Anemiile

Anemie= scaderea concentratiei Hb sanguine sub limita inferioara acceptabila pentru varsta, sex si
stare fiziologica.

Tipuri de analize de laborator utile in investigarea eritrocitelor:

1. Hemoleucograma
2. Frotiu de sange periferic
3. Frotiu de maduva hematogena
4. Analize speciale:
4a. Metabolismul fierului
4b. Metabolismul B12
4c. Teste de fragilitate osmotica
4d. Electroforeza hemoglobinei
4e. Teste Coombs

1. Hemoleucograma
1a. Hemoglobina sanguina (Atentie! nu hemoglobina libera plasmatica!)
• se exprima in grame Hb in 100ml sange
• Valori normale:
- copii 6 luni-6 ani si femei insarcinate: 11-14 g/dl
- femei: 12-15 g/dl
- barbati: 13-16 g/dl

Anemie= scaderea concentratiei Hb sanguine sub limita inferioara normala pentru varsta, sex si
stare fiziologica.
Grad anemie Valori Hb Aspect clinic
sanguina
Sindrom anemic usor >9 g/dl Tahicardie de repaus
Sindrom anemic moderat 7-9 g/dl Tahicardie de repaus + paloare
Sindrom anemic sever <7 g/dl Tahicardie de repaus + paloare + polipnee

1b. Numar eritrocite (RBC=Red Blood Cells Count)

• se exprima in milioane pe mm3
• Valori normale:
femei: 4,5 (3,7-4,9) mil./mmc
barbati: 5 (4,3-5,5) mil./mmc

1c. Hematocrit
• Def: Hematocrit = fractia din volumul sanguin total ocupata de eritrocite
Ht= Vol. eritrocite x 100 /volumul sanguin total
• Metoda: se recolteaza sangele pe anticoagulant, se centrifugheaza → 3 regiuni de densitate
diferita: 1.plasma ; 2. leucocite+plachete; 3. eritrocite.
• Valori normale:
femei: 40 ± 2 %
barbati: 45 ± 2 %
1d. Indici eritrocitari: VEM, HEM, CHEM
VEM (Volum eritrocitar mediu)= volumul mediu al unui eritrocit

VEM= Ht x 100 / RBC

• se exprima in femtolitri (fl) ; femto= 10-15
• Valori normale: 80-100 fl
• In functie de valorile VEM anemiile se clasifica in :
normocitare (VEM=80-100fl), microcitare (VEM<80fl), macrocitare (VEM>100fl)

HEM (Hemoglobina eritrocitara medie)= cantitatea medie de hemoglobina dintr-un eritrocit

HEM= Hb x100/ RBC
• se exprima in picograme (pg); pico=10-12
• Valori normale: 27-32 pg

CHEM (Concentratia medie de hemoglobina eritrocitara)= o medie a concentratiei de

hemoglobina din eritrocite
CHEM= Hb x 100/ Ht = HEM / VEM
• se exprima in grame la 100 ml eritrocite (nu la 100 ml sange!)
• Valori normale: 32-36 g/dl eritrocite
• In functie de valorile CHEM anemiile se clasifica in:
normocrome (CHEM=32-36 g/dl eritr.); hipocrome (CHEM<32 g/dl eritr.)

RDW (Red Blood Cells Distribution Width)= Largimea distributiei eritrocitare= gradul de
variatie a volumului eritrocitar
• Valori normale: 11.5-14.5%
• Cresterea RDW= anizocitoza (variatii mari ale marimii eritrocitelor)

1e. Reticulocite
• eritrocite imature (nu au nucleu, dar au inca ribozomi si ARNm in citoplasma; sunt
macrocite, mai bazofile decat eritrocitele mature); durata de viata 72 ore (48 ore in maduva
hematogena si 24 ore in sange), dupa care se transforma in eritrocite mature
• Valori normale: 0,5-2% dintre eritrocite
• In functie de nr. reticulocite, anemiile se clasifica in: regenerative (Ret>2%);
hiporegenerative (Ret<2%)

2. Frotiul de sange periferic

aduce informatii despre a) dimensiuni; b) forma; c) incarcare Hb; d) prezenta de incluzii in
eritrocite.
2a) dimensiuni:
diametrul eritrocitar mediu= 7.2-7.9 µm
variatii mari ale volumului eritrocitar= anizocitoza (ex. microcite, macrocite)
2b) forma eritrocitelor
normala: forma de disc biconcav (cu centrul mai transparent decat periferia)
variatii de forma= poikilocitoza:
• sferocite
• eliptocite = ovalocite
• acantocite; echinocite
• drepanocite = hematii in secera (sickle cells) → in drepanocitoza (siclemie)
• schizocite = fragmente de eritrocite
• hematii in tinta (cu centru mai dens, asemanator cu periferia); hematii in picatura → in
talasemii
2c) incarcare cu Hb
hematii cu variatii de culoare= anizocromie (ex. hipocromie; policromatofilie)
2d) incluzii eritrocitare: corpi Jolly (resturi de cromatina nucleara), inele Cabot (resturi fus de
diviziune), incluzii bazofile (ribozomi).

3. Frotiu de maduva hematogena

• analiza maduva hematogena obtinuta prin aspiratie sau prin biopsie, din creasta iliaca
posterioara sau din stern
• celularitate normala:
precursori granulocitari: ~75%
precursori eritrocitari: ~23%
precursori limfocitari: ~1%
precursori megacariocitari: <1%
raport precursori granulocitari/eritrocitari=3:1-4:1
• sideroblasti= eritroblasti cu granule de hemosiderina la coloratia Perls (albastru de Prusia):
in mod normal au <5 granule /celula; pot reprezenta in mod normal 20-50% din eritroblasti
• sideroblasti inelari=sideroblasti cu inel de granule de hemosiderina in jurul nucleului;
patologici; >15% sideroblasti inelari din total sideroblasti=indicator puternic al unei anemii
sideroblastice

4. Analize speciale
4a. Metabolismul fierului
Sideremia= concentratia plasmatica a fierului (legat de transferina)
Valori normale: 50-150 µg /dl
Transferina plasmatica- proteina specializata in transportul fierului in sange
Valori normale: 200-400 mg /dl
Capacitatea totala de legare a fierului (CTLF)= capacitatea totala de transport al fierului de catre
transferina sanguina
Valori normale: 300-400 µg /dl
Capacitatea latenta de legare a fierului (CLLF)= CTLF - Sideremia
Saturatia transferinei= Sideremia *100 /CTLF
Valori normale: 25-40% (~30%)
Feritina plasmatica- oglinda a depozitelor tisulare de fier (eliberata in plasma din depozite)
Valori normale: 30-300 µg /l (sau ng/ml)

4b. Metabolismul vitaminei B12 si acidului folic

Concentratia plasmatica a B12 (legate de proteine transportoare)
Valori normale: 150-1000 ng/l
Concentratia plasmatica a acidului folic
Valori normale: 5-15 µg/l
Testul Schilling- pentru diferentierea cauzelor de deficit B12
Etapa 1: Se administreaza oral 1 µg B12 marcata cu cobalt radioactiv si intramuscular 1000 µg
B12 nemarcata. Vitamina B12 administrata i.m. Satureaza proteinele transportoare plasmatice. Din
vitamina B12 marcata absorbita, cel putin 7% se elimina in mod normal in urina din primele 24 ore
(se determina masurand intensitatea radiatiei in urina de 24 ore fata de doza radioactiva
administrata).
Rezultate:
- eliminare >7% → cauza deficitului B12 legata de dieta deficitara in B12
- eliminare <7% → cauza deficitului B12 legata de absorbtia defectuoasa a B12
Etapa a 2-a se efectueaza in cazul in care la prima etapa eliminarea era <7%. Se doreste
diferentierea intre deficitul de factor intrinsec si alte cauze de absorbtie scazuta a B12.
Se repeta testul la distanta in timp fata de prima etapa, administrandu-se oral 1 µg B12 marcat
radioactiv si factor intrinsec, iar i.m. 1000 µg B12 nemarcat.
Rezultate:
- eliminare >7% → cauza deficitului B12 legata de deficit factor intrinsec
- eliminare <7% → deficit B12 din alte cauze decat lipsa din alimentatie sau deficit de factor
intrinsec.
(Obs.: lipsa B12/ac. folic din alimentatie sau lipsa factorului intrinsec pot afecta functionalitatea
mucoasei ileonului, astfel incat sa nu se absoarba vitamina B12 marcata, nici in etapa 1, nici in
etapa a 2-a a testului Schilling, simuland astfel un defect de absorbtie drept cauza primara a anemiei
megaloblastice. Unii autori recomanda tratamentul parenteral cu B12 si ac. folic si repetarea testului
Schilling patologic dupa cateva saptamani, timp in care s-ar reface mucoasa intestinala)
4c. Teste de fragilitate osmotica
Testeaza rezistenta la liza osmotica a eritrocitelor. Se efectueaza folosind o serie de solutii hipotone
(solutii NaCl de concentratii mai mici decat cea a serului fiziologic= 0,9g NaCl/100ml, notat in
vorbirea curenta ca “0,9%”).
Rezultate:
• hematiile normale lizeaza partial la concentratie 0,45 g/dl NaCl si total la concentratie 0,33
g/dl NaCl
• sferocitele lizeaza partial la concentratie 0,8 g/dl NaCl si total la concentratie 0,45 g/dl NaCl
(sunt mai fragile osmotic decat hematiile normale)
• hematiile din talasemie sunt mai rezistente osmotic decat hematiile normale
4d. Electroforeza hemoglobinei
Hb patologice produc un model de electroforeza diferit de al Hb normale:
– diferente de intensitate a benzilor si aparitia de benzi anormale ← talasemii
– migrare diferita fata de Hb normala ← hemoglobinopatii cu modificari de secventa
aminoacidica a lanturilor de globina (ex. Siclemie).
4e. Testul Coombs – identifica prezenta anticorpilor antieritrocitari
Presupune imunizarea unui animal (iepure) cu anticorpi umani sau cu complement uman.
• Testul Coombs direct- identifica prezenta anticorpilor antieritrocitari sau complementului
atasate pe eritrocite.
Test Coombs direct pentru anticorpi:
Eritrocite de la pacient cu anemie hemolitica (posibil opsonizate cu anticorpi antieritrocitari) + ser
de animal imunizat anti-Ig umane (contine si Ig tip M, multimerice)→ se amesteca pe lama →
Rezultat:
– daca exista anticorpi fixati pe eritrocite se produce rozetarea hematiilor- macroscopic se
observa schimbarea aspectului amestecului pe lama, cu aparitia de “grunji”
– daca nu exista anticorpi fixati pe eritrocite, nu se produce rozetarea hematiilor- macroscopic
nu se observa schimbarea aspectului amestecului pe lama
Test Coombs direct pentru complement:
Eritrocite de la pacient cu anemie hemolitica (posibil opsonizate cu anticorpi antieritrocitari si cu
proteinele complementului fixate pe suprafata) + ser de animal imunizat anti-complement uman.
Rezultate- similar.
• Test Coombs indirect – identifica prezenta anticorpilor antieritrocitari circulanti
Eritrocite de la subiect normal + plasma de la pacient cu anemie hemolitica (posibil cu anticorpi
antieritrocitari circulanti) + ser de animal imunizat anti-Ig umane (contine si Ig tip M,
multimerice)→ se amesteca pe lama →
Rezultate:
– daca exista anticorpi antieritrocitari circulanti, se produce rozetarea hematiilor
– daca nu exista anticorpi antieritrocitari circulanti, nu se produce rozetarea hematiilor.