Aplicate Clay •tiin•ă 52 (2011) 171 - 178

Lista de con•inuturi disponibile ScienceDirect

Aplicate Clay •tiin•ă

j ourna l pagina de start: www.el sev i er.com/ l ocate / cl ay

Lucrare de cercetare

nanocompozite Montmorilonita / polipropilenă: Proprietă•i mecanice, cristalizare •i comportamente

reologice ☆

Shipeng Zhu, Jinyao Chen, Yuan Zuo, Huilin Li • . Ya Cao ••

Cheie Laboratorul de Stat de materiale polimerice Inginerie, Chengdu 610065, PR China Institutul de Cercetare
Polimer de la Universitatea Sichuan, Chengdu 610065, PR China

articol info abstract

Istoricul articol: În această lucrare, montmorillonit (Mt) a fost Modi Fi ed de octadecil amină etoxilat eter (A), care are doi poli (etilen oxid) segmente.
A primit 19 mai 2010 Montmorilonitul / polipropilenă (/ PP Mt) nanocompozite au fost preparate printr-o tehnică de amestecare în topitură, folosind diferite con•inuturi
Primit în forma revizuită 19 februarie 2011 Acceptată douăzeci
de Modi Fi ed Mt cu •i fără anhidridă maleică din polipropilenă grefată (PPG). Structurile •i exfoliate ale intercalate nanocompozite Mt / PP au fost
•i unu februarie 2011 Disponibil online 05 martie 2011
caracterizate prin difrac•ie cu raze X (XRD) •i microscopie electronică de transmisie (TEM). Din cauza tipice exfoliatedstructures •i intercalate,
themechanical propertiesofMt / PPnanocompositeswere improvedsigni Fi cativ. Themodi Fi ed Mt într-un PPmatrix a condus la o cativ Fi reducerea
supraînăl•are a viscozită•ii topiturii •i cre•terea în rezisten•a la •oc Izod crestat •i elonga•ia la rupere. For•a de impact Izod crestat •i elonga•ia la
Cuvinte cheie:
rupere de nanocompozite Mt / PP au fost
Montmorillonitul
Polipropilenă Polieter
1,95 •i 2,77 ori mai mare ca cele ale PP pure. Rezisten•a la trac•iune a nanocompozitelor Mt / PP a fost de asemenea îmbunătă•it în prezen•a PPG.
Proprietă•i mecanice
comportamente reologice © 2011 Elsevier Toate drepturile rezervate.

1. Introducere
În ultimii douăzeci de ani, nu numai în mediul academic, ci •i în industria nanocompozitelor
polimerice de argilă (CPN) au atras cativ Fi interes cant ( Okada •i colab., 1995; Vaia •i colab., 1995;
Giannelis, 1996; Krishnamoorti •i colab., 1996; Krishnamoorti •i Giannelis, 1997; Ke •i colab., 1999;
Ray •i Okamoto, 2003; Wang •i colab., 2006; Pavlidou •i Papaspyrides, 2008; Zhu •i colab., 2009 ). Ele
reprezintă o nouă clasă de materiale compozite care con•in dimensiuni nanometrice ( b 100 nm)
particule dispersate într-o matrice polimerică. Nanocompozite oferă o cativ Fi îmbunătă•iri
supraînăl•are în proprietă•i polimerice, cum ar fi modul, rezisten•ă •i rezisten•ă la căldură, în
compara•ie cu materialele compozite conven•ionale. Structura montmorillonit (Mt) este format dintr-o
foaie octaedric de alumină sau oxid de magneziu, care este înconjurat de două foi tetraedrice de
silice. Grosimea fiecărui strat în parte este de aproximativ 1 nm •i lă•imea sa este de aproximativ 500
nm. Mt are un mare poten•ial specific Fi zona c, un raport de aspect de mare, o proprietate bună
umflare •i un cost redus. Se poate cativ Fi cativ îmbunătă•i stabilitatea termică •i proprietă•ile mecanice
dispersate într-o matrice de polimer cu un con•inut scăzut. În general, există două nanostructuri în
nanocompozite Mt / PP. Structuri intercalat sunt bine ordonate structuri multistrat în cazul în care
lan•urile PP extinse sunt introduse în spa•iul dintre straturi
Mt. Acest lucru conduce la o extindere a spa•iului stratului intermediar. structurile exfoliate se
formează atunci când straturile de silicat sunt dispersate individual sub formă de particule nanoscale
în matricea PP. In general, morfologia Mt / PP nanocompozit este o structură mixtă intercalat /
exfoliate. Structura intercalat sau exfoliate pot îmbunătă•i multe proprietă•i ale polimerilor, cum ar fi
modul, puterea •i rezisten•ă la căldură.
Cu toate acestea, suprafa•a straturilor theMt este hidrofil, •i de aceea trebuie să fie Modi Fi ed
atunci când este folosit pentru a Fi Polimerii comerciali hidrofobi ll. Cele mai multe
commonmethodofMtmodi Fi cation este săruri de amoniu cationexchangewithorganic care con•in
numere diferite, lungimea •i structura lan•urilor organice. schimb de cationi a fost folosit timp de mai
multe decenii ( Beall •i Goss, 2004 ). Acest Modi Fi cation se realizează, în general, prin reac•ii
schimbătoare de ioni de săruri de amoniu organofile •i ioni de sodiu, care produc montmorillonit
organofilă (OMT). În unele cazuri, au fost folosite •i alte tipuri de compu•i organici ( Brown •i colab.,
2000; Fu •i Qutubuddin, 2001; Moon •i colab., 2004; Monvisade •i Siriphannon, 2009; Fu andHeinz,
2010 ). Cu toate acestea, ammoniumsalts organice sunt caracterizate printr-o stabilitate termică
scăzută •i majoritatea acestora sunt degradate termic la temperaturenot than220 superior - 250 ° C,
care limitează aplicabilitatea lor la anumite materiale polimerice.

☆ sponsori Contract de finan•are: Programul de Cercetare de baza National din China (2005CB623800) •i Programul
pentru New Century Talente excelente în Universitatea (NCET-10-0562).
• Autorul corespunzator. Tel .: +86 28 85406333; fax: +86 28 85402465.
•• Autorul corespunzator. Tel .: +86 28 85467166; fax: +86 28 85402465.
Adrese de email: nic7703@scu.edu.cn (H. Li), caoya@scu.edu.cn (Y. Cao).
Recent, intercalare de poli (oxid de etilenă) (PEO) •i poli masă moleculară mică (etilenglicol) în
spa•iul de stratul intermediar Mt a dus la formarea gama hibrid structureswith awide de proprietă•i
interesante •i utilizări importante ( Ruizhitzky •i colab., 1996; Ogata •i colab., 1997; Chen •i Chang,
2001; Loyens •i colab., 2005 ). De exemplu, nanocompozite Mt / PEO au dat o nouă clasă de
conductoare ionice. Acesta poate fi folosit în unele posibile aplica•ii electronice, cum ar fi bateriile cu
semiconductori, dispozitive electrochemic, senzori, etc Cele mai multe cercetări în acest Fi ELD s-au
concentrat asupra conforma•iei •i cristalinitatea PEO în spa•iul de Mt stratul intermediar

0169-1317 / $ - a se vedea materia fata © 2011 Elsevier Toate drepturile rezervate. doi: 10.1016 /
j.clay.2011.02.021
172 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178
legate de conductivitate ionică ( Chaiko, 2003; Homminga •i colab., 2005; Ratna •i colab., 2007; Miwa
•i colab., 2008; Lorthioir et al., 2009 ). Este raportat că oxyethyleneunits de PEOcanact ca liganzi de
cationi dintre straturi, dând na•tere unor complexe stabile ( Aranda andRuiz-Hitzky 1992 ). Astfel, este
posibil să se îmbunătă•ească compatibilitatea dintre polimer •i Mt prin prepararea polieter con•inând o
grupare func•ională terminală (OH, NH 2, COOH, anhidrida etc.).
In acest studiu, Modi Fi ed Mt polieter a fost utilizat ca Fi ller pentru prepararea nanocompozitelor
comerciale Mt / PP. Noi intercalat octadecil amină de eter etoxilat (A), care are doi poli (oxid de
etilenă) segmente a•a cum se arată în structura chimică de mai jos, în spa•iul din stratul intermediar
Mt •i Modi Fi ed Mt a fost folosit pentru a prepara nanocompozite Mt / PP printr-o tehnică de
amestecare în topitură, cu •i fără anhidridă maleică din polipropilenă grefată (PPG). Proprietă•ile
mecanice, cristalizarea •i comportamentele reologice ale nanocompozitelor Mt / PP au fost
investigate.
2. Partea experimentală
2.1. materiale
O polipropilenă izotactică disponibilă comercial (F401) a fost alimentat de la Lanzhou Chemical
Industry Factory (Lanzhou, China), cu o topitură fl ow indice de 2,5 g / 10 min (190 ° C, 2,16 kg). Ca 2 +
-
montmorillonit (Ca 2 + - Mt), cu o capacitate de schimb cationic (CEC) de 90 m mol / 100 g •i OMT a fost
furnizat de Zhejiang Fenghong Clay Chemicals Co. (Zhejiang, China). OMT a fost sodiu
montmorillonit Modi Fi ed cu octadecil trimetilamoniu. Octadecil amină etoxilat eter (A) a fost
achizi•ionat de la Haian Petroleum Chemical Co. (Jiangshu, China), care a fost utilizat ca agent
tensioactiv •i structura moleculară (n = 17, x = 30) au prezentat după cum urmează:
CH 2 CH 2 O H
x
CH 3 CH 2 N
CH 2 CH 2 Pe H
X
2.2. Modi Fi cation montmorillonit
Surfactantului A (50 g) a fost Fi rst dizolvat în apă până la o solu•ie limpede a fost ob•inută •i apoi
Ca 2 + - Mt (50 g) au fost adăugate la această solu•ie de surfactant. Dispersia amt a fost încălzit la 60 °
C, sub agitare puternică. A / Ca 2 + - Mt (Amt) hibrizi au fost uscate într-un cuptor la 60 ° C, timp de
câteva zile •i apoi se pulverizează. Puterea a fost sitat prin trecerea de•i un ciur din o•el inoxidabil cu
200 ochiuri. / OMT (AOMt) hibrizi A au fost preparate în acela•i mod.
2.3. pregătirea unei mostre
hibrizi amt sau AOMt au fost adăugate cu 1 - 5 păr•i la sută de păr•i de PP (phr) în greutate, apoi
extrudat printr-un extruder cu trei sec•iuni generale cu •nec dublu (D = 20 mm, L / D = 40). Viteza de
•urub a fost fixată la 200 rpm, iar temperaturile au fost de 175 ° C, 190 ° C •i 190 ° C pentru fiecare
sec•iune a cilindrului •i 185 ° C, timp de matri•ă. O ma•ină de turnare prin injec•ie (K-TEC400, Klarke
international Co, Ltd.) a fost utilizată pentru prepararea epruvetelor pentru testele mecanice.
2.4. metode de caracterizare
Transformare Fourier spectroscopie în infraro•u (FTIR) a fost efectuată în modul de transmisie cu
un spectrometru Nicolet-560. Spectrele au fost colectate la 2 cm - 1 Rezolu•ia între 400 •i 4000 cm - 1
cu timpi de colectare de aproximativ 1 min. În scopul de a elimina
adsorb•ie fizică A, probele au fost extrase, respectiv xilen la fierbere timp de 72 ore înainte de
scanare,.
Analiza termogravimetrica (TG) sa realizat pe TAQ-600 (TA Co., USA). Viteza de încălzire a fost
de 10 ° C / min într-o puritate ridicată fl din cauza atmosferă de azot. O tavă de platină deschisă a fost
utilizat pentru re•inerea probei cu masa ini•ială aproximativ 15 mg.
difrac•ie (XRD) cu raze X au fost înregistrate cu un CSC difractometru DX-1000 (China). Cele
beamwas raze X nichel- Fi Cu Ka filtreaza ( λ = 0.1542 nm) radia•ii operat la 40 kV •i 25 mA. Ca 2 + - Mt,
OMT, amt •i AOMt au fost studiate ca pulberi. Probe din nanocompozite Mt / PP au fost din matri•a
de injec•ie. Intervalul de scanare a variat de la 2 θ = 1.5 ° la 40 °, cu o viteză de 1,8 ° / min.
microscopie electronică de transmisie (TEM) a fost realizată cu un H-7100 (Tokyo, Japonia),
instrumentul cu o tensiune de accelerare de 100 kV. Sec•iunile ultrasub•iri ale probelor din matri•ă de
injec•ie, cu o grosime de 50 nm au fost tăiate la 20 ° C cu o cryoultramicrotome Reichert Ultracut fără
colorare.
comportamente Cristalizarea •i de topire au fost înregistrate pe un DSC1 (Mettler Tolede Co.,
Elve•ia) scanare diferen•ială calorimetrică (DSC), sub azot constant fl Au. Greutatea probei a fost
men•inută la un nivel scăzut (5 - 6 mg) pentru toate măsurătorile. Toate probele au fost Fi rst încălzit la
200 ° C, men•inută la 200 ° C timp de 5 minute, •i apoi se răce•te cu o viteză de 10 ° C / min până la
50 ° C •i se men•ine la 50 ° C timp de 5 min. Ei au fost apoi scanate from50 la 200 ° C, la o viteză de
10 ° C / min. Cristalinitatea (Xc) a amestecurilor a fost calculată din ecua•ia X c = Δ H m / Δ H, Unde
Δ H m a fost entalpia de fuziune nanocompozitelor Mt / PP, ob•inute direct prin DSC. Δ H, entalpia de
topire a polimerului cristalin 100%, a fost de 209 J / g pentru PP ( Avalos •i colab., 1996 ). Testele de
trac•iune au fost efectuate în conformitate cu GB / T 1040 - 92 standard, pe un 4104machine CMT
(SansMaterial tehnice de testare Co, Shenzhen, China). Alungirea la rupere a fost măsurată la o
viteză de cap cruce de 50 mm / min. rezisten•ă la •oc Izod crestat a fost măsurat cu ZQK - 20 (Dahua
Material de testare tehnică Co, China), în conformitate cu standardul GB / T1043-93.
Suprafe•ele de fractură ale specimenelor de impact testate Izod-crestate ale nanocompozitelor
Mt / PP au fost examinate sub o tensiune de accelerare de 10 kV cu Philips microscopie electronică
de baleiaj (SEM) echipamente. Înainte de a fi examinate, specimenele nanocompozite Mt / PP au fost
acoperite cu un strat sub•ire de aur.
Măsurătorile reologice au fost efectuate pe un Gottfert Rheograf 2002 (Gottfert Co., Germania).
Diametrul capilar •i raportul său de lungime •i diametru au fost de 1 mm •i 30, respectiv. Matri•a a avut
un unghi de intrare de 180 °. Pierderile de presiune la intrare se presupune a fi neglijabile pentru o
astfel de matri•ă capilar lung, •i, prin urmare, a fost aplicată nici o corec•ie Bagley. fl ow proprietă•i ale
acestor specimene au fost măsurate la 190 ° C.
3. Rezultate si discutii
3.1. FTIR •i TG analiza Modi montmorilonitice Fi ed cu A
FTIRwas utilizate pe scară largă pentru a sonda structura •i conforma•ia surfactant în OMT ( Vaia
•i colab., 1994; Osman •i colab., 2004; Xi •i colab., 2005 ). Înainte de a analiza prin FTIR •i TG, toate
probele au fost extrase cu xilen la fierbere timp de 72 h, pentru a scăpa de liber O componentă.
Picurile caracteristice la 2923 •i 2851 cm - 1 în spectrele FTIR ale Amt au fost atribuite vibra•iilor
de întindere a A (metilen Fig. 1 (B)). Cu toate acestea, therewere nobands la 2923and2851 cm - 1 în
spectrele FTIR ale Ca 2 + - Mt. Acesta poate fi con Fi rmat că A existat încă în Amt de•i a fost extractedby
xilen la fierbere timp de 72 ore. Acest lucru a indicat că therewas o interac•iune puternică
betweenAandCa 2 + - Mt. De fapt, numărul mare de cationi în spa•iul dintre stratul intermediar Mt au fost
coordonate de atomii de oxigen de tip eter de polimer ( Strawhecker •i manii, 2003 ). Deoarece
vârfurile caracteristice ale alchili inOMtmay să fie similară cu cea a unui inAOMt, se pare că dacă A
existat în OMT nu a putut fi con Fi rmat prin vârfuri caracteristice la 2923 and2851 cm - 1 de AOMt.
Con•inutul relativ
 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178 173

Fig. 1. Spectrele FTIR ale Mt: (a), Ca 2 + - Mt; (B), amt; (C), OMT; (D), AOMt.

de metilen în spectrele FTIR a fost indicat folosind raportul dintre A 2923 / A 1036.
A 2923 a fost absorban•a metilen la 2923 cm - 1 care nu a fost în fl uen•at byMt •i A 1036 a fost absorban•a
siliciu - band oxigen in Mt la 1036 cm - 1 care nu a fost afectată de A. Fig. 1 (C), con•inutul relativ de
metilen a fost 0,69. Cu toate acestea, con•inutul relativ de metilen în AOMt a crescut la 0,73 ( Fig. 1 (D)).
Con•inutul relativ crescut de metilen poate fi atribuită în A intercalat AOMt.

Curbele TG ale Mt au fost prezentate în Fig. 2 . Pierderea de masă de

Ca 2 + - Mt a fost de 4,4%. Acest lucru poate fi atribuit îndepărtarea apei adsorbite. După extragerea cu
xilen la fierbere, pierderea de masă a Amt a crescut la 22,5%. În plus, themass pierderi de OMT •i
AOMt erau
35,5% •i 37,5%, respectiv. Cre•terea pierderea de masă a A Modi Fi ed Mt poate fi atribuită A.
intercalată
Ambele rezultate ale FTIR •i TG analiza con Fi rmat că A existat încă în Amt •i AOMt după
extragere cu xilen la fierbere. Aceasta a indicat că a existat o interac•iune puternică între A •i Mt. În
raportul precedent, Aranda •i Ruiz-Hitzky (1999) con Fi rmat că NH 4+ ioni inMt ar putea interac•iona
puternic cu oxigenii din intercalat CEP prin N - H ... O legătură de hidrogen.

Fig. 3. XRDpatterns ofMt andMt / PPnanocomposites: (a), Ca 2 + - Seria Mt; (B), seria OMT.

3.2. Structura montmorillonit în matricea PP
În Difractogramele ( Fig. 3 (A)), distan•a bazală a 001) planul (( d 001) pentru Ca 2 + - e•antion Mt
estimat de Bragg formula n λ = 2dsin2 θ a fost de 1,55 nm (2 θ = 5,71 °). A existat o cre•tere în spa•iu
strat intermediar, ca (001) re fl ec • iunea mutat la unghiuri mai mici. Această cre•tere ar putea fi
atribuită o intercalarea între straturi Mt. Cu toate acestea, Mt spa•ii bazale în PP / Amt •i PP / PPG /
Amt
compozite au fost aproape neschimbate în compara•ie cu Amt, indicând faptul că nu există lan•uri
moleculare PP difuzată în spa•iul de stratul intermediar Amt în aceste compozite. Pentru a con in
continuare Fi rm microstructura, au fost luate imaginile TEM ale PP / Amt •i PP / PPG / compozite Amt.
Luminos Fi eld era imaginea polimerului, inwhich entită•i întunecate au sec•iunea transversală a
straturilor Mt intercalate. În Fig. 4 (A, c), distan•ările bazale Mt în PP / Amt •i PP / PPG / Amt au fost
ambele 1.83 nm. Aceasta a corespuns cu cele măsurate de la XRD. Au existat unele agregate ale
straturilor Mt în imagini TEM ( Fig. 4 (B, d)). Cu toate acestea, straturile Mt în PP / PPG / compozite
Amt au fost mai bine dispersate decât cele ale PP / compozite Amt.

Distan•area bazale a OMT a fost 2.44 nm ( Fig. 3 (B)). d 001 de AOMt a crescut la 3,32 nm.
Distan•area bazală Mt în PP / AOMt a fost mai mare de thanthat AOMt. Aceste cre•teri couldbe
atribuite lan•urile A •i intercalate PPmolecular în spa•iul din stratul intermediar OMT. În prezen•a PPG, d
001 de AOMt crescută la 4,28 nm. În Fig. 4 (E, g), distan•ările bazale ofMt in PP / Amt •i PP / PPG /
Amt au fost de aproximativ 3,73 nmand

3,21 nm, respectiv. Aceste rezultate au fost de acord cu cele de la XRD. Intercalarea topiturii a fost
controlată prin transportul de masă al lan•ului de polimer în particule primare de Mt, iar particulele din
apropierea marginii poate fi accesibilă catena polimerului. Astfel, se poate deduce că straturile Mt la
sfâr•itul stivelor de silicat poate fi relativ u•or să fie exfoliate. Au existat unele structuri intercala•i Fig. 4
(E, f). Cu toate acestea, pentru proba preparată cu PPG, fiecare strat al Mt a fost dispersat omogen
în matricea PP, de•i o cantitate mică de straturi intercalate (dar unexfoliated) a existat încă ( Fig. 4 (G,
h)). În evolu•ia structurii fază după încorporarea compatibilizare PPG, o contribu•ie suplimentară
provenit de la speci Fi c interac•iunea derivată prin legături de hidrogen între stratul Mt •i

Fig. 2. Curbele TG Mt: (a), Ca 2 + - Mt; (B), amt; (C), OMT; (D), AOMt.
 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178

Fig. 4. TEMmicrographs nanocompozitelor Mt / PP: (a) •i (b), PP / Amt (100/5); (C) •i (d), PP / PPG / Amt (90/10/5); (E) •i (f), PP / AOMt (100/5); (G) •i (h), PP / PPG / AOMt (90/10/5). 174

gruparea anhidridă maleică ( Kawasumi •i colab., 1997; Hasegawa •i colab., 1998; Hasegawa •i
colab., 2000 ). O astfel de interac•iune a fost fără îndoială bene FI-
cial pentru depă•irea barierei de energie pentru a forma exfolierii randomizat de straturi Mt.
3.3. Proprietă•i mecanice
Proprietă•ile mecanice ale polimerului. Când s-a adăugat 2,5 phr de OMT, rezisten•a la •oc Izod
crestat •i elonga•ia la rupere a PP a crescut pu•in. Cu toate acestea, au fost îmbunătă•ite proprietă•ile
mecanice ale nanocompozitelor PP / Amt •i PP / AOMt, cum ar fi alungirea la rupere •i rezisten•a la
impact Izodnotched. Proprietă•ile mecanice ale nanocompozitelor PP / AOMt au fost mai bune decât
cele ale PP / Amt nanocompozite, în special rezisten•a la impact Izod crestat. Când s-a adăugat 5 phr
AOMt, rezisten•a la •oc Izod crestat •i elonga•ia la rupere a PP a crescut cu 195% •i 277%, respectiv.

Proprietă•ile mecanice ale PP pure •i nanocompozite Mt / PP au fost ilustrate în tabelul 1 . În

general, Ca 2 + - Mt nu poate îmbunătă•i
 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178 175

tabelul 1
Proprietă•ile mecanice ale nanocompozitelor PP •i Mt / PP.

Probele PP PP / Ca 2 + - Mt PP / OMT PP / Amt PP / AOMt PP / PPG / Amt PP / PPG / AOMt

100 / 100 / 100 / 100 / 100 / 100 / 100/1 100/3 100/5 100/1 100/3 100/5 90 la / 10/1 90 la / 10 / 90 la / 10 / 90 la / 10/1 90 la / 10 / 90 la / 10 /

0.5 1.5 2.5 0.5 1.5 2.5 cu 3 de 5 cu 3 de 5

De tracţiune 31,0 31,3 30,9 30.5 31.6 31.2 30,8 30,1 28,9 28,7 30,6 30,1 29,4 32,2 32.4 32.1 32.8 32,9 32.8
rezisten•ă
(MPa)
Elongaţie 83,9 58,7 85.3 89,8 115,1 112,5 123,3 220,9 299,8 205,8 262,2 316,2 254,2 216,5 200.6 155.4 156.2 221.8 161.3
la pauza
(%)
efect 4.0 4.1 4 4.2 5 5 5.6 6.2 6.7 6.8 6.5 8.3 11.1 5.4 5.9 6.8 5.8 6.2 6.7
rezisten•ă
(kJ / m 2)

In plus, in comparatie cu PP pur, rezisten•a la trac•iune a tuturor probelor au avut nici o schimbare
evidentă prin cre•terea con•inutului diferi•ilor hibrizi. Rezisten•a la trac•iune a nanocompozitelor Mt /
PP cu PPG a fost mai bun decât PP pur •i nanocompozite Mt / PP fără PPG. Alungirea la rupere •i
rezisten•a la •oc Izod crestat a scăzut. Cu toate acestea, ei erau încă mult mai bine decât PP pur.
Pentru a explica schimbarea proprietă•ilor mecanice •i de a în•elege themechanism,
themicroscopemorphology •i fracturemorphology nanocompozitelor Mt / PP au fost investigate prin
analiza SEM. În Fig. 5 , Amt agregate cu o lungime în intervalul 2 - 4 μ m •i o grosime de aproximativ 0,5 - 1
μ m, în timp ce, nanocompozite PP / AOMt a arătat stivuite particulele Mt cu o grosime medie mai
mică mai mică de 100 nm •i distribu•ia dimensiunii particulelor a fost uniformă Muchmore. A fost,
poate, principalul motiv pentru tenacitatea nanocompozitelor PP / AOMt a fost mai bună decât cele
ale PP / compozite Amt. În prezen•a
PPG, morfologii fractura foarte mult diferite de cele ale compozite PP / Amt •i PP / AOMt. Au existat
multe găuri ale căror dimensiuni medii au fost doar aproximativ 500 nm •i 100 nm, respectiv. Asta a
fost, în principal, deoarece PPG ar putea îmbunătă•i compatibilitatea dintre PP •i Modi Fi ed Mt. Mai
mult, AOMt au fost mai bune decât Amt dispersate în matrice. Rezisten•a la trac•iune a
nanocompozitelor PP / PPG / AOMt a fost mai bun decât alte nanocompozite Mt / PP, din cauza
dimensiuni ale particulelor mai mici •i mai bună dispersie. Re•ine•i că scara de agregate în imagini
SEM nu vor fi vizibile în imaginile TEM ( Fig. 4 ).
3.4. Structura cristalului •i cristalinitate
Mt poate contribui la îmbunătă•irea heterocrystallization nanocompozitelor Mt / PP, care poate
induce formarea β fază ( Hong •i colab., 2006 ). În Difractogramele ( Fig. 6 (A)), au existat unele re fl ections
de α

Fig. 5. SEM nanocompozitelor Mt / PP: (a), PP / Amt (100/5); (B), PP / PPG / Amt (90/10/5); (C), PP / AOMt (100/5); (D), PP / PPG / AOMt (90/10/5).
176 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178

Fig. 6. Difractogramele nanocompozitelor Mt / PP: (a) PP, PP / Amt (100/5), PP / AOMt (100 /
5); (B) PP, PP / PPG / Amt (90/10/5), PP / PPG / AOMt (90/10/5).
Fig. 7. Curbele DSC ale nanocompozitelor Mt / PP: (a) PP, PP / Amt (100/5) •i PP / AOMt (100/5); (B) PP, PP / PPG /
Amt (90/10/5), PP / PPG / AOMt (90/10/5).

fază la 14,0 ° (110), 17,0 ° (040), 18,6 ° (130) •i aproximativ 21 ° (111,131) în PP pură. Acolo fl la 16,0
° ec • iunea (300) în PP / Amt •i PP nanocompozite / AOMt corespundea structurii β faza a matricei
PP. Cu toate acestea, nu re fl a aparut in apropiere de 16.0 ec • iunea ° în PP / PPG / Amt •i
nanocompozite PP / PPG / AOMt ( Fig. 6 (B)). S-a raportat că β
faza a PP a fost suprimat cu PPG ca compatibilizator în nanocompozite Mt / PP ( Zheng •i colab.,
2004 ). β fază de PPwas raportată a avea o mai mare ductilitate ( Varga, 2002 ). Acesta poate fi o
cauza de ce duritatea PP / Amt •i PP / AOMt nanocompositeswere mai bune decât cele ale PP / PPG
/ Amt •i PP / PPG / AOMt nanocompozitelor, respectiv.
Temperatura de vârf de cristalizare (T c) PP a fost de 115,7 ° C ( masa 2 ). Rezultatele DSC a
arătat în mod clar că adăugarea unei cantită•i mici de argilă în matrice PP a dus la o cre•tere a T c a
matricei polimerice. Efectul poate fi explicat prin presupunerea că straturile Mt a ac•ionat ca ef Fi cientă
agen•i de nuclea•ie pentru cristalizarea PP. Cu toate acestea, temperaturile themelt (T m) nanocompozitelor
Mt / PP a scăzut u•or. De crystallinities de nanocompozite Mt / PP au fost mai mici decât PP pur.
Acest lucru a fost în principal deoarece mobilitatea con Fi nat PP lan•uri moleculare Mt a fost scazut.

În plus, vârful de topire al lui β fază nu a fost observată în curba DSC a pur PP ( Fig. 7 (A)). Cu
toate acestea, vârful de topire al lui β fază a apărut în curbele DSC ale PP / Amt •i PP compozitele /
AOMt aproape 145 ° C. Aceste rezultate au indicat că Amt •i AOMt pot induce formarea unei β fază.
Cu toate acestea, situa•ia nu a fost descoperită în Fig. 7 (B). Nu a existat nici un pic de topire aproape
145 ° C în PP / PPG / Amt •i nanocompozite PP / PPG / AOMt. Rezultatele de la DSC au fost similare
cu cele de la XRD.
3.5. comportamente reologice
Au fost investigate efectele Amt •i AOMt asupra proprietă•ilor reologice ale PP. Când amt sau
pulbere AOMt a fost adăugat direct în matricea PP, viscozitatea topiturii a compozitelor reduse în mod
evident. S-au adăugat mai mul•i hibrizi Amt sau AOMt, cu atât mai mult reducerea viscozită•ii de PP a
avut loc ( Fig. 8 (A, b)). Efectul

masa 2
Rezultatele DSC ale nanocompozitelor PP •i Mt / PP.

Probele PP PP / Amt PP / AOMt PP / PPG / Amt PP / PPG / AOMt

100/1 100/3 100/5 100/1 100/3 100/5 90/10/1 90/10/3 90/10/5 90/10/1 90/10/3 90/10/5

T m ( ° C) 161,2 162.6 161.3 160.7 160.7 160.1 159.5 160.1 162.3 161,2 160.1 160.1 160.8
T c ( ° C) 115.7 116.8 117.3 118.6 115.8 115.8 116.9 116.5 119.1 119.0 118.4 116.1 116.2
Δ H m ( J / g) 104.6 101.6 99.0 101,2 101.4 99.2 98.4 101,2 99.0 100.2 100.4 101,8 99.7
Δ Χ c (%) 50.1 48,6 47.4 48.4 48.5 46.9 47.1 48.4 47.4 47,9 48,0 48.7 47.7
 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178
Fig. 8. Complotul logarithmof viscozitatea aparentă fa•ă de logaritmul ratei de forfecare aparentă pentru nanocompozite Mt / PP: (a), PP / amt; (B), PP / AOMt; (C), PP / PPG / Amt; (D), PP / PPG / AOMt.
Reducerea vâscozită•ii a fost atribuită care con•inea două segmente PEO. Sa raportat că PP a fost
incompatibil cu PEO care are viscozitate foarte scăzută •i proprietă•i de lubrifiere bune. Cele straturi
Mt poate intercalate fi utilizat ca purtător lubrifiant în compozitele. Cu alte cuvinte, scurte lan•uri PEO
pe suprafa•a Mt poate ac•iona ca un lubrifiant intern pentru a induce alunecarea interfazic a
compozitelor. Sa constatat că PPG a avut un pic în fl uen•a privind reducerea viscozită•ii de PP ( Fig. 8 (C, (2005CB623800).
d)). În prezen•a PPG, a fost adăugat mai Amt sau AOMt, mai pu•in reducerea viscozită•ii de PP a
avut loc. Acest lucru este, în principal, deoarece interac•iunea dintre Mt •i matrice a fost foarte
puternic, mobilitatea lan•ului molecular PP a fost limitată de Mt.
4. Concluzii
După cum sa observat prin XRD •i analiza TEM, nanocompozite Mt / PP au fost preparate cu
succes prin tehnici de amestecare în topitură, folosind diferite con•inuturi de Mt Modi Fi ed de polieter
cu •i fără compatibilizare PPG. Din cauza structurii tipice •i intercalat exfoliat, proprietă•ile mecanice
ale nanocompozitelor Mt / PP au fost îmbunătă•ite cativ Fi cativ. modi Fi ed Mt polieter în matricea PP a
condus la o cativ Fi reducerea supraînăl•are a viscozită•ii topiturii •i cre•terea în putere a impactului
Izodnotched •i elonga•ia la rupere. For•a de impact Izod crestat •i elonga•ia la rupere de
nanocompozite Mt / PP au fost 1,95 •i 2,77 ori mai mare ca cele ale PP pure. Rezisten•a la trac•iune
a fost de asemenea îmbunătă•ită în prezen•a PPG.
177
Recunoasteri
Această lucrare a fost sustinuta de Programul pentru New Century Talente excelente în
Universitatea (NCET-10-0562) •i Programul Na•ional de Cercetare de baza din China
Referin•e
Aranda, P., Ruiz-Hitzky, E., 1992. Poli (etilen oxid) materiale intercalare -silicate.
Chem. Mater. 4, 1395 - 1403.
Aranda, P., Ruiz-Hitzky, E., 1999. Poli (etilen oxid) / NH4 + - nanocompo- smectită
site-uri. Appl. Clay Sci. 15, 119 - 135.
Avalos, F., Lopezmanchado, MA, Arroyo, M., 1996. cinetici cristalizării
polipropilenă. 1. Efectul adaosuri mici de polietilenă de joasă densitate. Polimer
37, 5681 - 5688.
Beall, GW, Goss, M., 2004. Auto-asamblarea moleculelor organice pe montmorillonit.
Appl. Clay Sci. 27, 179 - 186.
Brown, JM, Curliss, D., Vaia, RA, 2000. nanocompozite silicat Duroplast-stratificat.
montmorillonit cuaternară de amoniu cu epoxizi întărite diamine primare. Chem. Mater. 12, 3376 - 3384.
Chaiko, DJ, 2003. New poli (etilen oxid) compozite -clay. Chem. Mater. 15,
1105 - 1.110.
Chen, HW, Chang, FC, 2001. roman nanocompozit polimer electrolit compus
de poli (etilen oxid), litiu tri fl mâncat •i argilă minerală. Polimer 42, 9763 - 9769.
Fu, X., Qutubuddin, S., 2001. nanocompozite Polimer argilă: exfolierea organofilă
nanolayers montmorillonit din polistiren. Polimer 42, 807 - 813.
Fu, YT, Heinz, H., 2010. energie Scindarea alchilamoniu-Modi Fi edmontmorillonite
•i în ceea ce prive•te exfolierea nanocompozite: în fl uen•a de densitate de cationi, structura de grup capului •i
lungimea lan•ului de. Chem. Mater. 22 1595 - 1605.
Giannelis, EP, 1996. Polimer stratificat nanocompozite silicat. Adv. Mater. 8, 29 - 35. Hasegawa, N., Kawasumi, M.,
Kato, M., Usuki, A., Okada, A., 1998. Pregătirea •i
Proprietă•ile mecanice ale hibrizilor din polipropilenă de argilă, folosind un anhydridemodi maleic Fi ed
polipropilenă oligomer. J. Appl. Polym. Sci. 67, 87 - 92.
178 S. Zhu •i colab. / Applied Clay •tiin•e 52 (2011) 171 - 178
Hasegawa, N., Okamoto, H., Kato, M., Usuki, A., 2000. Pregătirea •i mecanică
Proprietă•ile de hibrizi din polipropilenă de argilă bazate pe Modi Fi ed polipropilenă •i argilă organofilă. J. Appl.
Polym. Sci. 78, 1918 - 1922.
Homminga, D., Goderis, B., Dolbnya, I., Reynaers, H., Groeninckx, G., 2005. Crystalliza-
Comportamentul TION nanocompozitelor polimer / montmorillonit. Partea I. poli intercalată (oxid de etilenă) /
nanocompozite montmorillonit. Polimer 46, 11359 - 11365.
Hong, HQ, El, H., Jia, ZX, Ding, C., Jia, DM, 2006. Pregătirea polipropilenă /
nanocompozite montmorillonit cu o structură exfoliat pe o rută proiectată.
J. Appl. Polym. Sci. 102, 3889 - 3899.
Kawasumi, M., Hasegawa, N., Kato, M., Usuki, A., Okada, A., 1997. Pregătirea •i
Proprietă•ile mecanice ale hibrizilor polipropilenă-argilă. Macromolecules 30, 6333 - 6338.
Ke, YC, Long, CF, Qi, ZN, 1999. Cristalizare, proprietă•i, •i de cristal •i nanoscala
Morfologia nanocompozitelor PET-argiloase. J. Appl. Polym. Sci. 71, 1139 - 1146.
Krishnamoorti, R., Giannelis, EP, 1997. Reologia polimer-end tethered stratificat
nanocompozite silicat. Macromolecules 30, 4097 - 4102.
Krishnamoorti, R., Vaia, RA, Giannelis, EP, 1996. Structura •i dinamica polimeri
nanocompozite silicat stratificat. Chem. Mater. 8, 1728 - 1734.
Dinamica Lorthioir, C., Laupretre, F., Soulestin, J., Lefebvre, JM, 2009. semicircular de poli
(Oxid de etilenă) lan•uri într-un model de polimer / argilă fază intercalată: investiga•ie RMN în stare solidă.
Macromolecules 42, 218 - 230.
Loyens, W., Maurer, FHJ, Jannasch, P., 2005. topirerăcire compuse poli con•ine sare
(oxid de etilenă) / nanocompozite argilă pentru membrane polimerice cu electrolit. Polimer 46, 7334 - 7345.
Miwa, Y., Drews, AR, Schlick, S., 2008. Structura •i dinamica poli Unique (etilenă
oxid) în nanocompozite silicat stratificat: accelerat de mobilitate segmentală relevat prin simularea spectrelor
RES de spin-etichete, XRD, FTIR •i DSC. Macromolecule 41, 4701 - 4708.
Monvisade, P., Siriphannon, P., 2009. Chitosan montmorillonit intercalată: prepara-
TION, caracterizarea •i adsorb•ie colorant cationic. Appl. Clay Sci. 42, 427 - 431.
Moon, SY, Kim, JK, Nah, C., Lee, YS, 2004. Poliuretan / montmorillonit nanocom-
posites prepara•i din polioli cristaline, utilizând 1,4-butandiol •i hibrid organoclay ca agen•i de extindere. EURO.
Polym. J. 40, 1615 - 1621.
Ogata, N., Kawakage, S., Ogihara, T., 1997. Poli (vinil alcool) -clay •i poli (etilen
oxid) amestecurile -clay preparate utilizând apă ca solvent. J. Appl. Polym. Sci. 66, 573 - 581.
Okada, A., Usuki, A., Kurauchi, T., Kamigaito, O., 1995. hibrizi polimeric argilă. Org Hybrid.
Inorg. Compos. 585, 55 - 65.
Osman, MA, Ploetze, M., Skrabal, P., 2004. Structura •i proprietă•ile alchilamoniul
monostraturi auto-asamblate pe trombocite montmorilonitice. J. Phys. Chem. B 108, 2580 - 2588.
Pavlidou, S., Papaspyrides, CD, 2008. O trecere în revistă on-polimer stratificat nanocom- silicat
posites. Prog. Polym. Sci. 33, 1119 - 1198.
Ratna, D., Divekar, S., Patchaiappan, S., Samui, AB, Chakraborty, BC, 2007. Poli
(Oxid de etilenă) / nanocompozite argilă pentru aplica•ii polimer electrolit solid. Polym. Int. 56, 900 - 904.
Ray, SS, Okamoto, M., 2003. Polimer / strat nanocompozite silicat: o revizuire
pregătire pentru procesare. Prog. Polym. Sci. 28, 1539 - 1641.
Ruizhitzky, E., Galvan, JC, Merino, J., Casal, B., Aranda, P., Jimenezmorales, A., 1996. Proton
conductivitate în argilele ranforsate Al-montmorillonit. Solid State 85 Ionica, 313 - 317.
Strawhecker, KE, maniile, E., 2003. Comportamentul Cristalizarea poli (etilen oxid), în
prezen•a Na plus montmorillonit Fi Llers. Chem. Mater. 15, 844 - 849.
Vaia, RA, Teukolsky, RK, Giannelis, EP, 1994. Structura moleculară •i straturile intermediare
mediu de alchilamoniu silicati stratificat. Chem. Mater. 6, 1017 - 1022.
Vaia, RA, Vasudevan, S., Krawiec, W., Scanlon, LG, Giannelis, EP, 1995. polimer nou
nanocompozite electrolit - se topesc intercalarea (oxid de etilenă), poli în silica•i micatype. Adv. Mater. 7, 154 - 156.
Varga, J., 2002. beta-Modi Fi cation de polipropilenă izotactică: preparare, structura,
prelucrare, proprietă•i •i aplica•ii. J. Macromol. Sci. Phys. B41, 1121 - 1171.
Wang, K., Liang, S., Deng, JN, Yang, H., Zhang, Q., Fu, Q., Dong, X., Wang, DJ, Han, CC,
2006. Rolul re•elei de argilă pe mobilitatea lan•ului de macromoleculare •i relaxare în nanocompozite
polipropilenă / organoclay izotactici. Polimer 47, 7131 - 7144.
Xi, YF, Ding, Z., He, HP, Frost, RL, 2005. spectroscopie în infraro•u organoclays sintetizate cu bromura de surfactant
octadeciltrimetilamoniu. Spectrochim. Acta A 61, 515 - 525.
Zheng, WG, Lu, XH, Toh, CL, Zheng, TH, He, CB, 2004. Efectele de lut pe polymor-
phism de polipropilenă în nanocompozite polipropilenă / argilă. J. Polym. Sci. Pol. Phys. 42, 1810 - 1816.
Zhu, SP, Chen, JY, Li, HL, 2009. În fl uen•a de poli (etilen glicol) / montmorillonit
hibrizi asupra comportamentelor reologice •i proprietă•ile mecanice ale polipropilenă. Polym. Taur. 63, 245 - 257.