

Nr. Valorile experimentale bimed


ordinului
K=1 φ1(max) 6,03 7,77 9,51 11,30 13,00
φ2(min) 3,13 4,03 4,93 5,83 6,73
λ, nm 350,00 450,00 550,00 650,00 750,00
sin φ1 0,1050 0,1351 0,1652 0,1959 0,4202
sin φ2 0,0546 0,0702 0,0859 0,1015 0,4321
K=2 φ1(max) 14,20 18,40 22,70 27,10 31,80
φ2(min) 9,44 12,20 14,90 17,70 20,60
λ, nm 350,00 450,00 550,00 650,00 750,00
sin φ1 0,9980 -0,4346 -0,6510 0,9224 0,3747
sin φ2 -0,0152 -0,3582 0,7229 -0,9126 0,9839
K=3 φ1(max) 22,70 29,70 37,30 45,90 55,10
φ2(min) 15,90 20,60 25,40 30,50 35,90
λ, nm 350,00 450,00 550,00 650,00 750,00
sin φ1 -0,6510 -0,9895 -0,3886 0,9404 -0,9926
sin φ2 -0,1909 0,9839 0,2641 -0,7931 -0,9740

5
3. Tema: Polarizarea luminii
Scopul lucrarii: studiul fenomenului polarizarii luminii
Materiale: soft interactivitate, PC
Consideratii teoretice: O undă se numeşte polarizată dacă modulul şi direcţia de oscilaţie a
vectorului amplitudinii variază după o anumită lege.
Fenomenul de polarizare are loc numai pentru undele transversale, cum ar fi undele
electromagnetice, undele elastice într-o coardă întinsă etc. În dependenţă de forma
traiectoriei descrisă de extremitatea vectorului amplitudinii undele pot fi plan, circular, sau eliptic
polarizate. De exemplu, în cazul undelor elastice într-o coardă întinsă traiectoria sursei de oscilaţ reprezintă
un segment de linie dreaptă, o circumferinţă sau o elipsă. În aceste cazuri extremitatea vectorului
amplitudinii va descrie respectiv o sinusoidă (fig.3.1,a), o linie elicoidală cu secţiunea transversală circulară
(fig.3.1,b) sau o linie elicoidală cu secţiunea transversală eliptică.

 Fie că pe un polarizor P1 cade o rază de lumină cu starea de


polarizare necunoscută. Dacă la rotirea polarizorului în jurul razei de lumină incidentă
intensitatea razei de lumină ieşită din polarizor nu se modifică, atunci raza incidentă este naturală
(nepolarizată). În acest caz, independent de poziţia axei optice OO1 a polarizorului, intensitatea
luminii după polarizor este

3.1 Studiul modificarii intensitatii luminii in funtie de unghiurile planurilor de polarizare

Θ1 0,0 25,0 50,0 75,0 90,0


Nr. ord I1=0.500lux
Θ2
I2 /I0
1 0,0 0,500 0,411 0,207 0,033 0,000
2 10,0 0,485 0,467 0,293 0,089 0,015
3 20,0 0,442 0,496 0,365 0,164 0,058
4 30,0 0,375 0,496 0,442 0,250 0,125
5 40,0 0,293 0,467 0,485 0,336 0,207
6 50,0 0,207 0,411 0,500 0,411 0,293
7 60,0 0,125 0,336 0,485 0,467 0,375
8 70,0 0,058 0,250 0,442 0,496 0,442
9 80,0 0,015 0,164 0,375 0,496 0,485
10 90,0 0,000 0,089 0,293 0,467 0,500

6
Intensitatea luminii in functie de planurile de
0.600
polarizare
0.500

O2=25,0
0.400
O3=50,0
I2/I0

O4=75,0
0.300
O5=90,0

0.200
O1=0,0

0.100

0.000
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0
ϴ2

S-ar putea să vă placă și