Lect. dr. Ilie MOISUC ilie_moisuc@yahoo.

com

Naţional, european, universal

I. Obiectivul general: evidenţierea tensiunii între caracterul etnocentric şi dimensiunea

general-umană a textelor romaneşti prin punerea în dialog a unor romane din literatura
română şi din literatura universală, construite în orizontul unor actualizări tematice
asemănătoare şi prin contextualizarea critică a conceptului de „specific naţional”.
II. Obiective specifice:
La finalul semestrului, masteranzii vor fi capabili:
 să definească şi să utilizeze concepte analitice fundamentale pentru interpretarea discursului
romanesc;
 să observe particularităţile stilistico-poetice şi de viziune ale diverselor romane studiate;
 să compare textele literare studiate prin precizarea asemănărilor şi deosebirilor dintre ele;
 să-şi exprime opiniile în legătură cu textele studiate şi să argumenteze corespunzător aceste
opinii;
 să precizeze direcţiile de explicitare teoretică a discuţiei despre raportul naţional-universal
din perspectiva literaturii;
 să definească noţiunea de „specific naţional” şi o situeze într-un context istoric şi ideologic
particular.

III. Conţinuturi de bază:

Noţiuni teoretice: tradiţie, „specificul naţional”, „caracterele specifice ale literaturii
române”, „complexele literaturii române”, „iluziile literaturii române”, „putere culturală”,
„spaţiul literar mondial”, „naţionalism literar” etc.

Concepte analitice: ficţiune, polifonie, dialogism, autor implicat, cititor model, niveluri
diegetice, perspectivă narativă, narator-naratar, tipuri de narator, elemente de poetica
personajului, particularităţi stilistice, cronotop, „gîndirea romanului”, relaţia între tehnică şi
viziune, orizont tematic, orizont ideologic etc.

IV. Organizarea întîlnirilor

1. Introducere în problematica disciplinei. Prezentarea temelor şi a bibliografiei – 23.02.2018

A. Preliminarii teoretice
2. Analiza romanului – concepte fundamentale (M. Bahtin, N. Manolescu, Toma Pavel) –
02.03.2018
B. Romane în dialog
3. Istorii ale aşteptării: Gib Mihăescu, Rusoaica (300 p.) – Julien Gracq, Ţărmul Syrtelor (320
p.) – 09.03.2018
4. Istoria şi descoperirea sinelui: Liviu Rebreanu, Pădurea spînzuraţilor (350 p.) – Michel
Tournier, Regele Arinilor (200 p.) – 16.03.2018
5. Istorii şi ţinuturi mitice: Ştefan Bănulescu, Cartea de la Metopolis (330 p.) – G. G. Marquez,
Un veac de singurătate (300 p.) – 23.03.2018
6. Violenţa Istoriei (I): L. F. Céline, Călătorie la capătul nopţii (670 p.) – 30.03.2018
7. Violenţa Istoriei (II): Radu Aldulescu, Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (328 p.)
– 06.04.2018 (?)
8. Copiii şi Istoria (I): Florina Ilis, Cruciada copiilor (480 p.) – 20.04.2018
9. Copiii şi Istoria (II): Salman Rushdie, Copiii din miez de noapte (584 p.) – 27.04.2018
10. Ironia Istoriei (I): I. D. Sîrbu, Adio, Europa! (512 p.) – 04.05.2018
11. Ironia Istoriei (II): Milan Kundera, Gluma (448 p.) – 11.05.2018

1
Lect. dr. Ilie MOISUC ilie_moisuc@yahoo.com

C. Generalizări, extrapolări teoretice

12. Literatura română: implicaţii identitare, complexe, iluzii (B. Fundoianu, Eugen Ionescu, G.
Călinescu, Tudor Vianu, Mircea Martin, E. Negrici, Alina Mungiu Pipiddi) – 18.05.2018
13. Literatura ca fapt cultural, din perspectiva relaţiei naţional-universal (Donald Morisson,
Pascale Casanova) – 25.05.2018
14. Întîlnire de evaluare şi discuţii – 01.06.2018

V. Metode didactice: expunerea, conversaţia euristică, brainstormingul, harta conceptelor,

explozia stelară, pălăriile gînditoare, jocul de rol, problematizarea, dezbaterea,
„scenarizarea”, vizionarea de ecranizări după romane etc.
VI. Evaluare:
20%: realizarea unui rezumat (maximum două pagini A4 TNR, font de 12, 1,5, justify,
margini 2 cm, TNR, 12);
30%: participarea la discuţii;
50%: examen scris (de discutat un concept teoretic şi/sau de comparat două dintre textele
analizate, din perspectiva unui aspect particular) sau eseu analitic pe baza textelor romaneşti
propuse sau pe o altă temă stabilită de comun acord (6-8 pagini A4 cu tot cu bibliografie,
TNR, font de 12, 1,5, justify, margini 2 cm).

VII. Bibliografie

Mihail Bahtin, cap. „Discursul în roman” în Probleme de literatură şi estetică, Traducere de

Nicolae Iliescu, prefaţă de Marian Vasile, Editura Univers, Bucureşti, 1982.
Pascale Casanova, Republica Mondială a Literelor, traducere din limba franceză de Cristina
Bîzu, Editura Art, Bucureşti, 2016.
G. Călinescu, cap. „Specificul naţional” în Istoria literaturii române de la origini pînă în
prezent, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.
B. Fundoianu, Imagini şi cărţi din Franţa, Institutul Cultural Român, 2006.
Eugen Ionescu, Război cu toată lumea. Publicistică românească, vol. I-II, ediție îngrijită și
bibliografie de Mariana Vartic și Aurel Sasu, București, Editura Humanitas, 1992.
Georg Lukács, Teoria romanului. O încercare istorico-filosofică privitoare la formele marii
literaturi epice, în româneşte de Viorica Nişcov, Prefaţă de N. Tertulian, Editura
Univers, Bucureşti, 1977.
Nicolae Manolescu, cap. „Doricul, ionicul şi corinticul” în Arca lui Noe. Eseu despre
romanul românesc, Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2001.
Mircea Martin, G. Călinescu şi complexele literaturii române, Editura Paralela 45,
Bucureşti, 2012.
Donald Morisson, Ce mai rămâne din cultura franceză? urmat de Antoine Compagnon,
Preocuparea pentru grandoare, Traducere din limbile engleză şi franceză de Laura
Albulescu, Postfaţă de Horia-Roman Patapievici, Editura Art, Bucureşti, 2010.
Alina Mungiu Pipiddi, De ce nu iau românii premiul Nobel, Editura Polirom, Iaşi, 2012.
Toma Pavel, Lumi ficţionale, Traducere de Maria Mociorniţă, prefaţă de Paul Cornea,
Editura Minerva, Bucureşti, 1992.
Toma Pavel, Gîndirea romanului, Traducere din franceză de Mihaela Mancaş, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2008.
Tudor Vianu, cap. „Asupra caracterelor specifice ale literaturii române”, cap. „Originalitatea
contribuţiei culturale a românilor” în Opere, vol. III, Antologie şi note de Matei
Călinescu şi Gelu Ionescu, Postfaţă de Matei Călinescu, text stabilit de Cornelia Botez,
Editura Minerva, Bucureşti, 1973.