Banca Nationala a Romaniei

Romania moderna nu putea fi imaginata fara o Banca Nationala . Pentru a pune insa
cheia de bolta a statului roman modern format in ecourile revolutiei de la 1848 astfel incat acesta
sa se tina laolalta si sa dureze , trebuiau slefuite in prealabil celelalte pietre , trebuia dobandit
indeajuns mestesug , aceasta fiind o explicatie a faptului ca Banca Nationala a Romaniei a putut
fi creata doar la 1880 deoarece inceputurile Romaniei moderne se situeaza in prima jumatate a
veacului al XIX – lea.
Intemeietorii ei – personalitati hotarate , apartinand miscarii liberale – erau purtatorii
plini de energie ai unui patriotism pragmatic si european .In februarie 1880 , guvernul
I.C.Bratianu depune in Camera proiectul pentru infiintarea unei banci nationale,in expunerea de
motive , la acea vreme , spunandu-se :”atat principiile constitutive , cat si mecanismul
functionarii ei au fost luate de noi din legea constitutiva a Bancii din Belgia , care intr-un timp
scurt de 30 de ani (1850-1880) a dat acelei mici , dar fericite tari cele mai frumoase rezultate“.
In Parlament , dupa ample discutii s-a votat crearea B.N.R. – una dintre primele banci
centrale din aceasta parte a Europei ; prin crearea Bancii Nationale a Romaniei intemeietorii ei
vor fi urmarit , fara indoiala , si scopuri ale luptei lor politice – partinazare ori chiar personale –
dar astazi sunt sterse culorile omenesti in fata unei opere durabile care le-a supravietuit prin
maiestria cu care a fost construita si rigoarea cu care a functionat .
Sunt demne de amintit cuvintele , pe care in 1910 , Take Ionescu le rostea cu prilejul
numirii unui membru in Consiliul de Administratie al B.N.R. , care nu se bucura de prea multa
simpatie : “ Banca Nationala a fost astfel asezata de inaintasi , cu o asa armatura , pe asa baze
solide , incat poate merge singura si chiar daca s-ar gasi nebuni sa va trimita acolo nu unul , ci
zece oameni rai , nu ar putea-o scoate din randuiala ce are si care-i asigura propasirea“ .
O ilustrare a acestei “formule magice ” de longevitate profesionala o constituie chiar
situatia tipica ce se reproduce in Banca Nationala a Romaniei dupa revolutia din decembrie 1989
. Este vorba despre imbinarea a doua generatii : cei care au rezistat vicisitudinilor vremii ,
pastrand spiritul secular al Institutiei si cei care au venit cu emulatia si dinamismul unei pleiade
de tineri constructori , realizandu-se un fructuos aliaj la temperatura convingerilor , motivatiilor
si afectiunii impartasite pentru Banca Nationala a Romaniei.
Din anul 1990 incoace , stradania intregului colectiv – tineri si mai varstnici – a fost nu
numai sa reinoade intrerupta de cele patru decenii de economie centralizata dar si sa consacre un
model nou , cerut de timpul in care traim si mai ales de viitor : banca centrala de tip occidental
contemporan , cu repertoriu complet de functii , intr-o tara care si-a asumat tranzitia la o
economie concurentiala si integrabila pe plan european .
Legile bancare adoptate de Parlamentul Romaniei in 1991 care consacra noul statut de
banca centrala moderna pentru Banca Nationala se aliniaza , in general , standardelor Uniunii
Europene , facilitand intr-o anumita masura , procesul de integrare a tarii noastre in structurile
Europei unite . Stabilirea si conducerea politicii monetare si de credit , a politicii valutare a
statului , autorizarea , reglementarea si supravegherea activitatii bancilor comerciale din tara
noastra reprezinta domenii de mare raspundere pe care legiuitorul le-a pus in sarcina Bancii
Nationale . Indeplinirea lor presupune o neincetata lupta contra cronometru cu problemele grele
ale tranzitiei , cu o conjunctura internationala mai degraba nefavorabila – daca nu chiar ostila
cateodata .
 Prima Banca Nationala a Romaniei a pornit la drum in mai 1991 , cu o visterie aproape
goala in momentul in care se derulau ample liberalizari de preturi iar excedentele comerciale
obtinute fortat in anii ’80 se intorceau ca un bumerang sub forma unor importuri sporite si greu
de finantat ; in aceste conditii , Romania nu-si putea permite sub nici o forma incetarea platilor
si acest lucru a fost evitat chiar daca au fost necesare compromisuri si temporar , sacrificarea
monedei nationale .
B.N.R. este direct raspunzatoare de finantarea sau infiintarea unor institutii de mare
interes public – ( Banca de Export-Import a Romaniei , Institutul Bancar Roman iar mai recent ,
Casele de Compensatie Interbancara si Bursa de valori din Bucuresti ) – piloni institutionali pe
care se sprijina noua evolutie a Romaniei , consolidand in fapt structurile statului de drept . De-
alungul timpului , pentru a-si indeplini misiunea sa de interes public , cea mai veche banca a tarii
a trebuit sa se adapteze , raspunzand exigentelor economice , constrangerilor politice si sfidarilor
tuturor crizelor sistemului financiar al Romaniei moderne.
Banca Nationala a Romaniei este un institut de interes public creat ca efect al unei legi
organice acum 115 ani din Legea promulgata in 11/12 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la
17/19 aprilie 1880 care instituia privilegiul excusiv al acestei societati anonime (aflata pe
atunci , in proportie de doua treimi in proprietatea actionarilor privati ) de a emite moneda
statului roman. Astazi , B.N.R. nu este o banca la fel ca toate celelalte , deoarce in ceea ce
priveste operatiunile de credit ea nu trateaza decat cu institutii financiare si cu statul si nu cu
agentii economici ori cu persoanele fizice utilizatoare de imprumuturi , fiind astfel o structura de
gestiune autonoma a unor fonduri publice avand insarcinari economice si sociale specifice.
Aceasta banca tine o contabilitate proprie pe principii comerciale general acceptate ,
putandu-si incheia activitatea anuala cu profit sau cu pierdere ; profitul este impozitat de
Ministerul Finantelor ca venit al bugetului de stat , iar profitul ramas dupa impozitare este
repartizat prin hotararile Consiliului de Administratie ales de catre Parlamentul Romaniei.
In prezent Banca Nationala a Romaniei este organizata conform Legii 312/2004 privind
Statutul Bancii Nationale a Romaniei , lege care prezinta statutul , obiectivele , functiile si
organizarea B.N.R. , conducerea si administrarea acesteia .
Comform acestei legi, Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a Romaniei,
avand personalitate juridica si este o institutie publica independenta, cu sediul central in
municipiul Bucuresti si poate avea sucursale si agentii atat in municipiul Bucuresti, cat si in alte
localitati din tara.
Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor.
Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei sunt:
a) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
b) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi
monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
c) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
d) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
e) administrarea rezervelor internaţionale ale României.
Banca Naţională a României este condusă de un consiliu de administraţie.
Conducerea executivă a Băncii Naţionale a României, în cadrul Comitetului de Politică
Monetară şi a Comitetului de Supraveghere, se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator
şi de cei doi viceguvernatori, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern, aprobat de consiliul
de administraţie.
 Activitatea consiliului de administraţie este reglementată de prevederile legi 312/2004 şi
de regulamentele Băncii Naţionale a României.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii:
a) politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a
acestora;
b) măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de
credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat;
c) direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii
Naţionale a României;
d) organizarea internă, indemnizaţiile, salariile şi alte drepturi băneşti ale personalului;
e) atribuţiile şi componenţa Comitetului de Politică Monetară, Comitetului de Supraveghere,
Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaţionale şi Comitetului de Audit, care
funcţionează în cadrul Băncii Naţionale a României;
f) delegarea temporară a competenţelor sale către conducerea executivă, atunci când situaţii
speciale pot impune această soluţie.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României este compus din 9 membri,
astfel:
a) un preşedinte, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a României;
b) un vicepreşedinte, care este şi prim-viceguvernator;
c) 7 membri, dintre care 2 sunt şi viceguvernatori, iar ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai
Băncii Naţionale a României.
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea
conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de
specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului. Numirile se fac pe o perioadă de 5 ani, cu
posibilitatea reînnoirii mandatului.
În cazul descompletării consiliului de administraţie, completarea locurilor vacante se face
pe funcţia respectivă.
Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului de administraţie se face de către
Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere
ale Parlamentului, dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea
atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.
Nici un membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nu va fi
schimbat din funcţie din alte motive sau prin altă procedură decât cea prevăzută mai sus.
Numirile, retragerile şi revocările din funcţie ale membrilor Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Hotărârea de revocare din funcţie a membrilor Consiliului de administraţie al Băncii
Naţionale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile
de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La şedinţele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României pot participa
ministrul finanţelor publice şi un secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, fără drept de
vot.
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nu pot fi deputaţi
ori senatori, sau membri ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească
sau din administraţia publică.
Începând cu data aderării României la Eurosistem, membrii Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României, implicaţi în exercitarea atribuţiilor legate de Sistemul European
al Băncilor Centrale, nu pot avea alte funcţii care se pot afla în conflict de interese cu obligaţiile
ce le revin, în calitate de membri ai consiliului.
Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii cu funcţii de conducere ai Băncii
Naţionale a României sunt supuşi regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese
prevăzut de lege.
Membrii consiliului de administraţie se dedică exclusiv exercitării atribuţiilor lor, cu
posibilitatea desfăşurării de activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor
legale, a hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a altor reglementări privind Banca
Naţională a României. Guvernatorul poate delega prim-viceguvernatorului şi viceguvernatorilor
unele dintre atribuţiile sale, în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie.
Guvernatorul numeşte în funcţie personalul din aparatul central al Băncii Naţionale a
României şi pe directorii sucursalelor şi ai agenţiilor.
Guvernatorul emite ordine şi decizii şi reprezintă Banca Naţională a României în relaţiile
cu terţii, semnând, direct sau prin persoane împuternicite de el, toate tratatele sau convenţiile
încheiate.
În numele consiliului de administraţie, guvernatorul prezintă Parlamentului, până la data
de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii Naţionale a României, care cuprinde
activităţile Băncii Naţionale a României, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit,
dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
În cazul absenţei sau imposibilităţii guvernatorului de a acţiona, acesta va fi suplinit de
prim-viceguvernator.

BIBLIOGRAFIE:
 SUPORT DE CURS DREPT INSTITUTIONAL BANCAR
 LEGEA 312/2004
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA
FACULTATEA SIMION BARNUTIU
SPECIALIZAREA : DREPT
ANUL IV

DREPT INSTITUTIONAL BANCAR

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

STUDENT,
MOGOS ROBERT

SIBIU
2011