Cursul 1 – Managementul organizatiei scolare – 19.05.

2018 (Sorin Cristea)

- vom avea examinarea la Managementul organizatiei scolare in weekendul 23, 24 iunie cu S.
Cristea
- examinarea la Comunicare educationala o vom avea pe 16 iunie cu Panisoara.

Modulul 1: Conceptul de management la nivelul organizatiei scoalare

Modulul 2: Scoala ca organizatie de baza in cadrul sistemului de invatamant
Modulul 3: Dimensiunea normative a organizatiei scoalare
Modulul 4: Dimensiunea culturala

Modulul 1: Conceptul de management

- este o noua stiinta a educatiei construita interdisciplinar; vezi pedagogie (teoria generala a
educatiei; cursul despre sistemul de invatamant) – si economie (conducere eficienta a sistemului
economic) prin valorificarea globala, optima, strategica, inovatoare a resurselor economice.
- conceptul de organizare manageriala a scolii in care apare idea de abordare globala sistemica a
scolii ca organizatie nu doar ca institutie;
- scoala face institutia eficienta in raport de context (resurse existente, conditii concret existente)
– asta inseamna conducere optima (conducerea optima e o conducere in raport de conditii si
resurse)
- conducere mamangeriala = conducere pe termen mediu si lung = conducere strategica
- conducere manageriala = conducere adaptata mereu la un context nou = conducere inovatoare
nu reproductive.

Concluzii:
1. Definirea conducerii scolii (a organizatiei) = este activitatea de conducere globala, optima,
strategica, inovatoare a scolii ca organizatie realizata prin valorificarea eficienta a resurselor
pedagogice ale scolii ca organizatie.

Resurse pedagogice: (in ordinea importantei)

1
a) resurse informationale: toate documentele care stau la baza activitatii scolare (documente
legislative in care scoala este aprobata), documente de planificarea educatiei (plan de
invatamant, programe, manuale) );
b) resursele umane:
- cele mai importante resurse umane sunt profesorii si elevii;
- toate celelalte resurse umane trebuie sa serveasca celor doi actori (profesorii si elevii). Aceste
resurse sunt cele administrative, secretariat, contabilitate, portar, paza, camin, cantina,
laboranti, cadre auxiliare.

A. Prima categorie de resurse: Profesorii

- profesorii trebuie considerati manageri. Manager e oricine in scoala ia decizii in raport de scoala.
- profesorul ca manager e in urmatoarele situatii: - profesorul de specialitate care conduce
activitatea didactica la specialitatea respectiva. In acelasi timp profesorul de specialitate este si
managerul activitatii educative al unei clase (profesor diriginte).
- profesorul diriginte e coordonatorul colectivului didactic al clasei; e coordonatorul activitatii cu
parintii. Are relatii de coordonare cu managerul scolii (directorul).
- profesorul consilier. Profesorul consilier e o functie de specialitate care se indeplineste in cadrul
unor institutii noi cum ar fi la nivel judetean, centrul de asistenta psiho-pedagogic, sau la nivel de
cabinet interscolar. Profesorul consilier consiliaza alti profesori in problem de proiectare
pedagogica, in problem de cunoastere a elevului si in problem de orientare scolara si profesionala
utilizand teste psihologice. El consiliaza relatia cu familia in problemele legate de igienta invatarii,
disciplina, de integrare scolara, de relatii socio-afective cu familia. (e un profesor specialist in
psihopedagogie speciala). E seful catedrei metodice din scoala.

- o scoala ar trebui sa aibe un director general si 3 directori adjuncti care sa se ocupe de

urmatoarele 3 ramuri:
- conducerea resureselor
- problema realizarii activitatii didactice
- problema perfectionarii si cercetarii

- mai putem avea cadre didactice ajutatoare (laborant, biblioteca,

2
 B. a 2-a categorie de resurse: Elevii

- elevii sunt resursse care trebuie cunoscute de profesorul diriginte cu ajutorul profesorului
consilier. Aceasta resursa are 3 calitati (elevul are resurse psihologice, native (sunt positive)- nu
ereditatea ci mediul si educatia fac diferenta intre elevi), cognitive (gandire, limbaj)
- resursele psihologice ale elevilor ce trebuiesc cunoscute:
- gandirea are doua laturi (operationala si informational)
- efortul voluntar trebuie sa fie pana la depasirea obstacolului. (reflectarea corecta si depunerea
efortului pana la rezolvarea problemei)
- caracterul elevului (relatia lui cu lumea si cu sine) – nu trebuie nici sa se supraestimeaza sau sa
se subestimeze.
- resursa pedagogica: trebuie sa stiu de unde plec, ce cunostinte are elevul (evaluarea initiala) –
dau teste etimologice sa stiu ce competente si ce cunostinte are
- resursele sociale ale elevilor: treuie sa cunosc mediul social de unde vine (familia, mediul de
prieteni din care vine) si sa testez la scoala de unde vine.

A 3-A CATEGORIE DE RESURSE (didactico-materiale)

- sunt resurse material cum sunt banca, manualul, fereastra care trebuie sa aibe valoare didactica
(sa duca la invatare).
- doua resurse didactico-materiale in scoala:
i) spatial pedagogic: este un spatiu global (toata scoala – curtea, lotul scolar, tot ce inseamna
comunitatea scolii. Clasa de elevi, laboratorul scolar, atelierul scolar, cabinetul scolar. Atelierul
scolar e locul pt activitati practice).
- spatii scolare specializate in documentare-informare: biblioteca, mediateca,
- spatial scolar include mijloace de invatamant unde s-au facut schimbari foarte multe in ultimul
timp. (microgrupele sunt pana la 9 elevi).
- mijloacele de invatamant trebuie sa fie in raport de specificul disciplinei. (e absurd sa venim cu
calculatorul ca sa desenam un mar. Dar daca avem de predate la biologie porcul, e bine sa venim
cu laptopul).

ii) timpul pedagogic: este obiectiv si subiectiv.

- timpul obiectiv e cel pe care societatea ti-l ofera pt indeplinirea planului de invamant.
3
- timpul subiectiv e nonformal si trebuie sa fie in accord cu timpul real al elevului. Temele pt acasa
trebuie sa se incadreze in timp real. Elevul trb sa se mai si joace, manance.
- timpul formal al scolii trebuie sa fie dimineata. Timpul nonformal e dupa masa.
- timpul nonformal inseamna ca elevul il organizeaza (el decide daca invata la biblioteca sau
acasa).
---------------------

Ce este managementul?
- birocratia e un model de conducere pe domenii inguste care nu functioneaza intr-o societate
globala.
- birocratia este o conducere impersonala, executiva (nu merge in invatamant).
- birocratia nu trebuie sa fie in zone de conceptie ci trb sa ramana doar in zone de executie.
- informatizarea trebuie sa inlocuiasca birocratia.
- conducerea manageriala este opusa conducerii birocratica
Conducerea manageriala: e o conducere strategica, o conducere inovatoare. (leader)
- nu se centraza prioritar pe normativitate ci pe obiective raportat la resurse pedagogice. Acestea
duc la activitate optima in raport de resurse si la rezultate optime.

Functiilor conducerii manageriale care se aplica si la scoala

- functia centrala: educatia este o activitatea psihosociala de formare, dezvoltare a personalitatii

in vederea integrarii in societate.
- functiile generale cu caracter obiectiv: - functia centrala (conducere eficienta prin valorificarea
resurselor pedagogice) si functii principale (primul manager al lumii e femeia gospodina care
preia resursele care le adduce barbatul. Face organizare si apoi planificare a resurselor. Apoi face
implementarea activitatii planificate. Apoi face autoreglarea activitatii prin cercetare si
perfectionare.

- Sorin Cristea – volumul 5 pt examen. (elaboram o lucrare si o discutam la examen).

- o sa luam o tema din curs, o tratam theoretic, ne orientam catre ceva practic si propunem solutii.

4
 Curs 2 – 20.05.2018
Managementul organizatiei scolare (Sorin Cristea)

Conceptele cheie:
- managementul (definitia cea mai scurta: model de conducere eficienta a societatii in societatea
informationala bazata pe cunoastere – societatea contemporana).
- o organizatie sociala este eficienta pentru ca se centreaza pe constructia unor obiective in raport
de resursele existente. Conceptul de organizatie se deosebeste de conceptul de institutie
Institutia este centrata pe normativitate formala si atunci obiectivele sunt invariabile aceleasi.
- in cazul organizatiei sunt obiective/resurse/activitate optima in raport de obiective/ rezultate
optime.
- dincolo la institutie avem normativitate/obiective/standarde/rezultatele sunt bune daca
profesorul e bun si slabe daca profesorul e slab.
-problema constructiei pedagogice.
- preluam din managementul sociologic. Din sociologie preluam notiunea de sistem. Sistem social
global este societatea in ansamblul sau. Sistemul social global implica interdependente intre
principalele sisteme (economic, cultural – care are functie de crearea si valorificarea produselor
care fac diferenta intre om si natura), sistemul politic care are functia de reglare a functiei sociale,
- conceptul de managemenent in preluam si din domeniul psihosocial. Tratam scoala ca un grup
mai mare.
- sistemul comunicat: scoala face parte din comunitatea nationala.
- sistemul natural: se refera la factori naturali: demografia, clima.

Modulul 2: Scoala ca organizatie de baza in cadrul sistemului de invatamant

- de revazut cursul despre sistemul de invatamant la modul nivel 1.

Ce este sistemul de invatamant: (sunt 2 definitii)
- sistemul de invatamat este ansamblul de scoli. (este o definitie traditionala pe care viata a
depasit-o pt ca acum intra si comitetul de parinti, intra agentii economici care angajeaza scoli

5
profesionale, tabere scolare, biserica cand organizeaza scoli in colaborare cu inspectoratul de
invatamant)
- scoli primare, scoli secundare si scoli superioare (tertiare – de tip universitar).
- definitia 2: scoala este ansamblul de scoli de toate nivelurile (cele 3 niveluri) de toate tipurile
(particulare si publice sau de stat)
Sistemul de scoli include:
a) organizatii de tip nonformal (ele sunt incluse in sistemul scolar): cluburi ale elevilor, tabere, tot
ce inseamna educatie nonformala, centre de vacanta, centre de formare profesionala, radiourile
scolare;
b) orice actor social poate sa faca parte din sistem prin relatii contractuale cu Ministerul
Invatamantului: agentii economici care organizeaza scoli profesionale, institutiile culturale (scoli
de arta), scoli sportive, scoli militare.
c) deschiderea se mai face spre comunitate. Comunitatile fac parte din sistemul de invatamant
nu printr-un contract ci printr-un consens. Familia face parte din sistem, la nivel judetean
(consiliul territorial al parintilor), la nivel loca, la nivel national.

Functiile generale ale sistemului de invatamant

- sunt aproximativ egale cu functiile generale ale educatiei cu diferenta specifica: f. educatiile
sunt prezentate la nivel teoretic in schimb f. generale ale invatamantului sunt trecute in lege.
1) F. generale ale s. de invatamant cu caracter obiectiv:
a) f. centrala: formare/dezvoltare a personalitatii educatului. Integrare sociala/termen scurt-
mediu-lung.
b) functiile principale care sunt subordonate sunt cele care se ocupa de formare/dezvoltare
psihologica (- formare/dezvoltare cognitive - formare/dezvoltare noncognitiva (formarea
caracterului)) si de formare/dezvoltare sociala (culturala, civica si profesionala. Din astea 3 cea
mai importanta e cea culturala).
- toate functiile sunt axiologice (bazate pe valori pedagogice: binele, morala, binele stiintific,
frumosul, santateea, utilitatea aplicarii binelului stiintific).
Concluzie: scoala = factor de cultura si civilizatie.

Structura sistemului de invatamant (structura multidimensionala)

6
a) structura de organizare (de baza) organizarea pe niveluri si trepte.
b) structura de conducere. – conducere manageriala (conducere conceptuala, de viziune) si
conducere administrativa (de executie). Cea mai importanta e conducerea manageriala.
c) structura de distributie a resurselor pedagogice. (informationale, umane, didactico)
d) structura de relatie cu societatea: i) sistem de invatamant inchis si ii) sistem de invatamant
deschis. (vezi definitiile)
- tendinta generala e prelungirea duratei obligatorii a invamtanatului general (trunchiului comun)

Conducerea manageriala a sistemului de invatamant

1) Conducerea manageriala de varf (top management) in Ministerul Invatamantului (denumire

generica nu juridica)
↓
2) Conducere manageriala intermediare (inspectorate teritoriala – directii generale teritoriale
de invatamant)
↓
3) Conducerea manageriala de baza (scoala ca organizatie)

-asta e un mechanism traditional

Aceste 3 conduceri se extind pe orizontala pe urmatoarele structuri:

A) Structuri tehnice (se refera la specialisti in domeniu). Acestea sunt:
1) Pe orizontala Conducerii manageriale de varf: - Institutul de stiintele educatiei
- Consiliul national de curriculum (serviciul de evaluare si agentiile de evaluare pe trepte de
invatamant, etc)
↓
2) Pe orizontala Conducerii manageriale intermediare: - aceste structuri au in plan territorial
reprezentanti. Aceste structure sunt cu reprezentare in teritoriu. In plus sunt si structure tehnice
care apar la nivel territorial: casa corpului didactic; centru de asistenta psihopedagogica;
biblioteca pedagogica centrala si teritoriala; centre de documentare si informare pedagogica, etc.
Si acestea au reprezentare in teritoriu.

7
↓
3) Pe orizontala Conducerii manageriale de baza: - la nivelul scolii care sprijina structurile tehnice
sunt comisiile metodice: biblioteca-centru de documentare si informare.
- functia acestor structure tehnice e sa ofere informatia tehnica, optima, actuala, prospective (ce
va fi in viitor) pentru decizii optime confirmate in timp.

B) Structuri comunitare (se refera la actorii din sistem care mereu trebuie sa dea informatii)
1) Pe orizontala Conducerii manageriale de varf: Consiliul National al Parintilor/ Profesorilor/
Studentilor/ Elevilor.
↓
2) Pe orizontala Conducerii manageriale intermediare Reprezentarea in teritoriu: Consiliu
Teritorial al Parintilor/ Profesorilor/ Studentilor/ Elevilor.
↓
3) Pe orizontala Conducerii manageriale de baza: Consiliul Parintilor la Nivelul Scolii/ Profesoral/
Elevilor.

Modulul 3: Dimensiunea normativa a sistemului de invatamant. Conceptele (normativitate

pedagogica si cultura pedagogica)

Dimensiunea normativa = (vezi Dictionar encyclopedic de pedagogie. Termen: anomie pedagogic

e opusul normativitatii pedagogice)
Normativitate pedagogice = ansamblul de axiome, legi principii si reguli care ordoneaza
activitatea pedagogica in cadrul sistemului si al procesului de invatamant.

Premisele juridice ale normativitatii pedagogice

Cadrul juridic al normativitatii juridice:

- Legea invatamantului care lamureste misiunea sociala a scolii; obiectivele ce trebuiesc stabilite
si in raport de competente si continuturile de baza. (competentele se definesc in raport de
anumite tipuri de inteligenta carora trebuie sa le corespunda anumitor arii de invatamant.
- inteligenta cunoasterii interpretative, socio-umane (care dintre ele le facm la clasa a 2-a, a 10-
a); inteligenta aplicata (aria curiculara care sa include educatia tehnologica, educatia estetica);
inteligenta socio-emotionala empatica (aria curiculara s-ar numi educatie si consigliere).
8
- legea trebuie sa prevada structura sistemului de invatamant care corespunde misiunii.
- problema distributiei resurselor.
- tranzitia de la legea veche la legea noua (nu trebuie sa avem gol de putere).
- statutul personalului didactic
- carta universitara
- regulamente interne (normativitate de tip nonformal- este legata de o situatia locala,
teritoriala).

Normativitatea pedagogica propriu-zisa

Exista doua niveluri ale normativitatii:

a) Normativitate la nivel macrostructural: nivelul axiomelor pedagogice (adevaruri
fundamentale care nu mai trebuie demonstrate).
- axiomele se construiesc pe baza conceptelor fundamentale: educatie, functie, structura,
finalitati, continuturi, forma, sistem. Pe baza combinarii lor au aparut cateva axiome
Ex: Paradigma curiculumului (axioma interdependentei dintre dimensiunea obiectiva a
educatiei(functie structura de baza) si dimensiunea subiectiva(finalitatii); axioma valorificarii
tuturor continuturilor si formelor generale ale educatiei (ex: la o lectie de matematica trebuie sa
se aibe in vedere frumusetea calculului, igiena mintii. Profesorul trb sa aibe in vedere si
competentele elevului); axioma realizarii si organizarii educatiei in context deschis.
- pe baza axiomelor se construiesc si legile invatamantului. Legile sunt conexiuni de maxima
generalitate intre cauza si effect. Intre cauza si effect si interpun finalitatile educatiei. Vorbim de
un determinism mediat.

b) A doua dimensiune:Normativitatea la nivel microstructural (avem principii si reguli)

- ar treui sa avem principii de organizare; principii de planificare si principii de
realizare/dezvoltare (vezi volumul 6 din cartea lui Cristea – schema).

Modulul 4: Dimensiunea culturala

Definitie: (Dictionar, 2015)

9
Cultura este activitatea umana prin care omul realizeaza adaptarea sociala. Daca omul nu
apeleaza la cultura ramane la faza adaptarii naturale.
Cultura are 3 dimensiuni:
a) superioara produse culturale pedagogice validate stiintific (de stiintele pedagogice sociale – a
elabora cultura pedagogica a profesorului de toate specialitatile.
b) intermediara – transmisa prin massmedia. Le filtram prin raportare la cultura superioara
c) cultura primara: se refera la modul de a fi; mentalitati dar si prejudecati; obisnuinte positive
sau negative; cutume (cartea lui Emil Paun: Scoala – abordare sociopedagogica).

Cultura pedagogica a profesorului

- Cultura generala inseamna stiinte pedagogice fundamentale: teoria generala a educatiei;

fundamentele pedagogiei; ordinea normala; teoria generala a instruirii (didactica generala);
teoria generala a curiculului.
- Cultura generala duce la cultura aprofundata pe domenii specific: avem 3 domenii:
a) Domeniul interdisciplinar: psihologia educatiei; sociologia educatiei; managementul educatiei
(organizatia scolara si clasa de elevi)

b) Domeniul treptelor si disciplinelor de invatamant:

b.1) avem pedagogia invatamanatului prescolar. Pedagogia invatamantului primar. Pedagogia
invatamantului scolar. Pedagogia invatamantului superior.
b.2) Didacticile particulare: didactica matematicii la nivel de invtamant primar, gimnazial, primar,
superior, didactica limbii romane, etc.
- aceste discipline nu se pot faca daca nu ai baza.

c) Domeniul activitatii de instruire: activitatea de predare, invatare, evaluare.

- teoria comunicarii pedagogice sau a predarii.
- teoriile invatarii ca modele de instruire nu doar psihologice.
- teoria evaluarii.

Cultura aplicata

10
- cultura aplicata se face prin practica pedagogica care e de doua feluri:
a) de observatie: observ activitati didactice, lectii, etc. la specialitate; observ activitati educative
de tip formal (diriginte) si de tip nonformal (activitati extrascolare: consultatii individuale si de
microgrup)
b) de realizare

Lucrare de examen pentru data de 23, 24 iunie

Bibliografie:
1) Cursul de fundamentele pedagogiei (cursul despre sistemul de invatamant)
2) Emil Paun: Scoala abordare socio-pedagogica, Polirom, 1999.
3) Sorin Cristea: Managementul organizatiei scolare, 2003, EDP, editia a II-a. (conceptul de
management, functiile, relatia functie-structura,
4) Sorin Cristea: Concepte fundamentale in pedagogie, DPH, sistemul de educatie/invatamant,
2017.
5) Sorin Cristea: vol 2 si vol 6.
6) Dictionar encyclopedic de pedagogie, literele A-C pt termenii: cultura pedagogica; axiome,
exiomatizare, axiomatica si anomie pedagogica (cautam doar normativitate pedagogica);
activitate pedagogica; asistenta psihopedagogica; caietul dirigintelui; conducerea scolii.

De facut o lucrare scrisa de noi respectand urmatoarele probeleme:

- ne punem intr-o situatie virtuala.

a) alegerea temei. Alegem o tema care sa aibe o tema directa cu lectia. (ex: tema corespunda
modulului 1, 2,3, sau 4).
b) structura temei: titlul sa fie scurt;
Tema sa aibe urmatorul cuprins:
I) teorie
- teoria trebuie sa cuprinda justificarea titlului. Titlul respective corespunde modulului 1
- definirea termenilor cu care lucrez si care se regasesc si in titlu – cu trimitere bibliografica
- argumentarea unor idei tot cu trimitere bibliografica;
- clasificarea unor idei

11
- ordonare
- prezentare de model (modelul functiilor cu exemplificare la gradinita, etc)
- cum folosim bibliografia: putem pune la subsol sau la interior dar luat cu ghilimele cand luam
cuvant cu cuvant – le folosim mai ales la definitii sis a nu depaseasca 2-3 randuri si nu jumatate
de pagina.
- putem parafraza dar scriem vezi S. Cristea, bibliografie.

II) aplicarea teoriei la o problema specifica

Ex: Managementul la nivelul gradinitii; managementul elaborarii programelor scolare;
managementul lectiei la geografiei. – sa nu ne referim doar la lectie ci si la comisii, etc.
- aplicand teoria identificam intre 2 si 4 probleme critice. Sesizam problem positive dar trebuie
sa identificam si problem critice.

III) aplicatie (solutii practice)

- dam solutie la problemele critice sesizate de noi.

- lucrarea sa aibe 5-7 pagini.

- scriem propozitii scurte.
- la final trecem bibliografia (in ordinea aparitiilor cartilor si ordinea alfabetica a autorilor)

12