InteligenŃă Artificială. Tehnici.

5. OPERAłII ARITMETICE şi RELAłIONALE

5.1. Expresii aritmetice
Chiar dacă principalul scop a maşinii de inferenŃă este acela de a efectua
deducŃii logice, funcŃie de întrebările puse aceasta dispune şi de facilitati de a
efectua calcule matematice in domeniul intreg şi real. Ca urmare maşina de
inferenŃă accpta ca in cadrul unor expresii aritmetice sa apara numere şi variabile
despartite prin operatori aritmetici clasici : + , -- , * , mod , div , / ,etc ...
Expresiile pot sau nu fi delimitate de paranteze . Regulile de evaluare a
unor expresii aritmetice, respectă convenŃiile standard referitoare la evaluarea
operanzilor şi parantezelor .
5.2. Expresii relaŃionale
Pot fi comparate expresii aritmetice , caractere , şiruri şi respectiv
simboluri . Operatorii relaŃionali :
< , > , <= , >= , <> , = .

Modul de aplicare este cel standard ,cu observaŃia că pentru variabile de

tip string se efectuează compararea codului ASCII a caracterelor intilnite.

5.3. Exemple
1. ConstruiŃi o procedură care să calculeze numărul de elemente ale unei
liste. Predicatul este de forma: nr(lista,nr_elemente). Regulile de construcŃie
pornesc de la două observaŃii :
- lungimea unei liste vide este 0
-dacă lista nu este vidă, lungimea este dată de 1 (lungimea capului listei)
+ lungimea cozii listei. Procedura prezintă aspectul:
clauses
nr([ ], 0).
nr([ _ | Rest ],N) if
nr(Rest, N1),
N=1+N1.

32
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

O intrebare se pune de forma:

?- nr([ a,b,c],R)
R=3
1 solutie
2. ConstruiŃi o procedura care să determine elementul maxim al unei liste.
Considerăm un predicat de forma
maxim(lista,element_maxim)
Procedura rezultă din observatiile:
a) Dacă lista este formată dintr-un singur element ,atunci max este elementul
respectiv .
b) În caz contrar, max se obŃine prin compararea capului listei cu maximul
cozii listei.
ObservaŃie: OperaŃia de comparare presupune prezenŃa unui predicat
suplimentar care să compare două elemente, de forma:
max(X, Y, maxin_dintre_X_Y)
Procedura prezintă aspectul:
clauses
maxim ([X] , X).
maxim ([X| Rest], Maxim) if
maxim (Rest, Max_rest)
max( X, Max_rest, Maxim).
max (A,B,A) if A>=B.
max (A,B,B) if A<B.

Goals:
?-maxim ([7,3,9,0], M)
M=9
Comentarii
Regula maxim divizează lista în elemente componente, reŃinându-le în stiva.
Când lista se reduce la un singur element ,începe rezolvarea apelurilor
recursive, moment in care regula max funcŃionează ca un filtru intre 2
elemente reŃinându-se de fiecare dată pe cel mai mare găsit.

33
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

3. ConstruiŃi o procedură care să determine c.m.m.d.c dintre 2 valori

numerice , x, y .Considerăm un predicat de forma:
cmmdc(x, y, rezultat)
Se pleacă de la considerentul :
--Dacă X=Y cmmdc este unul dintre cele două
--Dacă X>Y cmmdc se obŃine între X şi Y-X
--Dacă X<Y cmmdc se obŃine între X şi Y-X
Procedura prezintă aspectul:
clauses
cmmdc(X, X ,X).
cmmdc(X,Y,R) if
X>Y, X1=X-Y, cmmdc(X1,Y,R) .
cmmdc(X, Y, R) if
X<Y, Y1=Y-X, cmmdc(X,Y1,R) .

exemplu: ?-cmmdc( 15,20,R)

R=5

Exercitii
(1) ExerciŃii:specificaŃi dacă intrebările:
?- nr(L,4)
?- nr([a,b,c],3)
sunt corecte sau nu.
(2) Procedura max definite anterior acceptă sau nu modul de lucru declarativ ?
Se acceptă o întrebare de forma ?- maxim(L,9)
(3) Sunt acceptate de către procedura cmmd definita anterior întrebări de forma:
-cmmdc(15,20,5)
-cmmdc (X,20,5)
-cmmdc (15,Y,5)

34
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

6. DETERMINISM ŞI NEDETERMINISM ÎN BAZELE DE

CUNOŞTINłE

Asa cum s-a specificat maşina de inferenŃă in momentul in care actioneaza

asupra unei baze de cunoştinŃe in contextual unei întrebări adresate de utilizator
va furniza intregul spaŃiu de solutii posibile. Acest aspect care se datoreste
modului specific de functionare a mecanismului de backtracking Prolog face ca
solutiile oferite sa aiba un caracter nedeterminist şi implicit ca intreaga baza de
cunoştinŃe formata din cunoştinŃe propriuzise şi din strategii complementare sa
aiba un character nedeterminist.

6.1. Problematica.
Pentru a ilustra conceptul de clauză deterministă ,respectiv
nedeterministă , considerăm exemplul definit de ştergere a unui element dintr-o
listă .SecvenŃa de clauze pentru un predicat de forma:
sterg(element, lista, rezultat) este

sterg( _ , [ ] , [ ] ).
sterg (X, [ X | R ], R).
sterg(X, [ Y | R1] , [ Y | R2 ]) if
sterg(X ,R1, R2).
Pentru o intrebare de forma:
?-sterg(2,[1,2,3,2,4],R) apare următoare structura de explorare a bazei de
cunoştinŃe de catre maşina de inferenŃă:

35
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

Cu * s-a notat momentul in care incep rezolvarile apelurilor recursive şi refacerea

listelor parcurgand in sus arborele spre radacina ( notaŃia [1| R] insemna ca 1 se
reŃine in stivă, iar procedura de stergere se aplica pe Rest ). Ca urmare rezultă
nu o solutie ci un spaŃiu de soluŃii de forma:
[1,2,3,4] [1,2,3,4] [1,2,3,2,4] => 3 solutii
Datorită modului de construcŃie a mecanismului de backtracking şi a
complectarii acestuia cu mecanismul de rezolvare a apelurilor recursive, în cazul
general se obŃin mai multe soluŃii . Acest aspect imprimă un caracter
nedeterminist clauzelor din baza de cunoştinŃe . Apare logic necesitatea de a
selecta din multitudinea de soluŃii obŃinute pe acelea care corespund
obiectivului din momentul respectiv. Pentru rezolvarea acestui aspect maşina de
inferenŃă dispune de un mecanism de selectie a solutiilor care este activat de
catre utilizator, daca considera ca este necesara alegerea unei anumite solutii.
Mecanismul este activate de un element de tăiere , definit prin ! (cut) al cărui
efect constă în interzicerea deplasării pe anumite direcŃii din spaŃiul soluŃiilor .
Denumirea de element de tăiere provine din faptul că efectiv se taie o ramură
sau mai multe din graful ce defineşte spaŃiul soluŃiilor.
De exemplu : amplasând elementul ! (cut) pe regula şterg ,efectul se
manifestă prin taierea ramurii drepte, ceea ce are ca efect obŃinerea unei singure
soluŃii.

6.2. Modul de acŃiune a elementului de tăiere (!).

Pentru a explica modul de funcŃionare al elementului ! considerăm o
regulă de forma :
H if B1, B2, … Bm, !, Bm+1, … Bn.
Presupunem ca H a realizat unificarea cu o întrebare care apare în Goal. Prin
mecanismul de căutare în intervalul B1, B2, … Bm, presupunem că s-a găsit o
soluŃie. În momentul atingerii elementului de tăiere, soluŃia găsită este îngheŃată,
operaŃia fiind echivalentă cu ştergerea pointerilor (amplasati de maşina de
inferenŃă) de pe clauzele B1, B2, … Bm. Căutarea continuă pentru Bm+1, … Bn,

36
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

în care sunt permise toate soluŃiile posibile. Cu alte cuvinte spaŃiul soluŃiilor este
format din soluŃia definită de B1, … Bm şi variantele oferite de Bm+1, … Bn.
Elementul de tăiere îşi extinde acŃiunea şi pentru clauzele Horn de acelaşi
nume care urmează după acelea în care este prezent.
Sa consideram următoarea situaŃie:

H if P,Q,R,!,S,T,U.
H if U,V . % -> această regulă nu se mai execută
A if B,H,C. %->nu ne mai putem întoarce pentru B
A

Elementul de tăiere va afecta execuŃia lui H astfel: backtrackingul este

posibil în interiorul Ńintelor P,Q,R până în momentul în care ! este atins şi soluŃia
rămine definitiva, toate alternativele posibile fiind eliminate. Rămân în continuare
alternativele relaŃive la Ńintele S,T,U. Următoarea clausa H nu va fi executată
(ştergerea pointerilor fiind efectivă, inclusiv la nivelul clauzei în care se gaseşte).
La nivelul clauzei A, ( în care elementul de tăiere este invizibil ) se oferă de
fiecare dată o singură alternativa la nivelul lui B,H şi una sau mai multe la nivelul
lui C. Următoarea clausa A va fi executată. Deci elementul de tăiere are un efect
local numai la nivelul clauzelor cu acelaşi nume.

Reguli de amplasare
Amplasarea lui ! depinde de contextul întrebării puse.Se recomandă utilizarea
următoarelor 2 metode:

1. Elementul de tăiere se amplasează pe axioma care implementează

întrebarea pusă.
sterge(2,[1, 2, 3],R)
sterge(X,[X|R],R) if !.
sterge(X, [ Y | R1] , [ Y | R2 ]) if
sterge(X,R1,R2)

37
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

2. Se utilizează opŃiunea CHECK_DETERM, care se amplasează în faŃa

programului sub forma:
check_determ
domains...

-specifică punctul în care poate fi amplasat elemental de tăiere.Din propunerile

avansate se allege aceea care furnizează rezultatele dorite.

6.3. Construirea regulilor If ... Then ... Else

Elementul de taiere ! poate fi utilizat pentru construirea unor reguli de tip
if_then_else , în Prolog, sub forma:
a) ConstruiŃi o procedură max (x, y, maxim_x_y) care se traduce printr-o regula
de forma:
if x>=y then MAX=x
else MAX=y.

Obişnuit regula poate fi scrisă in Prolog astfel.

max(X,Y,X) if X>=Y.
max(X,Y,Y) if X<Y.

sau

max(X,Y,X) if X>=Y, !.
max( _ ,Y,Y).

Dacă prima regulă este adevarată, elementul de tăiere se ia în considerare şi

cea dea doua regulă nu se mai execută.

b) ConstruiŃi o procedură care să asigure adunarea unui element X la o listă L,

numai dacă X nu este prezent în L (în acest caz X devine capul listei), de forma:

aduna(elem, L,Rezult)

38
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

care se traduce printr-o regula de forma:

if elem aparŃine L then Rezultat=L

else Rezultat=[elem | L ]

SecvenŃa se scrie in Prolog astfel:

aduna(X ,L, L) if aparŃine (X,L), ! .
aduna(X,L,[ X |L ]).

Exemplu : ?-aduna (2,[1,3],R)

R=[2,3,1]
?- aduna(3 ,[1, X ,4] ,R)
X=3 ,R=[1 ,3, 4]

c) ConstruiŃi o procedură care pornind de la o listă cu elemente numere

întregi ,să construiască 2 liste: prima conŃinând elemente >0 ,cea de-a doua
conŃinând elemente <=0.

% imparte(lista, lista>0,lista<=0)
imparte( [ ], [ ], [ ] ) .
imparte( [ESTE | R ] , [ESTE |L1], L2) if
ESTE>=0, !, imparte(R,L1 ,L2) .
imparte([ESTE,R],L1,[ESTE|L2]) if
imparte(R,L1,L2).

! acŃionează distinct de fiecare dată la un apel.

d) ConstruiŃi o procedură care să permită clasificarea concurenŃilor dintr-un

turneu de tenis în 3 categorii definite astfel:
--categoria câştigătorilor, dacă jucatorul i-a bătut pe toŃi cei cu care a jucat
--categoria luptător, dacă jucătorul a cîştigat şi a pierdut jocuri.
--categoria sportiv ,dacă jucatorul a piedut toate meciurile.

if X bate pe cineva şi X este bătut de altcineva

then X este luptător
else if X bate pe cineva
then X este cîştigător
else if X primeşte bătaie de la toŃi
then X este sportiv.

39
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

Dacă predicatul este de forma: clasa (nume_sportiv,categoria), regula se

implementează astfel :

clasa (X,luptator) if
bate_pe(X, _) ,
bate_pe( _ ,X) , !.
clasa(X,cistigator) if
bate_pe(X, _), !.
clasa (X, sportiv) if
bate_pe( _,X).

6.4. Implementarea negaŃiei.

-Se implementează în două moduri:
a) se utilizează | ,fail , true.
b) not
a) Not şi fail reprezintă predicate standard PROLOG care întotdeauna
precizează valoarea fals, respectiv adevărat.
1. DefiniŃi următoarele aspecte:
Lui Tom îi plac animalele cu excepŃia pisicilor. Considerînd predicatul de forma:
% îi_place(propietar,animal)
% animal(nume_animal)
afirmaŃia anterioară se scrie în prolog sub forma:

îi_place(tom,X) if
X=pisica ,!,fail. %(spune ca proprietatea este falsă)
îi_place(tom,X) if
animal(X).

ObservaŃie : prezenta lui fail în prima regulă face ca aceasta să devină falsă , iar
! din fata lui fail stopează căutarea pe următoarea regulă îi_place.

SecvenŃa poate fi scrisă compactat sub forma:

îi_place(tom,X) if
X=pisica, !, fail;
animal=X.

40
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

2. ConstruiŃi o procedură care să furnizeze fals dacă obiectele X şi Y sunt

identice şi adevărat dacă obiectele X şi Y sunt diferite. Modul de funcŃiune este
de forma
diferit(obiect1,obiect2), diferit(2,3) YES
diferit(3,3) NO
Procedura se scrie:

diferit(X,Y) if sau: diferit(X ,Y) if

X=Y, !, fail. X=Y ,! ,fail;
diferit(X,Y) if true.
X< >Y.
sau: diferit(X,Y) if
X=Y, ! ,fail.
diferit( _, _ ).

3. Implementarea negaŃiei printr-o regulă utilizand o combinatie intre fail, ! şi

true apare de forma:

not( P) if
P, !, fail;
true.

b) Maşina de inferenŃă pune la dispozitie predicatul not. Modul lui de acŃionare

consta in inversarea rezultatului oferit de maşina de inferenŃă relativ la clausa
sau clausele asupra careia actioneaza.
Cu aceste observaŃii ,secvenŃele anterioare pot fi rescrise:

îi_place(tom,X) if
animal(X), not(pisica(X)).

diferit(X,Y) if
not(X=Y).

clasa(X,luptator) if
bate_pe(X, _ ),
bate_pe( _, X).
clasa(X,cistigator) if

41
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

bate_pe(X, _ ), !.
clasa(X,sportiv) if
bate_pe( _,X).

Exercitii
1) Fiind data secventa: A :- B,C.
A :- not(B),D.
se cere construirea unei secvente care sa se comporte identic, in care negatia sa
dispara prin inlocuirea cu elementul de taiere !.Explicati succint
(1) de ce cele doua secvente au aceiasi comportare.
(2)care este efectul elementului de taiere in caz general
2) Considerind procedura: p(1). p(2) if !. p(3).
Care sunt raspunsurile la întrebările:
(a) ?- p(X).
(b) ?- p(X),p(Y).
(c) ?- p(X),!,p(Y).

42
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

7. OPERAŢII DE CITIRE / SCRIERE

Dupa cum s-a vazut pana in momentul prezent, maşina de inferenţă
actioneaza asupra unei baze de cunoştinţe in contextul unei întrebări puse de
utilizator. Acest mod de activare a masinii de efectuat deductii logice reprezinta o
restrictie, deoarece pe de o parte raspunsurile date sunt strict limitate la afisarea
unor solutii posibil, iar pe de alta parte utilizatorul nu poate interveni in derularea
rationamenului efectuat. Asa cum am spus, spaţiul solutiilor care urmeaza sa fie
explorat este extreme de vast, motiv pentru care initierea unui dialog cu
utilizatorul in vederea indrumarii pe o anumita directie s-au alta a rationamentului
devine o necesitate. Toate aceste considerente ridica problema prezentei unei
interfete cu utilizatorul – alta decat cea standard legata de procesul de tip
intrebare / raspuns – care sa dea posibilitatea initierii unui dialog cu utilizatorul in
timpul procesului de inferenţă. Ca urmare a acestui deziderat, s-a prevazut
posibilitatea ca utilizatorul sa-si construiasca propria interfata de intrare / iesire,
adaptata problematicii pe care doreste sa o reyolve, interfata complementara
celei standard de tip intrebare / raspus. Pentru construirea de catre utilizator a
acestei interfete s-au prevazut un numar de predicate standard care se regasesc
in toate implementarile masinilor de inferenţă prolog, predicate care sunt grupate
in jurul operatiilor de tip read / write. Acestea urmeaza sa fie analizate in
continuare, in contextual general al operatiilor de citire / scriere.

7.1. Scrierea.
Predicatul de scriere prezintă sintaxa:
write(arg1,.....,argn)
În care argumentele pot fi constante sau variabile ce aparţin unor domenii
standard sau nu. Dacă argumentul este un şir de caractere atunci acesta
reprezintă mesaj care se tipareşte pe ecran. În interiorul şirului sunt acceptate
următoarele caractere de control:
\n, salt peste n linii
\t, tab

43
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

\b. spaţiu
De exemplu
write(" \t lista1= ",L1,"\n \t Lista2 ", L2) are ca efect o tipărire de forma:
lista1=[ ]
lista2 =[1,2]
În general predicatul write apare în proceduri recursive, aspect care implică
stoparea operaţiei de căutare a soluţiilor, astfel încât rezultatele parţiale să nu fie
tipărite.

7.2. Citirea
- este realizată de următoarele predicate:
readint(X) -- citire variabilă de tip intreg.
readreal(X) -- citire variabile din domeniul real
Operaţia de citire se termină în momentul apăsării tastei ENTER. Rezultatul este
un success, dacă numărul citit este un întreg sau real respectiv un eşec dacă
valoarea citită conţine caractere care nu aparţin numerelor întregi sau reale.
readln(X) -- citirea variabilelor din domeniul simbol sau
string
readchar(X) -- citirea caracterelor
Ultimul predicat este întotdeauna un succes. Primul este un eşec dacă şirul citit
nu este delimitat de " .

7.3. Modalităţi de citire / scriere.

Aspectele care apar in momentul efectuarii unui dialog cu masina de
inferenţă sunt illustrate printr-un set de exemple:
1. Construiţi o procedură care să genereze o listă atunci când elementele listei
se citesc. Considerăm că lista este de tip întreg. Dacă predicatul este de forma:
% citeşte(lista) ,procedura apare sub forma:

44
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

domains
lista=integer *
predicates
citeşte(lista)
clauses
citeşte([ESTE |Rest]) if write("Element=");
readint(ESTE),
citeşte(Rest).
goal:
citeste(L),
write(L).

Citeşte se termină în momentul în care predicatul este fals.

Element=1 Enter
=4 Enter
Operaţia de introducere continuă până în momentul în care se introduce un
caracter prin care readint este obligat să devină fals. Ca urmare regula citeşte
este falsă, fiind executată regula citeşte plasată după reguli. Prin apeluri
recursive ,se construieşte lista care se scrie.

2. Construiti o procedura care să reia repetat operaţia de citire a unei liste. Dupa
fiecare listă construită prin dialog, se va specifica dacă operaţia continua sau nu.
Reluarea construirii listei va fi efectuată de predicatul repeta, sub forma:

domains
lista=integer*

predicartes
repeat citeste(lista)

goal
repeta.
clauses
repeta if
citeste(L),
write("lista= ",L),
write("\n Continuati? (d/n)"),
readchar(R), R='d', repeta.
% citeste este definit anterior .

45
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

Dialogul apare de forma:

ESTE=1
ESTE=2
ESTE=.
lista=[1,2]
Continuati? (d/n) d
Se pot face doua observatii importante:

(1) Procedura "citeşte" este o procedură recursivă. Mecanismul de căutare a

soluţiilor amplasează un pointer pe "citeşte" pentru fiecare element citit. În
momentul în care lista se consideră a fi construită , forţându-se ca readint să fie
fals, are loc rezolvarea apelurilor recursive prin care se construieşte lista. Efectul
pentru exemplul dat este de a fi construite toate listele parţiale care pot apare
prin introducerea fiecarui element, evident insa ca acest aspect nu este de dorit:
Pentru cazul discutat situaţia apare de forma
ESTE=1
ESTE=2
ESTE=.
Lista= [ ]
Continuaţi ? d --------> }
Lista=[2] }Din acest motiv după procedura recursivă este
Continuaţi ? d --------> } obligatorie amplasarea elementului de taiere !
Lista=[1,2]
Se observă ca apar listele parţiale [ ] , [ 2] , [1, 2 ] din care numai ultima lista
intereseaza. Pentru a rezolva problema este necesara stoparea inferentei, motiv
pentru care se utilizeaza elemental de taiere care se va amplasa dupa procedura
recursive care genereaza printre altele şi aceste rezultate partiale.

(2) Problematica apare şi in cazul unor proceduri recursive prezente in strategiile

complementare masinii de inferenţă, moment in care aceste genereaza pe langa
rezultatele corecte şi o multitudine de rezultate partiale care trebuie inlaturate.
Atunci când se doreşte rezolvarea repetată a unor probleme pentru alte
date , procedura generala pentru alte date este :

46
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

repeta if
citeste_date ,!, % Dacă procedura citeste_date şi
executa ,!, % executa, sunt recursive , amplasarea
scrie, !, % elementului ! (cut) este obligatorie.
continuare , repeta.

Goal
Interfata de intrare / iesire cu utilizatorul,
repeta.

3. Construiţi o procedură care să asigure scrierea unei liste cu elemente numere

întregi , pe rânduri succesive ,fiecare rând având 3 elemente.
Considerăm că predicatele utilizate sunt :
% scrie (lista)
% scrie_rind(lista,nr_elem_pe_rind)
pot fi luate în considerare următoarele situaţii:
a) Scrierea listei începe cu scrierea primului rând .
b) După ce s-a scris un rând ,se trece la rândul următor.
Procedura apare sub forma:

domains
I = integer*
predicates
scrie (l)
scrie_rind(l,integer)
clauses
scrie (L) if nl, scrie_rind(L,0).
scrie_rind([ ],-). % ------------>oprirea procesului recursiv
scrie_rind(L,3) if nl, scrie_rind(L,0).
scrie_rind ([ESTE|Rest],N) if
write(" ",ESTE),
N1=N+L,
scrie_rind(Rest,N1).

Observaţii:
a)Predicatul ne asigură trecerea la începutul unei linii noi.
b)Pentru procedura scrisă se contorizează numărul de elemente care se
scriu, după care regula scrie_rind(L,3) asigură trecerea la următorul rând.

47
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

4) Specificaţi setul de clauze care să asigure citirea unei liste a căror

elemente sunt obiecte compuse , de forma:
% persoana=p(nume,prenume,virsta)

domains
nume,prenume=symbol
persoana =p(nume,prenume,integer)
lista=persoana *
predicates
citesc(lista)
citeste(pers)
clauses
citesc([Obiect|R]) if
citeste(Obiect),
citesc(R).
citesc([ ]).
citeste(p(N,P,V)) if
nl,
write("Nume="),readln(N),
write("Prenume="),readln(P),
write("Virsta="),readint(V),nl.

Observaţii :
Operaţia presupune definirea unui predicat de citire separat, la nivelul de
obiect compus. Acest predicat este utilizat pentru citirea fiecărui element al listei
ce se construieşte. Întreruperea operaţiei de construire se face introducând un
caracter care să forţeze readint să fie fals. Pentru structura de date in discutie se
va obţine o listă de forma :
[p(Ion,V,17),p(Vlad,C,20)...]

5) Scrierea cu format
Este asigurată de predicatul
writef (format, arg1, arg2, ...)
unde:
format reprezinta un şir de caractere în care apar descriptori de forma:

48
 Inteligenţă Artificială. Tehnici.

%-m pentru scrierea câmpurilor alfanumerice şi întregi pe m poziţii.

'-' e opţional şi semnifică aliniere la stânga în loc de dreapta implicit
%-m.pf pentru numere reale cu sau fară exponent.
p specifică numărul de poziţii luate în considerare după
virgulă
Exemplu:
Considerand ca avem o lista de obiecte compuse de forma:
p(nume, prenume, vârsta, venit)
unde sunt prezente obiectele

[ p(ion, dan, 20, 37000.0), p(vasile, ionel, 50, 57000.7), ...)]

se cere construire unei proceduri de scrieere a elementelor din lista cu

precizarea semnificatiei fiecarui element component intr-o structura data.
Procedura apare de forma:

scriu([E| Rest]) if scrie_p(E),

scriu(Rest).
scriu([ ]).
scrie_p(p(N,P,Vr,Vn)) if writef("\n Nume= %-20 Prenume= %-10 ,
Venit=%7.1f",N,P,Vr,V)

49
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

8. BAZE DE DATE INTERNE

În acord cu modelul relaŃional al unei baze de date, setul de clauze Prolog
poate fi poate fi privit ca o baza de cunoştinŃe, pentru care sunt specificate relaŃii şi
caracteristici ale unor obiecte şi fenomene.
Acest punct de vedere a impus introducerea facilităŃii de a modifica în cursul
execuŃiei setul de clauze prezente în baza de cunoştinŃe. Ca urmare a acestei
caracteristici – modificarea dinamica a setului de cunoştinŃe in urma dialogului cu
utilizatorul – devine posibil ca baza de cunoştinŃe se evolueze in timp, evolutie care
se concretizeaza faptic prin modificarea, disparitia si respective adaugarea de noi
cunoştinŃe. Ca urmare apare un aspect interesant si anume acela ca baza de
cunoştinŃe invata, fiind retinuta intreaga experienta castigate anterior. Din punct de
vedere practice aceasta facilitate se referă atât la adaugarea de noi clauze cât şi la
stergerea selectivă în timpul execuŃiei a acestora. S-a prevazut de asemenea
posibilitatea salvării setului de clauze şi a restaurării acestuia dinamic.

8.1. Caracteristicile bazelor de date interne.

Declararea bazelor de date interne se face în secŃiunea database care
conŃine predicatele ce aparŃin unei baze de date.
Exemplu:
Implementăm relaŃiile dintre persoane referitoare la capacitatea lor de a
alerga (incet,repede).
1)
domains
nume=symbol
predicates
aleargă_repede(nume)
aleargă_încet(nume)
mai_rapid(nume,nume)
clauses
aleargă_repede(ana).
aleargă_repede(radu).
aleargă_încet(doru).
mai_rapid(X,Y) :- aleargă_repede(X), aleargă_încet(Y).

50
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

2)
domains
nume=symbol
predicates
mai_rapid(nume,nume)
database
aleargă_repede(nume)
aleargă_încet(nume)
clauses
aleargă_repede(ana).
aleargă_repede(radu).
aleargă_încet(doru).
mai_rapid(X,Y) :- alearga_repede(X), alearga_incet(Y).

Goals : assert(aleargă_repede(ion))
Yes
Goals : aleargă_repede(X)
X=ana X=radu X=ion 3 solutions
Goals : save("axiome.dba")
Yes
Goals:consult("axiome.dba") {se încarcă baza de date}

8.2 . ModalităŃi de asertare a clauzelor

într-o baza de date.
- Asertarea poate fi făcută în spatele setului de clauze cu acelaşi nume prin
predicatele :
assert(clausa)
assertz(clausa)
- Asertarea poate fi făcută în faŃa setului de clauze cu acelaşi nume prin predicatul :
asserta(clausa)
- Ştergerea unei clauze din setul de axiome se face cu:
retract(clausa) - şterge clausa
retractall(clausa) - şterge toate clauzele cu acest nume

Pentru retract este posibilă în momentul ştergerii, obŃinerea de informaŃii

privind structura clauzei care se şterge dacă variabila din clauză este liberă.

51
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

Exemplu: Pentru exemplul de mai sus

Goal : retract(aleargă_repede(X)),write(X)
va legă pe X la valoarea ana
- Salvarea/restaurarea bazei de date se face cu:
save(nume_dos)
consult(nume_dos)

Observatii:
1) Intr-o baza de date nu pot fi asertate decât axiome. Există totuşi dialecte
de Prolog care permit şi asertarea regulilor.
2) La un moment dat pot exista 2 sau mai multe baze de date active. Pentru
a face deosebirea între acestea setul de predicate prezintă extensiile:
assertz(clausa,nume_baza_date)
asserta(clausa,nume_baza_date)
retract(clausa,nume_baza_date)
retractall(clausa,nume_baza_date)
save(nume_dos,nume_baza_date)
consult(nume_dos,nume_baza_date)

Pe întregul set, indiferent câte baze de date am deschise se lucrează cu

predicatele standard (se folosesc pentru toate bazele de date).
3) Numele bazei de date se specifică direct sub forma unui nume simbolic în
predicatele care gestionează o baza de date.
Exemplu:
ConstruiŃi un sistem de clasificare a obiectelor utilizând o baza de date
internă a cărei structură este de forma:
este_un( limbaj, unealtă, ["comunic"])
este_un( plug, unealtă, ["ara camp", "folosit de fermier"])
este_un(creion,unealtă,["scris", "folosit la scris"])
tip_de(engleză, limbaj, ["comunicarea cu oamenii"])
tip_de(pascal, limbaj, ["comunicarea cu calculatorul"])

52
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

domains
obiect=string atribut=string atribute=atribut*

database
este_un(obiect,obiect,atribute) tip_de(obiect,obiect,atribute)
fals(atribut)

predicates
run(obiect) intreaba(atribute)

clauses
run(Art):- este_un(X, Art, Lista ),
întreabă( Lista ),
tip_de(Răspuns,X,Lista2),
întreabă(Lista2),
write(Art, " de care aveŃi nevoie este ", Raspuns), nl, !.
run( _ ) :- write( "Nu există informaŃie suficientă" ).

întreabă( [ ] ).
întreabă( [A|R] ) :- not(fals(A)),
write("Vă ajută la",A),
write(" da sau nu?
readchar(C), nl, C='d',
întreabă(R).
întreabă( [A|_ ] ) :- assertz(fals(A)), fail.

Goal:run(unealtă)
Vă ajută la comunicare? d
Vă ajută la comunicarea cu oamenii? n
{În baza de date se assertează clausa fals("comunicarea cu oamenii") }
Vă ajută la comunicarea cu calculatorul? d
Unealta de care aveŃi nevoie este Pascal

ObservaŃie:
1) În acest mod, procedura poate reŃine o informaŃie în timpul dialogului
(faptul ca comunicaŃia cu oamenii este falsă) ceea ce face ca la o nouă reluare a
execuŃiei această întrebare să nu se mai pună.

53
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

2) Practic in acest moment s-a generat o baza de cunoştinŃe care

este independentă de componta care este utilizată pentru interogarea ei ( baza de
cunoştinŃe poate fi editată şi actualizată cu orice utilitar de editare n mod text )

3) In baza de cunoştinte informaŃiile se reŃin prin intermediul unor structuri

de tip arbore. Fiecare arbore defineşte o clasa de obiecte în care rădăcina defineşte
clasa de obiecte, frunzele obiectele care sunt indivizibile iar nodurile subclase de
obiecte de aceaşi natură prezente în clasa definită de arboreal respective. Fiecare
nod (radaăcina, intermediary sau de tip frunză) are ataşată o listă de attribute care
sunt validate sau nu în cursul procesului de inferenŃă. Modul de validare determină
sensul de parcurgere a arborelui (vezi figura următoare).

Clase de obiecte

Clasa 1 …………………………..Clasa n

Da
Subclase

Nu

………………….

Obiect 1 2……………m

Pentru raspuns:
Da pentru toate atributele unui nod acesta este validat
Nu pentru un singur răspuns de acest tip se invalideaza nodul

54
 InteligenŃă Artificială. Tehnici.

8.3 Colectarea soluŃiilor

Prin mecanismul de backtracking, soluŃiile sunt generate pas cu pas. Utilizatorul are
acces numai la soluŃia din pasul curent (soluŃiile anterioare sunt pierdute). Pentru a
da posibilitatea prelucrării întregului ansamblu de soluŃii, s-a prevăzut facilitatea de
colectare a acestora într-o listă în care elementele sunt soluŃii. OperaŃia e realizată
de predicatul :

findall(SoluŃie,Întrebare, Listă_soluŃii)

Pentru a ilustra tehnica de colectare, considerăm o procedură în care se stabileşte

apartenenŃa unui caracter la clasa vocale sau consoane. IniŃial, programul prezintă
aspectul :
domains
literă = char
predicates
tip_literă = ( literă, symbol )
clauses
tip_literă( 'a', vocală ). tip_literă( 'b', consoană ). tip_literă( 'c', consoană ).

Pentru a colecta soluŃia se pot utiliza două tehnici :

a) goal findall( C, tip_literă( C, consoană ), L ),
write( 'SoluŃie = ', L )
=> SoluŃie = [ b, c ]
b) findall poate fi întrebuinŃat în procedura utilizator. In acest caz, devine
necesară declararea în secŃiunea domains a unei liste de soluŃii :
domains
litera = char lista = litera*

.
findall( C, tip_literă( C, consoană ), L ),
.
procedura de prelucrare a listei L,

Exercitii
1) Care sunt raspunsurile la întrebările:
? assert(p(a)),assertz(p(b)),asserta(p(c))
? p(X)

55