Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a
2005
AUTOR:
CONSULTANŢA:
CUPRINS
Cap. I. Introducere 4
1.1. Argument 4
1.2. Unităţi de competenţă vizate de modulul tehnologie electronică 6
1.3. Obiective 6
Cap. II Materiale de referinţă 7
2.1. Fişa conspect 1 – Tranzistoare unipolare 7
2.2.FOLIA 1-Comparaţie între tranzistoarele bipolare şi unipolare (TEC) 10
2.3. Fişa conspect 2 – Tiristoare 11
2.4. Fişa conspect 3 – Triacul; Diacul 14
2.5. Folie 2 – Dispozitive electronice 15
2.6. Glosar de termeni 16
Cap. III. Activităţi pentru elevi 17
3.1. Fişa de descriere a activităţii 17
3.2. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului 18
3.3. Fişa de feed-back a activităţii 19
3.4. Exerciţii şi activităţi 20
3.5. Teste de evaluare 29
Cap. IV. Soluţii şi sugestii metodologice 31
Bibliografie 33
Cap. I. INTRODUCERE
1.1. Argument
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop
orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Dispozitive
electronice, conţinând folii transparente, fişe conspect, teste de evaluare utile
profesorilor. Sugestiile pentru activităţile cu elevii folosesc metode active de învăţare ale
elevilor: vizual, auditiv şi practic. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul
de cunoştinţe al elevilor de clasa a XI-a, enunţurile fiind formulate într-un limbaj adecvat
şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de
evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului
Competenţe:
1.3. OBIECTIVE
TRANZISTOARE UNIPOLARE
TEC-J
Curentul prin canalul n este format din sarcini negative (electroni), deci
polaritatea drenei faţă de sursă trebuie să fie pozitivă.
Polarizarea negativă a grilei G introduce un efect de respingere electrostatică a
electronilor spre centrul canalului. Cu cât negativarea grilei este mai intensă, cu atât se
reduce mai mult secţiunea canalului, cu efect de creştere a rezistenţei între sursă şi
drenă şi implicit de micşorare a curentului de drenă.
Structura unui TEC-J cu canal p este asemănătoare cu structura TEC-J cu canal
n, cu observaţia că se inversează structurile p şi n între ele, precum şi polarităţile
bornelor G şi D. În acest caz, curentul prin canalul p este format din sarcinile pozitive,
antrenate spre drena polarizată negativ.
Datorită celor două joncţiuni polarizate invers, curentul de grilă este practice nul.
Sensul săgeţii din grilă – în prelungire spre sursă – indică sensul tehnic al curentului în
sursă şi implicit al curentului între drenă şi sursă.
Din sensul curentului de drenă rezultă polaritatea drenei (faţă de sursă).
Tipul canalului (p sau n) şi polaritatea grilei (faţă de sursă) sunt opuse polarităţii
drenei.
De exemplu pentru un TEC-J cu canal n, prelungirea săgeţii arată sensul tehnic
de circulaţie, spre exterior a curentului sursei, rezultând astfel sensul curentului de
drenă (de la drenă spre sursă).
Deci, faţă de sursă, drena va fi polarizată pozitiv, canalul va fi de tip n (semn
invers faţă de D), iar grila faţă de sursă va fi polarizată negativ (aceeaşi polaritate cu a
canalului).
Caracteristicile statice de ieşire reprezintă variaţia curentului de drenă în funcţie
de tensiunea între drenă şi sursă, atunci când se menţine constantă tensiunea grilă-
sursă.
Curentul de drenă are valoarea maximă atunci când tensiunea UGS=0 . Valoarea
lui este cu atât mai mare cu cât tensiunea de drenă este mai mare.
Caracteristica de transfer reprezintă variaţia curentului de drenă în funcţie de
tensiunea pe grilă, pentru o anumită valoare a tensiunii de drenă.
Parametrii specifici:
curentul IDmax este curentul de drenă maxim garantat de fabricant
curentul IDSS pentru UGS=0 este curentul de saturaţie pentru tensiunea de
grilă nulă
tensiunea de prag (de tăiere) este tensiunea de grilă pentru care curentul
prin tranzistor se anulează
2.2. FOLIE 1
Comparaţie între tranzistoarele bipolare
şi unipolare (TEC)
TIRISTOARE
Generalităţi
Tiristorul este un „redresor cu siliciu comandat”, care în lipsa semnalului de
comandă, blochează trecerea curentului în ambele sensuri. La apariţia unui impuls
de comandă, tiristorul ajunge în stare de conducţie, permiţând trecerea curentului
într-un singur sens.
Constructiv, tiristorul este alcătuit din trei joncţiuni semiconductoare pn notate
cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extremă p este anodul A, regiunea
extremă n constituie catodul K iar regiunea intermediară p reprezintă electrodul de
comandă, numit grilă G (în limba engleză GATE=poartă). Sensul direct de
conducţie a tiristorului este de la anod la catod. Joncţiunea J3 se numeşte joncţiune
de comandă.
Structură Simbol
ANOD A
p
J1
n
GRILĂ G
J2
p
J3
CATOD n
K
A1
DIACUL
2.5. FOLIE 2
Dispozitive electronice
Tranzistoare
Tiristoare
Competenţa 3
4, 9, 12 Tipuri de conexiuni
4,
T 1, T 2 Regimuri de funcţionare
4, 7, 13
T 1, T 2 Caracteristici statice
Numele candidatului:
Clasa:
Detalii legate de
activitate:
Perioada de predare:
Activitate acceptată:
Activitate de
referinţă:
Comentarii:
Semnături de confirmare:
Profesorul Data
Candidatul Data
a) b) c) d)
Parametri TEC
RB RC IcRc + UCE = Ec
Exerciţiul 9. Conexiunile TEC-J sunt : sursă comună (SC), drenă comună (DC)
şi grilă comună (GC). Arătaţi ce terminale apar în circuitul de intrare şi ce terminale
vor fi în circuitul de ieşire.
Nr. Conexiunea Circuitul de intrare Circuitul de ieşire Verificare
Crt.
1 TEC-J cu SC
2 TEC-J cu DC
3 TEC-J cu GC
4 regiuni semiconductoare,
alternative
grupării în paralel a 2
tiristoare.
polarităţi
unidirecţională.
bidirecţională.
fără electrodul de
comandă, grila
tiristoare în montaj
antiparalel, având un
C C
+ -
RCB p RCB n
Ω Ω
- +
- n + p
B Ω RCE B Ω RCE
- +
REB Ω + REB Ω -
p n
+ -
E E
Sarcini de lucru
Test 1. Autoevaluare
Rezolvare exerciţiul 1.
a. tranzistor bipolar pnp
b. tranzistor bipolar npn
c. tranzistor cu efect de câmp cu grilă joncţiune (TEC-J) cu canale p
d. tranzistor cu efect de câmp cu grilă joncţiune (TEC-J) cu canale n
Sugestie exerciţiul 2.
Profesorul bifează rubrica „Verificat”:
În caz corect „” , în caz greşit „
”.
Rezolvarea exerciţiului 3.
1. 175°C - 200° C
2. hiperbolă
3. curentul de colector maxim
4. colectorului
5. valoarea
6. de colector
7. tensiunii
8. domeniul
9. punctul static.
Sugestie exerciţiul 4.
Metoda cubului este o metodă didactică interactivă care se pretează la temele
recapitulative. Sunt utilizate stilurile de învăţare favorite ale elevilor: vizual, auditiv şi
practic.
Această activitate se poate desfăşura pentru o temă de recapitulare a
cunoştinţelor despre tranzistorul bipolar.
Subiectele urmărite sunt: - tipurile de conexiuni
- regimurile de funcţionare
- caracteristicile statice.
Etapele metodei sunt următoarele:
se formează grupe de câte 6 elevi
fiecare grupă îşi alege un lider care să coordoneze activitatea grupei
se împart 6 foi de formă pătrată care conţin fiecare cerinţa de lucru pentru un
elev
liderul împarte sarcinile membrilor grupului, fiecare membru primind o foaie de
hârtie din cele 6 primite de grupul respectiv
după rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul
Rezolvare exerciţiul 5.
- curentul IDmax
- curentul IDSS
- tensiunea de prag (de tăiere)
Rezolvare exerciţiul 6.
1 - tiristor
2 - triac
3 - diac
4 - TEC-J cu canal p
Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări
Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 32
Rezolvare exerciţiul 8.
sus – drenă mijloc – grilă jos – sursă
Rezolvarea testului 1.
1. F 2. A 3. A 4. F 5. F
6. A 7. A 8. A 9. A
Rezolvarea testului 2.
1. b 2. a 3. a 4. c 5. b 6. b 7. a 8. a 9. b
BIBLIOGRAFIE
[1] Damachi, E., Tunsoiu, A. : Electronică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
[2] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a X - a licee industriale. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
[3] Diode şi tiristoare de putere – manual de utilizare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989
[4] Coloşi, T., Morar, R., Miron, C. : Tehnologie electronică – componente discrete.
IPCN Facultatea de Electrotehnică, 1979
[5] Ion, M., Goagă, F. : Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic
preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999
[6] Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional
pentru Curriculum, 2002
[7] Drăgulănescu, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.