Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) DEFINIȚIE: Pronumele este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv.
caz forme
cazuri ca la substantiv; doar la cazurile Ac. și D. au două serii de forme:
la G. – forme doar pentru persoana a III‐a; accentuate și neaccentuate (clitice)
la V. – forme doar pentru persoana a II‐a;
1
În unele situații, când fac parte din anumite expresii, de exemplu a nimerit‐o bine, ce să‐i
faci, pronumele personale nu au funcție sintactică, având valoare neutră.
2
locuțiune prepozițională, articol posesiv-genitival), funcție sintactică (în propoziție sau de
element subordonator – în frază)
forme număr
doar pentru persoana a II‐a și a III‐a singular și plural
gen caz
(doar la persoana a III‐a) masculin și feminin ca la substantiv
4) PRONUMELE REFLEXIV
3
Definiție: Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și de număr dintre obiectul
asupra căruia se exercită direct sau indirect acțiunea verbelor și subiectul acestora.
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III‐a și pentru cazurile dativ și
acuzativ.
Pronumele reflexiv are forme accentuate și neaccentuate (clitice).
Mă întreabă.
Mă întreb. ↓
↓ ↓
↓ persoana I
persoana I singular
singular persoana a III‐a
persoana I singular
singular
pronume personal
pronume reflexiv
5) APLICAȚII
4
5