Gandirea

Cognitia - modul în care acumulam si manipulam cunostintele.

Gandirea - manipularea reprezentarilor mentale ale informatiilor.
Manipularea - orice transformare, combinare sau modificare a reprezentarilor
mentale.
Reprezentarile mentale - pot lua forma cuvintelor, a sunetelor, a imaginilor
vizuale, a actiunilor.
Informatia se refera la semnificatia sau sensul acordat modificarilor energiei
din mediul înconjurator (stimuli).
Scopurile generale ale gandirii sunt: categorizarea, rezolvarea problemelor si
luarea deciziilor.
I Categorizarea
Noi suntem capabili sa identificam categorii de obiecte, cum ar fi cainii,
tocmai prin evitarea faptului de a ne reaminti fiecare caine pe care l-am vazut,
Sistemul cognitiv uman (memoria în mod special) necesita o oarecare
economie în procesul de organizare a experientei anterioare, fara de care
adaptarea la mediul înconjurator, extrem de complex, ar fi imposibila.
Economia cognitiva se obtine prin structurarea lumii înconjuratoare în clase si
categorii de lucruri, tocmai pentru a descreste cantitatea de informatii care
trebuie învatate, percepute, reamintite si recunoscute.
Conceptele sunt condensari informationale, generalizari despre obiecte, fiinte
si fenomene ce au caracteristici similare.
Noi realizam generalizari pornind de la similaritatile existente între instantele
(sau exemplarele) diferitelor obiecte si ignorand diferentele.
II Rezolvarea problemelor

O problema apare atunci cand o persoana îsi propune sa atinga un scop sau
sa reactioneze într-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte
pregatit.
Pentru a putea spune ca exista o problema, trebuie sa identificam toate cele
trei elemente ale sale:
a) starea initiala, punctul de plecare .
 b) scopul problemei sau starea finala .
c) actiuni sau operatii ce ne conduc de la starea initiala la cea finala
Clasificarea problemelor
- bine definite
- slab definite

Pornind de la operatiile prin care se pot solutiona problemele, acestea pot fi

clasificate astfel:
1) probleme de rearanjare a elementelor - solicitarea este de a reordona
elementele problemei, astfel încat sa îndeplineasca un anumit criteriu.
2) probleme de structurare a elementelor - în acest caz suntem solicitati
sa identificam relatia dintre elementele problemei si sa construim o
noua structura, un element nou.
3) probleme de transformare - solicita din partea noastra interventii astfel
încat, prin modificari succesive ale starii initiale, sa ajungem în starea
finala, cea solicitata.
Etapele rezolvarii problemelor
1) reformularea sau simplificarea problemei
2) avansarea ipotezelor
Daca problema e simpla sau ne este familiara, atunci solutia apare imediat,
ea fiind activata din memoria de lunga durata. Strategia de rezolvare adoptata
este una algoritmica (algoritmii sunt serii ordonate de pasi ce ne conduc la un
rezultat sigur .Daca însa problema este noua sau complexa, pentru care nu
avem solutii la îndemana, vom folosi o strategie euristica (bazata pe metoda
încercare-eroare).
3) testarea ipotezelor - presupune executarea efectiva a operatiilor pe care le
solicita problema, în vederea reducerii distantei dintre starea initiala si cea
finala;
4) verificarea - consta din compararea rezultatului obtinut cu starea finala,
solicitata de problema, urmata de reluarea rezolvarii, dacarezultatele nu sunt
cele asteptate.
Expertiza sau specializarea într-un domeniu
Pentru a deveni expert într-un domeniu sunt necesari cam 10 ani de studiu si
practica intensa. Ea este cea care deosebeste maestrii de novici.
III Luarea deciziilor
Decizia consta din alegerea unei solutii sau a unei optiuni dintr-o multime.
Studiile si experimentele practice au aratat ca oamenii folosesc rationamentele
inductive si pe cele deductive destul de defectuos.
Psihologii au propus notiunea de gandire euristica pentru a ilustra mai bine
procesul de luare a deciziilor.
Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie.
Euristica este:
a. Euristica reprezentativitatii - este tendinta de a presupune ca, daca ceva
seamana cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face parte
din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la
îndemana.
b. Euristica disponibilitatii - este tendinta de a presupune ca un eveniment
sau un lucru este cu atat mai frecvent cu cat îl putem evoca mai usor
din memorie.