CAPITOLUL 2

METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. Participanţi
În studiu au fost incluși 120 de elevi de liceu, cu vârsta de 16 ani (clasa a X-a), din doua
colegii diferite din București: Colegiul Național de Muzică ”George Enescu” și Colegiul
Național ”Ion Neculce”. Eșantionul a fost împărțit în două grupuri egale, a câte 60 de elevi,
atât de gen feminin, cât și masculin. Populația de elevi a fost extrasă din acei subiecți care
aparțineau grupurilor de clasa aX-a și care se potriveau în secțiunea urmărită pentru a fi
pusă în comparație în scopul cercetării.

2.2.1. Obiectivele cercetării

O.1. Să identifice nivelul inteligenței muzicale, inteligenței intrapersonale și al inteligenței
interpersonale în raport cu nivelul auto-eficacității și al conștiinciozității în cadrul celor
două licee evaluate.
O.2. Să investigheze diferențele în ceea ce privește inteligența muzicală, interpersonală și
intrapersonală dintre elevii celor doua profile diferite de liceu: vocațional și teoretic.
O.3. Să investigheze diferențele în ceea ce privește conștiinciozitatea și auto-eficacitatea
dintre participanții ce aparțin celor doua profile de liceu.
O.4. Să exploreze relațiile dintre cele trei tipuri de inteligență, conștiinciozitate și auto-
eficacitate la nivelul întregului grup de participanți.

2.2.2. Ipotezele cercetării

Pentru atingerea obiectivelor enunțate mai sus, s-au formulat următoarele ipoteze:
I.1. Este de așteptat să existe diferențe semnificative statistic în ceea ce privește nivelul
inteligenței muzicale între cele două profile diferite de liceu vocațional și teoretic, în sensul
că nivelul inteligenței muzicale este mai înalt la grupul elevilor de la liceul vocațional în
comparație cu elevii de la liceul cu profil teoretic.
I.2. Există diferențe semnificative între medii în ceea ce privește nivelul inteligenței
muzicale al subiecților de gen feminin și al celor de gen masculin din cadrul celor două
licee.
I.3. Nivelul inteligenței interpersonale este mai ridicat la participanții din liceul cu profil
teoretic.
I.4. Există diferențe de gen în ceea ce privește nivelul inteligenței interpersonale în raport
cu profilele liceelor studiate.
I.5. Nivelul inteligenței intrapersonale este mai ridicat la participanții ce aparțin liceului cu
profil teoretic.
I.6. Există diferențe de gen în ceea ce privește nivelul inteligenței intrapersonale în raport
cu profilele liceelor studiate.
I.7. Este de așteptat să existe corelații liniare pozitive între conștiinciozitate, auto-eficacitate
și cele trei tipuri de inteligență muzical, interpersonal și intrapersonal.

1
2.2.3. Variabile

Variabile independente
Variabilele ce pot fi manipulate în mod explicit de către cercetător se numesc variabile
independente. În această cercetare, variabilele independente sunt reprezentate de către
specializarea diferită a liceelor: vocațional și teoretic.

Variabile dependente
Variabilele dependente sunt direct influențate de către variabilele independente. În acest caz
variabilele dependente sunt: tipurile de inteligență, conștiinciozitatea și auto-eficacitatea.

2.3. Instrumente
Pentru măsurare am utilizat 3 scale din testul de inteligență al lui Howard Gardner:
inteligența muzicală, inteligența interpersonală și inteligența intrapersonală.
Scalele au fost traduse și adaptate în limba română, calculând de asemenea și coeficientul
de fidelitate pentru firecare în parte.

Tabelul nr. 1 – Coeficienți de fidelitate Cronbach Alpha.

Scala testată Cronbach Nr. de itemi
Alpha
Inteligență muzicală .85 10
Inteligență interpersonală .60 10
.63 9
Inteligenta intrapersonala .54 10
.60 8

În urma testării, pentru scala de inteligență muzicală am obținut un coeficient de fidelitate

de .85 păstrân toți cei 10 itemi. Pentru scalela de inteligență interpersonală a fost eliminat
unul dintre itemi, coeficientul Cronbach Alpha crescând de la .60 la .63, iar pentru scala de
inteligență intrapersonală au fost eliminați doi itemi, coeficientul modificându-se de la .54
la .60.
În vederea măsurării conceptelor de conștiinciozitate și auto-eficacitate, a fost aplicat testul
CAWS – ”Child and Adolescent Welness Scale” dezvoltat de Eliss P. Copeland și R. Brett
Nelson (2004).
Scala de măsurare CAWS vizează bunăstarea copilului și al adolescentului în detrimentul
sănătății psihologice. CAWS are o conexiune directă cu psihologia pozitivă și studiază
îndeaproape fenomenele petrecute în mediul social și caracteristicile de personalitate ce
influențează direct bunăstarea copilului și a adolescentului. Abordările tradiționale legate
de evaluarea punctelor tari și a competențelor au inclus utilizarea de scale auto-concept si
masurători informale de evaluare. În sens contrar, CAWS nu este destinat descoperirii
deficitelor sau a punctelor forte la adolescenți ci pentru a oferi un suport cadrelor didactice
în descoperirea celor mai bune metode de lucru în scopul obținerii de performanțe ridicate
din partea elevilor.
2
Scala CAWS a fost concepută pentru a identifica și a amflifica calitățile și capacitățile
adolescenților ce trebuie propulsate, iar în acest scop au fost dezvoltate mai multe subscale
ce își propun să măsoare fiecare un set de particularități prezente sau nu în personalitatea
adolescentului testat. Astfel, scala CAWS conține 150 de itemi divizați în 10 domenii
separate studiate în numeroase cercetări ca fiind asociate cu bunăstarea emoțională și
intelectuală a elevilor. Aceste 10 domenii, denumite ca fiind subscalele CAWS, sunt
adaptabilitate, conștiinciozitate, autoreglare emoțională, empatie, inițiativă, mindfulness,
sensibilitate, optimism, autoeficacitate și competența socială.
În cercetarea prezentă, am aplicat două subscale CAWS, auto-eficacitatea și
conștiinciozitatea. Scalele conțin 17, respectiv 16 itemi, cu variante de răspuns pe scala
Likert în 5 trepte, variând de la “în foarte mică măsură” la “în foarte mare măsură”.
Subscala conștiinciozitate se referă la preocuparea unui copil/adolescent pentru alegerile
personale și asumarea responsabilităților pentru acțiunile făcute. Astfel, un scor mare
obținut la ”Conștiinciozitate” corelează pozitiv cu performanțele școlare înalte dar și cu un
psihic echilibrat și sănătos.
Subscala auto-eficacitate se referă la capacitățile individuale care pot fi utilizate în funcție
de nevoile existente pentru îndeplinirea scopurilor propuse. Auto-eficacitatea influențează
motivația intrinsecă, bunăstarea emoțională și vulnerabilitatea la stres și depresie (Bandura,
2003, apud Weller, 2006).
Coeficientul cronbach-alpha măsurat de către autor pe un eșantion de 266 de subiecți a fost
.84 pentru subscala conștiinciozitate și .85 pentru subscala auto-eficacitate.

Tabelul nr. 2 – Coeficienți de fidelitate Cronbach Alpha.

Scala testată Cronbach Nr. de itemi
Alpha
Conștiinciozitate .65 16
Autoeficiență .68 17

Conform tabelului numarul 2, se poate observa că la scala de conștiinciozitate (16 itemi)

am obținut un coeficient de fidelitate Cronbach Alpha de .65, iar la scala de autoeficiență
(17 itemi), coeficientul este de .68.

2.4. Procedura
Datele au fost colectate în anul școlar 2014-2015 (în lunile noiembrie-decembrie).
Eșantionarea a fost pseudoaleatoare, în sensul că au fost utilizați subiecții disponibil din
momentul respectiv.
Înainte de aplicarea chestionarelor la elevii de liceu, a fost cerută permisiunea directorilor
celor doua colegii pentru aprobarea testării elevilor. Aceștia au fost informați că
cercetătorul este student în an terminal la facultatea ”Psihologie și Științele Educației”,
Universitatea București. De asemenea, le-a fost înmânat un chestionar drept exemplu și le-a
fost comunicat scopul cercetării ce urma a fi desfășurată. Odată obținută aprobarea de către
directorii celor două colegii, orele aplicării chestionarelor a fost stabilită de comun acord cu
profesorii de psihologie.

3
Participanții au completat fiecare o baterie de chestionare ce le-a fost predată în clasă, în
timpul orelor de Psihologie. Înainte de înmânarea chestionarelor, subiecții au fost informați
în legătură cu scopul și obiectivul studiului și le-a fost adus în atenție faptul că participarea
la cercetare este realizată doar în mod voluntar. Nu au fost oferite beneficii de niciun fel, iar
participanții și-au oferit semnătura pentru a putea continua completarea chestionarelor
individuale.
Acolo unde a fost necesar, informații suplimentare au fost oferite către participanții cu
scopul clarificării și obținerii unor răspunsuri cât mai veridice și exacte. Elevilor le-a fost
asigurată confidențialitatea atât verbal cât și prin intermediul paginii de gardă ce a fost
atașată înaintea chestionarelor. Aceasta necesita citirea scopului cercetării, numele
profesorului coordonator și al studentei și datele de contact ale acestora, cât și informații cu
privire la confidențialitatea informațiilor personale și formularul de acceptare a participării
elevilor la cercetare, prin completarea cu numele sau inițialele numelui și semnătura
personală.

4
 CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII

În vederea testării ipotezelor, prelucrarile statistice ale datelor au fost efectuate utilizand
programul de analiza statistica a datelor SPSS 17.0

3.1. Analiza statistică descriptivă

Primul pas a fost aplicarea statisticilor descriptive și a testelor de normalitate pentru a
selecta datele care vor fi testate și a alege probele statistice protrivite. Rezultatele se
regăsesc în Tabelul nr.3 și includ numărul subiecților testați, valorile minime și maxime,
media, abaterea standard, indicatorii skewness și kurtosis pentru variabilele inteligența
muzicală, inteligența interpersonală, inteligența intrapersonală, conștiinciozitate și
autoeficacitate.
Kline (2011) precizează că modulul valorii indicatorului skewness mai mic decât 3 și
modulul valorii indicatorului kurtosis mai mic decat 8 permite utilizarea testelor
neparametrice, sugerând normalitatea loturilor de testare.
Analizarea unui pattern pentru valori lipsă nu a fost necesară, deoarece în timpul testării a
fost asigurată completarea în întregime a chestionarelor sau eliminarea acelora care nu au
răspuns la toate întrebările.

Tabelul nr. 3 – Statistici descriptive pentru inteligența muzicală, inteligența interpersonală,

inteligența intrapersonală, conștiinciozitate și autoeficacitate.
Nr. Minim Maxim Medie Deviația Skewness Kurtosis
subiecți standard
(DS)
Vârstă 120 15 16 15.92
I. muzicală 120 1 5 3.47 .90 -.68 .11
I. interpersonală 120 1 5 3.28 .62 -.09 -.34
I. intrapersonală 120 2 5 3.01 .61 -.16 -.23
Conștiinciozitate 120 2 5 3.50 .41 -.03 .13
Autoeficacitate 120 2 5 3.62 .39 -.46 1.33

Porninând de la ipotezele cercetării a fost necesară introducerea statisticilor descriptive

pentru fiecare grup în parte.
Pentru cele două grupuri create după criteriul genului liceenilor se pot vedea în Tabelul nr.4
următoarele caracteristici: numărul de participanți pe fiecare grup în parte (52 de băieți și
68 de fete), media scorurilor la testele aplicate (pentru băieți: inteligență muzicală 3.35,
inteligență interpersonală 3.19 și inteligență intrapersonală 2.96; pentru fete: inteligență
muzicală 3. 57, inteligență interpersonală 3.35 și inteligență intrapersonală 3.04), abaterea
standard și eroarea standard a mediei.

5
Tabelul nr. 4 - Statistici descriptive, pe grupuri, în funcție de gen.
Grup Nr. de Media Abaterea Eroarea
testat participanți standard standard a
(SD) mediei
I. muzicală M 52 3.35 1.1 .15
F 68 3.57 .70 .08
I. interpersonală M 52 3.19 .64 .09
F 68 3.35 .59 .07
I. intrapersonală M 52 2.96 .59 .08
F 68 3.04 .62 .07

De asemenea a fost realizată o analiză a grupurilor separate în funcție de profilul liceului,

ilustrată în Tabelul nr.5, în care au fost incluse aceleași elemente de bază: numărul
participanților la studiu (60 de la profil vocațional si 60 de la profil teoretic), media
scorurilor obținute de aceștia la cele trei scale de inteligență(pentru profilul vocațional:
inteligență muzicală 4.11, inteligență interpersonală 3.17 și inteligență intrapersonală 2.90;
pentru filiera teoretică: inteligență muzicală 2.84, inteligență interpersonală 3.39 și
inteligență intrapersonală 3.11), abaterea standard și eroarea standard a mediei.

Tabelul nr. 5 - Statistici descriptive, pe grupuri, în funcție de profil.

Grup Nr. de Media Abaterea Eroarea
testat participanți standard standard a
(SD) mediei
I. muzicală Voc. 60 4.11 .48 .06
Teor. 60 2.84 .77 .10
I. interpersonală Voc. 60 3.17 .57 .07
Teor. 60 3.39 .65 .08
I. intrapersonală Voc. 60 2.90 .57 .07
Teor. 60 3.11 .63 .08

3.2.Analiza statistică inferențială-Testarea ipotezelor

Ipoteza1 :
Datele obținute (Tabelul nr. 6) permit acceptarea ipotezei conform căreia nivelul
inteligenței muzicale este mai înalt la grupul elevilor de la liceul vocațional în comparație
cu elevii de la liceul cu profil teoretic având o medie de 4.11 grup cu DS=.48 respectiv 2.89
pentru grupul al doilea cu DS=.77.

Tabelul nr. 6 – Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența muzicală in

funcție de profilul vocațional.
Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente
varianței Levene
F Sig. T df Sig. Diferen Abatere Interval
ța standard incredere
medie (SD) 95%
I. Asumată 8.73 .000 10.71 118 .00 1.26 .11 1.03 1.49

6
muzicală
Neasumată 10.71 99.33 .00 1.26 .11 1.02 1.49

Prelucrarea scorurilor extrase din scala de inteligență muzicală confirmă ipoteza

având scorul t=10.71 , df=99.33, SD=.11, iar p = .000, . Indicele de mărime a efectului
(omega-pătrat=.48) indică o asociere importantă între profilul vocațional și nivelul
inteligenței muzicale. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre medii este
curpins între valoarea inferioară 1.03 și valoarea superioară 1.49, expimând o precizie bună
a estimării diferenței dintre medii.

Graficul nr. 1 – Reprezentare boxplot a scorurilor obținute la inteligența muzicală pentru

fiecare profil.

Ipoteza 2:
Conform datelor din Tabelul nr. 7 cea de-a doua ipoteza se infirmă. Nu există diferențe
semnificative între medii în ceea ce privește nivelul inteligenței muzicale al subiecților de
gen feminin și al celor de gen masculin din cadrul celor două licee, în sensul în care fetele
au o medie mai mare decat baieții. Acestea au obținut o medie de 3.57 cu SD=1.1, în timp
ce băieții au o medie de 3.35 cu SD=.70.

Tabelul nr. 7 – Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența muzicală in

funcție de gen.
Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente
varianței Levene
F Sig. T df Sig. Diferen Abatere Interval
ța standard incredere
medie (SD) 95%

7
I. Asumată 11.16 .001 -1.33 118 .18 -.22 .16 -.54 .10
muzicală
Neasumată -1.25 81.55 .21 -.22 .17 -.57 .12

Testul t pentru eșantioane independente infirmă ipoteza având scorul t=-1.25, df=81.55,
SD=.21, iar p = .18. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre medii este curpins
între valoarea inferioară -.54 și valoarea superioară .10.

Ipoteza 3:
Datele din Tabelul nr. 8 infirmă cea de-a treia ipoteză conform căreia există o diferență
între participanții de la profile de liceu diferite, cu privire la inteligența
interpersonală.Nivelul inteligenței interpersonale este mai ridicat la participanții din liceul
cu profil teoretic având o medie de 3.39 (SD=.65), în timp ce elevii de la liceul cu profil
vocațional au obținut un scor mediu de 3.19 (SD=.57), însă diferența nu este semnificativă
statistic.

Tabelul nr. 8– Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența interpersonală in

funcție de profilul vocațional.

Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente

varianței Levene
F Sig. T df Sig. Difere Abatere Interval
nța standard incredere
medie (SD) 95%
I. Asumată 1.14 .288 -1.92 118 .057 -.21 .11 -.44 .00
interpers
onală
Neasumată -1.92 116.18 .057 -21 .11 -.44 .00

Testul t pentru eșantioane independente respinge ipoteza având scorul t=-1.92, df=118,
SD=-.21, iar p =.057. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre medii este
curpins între valoarea inferioară -.44 și valoarea superioară .00.

Ipoteza 4:
Rezultatele din Tabelul nr. 9 infirmă ipoteza conform căreia există diferențe de gen în ceea
ce privește nivelul inteligenței interpersonale. Fetele au obținut un scor de 3.35 cu abaterea
standard SD=.59, în timp ce băieții au obținut un scor de 3.19 cu abaterea standard SD=.64.

Tabelul nr. 9 – Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența interpersonală in

funcție de gen.
Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente
varianței Levene
F Sig. T df Sig. Diferen Abatere Interval
ța standard incredere
medie (SD) 95%
I. Asumată .77 .38 -1.39 118 .16 -.16 .11 -.38 .06

8
interpers
onală
Neasumată -1.38 105.21 .17 -.16 .11 -.38 .07

Testul t pentru eșantioane independente respinge ipoteza având scorul t=-1.39, df=118,
SD=.11, iar p =.16. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre medii este curpins
între valoarea inferioară -.38 și valoarea superioară .06.

Ipoteza 5 :
Datele prezentate în Tabelul nr. 10 resping cea de-a cincea ipoteză, conform căreia nivelul
inteligenței intrapersonale este mai ridicat la participanții ce aparțin liceului cu profil
teoretic. Elevii de la liceul vocațional au obținut un scor mediu de 2.90 cu o abatere
standard SD=.57 mai mic decat al elevilor de la liceul 9heoretic, care au o medie de 3.11
cu o abatere standard SD=.63. Diferența nu este totuși semnificativă din punct de vedere
statistic.

Tabelul nr. 10 – Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența intrapersonală in

funcție de profilul vocațional.

Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente

varianței Levene
F Sig. T df Sig. Difere Abatere Interval
nța standard incredere
medie (SD) 95%
I. Asumată .68 .41 -1.91 118 .058 -.21 .11 -.42 .00
intrapers
Neasumată -1.91 116.97 .058 -.21 .11 -.42 .00

Conform testului t pentru eșantioane independente se respinge ipoteza având scorul t=-
1.91, df=118, SD=.11, iar p =.058. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre
medii este curpins între valoarea inferioară -.42 și valoarea superioară .00.

Ipoteza 6 :
Datele prezentate în Tabelul nr. 11 resping cea de-a șasea ipoteză, conform există diferențe
de gen în ceea ce privește nivelul inteligenței intrapersonale. Fetele au obținut un scor de
3.04 cu o abatere standard SD=.62, mai mare decat al băieților care au o medie de 2.96 cu
o abatere standard SD=.59. Diferența nu este totuși semnificativă din punct de vedere
statistic.

Tabelul nr. 11– Testul t pentru eșantioane independente pentru inteligența intrapersonală in
funcție de gen.
Egalitatea Testul Testul t pentru eșantioane independente
varianței Levene
F Sig. T df Sig. Diferen Abatere Interval
ța standard incredere
medie (SD) 95%

9
I. Asumată .00 .94 -.71 118 .47 -.08 .11 -.30 .14
intrapers
Neasumată -.72 112.35 .47 -.08 .11 -.30 .14

Rezultatele testului t pentru eșantioane independente infirmă ipoteza având scorul t=-.71,
df=118, SD=.11, iar p =.47. Intervalul de încredere (95%) pentru diferența dintre medii este
curpins între valoarea inferioară -.30 și valoarea superioară .14.

Ipoteza 7 :
Ultima ipoteză a cercetării, conform căreia este de așteptat să existe corelații liniare
pozitive între conștiinciozitate, auto-eficacitate și cele trei tipuri de inteligență muzical,
interpersonal și intrapersonal a fost testată cu ajutorul testului Pearson.
Testul Pearson măsoară nivelul de asociere dintre două variabile analizate în cadrul
aceluiași grup de subiecți.Astfel, examinatorul află dacă există o legătură între variația
valorilor unei variabile în raport cu cealaltă variabilă. Corelația exprimă o legătură
cantitativă sistematică între valorile a două variabile.

Tabelul nr. 12 – Corelații liniare Pearson între variabilele dependente autoeficacitate,

conștiinciozitate, inteligență muzicală, inteligență intrapersonală și inteligență
interpersonală.

Autoefic. Conștiinc. I. I. I. Interpers.

Muzicală Intrapers.
Autoeficacitate Pearson C. 1 .64** .14 .41** .44**
Sig. .00 .12 .00 .00
Conștiinciozitate Pearson C. .64** 1 .22* .51** .53**
Sig. .00 .01 .00 .00
I. Muzicală Pearson C. .14 .22* 1 .02 -.01
Sig. .12 .01 .80 .85
I. Intrapersonală Pearson C. .41** .51** .02 1 .55**
Sig. .00 .00 .80 .85
I. Interpersonală Pearson C. .44** .53** -.01 .55** 1
Sig. .00 .00 .85 .00
*Corelație semnificativă la pragul 0.05.
**Corelație semnificativă la pragul 0.01.

Datele prezentate în Tabelul nr. 12 confirmă corelații semnificative între urmatoarele

constructe:

10
Autoeficacitatea corelează liniar pozitiv cu Conștiinciozitatea (r=.64, p<.001, 99%).Această
legătura poate fi observată cu mai mare ușurință în Graficul nr. 2.

Graficul Nr. 2 – Corelație liniară pozitivă între conștiinciozitate și autoeficacitate

Autoeficacitatea corelează liniar pozitiv cu Inteligența intrapersonală (r=.41, p<.001, 99%).
Rezultatul reiese și din Graficul Nr. 3.

Graficul Nr. 3 – Corelație liniară pozitivă între autoeficacitate și inteligență intrapersonală

Autoeficaciteata coreleaza liniar pozitiv cu inteligența interpersonală (r=.44, p<.001, 99%)

fiind observabila și în Graficul Nr. 4.

Graficul Nr. 4 – Corelație liniară pozitivă între autoeficacitate și inteligență interpersonală

Conștiinciozitatea corelează liniar pozitiv cu inteligența muzicală (r=.22, p<.01,

95%)observându-se legătura relativ slabă în Graficul Nr. 5

11
Graficul Nr. 5 – Corelație liniară pozitivă între autoeficacitate și inteligență muzicală

Graficul Nr. 6 ilustrează corelația liniar pozitivă dintre conștiinciozitate și inteligența

intrapersonală (r=.51, p<.001, 99%).

Graficul Nr. 6 – Corelație liniară pozitivă între conștiinciozitate și inteligență intrapersonală

Conștiinciozitatea corelează liniar pozitiv cu inteligența interpersonală (r=.53, p<.001,
99%). Această relație poate fi regăsita și mai în josul paginii în Graficul Nr. 7.

Graficul Nr. 7 – Corelație liniară pozitivă între conștiinciozitate și inteligență interpersonală

Inteligența interpersonală corelează liniar pozitiv cu inteligența intrapersonală (r=.55,

p<.001, 99%), iar relația dintre acestea se regăsește și în Graficul Nr. 8.

12
Graficul Nr. 8 – Corelație liniară pozitivă între inteligența interpersonală și inteligență
intrapersonală
Conform Tabelului nr. 12 nu există o asociere semnificativă între autoeficacitate și
inteligența muzicală (r=.14, p=.12, 95%), la fel și între inteligența muzicală și inteligența
intrapersonală (r=.02, p=.80, 95%). De asemenea, nu există o corelație semnificativă nici
între inteligența muzicală și cea inerpersonală (r=-.01, p=.85, 95%).

3.3. Interpretarea psihologică a datelor

Datele obținute în urma prelucrării cu programul statistic SPSS 17.0 au afirmat unele
rezultate așteptate între cele două grupuri evaluate, liceul cu profil vocațional și liceul cu
profil teoretic.
Au fost formulate mai multe ipoteze conform cărora inteligențele muzical, intrapersonal și
interpersonal diferă în funcție de gen sau liceul studiat precum și asupra corelațiilor
pozitive între conștiinciozitate, auto-eficacitate și cele trei tipuri de inteligență.
Testul T pentru eșantioane independente a confirmat prima ipoteză în totalitate, în sensul că
s-au găsit diferențe semnificativ statistice în ceea ce privește nivelul inteligenței muzicale
între liceul cu profil vocațional în comparație cu liceul cu profil teoretic.
Corelația Pearson a relevat corelații liniare pozitive între auto-eficacitate și
conștiinciozitate, auto-eficacitate și inteligența interpersonală, conștiinciozitate și
inteligența muzicală, conștiinciozitate și inteligența intrapersonală, dar și între inteligența
interpersonală și cea intrapersonală. Astfel, putem spune că cea de-a șaptea ipoteză se
confirmă, în sensul că există corelații liniare pozitive între conștiinciozitate, auto-eficacitate
și cele trei tipuri de inteligență muzical, interpersonal și intrapersonal.
Mediul social, școlar și cel familiar ajută în formarea personalității, stabilind bazele de
educație și cultură din care adolescentul își poate forma ulterior individualitatea și
principiile morale. Nu toti adolescenții au parte de același mediul familiar, de aceleași
condiții și șanse în construirea unui drum profesional de succes. Astfel, se poate spune că
personalitatea diferă în funcție de modul cum a fost construită, dar și de obstacolele ce au
fost întâlnite în formarea ei. O explicație posibilă pentru rezultatele la acestă cercetare, ar fi
că adolescenții aspiră la alegeri congruente cu structura personalității lor, pentru a se putea
adapta și pentru a obține rezultate cât mai înalte. Spre exemplu, în cazul cercetării de față,
se poate observa prezența tinerilor cu un nivel crescut al inteligenței muzicale într-un liceu
cu profil vocațional, iar a celor cu un nivel scăzut al aceleiași inteligențe într-un liceu cu
profil teoretic. Profilele de specializare sunt extrem de importante atunci când adolescenții

13
vor să-și aleagă un liceu pe care să îl urmeze, deveninând conduși de reprezentările lor
interioare către o anumită specializare ce poate fi practicată în drumul profesional.
Corelația identificată între toate cele cinci variabile analizate, ne determină să privim
personalitatea ca pe un construct universal ce se manifestă ca un motivant în alegerile
individuale și ajută în formarea unei concluzii conform căreia nivelul de dezvoltare al
personalității alcătuit în funcție de mediile de provieniență și formare reprezintă o influență
majoră în toate etapele dezvoltării unui individ.

14