PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
TIPUL PROPOZIŢIEI
SUBORDONATE / DEFINIŢIE
Predicativa (PR) – îndeplineşte în frază
funcţia de nume predicativ al unui verb
copulativ din propoziţia regentă.
Subiectiva (SB) – îndeplineşte în frază
funcţia de subiect al propoziţiei regente.
TERMENI REGENŢI ELEMENTE DE RELAŢIE
a. pronume relative: cine, ce, a cui,
Verbul copulativ (a fi, a deveni, a se face, a cui.
ajunge, a rămâne, a însemna, a părea).
b. adjectiv pronominal relativ: cărui
c. pronume nehotărât: oricine, orice
etc.
d. adj. pronominale nehotărâte:
orice, oricare etc.
e. adverbe relative: unde, când, cum
(precum), cât.
f. conjuncţii subordonatoare: că, să,
ca…să, dacă, de etc.
g. locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: ca şi cum, ca şi
când, după cum, de parcă.
a. verb personal:
Câştigă cine aleargă mai bine.
a. pronume relative: cine, ce, a cui,
b. verb impersonal la orice diateză: trebuie,
cui.
este, se întâmplă, se zice, se cuvine, se cade, se
b. adjectiv pronominal relativ: cărui
spune, se pare, (îi) este dat, (îi) este scris etc.
c. pronume nehotărât: oricine, orice
c. verb personal devenit impersonal: place,
etc.
rămâne, ajunge, pasă, vine etc.
d. adj. pronominale nehotărâte:
d. expresie verbală impersonală: e bine, e rău, e
orice, oricare etc.
frumos, e uşor, e greu, e posibil, e cu putinţă etc.
1
ÎNTREBĂRI CONTRAGERE / EXPANSIUNE - EXEMPLE
cum este (ce este), cine El va ajunge ce şi-a dorit.
este subiectul?, care este
lucrul, fiinţa, ideea etc. Nelămurirea lui cui să-i ceară socoteală.
desemnată de subiect?
Subiectul era a cui compunere este mai reuşită.
Întrebarea mea era cărui copil să-i dau această carte.
Cartea este a oricui o citeşte.
Câştigătorul este orice copil ajunge primul.
Întrebarea este cât vei cheltui acolo.
Întrebarea este dacă va reuşi.
El a rămas ca şi când n-ar fi auzit de asta niciodată.
Observaţii:
1. Propoziţia subordonată predicativă stă, de obicei, după
verbul din regentă, dar poate sta şi înainte, dacă se insistă
asupra celor comunicate prin PR.
Cum e floarea de cireş era fata moşului.
cine?, ce? Observaţii:
1. Regenta unei subiective poate fi intercalată în
subordonată:
Urmele lăsate în zăpadă e posibil să se vadă şi mâine.
Fiecare elev trebuie să-şi pregătească zilnic lecţiile.
Observaţii:
1. Subiectiva poate sta atât înaintea regentei, cât şi după

Atributiva (AT) – are în frază funcţia
sintactică de atribut al unui substantiv, a
unui pronume sau al unui numeral din
prop. regentă.
Completiva directă (CD) – îndeplineşte
funcţia sintactică de complement direct
în frază.
e. adverb sau locuţiune adverbială predicativă: e. adverbe relative: unde, când, cum aceasta.
desigur, bineînţeles, fireşte, probabil, poate, fără- (precum), cât. Cine va încerca, acela va câştiga.
ndoială, de bună seamă, cu siguranţă etc. f. conjuncţii subordonatoare: că, să, Dacă nu zice nimic înseamnă că este de părerea noastră.
ca…să, dacă, de etc. Ceea ce făcea el era să ne anunţe data plecării.
g. locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: ca şi cum, ca şi
când, după cum, de parcă.
a. substantiv care?, ce fel de?, Observaţii:
b. pronume a. pronume relative: cine, ce, a cui, al, a, ai, ale cui? 1. Atributiva stă întotdeauna după termenul regent, de
c. numeral cui. obicei imediat după acesta, fiind deseori intercalată.
b. adjectiv pronominal relativ: cărui 2. Atributiva nu se desparte prin virgulă de regentă.
c. pronume nehotărât: oricine, orice 3. În situaţia în care aduce o explicaţie suplimentară
etc. (atributivă explicativă), atributiva se desparte prin virgulă de
d. adj. pronominale nehotărâte: regentă.
orice, oricare etc. Îşi va cumpăra cartea, pe care şi-o doreşte.
e. adverbe relative: unde, când, cum
(precum), cât.
f. conjuncţii subordonatoare: că, să,
ca…să, dacă, de etc.
g. locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: ca şi cum, ca şi
când, după cum, de parcă.
a. verb tranzitiv: a. pronume relative: cine, ce, a cui, ce?, pe cine? Observaţii:
Spune-i ce vrei. cui. 1. Propoziţia subordonată completivă directă stă, de obicei,
b. locuţiune verbală b. adjectiv pronominal relativ: cărui după regentă. Pentru evidenţiere, poate fi aşezată şi înaintea
N-a băgat de seamă că ai plecat. c. pronume nehotărât: oricine, orice regentei.
c. interjecţie predicativă etc. Pe oricine întâlnea, întreba despre accident.
Uite că vine. d. adj. pronominale nehotărâte:
orice, oricare etc.
e. adverbe relative: unde, când, cum
(precum), cât.
f. conjuncţii subordonatoare: că, să,
2

Completiva indirectă (CI) –
îndeplineşte în frază funcţia sintactică de
complement indirect.
Circumstanţiala de loc, (locala, CL) -
îndeplineşte în frază funcţia sintactică de
complement circumstanţial de loc.
ca…să, dacă, de etc.
g. locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: ca şi cum, ca şi
când, după cum, de parcă.
a. verb predicativ cui? Observaţii:
Mă gândesc la ce mă interesează. a. pronume relative: cine, ce, a cui, pentru cine / ce?; de 1. Propoziţia subordonată completivă indirectă stă, de
b. locuţiune verbală cui. cine / ce?; despre cine / obicei, după termenul regent. Pentru evidenţierea ei poate fi
Îmi pare rău că n-ai venit. b. adjectiv pronominal relativ: cărui ce?; la cine / ce?; cu aşezată înaintea regentei.
c. adverb c. pronume nehotărât: oricine, orice cine / ce? 2. Când stă după regentă nu se desparte prin virgulă de
E rău de cine minte. etc. aceasta, iar dacă stă înaintea acesteia se desparte prin virgulă.
d. adjectiv d. adj. pronominale nehotărâte:
El este mândru de ce a realizat. orice, oricare etc.
e. interjecţie e. adverbe relative: unde, când, cum
E vai de cine nu învaţă carte. (precum), cât.
f. conjuncţii subordonatoare: că, să,
ca…să, dacă, de etc.
g. locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: ca şi cum, ca şi
când, după cum, de parcă.
a. verb a. pronume relative: cine, cui. unde?, de unde?, până Observaţii:
Plec unde mi-ai spus. b. adjective pronominale relative: unde?, încotro?, pe 1. Propoziţia subordonată locală poate avea în regentă ca
b. locuţiune verbală: ce, oricine, oricare etc. unde? element corelativ adverbul de loc acolo.
Ai luat-o la fugă unde ai văzut cu ochii. c. pronume şi adjective pronominale Ne vom plimba pe acolo pe unde au fost plantate flori.
c. interjecţie: nehotărâte: oricine, oricare 2. În mod obişnuit, propoziţia subordonată locală stă
Hai unde am stabilit. d. adverbe relative: unde, încotro. după propoziţia regentă. Ea poate fi intercalată sau să stea
e. adverbe nehotărâte: oriunde, înaintea regentei.
oriîncotro. 3. Când se află după regentă, locala nu se desparte prin
virgulă de aceasta. Înaintea regentei se desparte prin virgulă
atunci când nu se insistă asupra ei şi are în regentă un adverb
corelativ. Intercalată în regentă, locala se desparte prin
virgulă, doar dacă este înaintea predicatului.
3

Circumstanţiala de mod (modala, CM)
- îndeplineşte în frază funcţia sintactică
de complement circumstanţial de mod.
Circumstanţiala de timp (temporala,
CT) - îndeplineşte în frază funcţia
sintactică de complement circumstanţial
de timp.
Circumstanţiala de cauză (cauzala, CZ)
- îndeplineşte în frază funcţia sintactică
de complement circumstanţial de cauză.
Alerg pe unde s-au trasat liniile albe.
a. verb a. adverbe relative: cum, precum, cum?, în ce fel?, în ce Observaţii:
El vorbeşte cum a fost învăţat. cât. mod?, în ce chip?, cât? 1. Propoziţia subordonată modală poate avea în regentă ca
b. locuţiune verbală: b. locuţiuni conjuncţionale elemente corelative adverbe şi locuţiuni adverbiale: aşa,
Ea se dă de-a rostogolul precum i-a văzut pe subordonatoare: după cum, ca şi astfel, atât, întocmai.
colegii ei. cum, ca şi când, de parcă, pe măsură 2. Topica modalei este liberă: poate sta înaintea regentei,
c. adverb ce, fără să etc. după regentă sau poate fi intercalată în regentă. Modalele
El cântă frumos după cum ştie mai bine. introduse prin locuţiunile conjuncţionale de parcă şi de cum
d. adjectiv stau întotdeauna după regentă.
El este deştept precum este şi tatăl lui. 3. Atunci când modala stă înaintea regentei, se desparte prin
virgulă, dacă are un corelativ în regentă, iar atunci când este
intercalată se izolează prin virgule, dacă este aşezată înaintea
predicatului.
a. verb a. adverbe relative: când, cât, cum. când?, de când?, până Observaţii:
Plec la ţară când voi fi în concediu. b. adverbe nehotărâte: oricând, când?, cât timp? 1. Propoziţia subordonată temporală poate avea în regentă
oricât. ca elemente corelative adverbe şi locuţiuni adverbiale:
b. locuţiune verbală
c. conjuncţia până: atunci, şi, cum, imediat.
Va fi băgat în seamă când va fi matur.
d. locuţiuni conjuncţionale Atunci a sosit când tu tocmai ai ieşit.
c. adverb
subordonatoare: înainte ca… să, 2. Propoziţia subordonată temporală are topică liberă:
Acum când citeşte are imaginaţie bogată. îndată ce, imediat ce, după ce, pe dată poate sta înaintea regentei, după aceasta sau poate fi
d. adjectiv ce, în timp ce, cât timp, câtă vreme, intercalată în regentă.
Supărat de când era mic cauzează neplăceri celor ori de câte ori etc. 3. Circumstanţiala temporală se desparte prin virgulă
din jur. e. pronume şi adj. pronominale atunci când nu exprimă o circumstanţială esenţială, atunci
relative şi nehotărâte: cine, cui, cât, când este antepusă şi are un corelativ sau atunci când este
oricine, oricare. intercalată şi este aşezată înaintea predicatului din regentă.
a. verb a. conjuncţii subordonatoare: din ce cauză?, din ce Observaţii:
Nu a reuşit, fiindcă nu a învăţat deloc. fiindcă, că, deoarece, căci, întrucât, pricină? 1. Propoziţia subordonată cauzală poate avea în regentă ca
b. locuţiune verbală dacă. elemente corelative adverbe şi locuţiuni adverbiale: apoi,
Nu a băgat de seamă, deoarece a fost neatent. b. locuţiuni conjuncţionale atunci, de aceea, pentru aceea, de asta, de aceasta.
c. adjectiv subordonatoare: din cauză că, din 2. Circumstanţiala de cauză poate sta înainte sau după
Maria este bucuroasă, pentru că a obţinut punctaj pricină că, de vreme ce, din moment regentă.
4

Circumstanţiala de scop (finala, CS) -
îndeplineşte în frază funcţia sintactică de
complement circumstanţial de scop.
mare la olimpiadă. ce, pentru că. 3. Cauzala se desparte, în general, prin virgulă de regentă,
c. adverbe relative: cum, unde. indiferent de locul pe care îl are faţă de aceasta.
a. verb a. conjuncţii subordonatoare: să; ca cu ce scop?, în ce scop? Observaţii:
El s-a dus în oraş ca să cumpere fructe. să; de 1. Propoziţia subordonată finală poate avea în regentă ca
b. locuţiune verbală b. locuţiuni conjuncţionale: pentru elemente corelative adverbe şi locuţiuni adverbiale: anume,
A luat-o la goană ca să nu fie prins. ca să înadins, de asta, pentru aceea.
c. interjecţie 2. Circumstanţiala de scop stă înainte sau după regentă.
Hai ca să nu ne vadă nimeni. 3. Când stă înaintea regentei, finala se desparte prin virgulă
de aceasta. Când este după regentă, se desparte prin virgulă
doar dacă se subliniază că nu este un element esenţial în
frază.
4. Circumstanţialele de scop introduse prin de şi să nu se
despart prin virgulă de regentă. Întotdeauna se desparte prin
virgulă, indiferent de topică, finala care deţine în regentă un
corelativ.