Sunteți pe pagina 1din 33

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a

DOMENIUL: ELECTRONICĂ SI AUTOMATIZĂRI


CALIFICAREA:
ELECTRONIST PENTRU APARATE ŞI ECHIPAMENTE DE
AUTOMATIZĂRI
NIVELUL: 2

MODULUL: DISPOZITIVE ELECTRONICE

2005
AUTOR:

prof. DAROLŢI MARIANA Grup Şcolar „ George Bariţiu Baia Mare

CONSULTANŢA:

Dana Stroie-expert CNDIPT

Remus Cazacu-expert local


Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 3

CUPRINS

Cap. I. Introducere 4
1.1. Argument 4
1.2. Unităţi de competenţă vizate de modulul tehnologie electronică 6
1.3. Obiective 6
Cap. II Materiale de referinţă 7
2.1. Fişa conspect 1 – Tranzistoare unipolare 7
2.2.FOLIA 1-Comparaţie între tranzistoarele bipolare şi unipolare (TEC) 10
2.3. Fişa conspect 2 – Tiristoare 11
2.4. Fişa conspect 3 – Triacul; Diacul 14
2.5. Folie 2 – Dispozitive electronice 15
2.6. Glosar de termeni 16
Cap. III. Activităţi pentru elevi 17
3.1. Fişa de descriere a activităţii 17
3.2. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului 18
3.3. Fişa de feed-back a activităţii 19
3.4. Exerciţii şi activităţi 20
3.5. Teste de evaluare 29
Cap. IV. Soluţii şi sugestii metodologice 31
Bibliografie 33

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 4

Cap. I. INTRODUCERE
1.1. Argument

Prezentul material se adresează profesorilor care predau la Şcoala de Arte şi


Meserii, nivelul 2, domeniul ELECTRONICĂ şi AUTOMATIZĂRI, calificarea,
Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări.
Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este
Modulul 1: DISPOZITIVE ELECTRONICE, pentru clasa a XI-a SAM, anul de completare.

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din Standardele de


Pregătire Profesională.
Obţinerea ceritificatului de calificare pentru fiecare nivel
presupune validarea integrală a competenţelor din Standardele de
Pregătire Profesională.

Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop
orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Dispozitive
electronice, conţinând folii transparente, fişe conspect, teste de evaluare utile
profesorilor. Sugestiile pentru activităţile cu elevii folosesc metode active de învăţare ale
elevilor: vizual, auditiv şi practic. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul
de cunoştinţe al elevilor de clasa a XI-a, enunţurile fiind formulate într-un limbaj adecvat
şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de
evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 5
elevului consemnată în fişe de evaluare, fişe de feed-back şi de progres a elevului.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor
cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite
cu uşurinţă:
elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor
secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev
şi ca dovezi de evaluare.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 6

1.2. UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ VIZATE DE MODULUL


DISPOZITIVE ELECTRONICE

Unitatea de competenţă: Utilizarea dispozitivelor electronice discrete

Competenţe:

♦ C 1 : Identifică dispozitivele electronice discrete

♦ C 2 : Selectează dispozitivele electronice discrete

♦ C 3 : Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj

♦ C 4 : Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete.

1.3. OBIECTIVE

După parcurgerea modului Dispozitive electronice elevii vor fi capabili să:


 recunoască dispozitivele electronice discrete după simbol, marcaj, aspect
fizic.
 identifice terminalele dispozitivelor electronice discrete: tranzistoare
bipolare, tranzistoare cu efect de câmp, tiristoare, triacuri, diacuri
 interpreteze datele de marcaj folosind cataloage de componente
 precizeze parametrii electrici specifici
 interpreteze parametrii limită conform datelor de catalog
 aleagă dispozitivele echivalente după parametrii limită şi domeniul
frecvenţelor de lucru
 stabilească tipul de conexiune a dispozitivului electronic într-o schemă
dată
 recunoască regimurile de funcţionare
 polarizeze dispozitivul electronic în funcţie de regimul de funcţionare
 măsoare parametrii
 identifice defectele specifice: întreruperea sau scurtcircuitarea joncţiunilor,
modificarea parametrilor electrici.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 7

Cap. II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

2.1. FIŞĂ CONSPECT 1

TRANZISTOARE UNIPOLARE

Tranzistoarele unipolare asigură conducţia printr-un singur tip de purtători de


sarcină (fie e- , fie goluri+ ).
Comanda curentului în tranzistor se realizează cu un câmp electric motiv pentru
care se mai numesc tranzistoare cu efect de câmp (TEC).
Are 3 sau 4 terminale : - sursă (S)
- drenă (D)
- grilă (G) sau poartă (P)
- bază (B) sau substrat, care poate fi legat cu G, în
interiorul capsulei.
Zona din semiconductor prin care se deplasează purtătorii de sarcină (calea de
curent) de la sursă la drenă, se numeşte canal.
După natura semiconductorului, canalul poate fi de tip n sau de tip p.
După modul de variaţie a rezistenţei canalului, datorită grilei de comandă, pot fi:
- cu grilă joncţiune → TEC-J
- cu grilă izolată → TEC-MOS
La TEC-J câmpul electric de comandă se obţine prin polarizarea inversă a unei
joncţiuni.
La TEC-MOS câmpul electric se creează prin aplicarea unei tensiuni între G şi S.
G şi S sunt separate printr-un izolator foarte bun, uzual un oxid, rezultând o structură
metal-oxid-semiconductor (MOS).

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 8

TEC-J

Curentul prin canalul n este format din sarcini negative (electroni), deci
polaritatea drenei faţă de sursă trebuie să fie pozitivă.
Polarizarea negativă a grilei G introduce un efect de respingere electrostatică a
electronilor spre centrul canalului. Cu cât negativarea grilei este mai intensă, cu atât se
reduce mai mult secţiunea canalului, cu efect de creştere a rezistenţei între sursă şi
drenă şi implicit de micşorare a curentului de drenă.
Structura unui TEC-J cu canal p este asemănătoare cu structura TEC-J cu canal
n, cu observaţia că se inversează structurile p şi n între ele, precum şi polarităţile
bornelor G şi D. În acest caz, curentul prin canalul p este format din sarcinile pozitive,
antrenate spre drena polarizată negativ.

Datorită celor două joncţiuni polarizate invers, curentul de grilă este practice nul.
Sensul săgeţii din grilă – în prelungire spre sursă – indică sensul tehnic al curentului în
sursă şi implicit al curentului între drenă şi sursă.
Din sensul curentului de drenă rezultă polaritatea drenei (faţă de sursă).
Tipul canalului (p sau n) şi polaritatea grilei (faţă de sursă) sunt opuse polarităţii
drenei.
De exemplu pentru un TEC-J cu canal n, prelungirea săgeţii arată sensul tehnic
de circulaţie, spre exterior a curentului sursei, rezultând astfel sensul curentului de
drenă (de la drenă spre sursă).
Deci, faţă de sursă, drena va fi polarizată pozitiv, canalul va fi de tip n (semn
invers faţă de D), iar grila faţă de sursă va fi polarizată negativ (aceeaşi polaritate cu a
canalului).
Caracteristicile statice de ieşire reprezintă variaţia curentului de drenă în funcţie
de tensiunea între drenă şi sursă, atunci când se menţine constantă tensiunea grilă-
sursă.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 9

ID= f(UDS) când UGS= ct.

Curentul de drenă are valoarea maximă atunci când tensiunea UGS=0 . Valoarea
lui este cu atât mai mare cu cât tensiunea de drenă este mai mare.
Caracteristica de transfer reprezintă variaţia curentului de drenă în funcţie de
tensiunea pe grilă, pentru o anumită valoare a tensiunii de drenă.

ID= f(UGS) când UDS=ct.

Parametrii specifici:
curentul IDmax este curentul de drenă maxim garantat de fabricant
curentul IDSS pentru UGS=0 este curentul de saturaţie pentru tensiunea de
grilă nulă
tensiunea de prag (de tăiere) este tensiunea de grilă pentru care curentul
prin tranzistor se anulează

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 10

2.2. FOLIE 1
Comparaţie între tranzistoarele bipolare
şi unipolare (TEC)

Tranzistoarele cu efect de câmp sunt larg utilizate în prezent, datorită


avantajelor pe care le oferă în circuitele integrate şi în integrarea pe scară largă
(Large Scale Integration LSI). Aceste tranzistoare sunt considerate dispozitive de
viitor, de primă importanţă.
Analiza comparativă a tranzistoarelor bipolare şi a celor unipolare scoate în
evidenţă particularităţile tranzistoarelor unipolare şi principalele avantaje ale
acestora:
1. Tranzistorul bipolar este un dispozitiv „comandat în curent”, iar TEC, un
dispozitiv comandat în tensiune. Tranzistoarele unipolare sunt dispozitive a
căror comportare este determinată de un singur tip de purtători de sarcină.
2. Impedanţa de intrare emitor-bază a tranzistoarelor bipolare este mică – de
ordinul x (0.1 … 1) kΩ Ω - reprezentând impedanţa unei diode polarizate direct.
Tranzistoarele unipolare au impedanţă de intrare foarte mare – de ordinul x
100 MΩ Ω. La TEC-J, această impedanţă corespunde unei joncţiuni polarizate
invers (în circuitul de intrare grilă-sursă).
3. Tranzistoarele cu efect de câmp prezintă o capacitate de intrare şi ieşire mai
redusă, comparativ cu cele bipolare, ceea ce le conferă avantaje la
amplificarea semnalelor de frecvenţe înalte.
4. Structurile TEC-MOS se obţin cu o tehnologie mai simplă decât tranzistoarele
bipolare (circuitele integrate TEC-MOS se formează prin utilizarea a numai 2/3
din numărul de operaţii necesar circuitelor integrate bipolare) şi implicit, au un
preţ de cost mai redus.
5. TEC prezintă unele dezavantaje faţă de tranzistoarele bipolare, cum ar fi:
• viteză de comutaţie mai redusă
• tensiune de saturaţie mai mare
• pericol de distrugere în prezenţa câmpurilor electrice, prin
străpungerea instalaţiei dintre grilă şi substrat (la
tranzistoarele TEC-MOS).

Observaţie: Protecţia internă a dispozitivelor TEC-MOS împotriva străpungerii prin


câmp electric se realizează prin diode înglobate în capsulă, iar protecţia externă prin
scurtcircuitarea terminalelor (cu un inel) şi respectarea unor tehnologii speciale de
testare, montare şi depănare.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 11

2.3. FIŞĂ CONSPECT 2

TIRISTOARE

Generalităţi
Tiristorul este un „redresor cu siliciu comandat”, care în lipsa semnalului de
comandă, blochează trecerea curentului în ambele sensuri. La apariţia unui impuls
de comandă, tiristorul ajunge în stare de conducţie, permiţând trecerea curentului
într-un singur sens.
Constructiv, tiristorul este alcătuit din trei joncţiuni semiconductoare pn notate
cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extremă p este anodul A, regiunea
extremă n constituie catodul K iar regiunea intermediară p reprezintă electrodul de
comandă, numit grilă G (în limba engleză GATE=poartă). Sensul direct de
conducţie a tiristorului este de la anod la catod. Joncţiunea J3 se numeşte joncţiune
de comandă.

Structură Simbol

ANOD A
p
J1
n
GRILĂ G
J2
p
J3
CATOD n
K

Tiristorul ca element de comutaţie


Toate dispozitivele de comutaţie inclusiv tiristorul, posedă două stări extreme
de funcţionare: blocare şi conducţie. Trecerea tiristorului din starea blocată în starea
de conducţie se realizează cu ajutorul grilei (electrod de comandă).

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 12

- în stare blocată, tiristorul este dezamorsat şi se comportă între anod şi


catod ca un întrerupător deschis (rezistenţă anod-catod foarte mare – până la zeci de
MΩΩ, curent anodic neglijabil şi tensiune anod-catod egală cu tensiunea de
alimentare).
- în stare de conducţie, tiristorul este amorsat şi între anod-catod se
comportă ca un întrerupător închis (rezistenţă anod-catod neglijabilă – ohmi sau zeci
de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcină şi cădere de tensiune foarte mică
1…2 V)

Caracteristica şi parametrii principali ai tiristorului

Caracteristica tensiune-curent a tiristorului permite definirea principalilor


parametrii ai tiristorului, specificaţi şi în cataloagele firmelor producătoare:

- Curentul mediu redresat Imax sau curentul nominal al tiristorului=


valoarea recomandată de firma producătoare pentru curentul tiristorului
în conducţie şi care asigură o funcţionare îndelungată. Producătorii
specifică valoarea lui Imax pentru tiristoare cu un anumit tip de radiator
sau fără radiator.
- Tensiunea inversă de vârf de lucru în stare blocată Uinv max =
tensiunea de vârf maximă admisă, la funcţionare în stare blocată, cu
polarizare inversă.
- Tensiunea directă de vârf de lucru în stare blocată UAK max =
tensiunea de vârf maxim admisă, la funcţionare în stare blocată, cu
polarizare directă.
- Curentul continuu de menţinere Imin = curentul continuu minim care
trebuie să circule prin tiristorul amorsat, pentru ca tiristorul să se
menţină în stare de conducţie .
- Curentul de grilă de amorsare IGT = curentul de grilă minim necesar
pentru a provoca amorsarea.
- Tensiunea de amorsare VGT = tensiunea între grilă şi catod pentru
care tiristorul se amorsează cu certitudine (pentru o tensiune mică
anod-catod).

Observaţie: Alegerea tiristoarelor se face astfel încât curentul de sarcină să fie


cu 20…30% mai mic decât valoarea de catalog I0 iar tensiunea de polarizare directă
şi inversă, pe tiristorul blocat să nu depăşească valorile de catalog.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 13

Caracteristica curent-tensiune a tiristorului

Caracteristica tiristorului pentru diferite tensiuni aplicate pe poartă:

Tiristorul este un dispozitiv unidirecţional, adică se poate comanda prin grilă


(poartă) numai la polarizare directă (+ pe anod). Polarizat invers el se comportă ca
o diodă redresoare blocată.
Dezamorsarea tiristorului se obţine prin reducerea curentului anodic sub
valoarea curentului de menţinere sau prin inversarea polarităţii tensiunii aplicate
între anod şi catod.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 14

2.4. FIŞĂ CONSPECT 3


TRIACUL

Este un dispozitiv semiconductor echivalent cu 2 tiristoare în antiparalel


montate în aceeaşi capsulă, având un singur electrod de comandă. Deci triacul este
„versiunea bidirecţională a tiristorului”.

Are 3 terminale: anodul 1 - A1, anodul 2 – A2 , şi grila de comandă G. A1 şi A2


îndeplinesc succesiv rol de anod şi rol de catod.

A1 Amorsarea triacului se realizează prin impulsuri


de curent, pozitive sau negative, aplicate grilei,
indiferent de polarizarea triacului. Combinaţiile uzuale
VA pentru amorsarea triacului sunt:

A2 - pozitiv (VA2>VA1), G – pozitiv


G A2 - negativ (VA2<VA1), G – negativ
A2
După amorsare se menţine în conducţie cât timp
există curent anodic IA>IH, poarta pierzându-şi rolul de
comandă. (IH este curentul de menţinere).

Caracteristica statică a triacului este simetrică şi dispusă în cadranele I şi III,


semănând foarte mult cu cea a tiristorului

A1
DIACUL

Diacul este un triac fără electrodul de comandă, adică


fără grilă.
A2 El este blocat în ambele sensuri atât timp cât
tensiunea aplicată între A2 şi A1 nu depăşeşte o anumită
valoare, specifică fiecărui tip.
Dacă tensiunea de amorsare este depăşită, diacul se
deschide şi tensiunea la borne scade brusc, astfel că în
circuitul exterior apar impulsuri de curent destul de intense,
ce pot fi utilizate pentru comanda tiristoarelor sau triacurilor.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 15

2.5. FOLIE 2

Dispozitive electronice

Tranzistoare

Tiristoare

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 16

2.6. GLOSAR DE TERMENI

• amorsare – comutarea dispozitivului electronic din starea de


blocare în starea de conducţie

• antiparalel – legarea în paralel a două diode sau tiristoare având


sensuri de conducţie opuse

• comutaţie – trecerea rapidă a unei joncţiuni din stare de


conducţie în stare de blocare şi invers

• dezamorsare – comutarea dispozitivului electronic din starea de


conducţie în starea de blocare

• polarizare directă – aplicarea unei diferenţe de potenţial unei joncţiuni


pn astfel ca + să fie conectat la regiune p, iar – la
regiunea n

• polarizare inversă – aplicarea unei diferenţe de potenţial unei joncţiuni


pn astfel ca - să fie conectat la regiune p, iar + la
regiunea n

• validitate – îndeplinirea condiţiilor pentru o funcţionare


normală, de către un dispozitiv electronic

Această listă de termeni poate fi completată cu termenii noi pe care îi învăţaţi.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 17

Cap. III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI


3.1. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR

Competenţa Exerciţiul Subiect Rezolvat

U.C. Utilizarea dispozitivelor electronice

Competenţa 1 Ex. 1, 6, Simbolurile, structura internă şi


8, 11,13 marcajul dispozitivelor electronice

Ex. 4, 10, 11 Principiul de funcţionare

Competenţa 2 Ex. 3, 5, Parametrii specifici dispozitivelor


12, 13, electronice.
T 1, T 2

Ex. 2 Valori limită ale parametrilor

Competenţa 3
4, 9, 12 Tipuri de conexiuni

4,
T 1, T 2 Regimuri de funcţionare

4, 7, 13
T 1, T 2 Caracteristici statice

Competenţa 4 12 Defecte ale dispozitivelor electronice

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 18

3.2. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI


Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului _________________________

Competenţe Aplicare în Evaluare


Activităţi efectuate şi
care trebuie cadrul unităţii Satis- Refa
Data comentarii Data Bine
dobândite de competenţă făcător cere

Comentarii Priorităţi de dezvoltare

Competenţe care urmează să fie Resurse necesare


dobândite (pentru fişa următoare)

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 19

3.3. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

Numele candidatului:

Clasa:

Detalii legate de
activitate:

Perioada de predare:

Activitate acceptată:

Activitate de
referinţă:

Este nevoie de mai


multe dovezi:

Comentarii:

Data de predare după revizuire:

Criteriile de performanţă îndeplinite:

Semnături de confirmare:

Profesorul Data

Candidatul Data

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului , fiind o dovadă a muncii


acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe se înregistrează progresul
unui elev pe parcursul unei unităţi de competenţă sau modul.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 20

3.4. EXERCIŢII ŞI ACTIVITĂŢI

 Exerciţiul 1. Identificaţi după simbol tipul de tranzistor.

a) b) c) d)

 Exerciţiul 2. Folosind cataloage de componente, selectaţi câte 3


dispozitive electronice din fiecare tip: tranzistoare bipolare, tranzistoare unipolare
şi tiristoare. Completaţi tabelul următor cu codul lor de marcare şi parametrii
specifici cu valorile lor limită.
Lucraţi împreună cu colegul de bancă.

Nr. Dispozitiv Codul Parametrii Verificat


crt. electronic
1

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 21

 Exerciţiul 3. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu


cuvintele corespunzătoare informaţiilor corecte referitoare la parametrii
tranzistorului bipolar.
Temperatura maximă a joncţiunilor unui tranzistor de Si se situează între
___1___. Reprezentarea puterii maxime de disipaţie se face printr-o curbă
numită ___2_______. Valoarea maximă a curentului ce poate circula prin
tranzistor reprezintă _________3__________. În regim activ normal puterea
totală disipată este practic egală cu puterea disipată în joncţiunea
_____4_______. Tensiunea maximă admisibilă reprezină ____5_____ cea mai
mare admisă a tensiunii ______6_______. Valorile maxime admisibile ale
curentului, ____7_____ şi a puterii disipate ale unui tranzistor delimitează
_____8______ de lucru permis în care se poate găsi ______9_______ de
funcţionare al tranzistorului.
Din oficiu se acordă 1 punct.

 Exerciţiul 4. Metoda cubului

Cerinţe:Trataţi tema „Tranzistoare bipolare”,după cum vi se prezintă


cubul desfăşurat:

Cubul desfăşurat arată astfel:


- faţa 1 – conexiunile tranzistorului
- faţa 2 – regimurile de funcţionare
1
- faţa 3 – tipuri de caracteristici statice (relaţii de
dependenţă)
2 - faţa 4 – caracteristici de ieşire pentru tranzistor
cu EC
- faţa 5 – caracteristici de intrare pentru tranzistor
3 4 5 cu EC
- faţa 6 – caracteristici de transfer pentru
6 tranzistor cu EC

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 22

 Exerciţiul 5. Înscrieţi în spaţiile de mai jos 3 parametri specifici ai


tranzistoarelor cu efect de câmp.

Parametri TEC

 Exerciţiul 6. Identificaţi simbolurile dispozitivelor electronice


din tabel, scriind în coloana alăturată denumirea lor.

Nr. Simbol Denumire dispozitiv Corect Greşit


crt.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 23

 Exerciţiul 7. Fişă de lucru


Caracteristicile tranzistoarelor bipolare

Tranzistorul este un element neliniar, a cărui comportare se poate studia cu


ajutorul familiilor de caracteristici curent-tensiune.
Cele mai folosite sunt caracteristicile statice:
 de ieşire – care exprimă variaţia curentului de ieşire în funcţie de tensiunea
de ieşire pentru diferite valori ale curentului, respectiv ale tensiunii de intrare.
Iieş=f (Uieş); Ii=ct. şi Iieş=f (Uieş); Ui=ct.
 de intrare – care exprimă variaţia curentului de intrare în funcţie de
tensiunea de intrare pentru diferite valori ale tensiunii de ieşire.
Ii=f (Ui); Uieş=ct.
 de transfer – reprezintă dependenţa curentului de ieşire în funcţie de
curentul, respectiv tensiunea de intrare, pentru diferite valori ale tensiunii de
ieşire.
Iieş=f (Ii); Uieş=ct. şi Iieş=f (Ui); Uieş=ct.
Fiecare punct de pe o caracteristică corespunde unui anumit regim de
funcţionare posibil. Un asemenea punct caracterizat de ansamblul valorilor a trei
mărimi electrice (care apar pe caracteristică) se numeşte punct de funcţionare.
Un tranzistor, aflat într-un circuit dat de polarizare, are un punct static de
funcţionare, fixat prin elementele circuitului.
Cerinţe:
 Folosind materiale de documentare, desenaţi caracteristicile de ieşire
pentru un tranzistor în conexiune cu emitorul comun.
Ic=f (UCE) pentru IB=ct.
 Arătaţi, delimitând pe grafic, regiunile corespunzătoare regimurilor de
funcţionare posibile (RAN, RS Şi RT).
 Dacă tranzistorul se găseşte în circuitul de polarizare dat mai jos, trasaţi
dreapta de sarcină statică, conform ecuaţiei de tensiune de la ieşirea
circuitului.

RB RC IcRc + UCE = Ec

Determinaţi dreapta prin „tăieturi”, adică prin intersecţia ei cu axele.


 Alegeţi arbitrar un punct static de funcţionare, situat pe dreapta statică
de sarcină şi precizaţi în ce regim funcţionează tranzistorul pentru p.s.f.
(punctul static de funcţionare) ales.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 24

 Exerciţiul 8. Înscrieţi numele terminalelor TEC-J în spaţiile alăturate


lor.

Exerciţiul 9. Conexiunile TEC-J sunt : sursă comună (SC), drenă comună (DC)
şi grilă comună (GC). Arătaţi ce terminale apar în circuitul de intrare şi ce terminale
vor fi în circuitul de ieşire.
Nr. Conexiunea Circuitul de intrare Circuitul de ieşire Verificare
Crt.
1 TEC-J cu SC
2 TEC-J cu DC
3 TEC-J cu GC

Exerciţiul 10. TURUL GALERIEI


Tema activităţii: Comparaţie între tranzistoarele bipolare şi unipolare
(TEC).
Activitatea este recapitulativă şi utilizează coevaluarea, ca metodă de
evaluare.
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a
produselor realizate de elevi.
Etapele pentru desfăşurarea activităţii
 În grupuri de 3-4, elevii lucrează pe tema dată care se poate materializa
într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la
abordări variate.
 Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
 La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a
discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile
expuse.
 După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin
comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsele lor.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 25

Exerciţiul 11. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri. Pentru


enunţ adevărat notaţi litera A iar pentru enunţ fals notaţi litera F.

Nr. Enunţuri Adevărat Soluţie Soluţie Punctaj


crt. sau Fals corectă greşită
1 Tiristorul este format din

4 regiuni semiconductoare,

alternative

2 Triacul este echivalent

grupării în paralel a 2

tiristoare.

3 Comanda triacului se poate

face cu tensiuni de ambele

polarităţi

4 Tiristorul are conducţie

unidirecţională.

5 Triacul are conducţie

bidirecţională.

6 Diacul este un tiristor

fără electrodul de

comandă, grila

7 Diacul are 2 terminale.

8 Tiristorul are 4 terminale.

9 Triacul este format din 2

tiristoare în montaj

antiparalel, având un

singur electrod de grilă.

Din oficiu se acordă 1 punct.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 26

Exerciţiul 12. Lucrare de laborator


Testarea validităţii joncţiunilor tranzistorului bipolar

Metoda constă în măsurarea rezistenţelor între terminalele E, B, C ale


tranzistorului.
Eventualele defecte de scurtcircuit sau întreruperi în tranzistor se
depistează prin măsurarea rezistenţelor de polarizare directă a joncţiunilor, REB,
RCB şi a rezistenţei RCE corespunzătoare polarizării inverse a colectorului şi directe
a emitorului.
Tranzistorul se consideră ca o structură cu două diode în opoziţie.

Tranzistor pnp Tranzistor npn

C C
+ -
RCB p RCB n
Ω Ω
- +
- n + p
B Ω RCE B Ω RCE
- +
REB Ω + REB Ω -
p n
+ -

E E

Limitele orientative de variaţie a rezistenţelor REB, RCB şi RCE pentru


tranzistoarele de mică putere şi de putere sunt independente de structură (pnp sau
npn) dar sunt sensibil diferite la Ge şi Si.

Material Rezistenţa REB= RCB Rezistenţa RCE


Tranzistor de Tranzistor de Tranzistor de Tranzistor de
putere mică putere putere mică putere
Ge (200-500)Ω (35…50)Ω (10…100) kΩ sute de Ω
Si (1…3) kΩ (0.1…1) kΩ ∞ >1MΩ

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 27

Sarcini de lucru

Măsuraţi rezistenţele REB şi RCB între terminalele tranzistoarelor, polarizând


direct joncţiunile EB şi EC. Între C şi E veţi măsura rezistenţa RCE corespunzătoare
polarizării inverse a colectorului şi directe a emitorului.
Comparaţi valorile obţinute cu limitele de variaţie ale rezistenţelor indicate
în tabelul lucrării. Înscrieţi rezultatele obţinute în tabelul de mai jos, după
exemplul dat.

Nr. Tipul tranzistorului Material şi REB RCB RCE


crt. structură
1 BD 235 – de putere Si, npn
2
3
4
5

Întocmiţi un referat al lucrării de laborator care să cuprindă:


 metoda de lucru folosită
 schemele electrice de măsurare (simple)
 limitele orientative ale rezistenţelor (tabel)
 rezultatele măsurătorilor
 concluzii referitoare la funcţionalitatea tranzistoarelor măsurate
 eventualele defecte depistate şi justificarea lor.

Exerciţiul 13. REFERAT

Tiristorul poate fi folosit ca întrerupător pentru închiderea sau deschiderea


unui circuit electric. El are următoarele avantaje:
- gabarit şi greutate redusă în raport cu puterea comandată
- randament foarte ridicat
- gamă mare de curenţi şi tensiuni. Tiristorul conduce, în sens direct,
curenţi de ordinul sutelor de A, la căderi de tensiune de 1V-2V şi este
capabil să blocheze tensiuni de ordinul a 1000 V
- cu puteri de intrare de ordinul mW – în grilă, se pot comanda puteri de
ieşire de ordinul kW – în anod
- viteză mare de comutaţie, pentru tiristoarele speciale

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 28

Tinând seama de importanţa lui vi se cere să întocmiţi un referat cu tema


„Tiristorul” care să conţină (printre alte informaţii selectate de voi), informaţii
despre: - simbol
- tipuri de capsule
- parametrii importanţi
- caracteristica – în polarizare directă
- câteva domenii de utilizare.
Puteţi folosi ca surse de informare cîrţi de specialitate, reviste, cataloage
de componente electronice, site-uri de Internet.
Adrese utile unde găsiţi informaţii pe Internet pentru întocmirea
referatului:
- www.referat.ro

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 29

3.5. TESTE DE EVALUARE

Test 1. Autoevaluare

Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii.


Scrieţi în prima căsuţă A pentru propoziţia adevărată şi F pentru propoziţia
falsă. Fiecare răspuns corect este cotat cu 1 punct în a doua căsuţă.
Din oficiu se acordă 1 punct.

1. Dacă un tranzistor bipolar are ambele joncţiuni polarizate direct,


atunci lucrează în regim activ invers.

2. β reprezintă factorul de amplificare în curent pentru tranzistorul cu


emitor comun.

3. Un tranzistor npn care lucrează în regim activ normal are toate


tensiunile pozitive faţă de E.

4. Caracteristica statică de ieşire pentru un tranzistor cu EC este


dependenţa grafică dintre curentul de emitor şi tensiunea colector-emitor.

5. Dacă ohmmetrul arată 0 la măsurarea joncţiunilor unui tranzistor în


ambele sensuri, atunci tranzistorul are joncţiunile întrerupte.

6. Inelul elastic ce scurtcircuitează terminalele unui TEC-MOS la livrare,


se îndepărtează după montarea în circuit.

7. Toate tipurile de TEC pot lucra bine la frecvenţe foarte înalte.

8. TEC-J este un dispozitiv electronic comandat prin tensiune.

9. Curentul maxim de drenă la TEC-J se obţine când tensiunea pe


poartă este nulă.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 30

Test 2. TEST DE EVALUARE


Alegeţi răspunsul corect pentru următoarele întrebări:
1. TEC-urile sunt comandate
a. în curent
b. în tensiune
c. în curent sau în tensiune, în funcţie de aplicaţie
2. Pentru funcţionare normală, TEC-urilor li se aplică o tensiune de
alimentare între drenă şi sursă astfel:
a. pentru canal p: pozitiv la S şi negativ la D
b. pentru canal n: pozitiv la S şi negativ la D
c. pentru canal p: negativ la S şi pozitiv la D
3. Curentul maxim de drenă la un TEC-J se obţine când:
a. tensiunea între poartă şi sursă este nulă
b. poarta este polarizată direct faţă de S
c. poarta este polarizată invers faţă de S
4. La conducţia curentului electric în TEC participă:
a. numai electroni
b. numai golurile
c. un singur tip de purtători în funcţie de canal
d. ambele tipuri de purtători
5. Electrozii unui tranzistor cu efect de câmp se numesc:
a. emitor, bază şi colector
b. sursă, drenă şi poartă
c. anod, catod şi poartă
6. Tensiunile de polarizare ale joncţiunilor unui TEC-J trebuie să asigure:
a. polarizarea directă a joncţiunilor
b. polarizarea inversă a joncţiunilor
c. polarizarea directă a unei joncţiuni şi polarizarea inversă a
celeilalte.
7. Faţă de tranzistoarele bipolare, TEC-urile au un curent de intrare:
a. mult mai mic
b. mult mai mare
c. aproximativ la fel.
8. TEC-urile au impedanţa de intrare:
a. foarte mare
b. foarte mică
c. mare sau mică, în funcţie de semnalul de la intrare.
9. Care dintre următoarele afirmaţii despre TEC-uri este adevărată:
a. nu pot amplifica semnalele de înaltă frecvenţă
b. au frecvenţe de lucru foarte mari
c. au viteză mare de comutaţie.
Din oficiu se acordă 1 punct.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 31

Cap. IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE

Rezolvare exerciţiul 1.
a. tranzistor bipolar pnp
b. tranzistor bipolar npn
c. tranzistor cu efect de câmp cu grilă joncţiune (TEC-J) cu canale p
d. tranzistor cu efect de câmp cu grilă joncţiune (TEC-J) cu canale n

Sugestie exerciţiul 2.
Profesorul bifează rubrica „Verificat”:
În caz corect „” , în caz greşit „
”.

Rezolvarea exerciţiului 3.
1. 175°C - 200° C
2. hiperbolă
3. curentul de colector maxim
4. colectorului
5. valoarea
6. de colector
7. tensiunii
8. domeniul
9. punctul static.

Sugestie exerciţiul 4.
Metoda cubului este o metodă didactică interactivă care se pretează la temele
recapitulative. Sunt utilizate stilurile de învăţare favorite ale elevilor: vizual, auditiv şi
practic.
Această activitate se poate desfăşura pentru o temă de recapitulare a
cunoştinţelor despre tranzistorul bipolar.
Subiectele urmărite sunt: - tipurile de conexiuni
- regimurile de funcţionare
- caracteristicile statice.
Etapele metodei sunt următoarele:
 se formează grupe de câte 6 elevi
 fiecare grupă îşi alege un lider care să coordoneze activitatea grupei
 se împart 6 foi de formă pătrată care conţin fiecare cerinţa de lucru pentru un
elev
 liderul împarte sarcinile membrilor grupului, fiecare membru primind o foaie de
hârtie din cele 6 primite de grupul respectiv
 după rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Rezolvare exerciţiul 5.
- curentul IDmax
- curentul IDSS
- tensiunea de prag (de tăiere)

Rezolvare exerciţiul 6.
1 - tiristor
2 - triac
3 - diac
4 - TEC-J cu canal p
Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări
Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 32

Rezolvare exerciţiul 8.
sus – drenă mijloc – grilă jos – sursă

Rezolvare şi sugestii exerciţiul 9.


Pentru răspuns corect se va nota cu , iar pentru răspuns greşit cu -.

Nr. Conexiunea Circuitul de intrare Circuitul de ieşire Verificare


Crt.
1 TEC-J cu SC între G şi S între D şi S 
2 TEC-J cu DC între G şi D între S şi D 
3 TEC-J cu GC între S şi G între D şi G 

Rezolvarea exerciţiului 11.


1. A 2. F 3. A 4. A 5. A 6. F 7. A 8. F 9. A

Sugestie exerciţiul 12.


Acest referat va constitui un material din portofoliul personal al elevului.

Rezolvarea testului 1.

1. F 2. A 3. A 4. F 5. F

6. A 7. A 8. A 9. A

Rezolvarea testului 2.
1. b 2. a 3. a 4. c 5. b 6. b 7. a 8. a 9. b

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2
Modulul: DISPOZITIVE ELECTRONICE 33

BIBLIOGRAFIE

[1] Damachi, E., Tunsoiu, A. : Electronică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
[2] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a X - a licee industriale. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
[3] Diode şi tiristoare de putere – manual de utilizare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989
[4] Coloşi, T., Morar, R., Miron, C. : Tehnologie electronică – componente discrete.
IPCN Facultatea de Electrotehnică, 1979
[5] Ion, M., Goagă, F. : Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic
preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999
[6] Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional
pentru Curriculum, 2002
[7] Drăgulănescu, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări


Nivelul 2