1. Dreptul procesual civil. Definitie.

Caractere
Definitie : Dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza
modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturile civile sau
politice ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justitiei , precum si modul de
executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
Caractere :
- caracter sancţionator - garantează eficacitatea şi respectarea normelor de drept material
care consacră aceste drepturi
- caracter reglementar - normele dreptului procesual civil sunt înscrise în Constituţie, în Codul
de procedură civilă şi în legi speciale şi, în principiu, judecătorul şi părţile trebuie să se supună
acestora pentru chiar valabilitatea actului de procedură săvârşit. Regulile procedurii civile interesează
funcţionarea serviciului public al justiţiei şi de aceea se poate spune că, în general, au un caracter de
ordine publică. Ele se impun judecătorului şi părţilor, şi numai în cazurile anume prevăzute, ori atunci
când ocrotesc doar un interes particular, este permis să se deroge de la acestea
- caracter formalist - formalismul dreptului procesual civil este dat de faptul că actele de
procedură sunt supuse unor condiţii de formă şi unor termene. Formalismul este inevitabil, însă el nu
prezintă numai inconveniente. Formele prescrise sunt o garanţie pentru protejarea intereselor
justiţiabililor împotriva manevrelor unui adversar de rea-credinţă dar şi împotriva arbitrariului
judecătorului.
- caracter de drept comun - dreptul procesual civil, reglementat prin Codul de procedură civilă,
constituie dreptul comun al procedurii de judecată, el aplicându-se oricărui litigiu pentru care nu este
prevăzută o procedură specială

2. Fazele procesului civil

Fazele si etapele procesului civil
Procedura necontencioasa : cererile pentru solutionarea carora este nevoie de interventia
instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana [darea
autorizatiilor judecatoresti, luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, etc..]
Faza judecatii - prima faza a procesului civil : procedura contencioasa
In prima instanta
Etapa scrisa : în cadrul căreia părţile se încunoştinţează reciproc asupra pretenţiilor şi apărărilor,
precum şi în legătură cu probele ce urmează a fi administrate în vederea dovedirii lor.
Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- incepe cu actul de sesizarea a instantei:- prin inregistrarea cererii de chemare in judecata
verificarea cererii de chemare in judecata si regularizarea acesteia
- comunicarea cererii de chemare in judecata catre parat
- formulareaintampinarii si/sau a cererii reconventionale de catre parat
- formularearaspunsului la intampinare de catre reclamant
- fixarea primului termen de judecata
Etapa cercetarii procesului : etapa care incepe la primul termen de judecata la care partile sunt
legal citate si se finalizeaza la momentul la care judecatorul se socoteste lamurit si declara, prin
incheiere, cercetarea procesului terminata si fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă
publică.
Etapa dezbaterilor in fond : preşedintele dă cuvântul părţilor pe fond, pentru a-şi susţine cererile
şi apărările formulate în proces, iar când se consideră lămurit, închide dezbaterile.
De regulă, cuvântul se acordă mai întâi reclamantului, care îşi susţine pretenţiile şi apoi pârâtului,
care îşi susţine apărarea.
Ambele aceste etape sunt complexe şi se desfăşoară, de regulă, la mai multe termene de
judecată, dând posibilitatea părţilor să-şi susţină în mod real şi contradictoriu pretenţiile şi apărările,
să administreze probe, să le analizeze şi să pună concluzii
Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii : Este etapa finala in cadrul careia, in baza materialului
probator administrat in cauza, completul de judecata face aplicarea normelor de drept la situatia de
fapt retinuta, pronuntandu-se asupra tuturor cererilor deduse judecatii.
De regula, deliberarea are loc in secret, in camera de consiliu si la ea participa numai judecatorii;
Pronuntarea hotararii are loc in sedinta publica.
Judecata in caile de atac
Partea care este nemultumita de hotararea pronuntata de prima instant are posibilitatea de a o
ataca prin intermediul cailor de atac [daca vrea sa o atace, nu e obligatoriu]
- partea nemulţumită poate declanşa etapa apelului, cale ordinară de atac care provoacă, de
regulă, o nouă judecată în fond, iar după ce hotărârea devine executorie este posibil să intervină
etapa recursului, cale extraordinară de reformare.
 - poate exista şi o etapă a căilor extraordinare de atac de retractare (contestaţia în anulare şi
revizuirea), care vizează, în condiţiile legii, hotărâri executorii sau definitive.
Faza executarii silite- a doua faza a procesului civil
- Faza executării intervine în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul
forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu-şi
execută de bunăvoie obligaţia.
- poate să apară numai când debitorul nu îşi execută obligaţiile de bună voie.
- Este desfăşurată de executorii judecătoreşti – îşi desfăşoară activitatea independent de
instanţele de judecată.
Va lipsi faza executarii silite atunci cand:
- Debitorul isi executa de bunavoie obligatia
- Hotararea judecatoreasca nu este susceptibila de executare

3. Asistenta judiciara in procesul civil – forma de manifestare a principiului “accesul liber in

justitie”
Prin Constitutie este stabilit ca: orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime si nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept. Judecatorii sunt obligati sa primeasca si sa solutioneze orice cerere care este de competenta
instantelor judecatoresti, potrivit legii, ceea ce inseamna ca nici un judecator nu ar putea refuza
solutionarea unei cereri cu care in mod legal a fost investit, pe motiv ca legea nu prevede, este
neclara sau incompleta.
Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.
Acest drept trebuie exercitat cu buna credinta, fara sa se incalce drepturile si libertatile celorlalti .
Acest drept poate fi exercitat de catre cetatenii romani, straini si apatrizi.
Asigurarea accesului liber la justitie se poate face prin:
- asistenta judiciara acordatade avocati, in conditiile legii
- scutirea de plata taxelor de timbru judiciare, in conditiile legii
- ajutorul public judiciar in material civila.

4. Principiul legalitatii
Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.
Justitia se infaptuieste in numele legii, iar judecatorii se supun doar legii. Justitia se realizeaza
doar de catre instantele judecatoresti prevazute de lege. Competenta instantelor, compunerea
completelor de judecata, caile de atac – sunt strict determinate de lege.
Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind realizarea
drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces.
Legalitatea le priveste si pe parti , care trebuie sa-si exercite drepturiloe si sa isi indeplineasca
obligatiile conform legii.

5. Principiul contradictorialitatii
Presupune ca instanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea
partilor, daca legea nu prevede altfel si dupa ce a supus dezbaterii contradictorii a partilor toate
cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau de drept invocate.
Posibilitatea data partilor de a discuta, argumenta si combate orice chestiune de fapt sau de drept
pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile.
Obligatia partilor de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod
concret si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute.
Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata in cursul
procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu.
In respectarea principiului contradictorialitatii, instant este obligata, in orice proces, sa supuna
discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate, dand astfel,
posibilitatea partilor de a-si expune punctul de vedere asupra drepturilor si apararilor invocate.
Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace
de proba care au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii.
Exceptii : justificate de urgenta sau de eficienta masurilor procesuale, cand legea permite, ca
provizoriu, cotradictorialitatea sa fie inlaturata – conservarea probelor in cazul in care exista pericol
de disparitie, solutionarea cererilor in materie necontencioasa.
Nerespectarea principiului contradictioralitatii atrage nulitatea hotararii judecatoresti.
 6. Principiul dreptului la girare (dreptul la aparare)
Dreptul la aparare este garantat, partile avand dreptul, in tot cursul procesului, de a fi
reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii.
Partile au posibilitatea de a apela la serviciile unui avocat in vederea realizarii drepturilor si
intereselor lor legitime
In fata instantelor de fond si in apel partile pot sta personal in judecata, insa in fata instantelor de
recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz,
consilier juridic (in cazul persoanelor juridice)
Exceptie : situatia in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea
inclusiv, este licentiata in drept
Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot
să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile
în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când acestea sunt
reprezentate
Partile au dreptul: de a solicita amanarea procesului pentru lipsa de aparare, dreptul de a obtine
un ajutor public judiciar, dreptul de a studia dosarul, de a formula cereri, de a propune si administra
probe, de a recuza judecatori, de a exercita caile legale de atac, etc.

7. Principiul nemijlocirii
Procesul civil se desfăşoară în şedinţa de judecată, în două etape: cercetarea procesului, care are
loc, de regulă, după 1 ianuarie 2016, în camera de consiliu şi dezbaterea procesului, care, în principiu,
se desfăşoară în şedinţă publică.
Toată activitatea judecatoresaca are loc în contradictoriu şi cu respectarea principiului
nemijlocirii, ceea ce presupune următoarele:
- actele, probele şi susţinerile fiecărei părţi sunt supuse aprecierii adversarului;
- problemele de fapt sau de drept invocate de judecător din oficiu trebuie puse în discuţia
părţilor;
- probele se administrează în faţa întregului complet de judecată şi cu citarea părţilor, chiar
dacă este vorba de o cercetare locală sau de verificarea unui înscris ori de audierea unui martor în alt
loc decât la sediul instanţei;
- judecătorul nu poate folosi în pronunţarea şi motivarea hotărârii fapte care nu se sprijină pe
probe legal administrate, ci sunt cunoscute numai de el;
- nu pot fi luate în considerare înscrisuri care nu au fost aduse la cunoştinţa adversarului şi
instanţei în şedinţă, ci au fost depuse după închiderea dezbaterilor;
- judecătorul şi avocatul nu au dreptul să comunice în afara şedinţei de judecată în legătură cu
aspecte ale procesuiui;
- rolul judecătorului de a media împăcarea părţilor se poate realiza numai în şedinţa de
judecată
Totuşi, uneori, legea îngăduie ca cercetarea unei probe să se facă de un judecător delegat:
cercetarea unor înscrisuri care nu pot fi trimise instanţei; verificarea mijloacelor materiale de probă;
cercetarea la faţa locului

8. Principiul disponibilitatii
In conţinutul său, principiul disponibilităţii cuprinde următoarele drepturi:
- dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul: judecătorul acţionează în urma
sesizării lui de către reclamant, prin cererea de chemare în judecată.
- dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării : limitele
cererii sunt determinate de reclamant, el fiind cel care stabileşte cadrul procesual, persoanele care
sunt chemate in judecată şi obiectul, adică ceea ce se pretinde prin cerere; Limitele apărării sunt
determinate de pârât, el fiind singurul îndreptăţit să stabilească condiţiile şi mijloacele prin care va
răspunde cererii reclamantului.
- dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv pretins, dreptul de a achiesa la
pretenţiile reclamantului sau la hotărârea de primă instanţă şi dreptul de a stinge litigiul printr-o
tranzacţie
- dreptul de a ataca sau nu hotărârea şi de a stărui sau nu în calea de atac exercitată : procesul
civil poate fi pornit în mod cu totul excepţional şi de către instanţă, aceasta nu poate exercita din
oficiu căile de atac, dreptul de apreciere aparţinând părţilor. Totuşi uneori dreptul de dispoziţie este
limitat, deoarece legea recunoaşte legitimarea procesuală activă pentru exercitarea căilor de atac şi
altor organe, de exemplu Ministerului Public – prin procuror
 - dreptul de a cere sau nu executarea hotărârilor judecătoreşti : partea care a câştigat procesul
decide dacă va executa sau nu hotărârea, dar şi în acest caz dreptul de dispoziţie este uşor limitat,
deoarece, în condiţiile legii, procurorul poate să ceară punerea în executare a hotărârii

9. Principiul dublului grad de jurisdictie

Principiul dublului grad de jurisdictie: o cauza solutionata de o instanta va fi rejudecata din nou de
o alta instanta superioara. Principiul dublului grad de jurisdicţie se asigură printr-o primă judecată de
fond şi o nouă judecată de fond în apel. Apelul este singura cale ordinară de atac şi reprezintă calea
obişnuită, recursul fiind o cale extraordinară de atac prin care, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de
lege, se verifică exclusiv aplicarea legii.

10. Principiul oralitatii

Dreptul partilor de a-si exprima verbal pretentiile, de a propune probe, de a da explicatii, de a
formula concluzii.
Procesele se dezbat oral, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel sau când părţile solicită
expres instanţei ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar.
Exceptii de la principiul oralitatii:
- Atunci cand legea dispune ca actul de procedura sa se incheie in forma scrisa: orice cerere
adresata instantei judecatoresti trebuie sa fie formulate in scris şi să cuprindă indicarea instanţei
căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea
şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul,
obiectul, valoarea pretenţiei, motivele cererii, precum şi semnătura
- Atunci cand partile solicita expres instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor
depuse la dosar.
Procedura civila are un caracter mixt:
- In faza initiala a procesului predomina forma scrisa
- In faza dezbaterilor se manifesta pe deplin principiul oralitatii.

11. Clasificarea actelor de procedura

In functie de organele sau persoanele care le intocmesc ori de la care emana, actele de procedura
se impart in :
- Actele partilor : cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala
- Actele instantei : acte de decizie, acte de comunicare, acte de documentare procesuala
- Acte ale organelor auxiliare justitiei : actele organelor de executare
- Acte ale altor participanti la proces : depozitiile martorilor
- Actele tertelor persoane
In functie de modul de efectuare, actele de procedura se clasifica in :
- Acte scrise : cererea de chemare in judecata, incheierile, hotararile
- Acte verbale : sustinerile verbale ale partilor
In functie de continut :
- Acte de procedura care contin o manifestare de vointa : cererea de chemare in judecata,
intampinarea
- Acte de procedura care constata o operatiune procedurala : citatia
In functie de natura lor sau de locul de indeplinire :
- Acte judiciare : interogatoriul, pronuntarea hotararii
- Acte extrajudiciare : expertiza
In functie de caracterul indeplinirii :
- Acte de procedura obligatorii : hotararile judecatoresti, incheierile de sedinta
- Acte de procedura facultative : exercitarea cailor de atac
In raport cu manifestarile de vointa :
- Acte unilaterale : emana in general, de la partile litigante
- Acte bilaterale sau multilaterale : cazul amanarii cauzei prin acordul tuturor partilor litigante

12. Clasificarea actiunilor in raport de calea procedurala aleasa de parte

Actiunile civile in raport de calea procedura aleasa de parte sunt :
- Cereri principale : prin care se declanseaza procedura judiciara ; este cererea intoductiva de
instanta
- Cereri accesorii : a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principala
- Cereri aditionale : prin care partile modifica pretentiile lor anterioare
 - Cereri incidentale : au o existenta de sine statatoare, dar sunt formulate intr-un poces déjà
inceput , aflat in curs de solutionare. ( cererea reconventionala a paratului si cererile privind
participare tertilor intr-un proces déjà inceput intre alte persoane )

13. Deosebirile dintre interventia principala si interventia fortata

Interventia principala Interventia fortata
Intervenientul pretinde pentru sine ,in tot Oricare din parti poate sa cheme in
sau in parte dreptul dedus judecatii sau un judecata o alta persoana care ar putea sa
drept strans legat de acesta pretinda, pe calea unei cereri separate
Este o actiune prin care tertul formuleaza aceleasi drepturi ca reclamantul
o pretentie proprie dar in legatura cu cererea
principala
Tertul trebuie sa afirme in justitie un Tertul trebuie sa poata pretinde aceleasi
drept subiectiv propriu ; cererea de drepturi ca si reclamantul
interventie in interes propriu trebuie facuta
in forma prevazuta pentru cererea de
chemare in judecata
Poate fi promovata in fata primei Poate fi promovata doar in fata primei
instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in instante
fond, dar cu acordul partilor se poate face si
in fata instantei de apel
Instanta poate dispune disjungerea ei si Nu poate fi disjunsa de cererea principala
judecarea separata , daca constata ca
determina intarzierea judecatii

14. Clasificarea actiunilor in functie de scopul material

In functie de scopul material actiunile se clasifica in :
- Actiuni in realizarea dreptului : reclamatul urmareste obligarea partii adverse la executarea
unei obligatii , sunt susceptibile de a fi aduse la indeplinire pe calea executarii silite, hotararile
pronuntate asupra actiunilor in realizare au character declarative
- Actiuni in constatare sau in confirmare : urmaresc ca prin hotararea judecatoresca sa se
recunoasca existent unui anumit raport juridic . Au caracter preventiv, subsidiar – cererea in
constatare nu poate fi primita daca parte poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta
de lege, au character declarative, nu sunt susceptibile a fi aduse la indeplinire prin intermediul
executarii silite,
Se subclasifica in :
- Actiuni in constatare pozitive si negative
- Actiuni declaratorii : se solicita instantei sa stabiliesca daca un anumit raport juridic
exista sau nu
- Actiuni interogatorii : reclamatul cheama in judecata o persoana care ar putea sa ii
conteste dreptul, pentru a raspunde si a se lua act daca recunoaste sau nu dreptul.
- Actiuni provocatorii : titularul unui drept cheama in judecata pe cel care prin
atitudinea sau actele sale ii cauzeaza o tulburare serioasa in exercitiul dreptului sau
- Actiuni constitutive sau in transformare : urmaresc schimbarea sau desfintarea unor
raporturi juridice vechi si crearea unor raporturi juridice noi intre parti; hotararile pronuntate produc
efecte juridice pentru viitor

15. Capacitatea procesuala – conditie de exercitare a actiunii civile

Notiune: constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi si obligatii pe
plan processual [capacitate procesuala de folosinta], respectiv, aptitudinea de a-si valorifica singura
drepturile procesuale si de a-si indeplini obligatiile procedurale, de a sta in judecata [capacitate
procesuala de exercitiu]
Capacitatea procesuala de folosinta : aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe
plan procesual. Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile. Pot sta
in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridical daca sunt constituite
potrivit legii.
La persoanele fizice capacitatea de folosinta incepe la nastere si inceteaza la deces. In cazurile si
conditiile expres prevazute de lege capacitatea de folosinta a persoanelor fizice poate fi ingradita .
La persoanele juridice incepe, de regula, de la data înregistrării[pentru cele care nu sunt supuse
înregistrării, incepe de la data actului de infiintare, de la data autorizării constituirii sau de la data
îndeplinirii oricarei alte condiţii prevăzute de lege.] si se termina simultan cu incetarea lor, in oricare
din modalitatile prevazute de lege.
Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocate in orice stare a procesului iar actele de
procedura indeplinite de cel care nu are capacitate procesuala de folosinta sunt lovite de nulitate
absoluta.
Capacitatea procesuala de exercitiu : aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept , de
a valorifica singura acest drept in justitie, ecercitand personal drepturile procesuale si indeplinind tot
astfel obligatiile procesuale. Capacitatea de a sta in judecata personal sau prin mandatar .
Capacitatea procesuala de exercitiiu este consecinta capacitatii procesuale de folosinta, astfel cine
nu are capacitate de folosinta nu are nici capacitate de exercitiu.
Exceptii de persoane care au capacitate de folosinta procesuala dar nu au capacitate de exercitiu
procesuala :
- Minorii sub 14 ani
- Alineatii sau debilii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca
Aceste categorii nu stau personal in proces ci prin reprezentantii legali (parintii respective tutorele .
Minorii cu varsta intre 14 si 18 ani au capacitate procesuala de exercitiu restransa , ceea ce inseamna
ca vor fi citati si vor sta personal in proces, dar vor fi asistati de parinti sau tutore, care va semna
toate actele alaturi de minor.
Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate procesuala de exercitiu sunt anulabile,
dar nulitatea nu intervine in mod automat, se va acorda un termen pentru acoperirea lipsurilor,
actele putand fi ratificate, total sau partial de parinte sau tutore.
Lipsa capacitatii procesuale de exercitiu poate fi invocata in orice stadiu al judecatii.

16. Reprezentarea partilor in procesul civil

Notiune: desemneaza situatia in care o persoana, numita reprezentant, indeplineste acte de
procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte in process, numita reprezentat
Regula: pe întreg parcursul procesului civil, în primă instanţă şi în apel, legea română îngăduie
părţilor să-şi conducă personal procesul, indiferent de etapa în care el se găseşte sau de gradul
instanţei care este competentă să judece, deoarece părţile pot să exercite drepturile procedurale
personal sau prin reprezentat.
Exceptia: in cazul recursului persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub
sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, iar în cazul persoanelor juridice de către un consilier
juridic sau un avocat.
In cazul persoanelor fizice, legea instituie totuşi o excepţie, în sensul că cererile şi concluziile pot fi
formulate/susţinute în recurs personal de parte sau de mandatarul soţ sau rudă până la gradul doi
inclusiv, dacă sunt licenţiaţi în drept.
Reprezentarea poate fi legală,convenţională sau judiciară.
Reprezentarea legala
- Cazul persoanelor fizice lipsite de calitate procesuala de exercitiu : vor sta in judecata prin
reprezentant legal (parinte, tutore); instanta va putea numi un curator special, care sa reprezinte
partea pana la numirea reprezentantului legal
- Cazul persoanelor juridice : sunt reprezentate in justitie de organele lor de conducere si
administrare; instanta va putea numi un curator special cand o persoana juridica, chemata sa stea in
judecata , nu are reprezentant legal
Reprezentarea conventionala : in principiu reprezentarea conventionala nu este obligatorie ,
aceasta se face prin mandat .
Forma mandatului difera in functie de felul reprezentarii :
- Daca este asigurata de un avocat sau consilier juridic : imputernicirea se dovedeste prin
inscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei
- Daca este asigurata de o persoana care nu are calitatea de avocat : se dovedeste prin inscris
autentic sau prin declaratie verbala facuta in fata instantei si consemnata in incheierea de sedinta ,
cu aratarea limitelor si a duratei reprezentarii
Continutul mandatului : este presupus a fi dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata
aceleiasi instante; poate fi insa limitat de catre parti , in mod expres; de catre legiuitor.
Efectele mandatului : in principiu toate initiativele procesuale ale mandatarului de rasfrang asupra
mandantului, chiar daca sunt prejudiciabile pentru acesta si profita adversarului; cel reprezentat va
avea o actiune in despagubire impotriva mandatarului.
Revocarea la mandat sau renuntarea acestuia : mandatarul care renunta la imputernicire este
tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de
termenul imediat urmator renuntarii; mandatarul nu poate renunta la mandate in cursul termenului
de executare a cailor de atac; in cazul morti mandantului, mandatul procesual dainuie pana la
retragerea lui de catre mostenitori.
Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice :
- Ia nastere in urma unei conventii de mandat, intre parte litiganta si un tert (avocat sau
consilier juridic)
- In fata primei instante, precum si in apel persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat
sau alt mandatar
- Exceptie : cazurile in care legea impune prezenta personala a partilor in fata instantei
- Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune
concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in
etapa dezbaterilor
- In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul 2 inclusiv, acesta
poate pune concluzii in fata oricearei instante, daca este licentiate in drept
Reprezentarea conventionala a persoanei juridice :
- Persoanele juridice sunt reprezentate conventional de avocati sau consilieri juridici
Reprezentarea judiciara : are caracter exceptional si temporar, fiind o masura complementara ;
cand legea prevede sau circumstantele cauzei o impun , pentru a se asigura dreptul la un process
echitabil , judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant .

17. Decaderea si repunerea in termen

Decaderea : pierderea unui drept sau a unor facilitatii procesuale care nu au fost exercitate in
termenul prevazut de lege
Conditiile de existenta ale decaderii :
- Existenta unui termen imperativ care sa impuna exercitarea dreptului inauntrul sau
- Neexercitarea dreptului procedural inauntrul termenuluiprevazut de lege
- Inexistenta unei derogari exprese de la sanctiunea derogarii
Invocarea si constatarea decaderii
- Decaderea se invoca pe calea unei exceptii de procedura
- Decaderea are un caracter judiciar : incalcarea unei norme procedurale nu poate fi
sanctionata decat prin interventia instantei
- Asupra exceptiei instanta se pronunta prin incheiere, care nu poate fi atacata
Efectele decaderii :
- Stingerea oricarei posibilitati de punere in valoare a dreptului procedural neexercitat in
termen
- Decaderea se extinde si asupra actelor de procedura , actul tardiv va fi anulat
Repunerea in termen : cand partea care a pierdut termenul procedural, dovedeste ca intarzierea
se datoreaza unor motive temeinic justificate, poate solicita repunerea in termen de 15 zile de la
incetarea motivelor care au dus la impiedicarea respectarii termenului si sa indeplineasca actul de
procedura in termen de 15 zile pentru faza de fond si in termenul prevazut de lege pentru caile de
atac. Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de catre instanta competent sa solutioneze
cererea privitoare la dreptul neexercitat la termen.

18. Ce este actiunea civila?

Actiunea civila reprezinta ansamblul mijloacelor proceasuale prevazute de lege pentru protectia
dreptului subiectiv civil pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si
pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Actiunea civila cuprinde doua categorii de mijloace procesuale :
- Cele pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti
- Cele pentru asigurarea apararii partilor in proces
Dreptul la actiune : modalitate de exercitare a actiunii civile ; cuprinde – dreptul de a sesiza
insanta, dreptul de a solicita probe, dreptul de a obtine condamnarea paratului, dreptl de a exercita
caile de atac, dreptul de a obtine executarea silita.
Elementele actiunii civile
Actiunea ca ansamblu de mijloace procesuale are unele elemente comune,care apoi se
concretizeaza in functie de mijlocul procesual la care se recurge, ele sunt partile, obiectul si cauza .
Partile : actiunea civila este legata de dreptul subiectiv, ea nu poate fi conceputa fara existenta
cel putin a unei persoane care sa fie interesata in protectia dreptului subiectiv. In momentul in care
se exercita actiunea civila este nevoie de cel putin doua persoane : una care pretinde si alta care se
opune.
Obiectul actiunii civile : il constituie protectia dreptului subiectiv civil sau a unui interes ce se
poate realiza numai pe calea justitiei, se concretizeaza in functie de mijlocul procesual folosit – la
cererea de chemare in judecata reprezinta pretentia concreta a reclamantului , iar la caile de atac,
desfintarea hotararii atacate.
Cauza actiunii civile : reprezinta scopul catre care se indreapta vointa celui ce reclama sau se
apara.
Caracterele actiunii civile
Actiunea civila este in principiu libera , exercitiul ei nefiind supus, ca regula unor garantii sau
autorizari prealabile. Caracterul liber al actiunii civile nu este suficient ,pentru ca este facultativa,
nimeni nu poate fi constrans sa exercite actiunea contra vointei sale. Exceptie fac situatiile cand
legea permite exercitarea actiunii civile de catre alte persoane sau organe , altele decat titularul
dreptului, pentru protejarea acestora (Ministerul Public, pentru apararea drepturilor si intereselor
minorilor).
Conditiile de exercitare ale actiunii civile
Pentru a pune in miscare actiunea civila este nevoie de vointa de a actiona, daca aceasta exista
mai trebuie indeplinite anumite conditii specifice care sunt : afirmarea unui drept, interesul,
capacitatea procesuala, calitatea procesuala.

19. Modalitatile de participare a procurorului in procesul civil.

Participarea ,,MinisteruluiPublic” la procesul civil se poate realiza prin pornirea procesului civil,
punerea de concluzii (participarea la judecată), exercitarea căilor de atac și cererea de punere în
executare a titlurilor executorii
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, care funcţionează pe
lângă fiecare instanţă judecătorească, dar sunt independente faţă de acestea.
Pornirea pocesului civil:
- procurorul poate porni orice acţiune civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale
dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
- este obligatorie introducerea in cauza a titularului dreptului dedus judecatii, acesta îşi va
putea manifesta dreptul de dispoziţie prin renunţarea la judecată sau la drept ori prin încheierea unei
tranzacţii
- iar daca procurorul ar retrage cererea acesta ar putea solicita continuarea judecatii
Participarea la judecata procesului civil si punerea de concluzii
- a doua modalitate are în vedere participarea sa la procesul pornit de titularul dreptului sau
de altă persoană care are calitate procesuală activă, situaţie în care pune concluzii, îşi exprimă opinia
în legătură cu soluţia ce ar trebui pronunţată de judecător. Deci, se comportă ca o parte, dar
vorbeşte după reclamant şl pârât, cu excepţia situaţiei în care a pornit procesul, când va vorbi primul,
apoi titularul dreptului şi la sfârşit pârâtul.
- spre deosebire de prima formă, procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în
oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor
şi intereselor cetăţenilor.
- în cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor sunt obligatorii, sub
sancţiunea nulităţii hotărârii.
In momentul actual legea prevede, de exemplu, obligativitatea concluziilor procurorului la
soluţionarea următoarelor categorii de procese şi cereri: punerea sub interdicţie şi ridicarea
interdicţiei; declararea judecătorească a morţii, precum şi anularea hotărârii de declarare a morţii;
cererea de decădere din drepturile părinteşti.
Ca şi în cazul părţilor, judecătorul nu este legat de opinia „ministerului public şi fie că o primeşte, fie
că o respinge, trebuie să o facă motivare.
Exercitarea de catre procuror a cailor de atac
- o poate face ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime
ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, chiar daca nu a pornit actiunea
civila
- atunci cand a participat la judecata, indiferent daca participarea sa era sau nu obligatorie
potrivit legii.
Punerea in executare a hotararilor judecatoresti si a celorlalte titluri executorii emise in favoarea
minorilor, a persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor.
- procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea
minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor.
 20. Aplicarea normelor de procedura in spatiu
Când vorbim de aplicarea legii civile în spațiu sau în teritoriu, trebuie prezentate sub două
aspecte: sub aspect intern și sub aspect internațional.
Sub aspectul intern:
- Aplicarea normelor de procedură civilă în spațiu este guvernată de principiul teritorialității,
cea ce înseamnă că legile române se aplică pe întreg treritoriul țării.
Sub aspect international:
- Dispozitiile NCPC se aplica proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate in masura
in care prin tratatele internationale la care Romania este parte, prin drepturile UE sau prin legile
speciale nu se prevede altfel.
Regulile privind legea aplicabila:
- capacitatea procesualaa fiecareia dintre partile in proces este guvernata de legea sa
nationala, iar capacitatea procesuala a apatridului este guvernata de legea romana; în situaţiile în
care reprezentarea ori asistarea străinului lipsit de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă
nu a fost asigurată conform legii sale naţionale, iar din această cauză judecata procesului întârzie,
instanţa îi va putea numi în mod provizoriu un curator special
- legea forului- in procesul civil international instanta aplica legea procesuala romana, sub
rezerva unor dispozitii exprese contrare; calificarea unei problem ca fiind de drept procesual sau de
drept substantial se face conform legii romane, sub rezerva institutiilor juridice fara corespundent in
drept roman.
- calitatea procesuala si calificarea pretentiei - calitatea procesuala a partilor, obiectul si
cauza actiunii in procesul civil international se stabilesc potrivit legii care guverneaza forul raporului
juridic dedus judecatii.
- probele pentru dovedirea unui act juridic si forta probanta a inscrisului constatator sunt
cele convenite de parti, cand legea locului incheierii actului juridic le da aceasta libertate, in caz
contrar se aplica legea incheierii actului juridic.Probațiunea faptelor este supusă legii locului unde
ele s-au produs ori au fost săvârșite.Administrarea problelor in procesul civil international este
guvernata de legea romana
- formalitati de publicitate : formalitatile de inregistrare si publicitate, efectele lor si
autoritatile abilitate sa le instrumenteze sunt cele prevazute de dreptul tarii unde operatiunea a avut
loc. In materia imobiliara se aplica legea locului situarii imobilului;
- acte oficiale publice : actele publice intocmite sau legalizate de o autoritate straina sau de
un agent public strain pot fi produse in fata instantelor romane numai daca sunt supralegalizate, pe
cale administrativa ierarhica in statul de origine si apoi de misiunea diplomatica sau oficiul consular
roman, pentru cerrtificarea autenticitatii semnaturilor si sigiliului aplicate pe acestea.
Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanțele române se face, din partea
autorităților române, de către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor externe.

21. Amenda procedurala.Sanctiune in procesul civil

Notiune : Amenda judiciară reprezintă sancţiunea de drept procesual civil susceptibilă de aplicare
de către instanţa judecătorească unui participant la proces şi care constă în obligarea celui vizat la
plata unei sume de bani către stat.
Sancțiunile pecuniare pot fi aplicate părților, dar și altor participanți la proces. Părțile sunt
obligate să-și execute drepturile procesuale cu bună-credință. Exercițiul abuziv al acestora atrage
plata de amenzi judiciare și despăgubiri față de partea prejudiciată.
Terții care participă la proces, fără a avea drepturi proprii sunt obligate să sprijine realizarea
instanței. Sustragerea de la această obligație atrage plata de amenzi judiciare și daune interese.
Orice parte sau altă persoană care participă la proces poate fi ținută să plătească amenda
judiciară (între 100 și 1.000 lei) în caz de nerespectare a măsurilor dispuse de instanța pentru
asigurarea ordinii și solemnității.
Sancțiunea amenzii intervine și pentru nerespectarea de către orice persoană a dispozițiilor
privind desfășurarea normală a executării silite deoarece și faza executării silite face parte din
procesul civil.
În ceea ce privește procedura de obligare la plata amenzii sau a despăgubirilor, acestea se aplică
de către instanța de judecata în fața careia s-a săvârșit fapta ori, în cazul executării silite, de
presedintele de executare printr-o încheiere executorie.
Încheierea se comunică celui obligat, dacă a fost luată în lipsă. Acesta poate face cerere de
reexaminare împotriva încheierii în termen de 15 zile de la data măsurii sau de la data comunicarii, în
funcție de cum a fost luată măsura, în prezența sau lispa persoanei. Pe calea reexaminării se poate
solicita revenirea asupra măsurii sau reducerea cuantumului acesteia.
 Competența de soluționare a cererii de reexaminare revine aceleași instanțe care pronunțat
încheierea, dar judecata se face de către un alt complet de decât cel care a adoptat măsura.
Judecata cererii de reexaminare se face în toate cazurile cu citarea părților în camera de consiliu,
iar hotărârea pronunțată în cererea de reexaminare este definitivă.

22. Materia procesului

Procesul civil – de regula – se ocupa de un conflict intre reclamant si parat. Materia, substanta
procesului este obiectul unui astfel de conflict. Judecatorul este chemat sa intervina in acest litigiu in
care se confrunta doua pretentii, venind de la doi subiecti egali, si sa le stinga.
Procesul reprezinta expresia pura a litigiului deoarece contradictorialitatea se afla atat la nivelul
formei (dezbaterea), cat si la nivelul materiei (litigiul) si, deci, in cazul procesului civil materia isi
regaseste forma.
Exista totusi situatii cand calea justitiei este obligatorie desi nu exista conflict (ex: procedura
necontencioasa sau asigurarea probelor pe cale principala).

23. Calculul termenelor procedurale

Termenele procedura le se calculeaza :
- Termenul pe ore : incepe sa curga de la ora 0 a zilei urmatoare
- Termenul pe zile : se calculeaza pe zile libere,neintrand in calcul nici ziua in care a inceput sa
curga , nici ziua in care se sfarseste
- Termenele pe saptamani, luni, ani : se sfarsesc in ziua saptamanii, lunii sau anului
corespunzatoare zilei de plecare; daca ultima luna nu are zi corespunzatoare celei in care termenul a
inceput sa curga , termenul se implineste in ultima zi a acelei luni si se implinesc la ora 24 a ultimei
zile in care se poate indeplini actul de procedura.
- Termenele care se sfarsesc intr-o zi nelucratoare se prelungesc pana la sfarsitul primei zile de
lucru urmatoare
- Actul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege, prin scrisoare recomandata
la oficiul postal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare,
este socotit a fi facut in termen , chiar daca ajunge la instanta dupa ce termenul s-a implinit.

24. Forma procesului

Forma procesului civil presupune etapele parcurse de la momentul sesizarii instantei si pana la
finalizarea judecatii prin hotarare.
Aceasta desfasurare evolueaza cu ajutorul si pe baza unor acte de procedura , care sunt ordonate
de lege , incat sa asigure forma si finalitatea procesului .
In exprimarea formei procesului avem in vedere trei momente : sesizarea instantei , dezbaterile si
hotararea
Sesizarea instantei : procesul trebuie deschis de acea persoană care pretinde că i s-a încălcat sau
nesocotit dreptul subiectiv civil ori care nu-şi poate realiza interesul decât pe calea justiţiei. Această
persoană poartă denumirea de reclamant, iar faptul că are rolul de a declanşa procesul produce şi
alte consecinţe procedurale, cu privire la alegerea instanţei competente, fixarea cadrului în care se va
desfăşura procesul, sarcina probei . In mod exceptional , in cazuri expres prevazute de lege sesizarea
poate fi facuta de : instanta care poate actiona din oficiu, precum si de alte persoane sau organe
decat cel care se pretinde titularul dreptului sau al interesului carese poate realiza numai pe calea
justitiei.
Dezbaterile : judecatorul nu poate rezolva litigiul doar pe baza cererii reclamantului, ci trebuie sa
cheme in fata sa si persoana despre care se pretinde ca a incalcat dreptul – paratul. Reclamantul şi
pârâtul poartă denumirea de părţi, iar dezbaterile le oferă posibilitatea să-şi susţină şi să dovedească
pretenţiile, respectiv apărările. Dezbaterea dintre părţi este condusă şi controlată de judecătorul sub
ochii căruia se desfăşoară, care este însă ţinut şi el de respectarea unor principii fundamentale.
Hotărârea : Hotărârea este actul prin care se finalizează procesul, reprezintă deci scopul urmărit in
procesul civil. Continutul hotararii este rezultatul rationamentului prin care judecatorul supune
regulii de drept o speta determinata. Motivarea hotararii reprezinta evolutia acestui rationament.
Motivarea hotararii este necesara nu numai pentru a o face inteleasa si acceptata de catre parti dar
si pentru a da posibilitatea, cand este cazul, instantelor superioare sa verifice daca nu exista o lacuna
sau contradictii in rationamentul judecatorului
 25. Compunerea si constituirea instantei
Compunerea: alcătuirea instanţei de judecată cu numărul de judecători prevăzut de lege.
- In prima instanta : complet format dintr-un judecator; exceptie cauzele privind conflictele de
munca si de asigurari sociale unde completul este format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari
- In calea de atac a apelului : complet format din doi judecatori
- In calea de atac extraordinara a recursului : complet format din trei judecatori
Completele de judecata (la toate instantele), se stabilesc la inceputul anului, de catre colegiile de
conducere, iar repartizarea cauzelor pe complete se face in mod aleatoriu. Completul de judecata
este prezidat prin rotatie, de unul din membri acestuia.
La Inalta Curte de Casatie si Justitie activitatea de jurisdictie este desfasurata de complete de
judecata constituite de regula cu 3 judecatori din aceaiasi sectie iar daca nu este posibil si cu
judecatori de la alte sectii desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele ICCJ. La inceputul
fiecarui an, Colegiul de conducere al ICCJ stabileste completele de 5 judecatori, de asemenea pentru
recursurile in interesul legii se formeaza si completele de 25 de judecatori, iar pentru pronuntarea
unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept un complet de 13 judecatori.
Dispozitiile cu privire la compunerea instantei sunt imperative; nerespectarea lor atrage nulitatea
hotararii pronuntate, putand fi invocata de parti, procuror sau instanta, din oficiu, in orice stadiu al
pricinii.
Constituirea : prin constituirea instanței se înțelege alcătuirea ei cu toate persoanele și organele
prevăzute de lege
- Grefier : personal azuxiliar al instantei, are numeroase atributii legate de desfasurarea
procesului
- Magistrat asistent : la ICCJ, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari
- Procurorul : poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea
drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege
- Asistentii judiciari : in conflictele de munca si asigurari sociale
Incidente procedurale cu privire la constituirea si compunerea instantei
- Gresita compunere a completului de judecata : printr-un numar prea mare sau prea mic de
judecatori ; se poate invoca pe calea unei exceptii de procedura in orice faza a procesului civil , de
oricare dintre parti sau chiar de instant din oficiu
- Gresita constituire a instantei : instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si persoanele
prevazute de lege; se poate invoca pe calea unei exceptii de procedura propriu-zisa absoluta.

26. Ce presupune metoda procesului ?

Metoda procesului presupune totalitatea etapelor parcurse de parti si judecator de la momentul
initierii litigiului , care nu poate fi rezolvat pe cale amiabila si pana la hotararea data de instanta pe
baza probelor administrate.
Prima etapa : initierea ligiului
- Cand litigiul nu poate fi rezolvat pe cale amiabila, cel interesat va lua initiativa procesului
- Cazul se va construi din perspectiva modelului juridic presupus a se aplica
- Pe baza acestei constructii , care imbraca forma cererii de chemare in judecata , reclamantul,
va declansa procesul
- Cel chemat in judecata, pe baza aceluiasi eveniment , va construi un alt caz si va aplica la el
regulile de drept care sa duca la un rezultat, cel putin in parte, diferit, va propune modelul juridic al
apararii, intampinarea
A doua etapa : faza judecatii propriuzise are loc in instanta si presupune
- Stabilirea de catre judecator a calificarii spetei, va stabilii daca modelul juridic propus este
adecvat cauzei
- Urmeaza dezbaterile intre parti , administrarea probelor si punerea concluziilor
- Ultima faza este deliberarea : pe baza probelor administrate si a dezbaterilor care au avut loc
in fata sa, judecatorul trebuie sa decida care este cea mai buna solutie pentru litigiu
A treia etapa
- Punerea in aplicare a hotararii judecatoresti
 27. Prorogarea conventionala
Prorogararea de competenta conventionala reprezinta extinderea competentei instantei cu
acordul partilor, printr-o conventie.
Prorogarea conventionala poate intervenii in cazurile in care legea le permite partilor sa deroge
de la regurile de competenta ; este aplicabila doar in cazul competentei teritoriale cand aceasta nu
este exclusiva.
Cazuri :
- Intelegerea scrisa intre parti poate fi o clauza atributiva de competenta inserata in contract
sau o conventie distincta care sa aiba drept obiect alegerea de competenta
- Daca litigiul este déjà nascut, alegerea se poate face si verbal in fata instantei
Conditii pentru a putea intervenii prorogarea
- Partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu,iar daca nu , sa fie reprezentate sau
asistate conform legii
- Consimtamantul partilor sa fie liber si neviciat
- In conventie sa se determine instanta competenta sau sa se arate criteriile pe baza caror se
determina instanta competenta
- Conventia partilor sa fie expresa.

28. Termenele procedurale. Clasificare

Notiune : termenele procedurale reprezinta intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinit
sau , dupa caz, este interzis sa se faca un anumit caz de procedura.
Clasificare :
a) In functie de caracter :
- Imperative (preemptorii) : termene inauntrul carora trebuie indeplinit un anumit act de
procedura
- Prohibitive (dilatorii) : termene inauntrul carora legea interzice sa se efectueze acte de
procedura
b) Dupa modul in care sunt stabilite :
- Legale : stabilite in mod expres de lege ; perfecte (fixe) – nu pot fi prelungite sau scurtate de
catre instanta, imperfecte – in mod exceptional legea permite scurtarea sau prelungirea unor
termene
- Judecatoresti : le fixeaza instanta in cursul judecarii procesului
- Conventionale : fixate de parti, fara a fi nevoie ca instanta sa le incuvinteze
c) In functie de sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare :
- Absolute : in caz de nerespectare, afecteaza eficacitatea sau validitatea actelor de procedura,
intervenind decaderea, perimarea
- Relative : in caz de nerespectare, nu afecteaza validitatea actelor de procedura, ci atrag,
eventual, sanctiuni disciplinare pentru cei care sunt vinovati de nerespectarea lor.
d) Dupa durata lor : termene statornice – pe ore, zile, saptamani, luni, ani

29. Aplicarea normelor de procedura in timp

Constituţia prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau
contravenţionale mai favorabile“, iar art. 6 alin. 1 din NCC stabileşte că legea civilă nu are putere
retroactivă.
Codul de procedură civilă stabileşte că dispoziţiile sale se aplică numai proceselor şi executărilor
silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Procesele în curs de judecată şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei
legi, iar în cazul schimbării competenţei instanţelor legal învestite procesele vor continua să fie
judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. Chiar şi în caz de trimitere spre
rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul,
rămân aplicabile. Dacă însă instanţa învestită este desfiinţată prin legea nouă, dosarele vor fi trimise
din oficiu instanţei competente potrivit legii noi, dar vor fi judecate sub imperiul legii sub care au
început.
In privinţa probelor, art. 26 alin. 1 stabileşte că, condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare
a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale sunt guvernate de legea în vigoare la data producerii
faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare
la data administrării lor.
In ce priveşte căile de atac, Codul de Procedura Civila stabileşte că hotărârile rămân supuse căilor
de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
 30. Care sunt conditiile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura civila ?
Conditiile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura civila :
a) De fond : cerinte cu caracter general ,proprii actului juridic civil, influentate de specificul
activitatii judiciare
b) De forma : forma scrisa reprezinta o conditie a majoritatii actelor de procedura
c) Generale :
- Sa imbrace forma scrisa ori sa fie consemnat intr-un act de procedura incheiat in scris
- Sa relateze in continutul sau faptul ca au fost indeplinite cerintele legii
- Sa fie efectuat in limba romana
d) Conditii speciale :
- Vizeaza timpul sau locul intocmirii actelor de procedura
- Particulare care difera de la un act la altul , in functie de obiectul sau finalitatea lui

31. Prorogarea judecatoreasca

Prorogarea judecatoresca : opereaza in acele situatii in care, prin efectul unei hotarari
judecatoresti, o instanta este investita cu indeplinirea unor acte de procedurale sau chiar cu
solutionarea unei cauze civile ce ar intra in sfera de atributii a altor instante.
Situatii in care intervine prorogarea judecatoresca de competenta
- Abtinerea si recuzarea : atunci cand nu se mai poate alcatui completul de judecata
- Stramutarea proceselor
- Delegarea instantei
- Admiterea apelului si casarea cu trimitere la alta instanta egala in grad cu prima instanta,
care a pronuntat hotararea, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri
- Admiterea recursului si casarea cu trimitere la o alta instanta decat cea care a pronuntat
hotararea casata,dar egala in grad
- Administrarea unor probe de catre o alta instanta decat cea care judeca litigiul, prin comisie
rogatorie.

32. Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta

independenta si impartiala
Dreptul la un proces echitabil este in stransa legatura cu garantarea accesului liber la justitie : o
procedura echitabila nu poate fi realizata daca litigiul nu este dedus unui judecator ; toti avem
dreptul de a apela la instantele judecatoresti , care prin infaptuirea justitiei indeplinesc un serviciu
public, avand obligatia sa se pronunte asupra oricarei cereri inregistrate pe rolul acestora.
Statul trebuie sa confere accesului liber la justitie doua calitati . eficacitate si accesibilitate,
cetateanul trebuie sa aiba posibilitatea de a-si satisface in mod real drepturile si interesele legitime in
fata instantei
O procedura echitabila implica :
- Celeritatea : procesul civil trebuie sa se desfasoare in mod operativ, dinamic, intr-un termen
optim, rezonabil, previzibil.
- Instrumentele prevazute de codul de procedura civila si menite sa asigure durata rezonabila
a procesului : ordinea judecarii proceselor, fixarea primului termen de judecata , obligatia
judecatorului de a estima la primul termen la care partile sunt legal citate durata procesului, luarea
termenului la cunostiinta precum si fixarea unor termene scurte, reglementarea stricta a posibilitatii
de a cere amanarea judecatii , judecata in lipsa parti care a fost legal citata, propunerea dovezilor,
posibilitatea instantei de a dispune suspendarea judecatii cand reclamantul neglijeaza indeplinirea
obligatiilor stabilite de instanta in sarcina sa
- Independenta si impartialitatea instantei : solutionarea litigiilor sa se faca fara nici un
amestec din partea vreunui alt organ de stat sau persoane
- Garantii : inamovibilitatea judecatorilor, publicitatea dezbaterilor, secretul deliberarii,
existenta cailor de atac.

33. Nulitatea actelor de procedura

Nulitatea este sanctiunea procedurala care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura
efectuat cu nerespectarea cerintelor legale de fond sau de forma.
Clasificare :
a) In functie de natura normelor incalcate :
- Nulitati absolute : cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un
interes public
- Nulitati relative : cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes
privat
 b) In functie de izvorul lor :
- Nulitati exprese : stabilite prin lege
- Nulitati virtuale : isi au izvorul in nesocotirea principiilor de drept procesual civil sau a altor
reguli de procedura
c) In functie de raportu cauzal :
- Nulitati proprii : lipsesc de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea
conditiilor proprii de validitate
- Nulitati derivate : consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care
actul in cauza se afla intr-un raport de dependenta
d) In functie de natura conditiilor neindeplinite :
- Nulitati intriseci : intervin cand se nesocoteste o conditie ce tine de substanta actului de
procedura
- Nulitati extriseci : intervin cand se incalca conditii exterioare ale actului
e) In functie de intinderea efectelor distructive ale sanctiunii :
- Nulitati totale : se rasfrang asupra intregului act
- Nulitati partiale : afecteaza doar o parte a actului de procedura
f) In functie de modul in care opereaza :
- Nulitati de drept : opereaza in temeiul legii
- Nulitatii judiciare : afecteaza actul doar daca intervine o hotarare judecatoreasca care sa
pronunte sanctiunea
Conditiile nulitatii :
- Nesocotirea cerintelor legale de fond si de forma, prevazute pentru efectuarea unui act de
procedura
- Producerea unei vatamari : regula – nulitatea este conditionata de dovedirea unei vatamari
procesuale ; exceptii – nulitatea nu este conditionata de dovedirea unei vatamari in cazul nulitatilor
exprese, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrara ; de existenta
unei vatamari – in cazul in cazul incalcari dispozitiilor legale referitoare la : capacitatea procesuala,
reprezentarea procesuala, competenta instantei, compunerea sau constituirea instantei, publicitatea
sedintei de judecata
- Vatamarea sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin desfintarea actului
Invocarea nulitatilor :
- Interventia instantei este intotdeauna necesara pentru constatarea nulitatii actului de
procedura
- Toate cauzele de nulitate a actelor de procedura déjà efectuate trebuie invocate deodata
sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca
- Nulitatile procedurale se invoca pe calea unei exceptii de procedura , cu respectarea
regimului specific
- Nulitatea absoluta : poate fi invocata de oricare dintre parti , procuror sau instanta, din oficiu
si poate fi invocata in orice faza a procesului
- Nuitatea relativa : poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca nereguralitatea
nu a fost cauzata de propria fapta ; momentul invocarii : pentru neregularitatii savarsite pana la
inceperea judecatii – prin intampinare sau daca intampinarea nu este obligatorie la primul termen de
judecata ; pentru neregularitati savarsite in timpul judecatii – la termenul la care s-a savarsit
neregularitatea sau daca partea nu este prezenta la termenul de judecata imediat urmator si inainte
de a pune concluzii pe fond.

34. Introducerea fortata in cauza, din oficiu a altor persoane

Notiune: in cazurile expres prevazute de lege , precum si in procedura necontencioasa judecatorul
va dispunde din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile seimpotrivesc
Procedura de judecata:
- In materie contencioasa , judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in
cauza a altor persoane
- Daca nici una din parti nu solicita introducerea in cauza a tertului iar judecatorul apreciaza ca
pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe
fond. Aceasta cerere este supusa numai apelului
- Daca cel putin una din parti solicita introducerea in cauza a tertului, aceasta va fi dispusa prin
incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante. Daca necesitatea
introducerii in cauza a altor persoane se constata doar cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza
pe rol , dispunand citarea partilor.
 - Cel introdus in proces va fi citat comunicandu-i-se incheierea, cererea de chemare in judeata,
intampinarea , precum si inscrisurile anexate acestora si mentionandu-se termenul pana la care va
putea sa arate exceptiile, dovezile si celelate mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca
- Tertul va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in process
- Instanta la cererea celui introdus in proces va putea dispune readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe.

35. Ce presupune forma procesului?( subiectul 24 )

Forma procesului civil presupune etapele parcurse de la momentul sesizarii instantei si pana la
finalizarea judecatii prin hotarare.
Aceasta desfasurare evolueaza cu ajutorul si pe baza unor acte de procedura , care sunt ordonate
de lege , incat sa asigure forma si finalitatea procesului .
In exprimarea formei procesului avem in vedere trei momente : sesizarea instantei , dezbaterile si
hotararea
Sesizarea instantei : procesul trebuie deschis de acea persoană care pretinde că i s-a încălcat sau
nesocotit dreptul subiectiv civil ori care nu-şi poate realiza interesul decât pe calea justiţiei. Această
persoană poartă denumirea de reclamant, iar faptul că are rolul de a declanşa procesul produce şi
alte consecinţe procedurale, cu privire la alegerea instanţei competente, fixarea cadrului în care se va
desfăşura procesul, sarcina probei . In mod exceptional , in cazuri expres prevazute de lege sesizarea
poate fi facuta de : instanta care poate actiona din oficiu, precum si de alte persoane sau organe
decat cel care se pretinde titularul dreptului sau al interesului carese poate realiza numai pe calea
justitiei.
Dezbaterile : judecatorul nu poate rezolva litigiul doar pe baza cererii reclamantului, ci trebuie sa
cheme in fata sa si persoana despre care se pretinde ca a incalcat dreptul – paratul. Reclamantul şi
pârâtul poartă denumirea de părţi, iar dezbaterile le oferă posibilitatea să-şi susţină şi să dovedească
pretenţiile, respectiv apărările. Dezbaterea dintre părţi este condusă şi controlată de judecătorul sub
ochii căruia se desfăşoară, care este însă ţinut şi el de respectarea unor principii fundamentale.
Hotărârea : Hotărârea este actul prin care se finalizează procesul, reprezintă deci scopul urmărit in
procesul civil. Continutul hotararii este rezultatul rationamentului prin care judecatorul supune
regulii de drept o speta determinata. Motivarea hotararii reprezinta evolutia acestui rationament.
Motivarea hotararii este necesara nu numai pentru a o face inteleasa si acceptata de catre parti dar
si pentru a da posibilitatea, cand este cazul, instantelor superioare sa verifice daca nu exista o lacuna
sau contradictii in rationamentul judecatorului

36. Conexitatea
Notiune : Institutie procesuala de mazima utilitate pentru realizarea principiului eficacitatii
justitiei, a primcipiului economiei procesuale : “Pentru asigurarea unei bune judecati , in prima
instanta este posibila conexarea mai multoir procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu
alte parti si al caror obiect si cauza au impreuna o strans legatura” art 139 alin 1 CPC.
Se invoca prin intermediul unei exceptii de procedura .
Conditii :
- Existenta a cel putin doua actiuni pendinte in prima instanta : actiunile trebuie sa se judece in
prima instanta, in cazul in care una dintre ele se afla in faza apelului conexarea nu poate avea loc
- In cele doua actiuni pendinte sa figureze cel putin o parte comuna
- Stransa legatura intre elementele obiective ale materiilor litigioase
Procedura de invocare:
- Poate fi invocata atat de parti cat si de instanta din oficiu
- Cel mai tarziu la primul termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate
Modul de invocare si solutionarea exceptiei:
- Se invoca in fata celei din urma instante investite, care va trimite dosarul la prima instanta
sesizata sau la instanta aleasa de parti, pronuntandu-se printr-o incheiere care poate fi atacata numai
odata cu fondul
- Daca instantele sunt de grad diferit conexarea se va face la instanta superioara in grad
- Daca una din cereri este de competenta exclusiva a unei instante conexarea se va face la acea
instanta
- Instanta la care s-a trimis cauza nu este tinuta de aprecierea celeilalte instante si poate sa-i
restituie acesteia cauza
- Admiterea cereri de conexitate are efect declinatoriu (Care respinge competența unei
instanțe sau contestă o jurisdicție) si dilatatatoriu (Care tinde la amânarea soluționării unui litigiu)
- Procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat, daca numai unul dintre ele se afla in
stare de judecata
 37. Litispendenta
Notiune : Reprezinta situatia procesuala in care doua sau mai multe instante de fond deoppotriva
competente, sunt sesizate cu aceeasi actiune civila : ”nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru
aceeasi cauza , acelasi obiect si de aceeasi parte , inaintea mai multor instante competente sau chiar
inaintea aceleiasi instante , prin cereri distincte” art 138 CPC.
Se invoca printr-o exceptie de procedura .
Conditii :
- Tripla identitate de obiect , cauza, parti
- Instantele sesizate sa fie deopotriva competente
- Pricinile identice trebuie sa se afle in fata instantelor de fond : pricinile trebuie sa se afle in
fata primei instante sau in fata instantei de apel; daca una din cereri se afla la o instanta de fond si
cealalta se judeca in recurs, instanta de fond este obligata sa suspende judecata pana la solutionarea
recursului.
- Ambele cereri sa fie in curs de judecata
- Ambele cereri sa urmeze acelasi tip de procedura, generand solutii care au aceasi autoritate
Procedura de invocare :
- Poate fi invocate d parti sau de instanta din oficiu
- In orice stare a pricinii, doar in fata instantelor de fond
Modul de invocare si solutionarea exceptiei :
- Cand instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoca inaintea instantei sesizate ulterior,
daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis deindata primei instante investite
- Cand instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca inaintea instantei de grad inferior,
daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis spre judecata instantei de fond mai inalte in grad
- Judecatorul celui de-al doilea proces sau instanta de grad superior decide asupra existentei
litispendentei, pronuntandu-se printr-o incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul
- Admiterea exceptiei are efect declinatoriu (Care respinge competența unei instanțe sau
contestă o jurisdicție) si dilatatatoriu (Care tinde la amânarea soluționării unui litigiu)

38. Stramutarea
Notiune : prin stramutare se trece o cauza, in situatii strict determinate de lege de la o instanta
competent la o alta instanta de acelasi grad.
Stramutarea permite inlaturarea suspiciunilor c ear putea sa apara cu privire la independent sau
impartialitatea unei instante .
Motive de stramutare :
- Motive de banuiala legitima : cazurile in care exista indoiel cu privire la impartialitatea
judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale
- Motive de siguranta publica : imprejurari exceptionale care presupun ca judecata procesului
la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice
Procedura de invocare :
- Pentru motiv de banuniala legitima : poate fi ceruta de partea interesata in orice faza a
procesului
- Pe motiv de siguranta publica : numai de catre procurorul general de la Parchetul pe langa
ICCJ , poate fi ceruta in orice faza a procesului
Solutionarea cererii de stramutare :
- Pe motiv de banuiala legitima este de competenta : curti de apel – daca instanta de la care se
cere stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia , ICCJ daca
stramutarea se cere de la curtea de apel
- Pe motiv de siguranta publica este de competenta ICCJ
- Cererea se depune la instanta competenta sa o solutioneze , care va instinta de indata
instanta de la care se cere stramutarea
- La solicitarea celui interesat , completul de judecata poate dispune supsendarea judecarii
procesului ,pana la solutionarea stramutarii, cu darea unei cautiunii de 1000 lei; pentru motive
temeinice suspendare poate fi dispusa in aceleasi conditii, fara citarea partilor, chiar inainte de
primul termen de judecata, prin incheiere care nu se motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac
- Cererea de stramutare se judeca de urgenta , in camera de consiliu, cu citarea partilor din
proces
- Hotararea stramutarii se da fara motivare si este definitiva
Efectele cererii de stramutare :
- Curtea de apel trimite procesul spre judecata unei alte instante de acelasi grad din
circumscriptia sa
 - ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una din instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in
circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu acea curte de apel in a carei
circumscriptie se afla instanta de la care se cere stramutarea
- Hotararea de stramutare va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de
stramutare urmeaza a fi pastrate
- In cazul in care instanta de la care s-a dispus stramutarea a procedar intre timp la judecarea
cauzei, hotararea pronuntata este desfintata de drept prin efectul cereri de stramutare
- Stramutarea poate fi ceruta din nou doar daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari
necunoscutela data solutionarii cereri anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia

39. Competenta facultativa

- Daca un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi
desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in
circumscriptia oricareia din curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se
afla instanta la care isi desfasoara activitatea
- In cazul in care cererea se introduceimpitriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la
instanta competenta sa judece cauza, reclamantul poate sesiza una din instantele judecatoresti de
acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia din curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei
circumscriptie se afal instanta care ar fi fost competenta potrivit legii
- Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si
grefierilor.

40. Aplicarea normelor de procedura asupra persoanelor

Aplicarea normelor de procedura asupra persoanelor de intemeieaza pe pe principiul
constituţional al deplinei egalităţi în faţa legilor a tuturor cetăţenilor, fără nicio deosebire de
naţionalitate, rasă, sex sau religie . Principiul egalităţii părţilor în faţa instanţelor judecătoreşti este
aplicabil atât cetăţenilor români, cât şi persoanelor fizice ori juridice străine; legislaţia nu cunoaşte
restricţii procesuale pentru unele persoane şi nici privilegii pentru altele.
In legatura cu strainii persoane fizice si persoane juridice, acestia au, in conditiile legii, in fata
instantelor romane, aceleasi drepturi si aceleasi obligatii procedurale ca si persoanele fizice de
cetatenie romana , respectiv persoanele juridice romane.

41. Decaderea si repunerea in termen (subiectul 17)

Decaderea : pierderea unui drept sau a unor facilitatii procesuale care nu au fost exercitate in
termenul prevazut de lege
Conditiile de existenta ale decaderii :
- Existenta unui termen imperativ care sa impuna exercitarea dreptului inauntrul sau
- Neexercitarea dreptului procedural inauntrul termenuluiprevazut de lege
- Inexistenta unei derogari exprese de la sanctiunea derogarii
Invocarea si constatarea decaderii
- Decaderea se invoca pe calea unei exceptii de procedura
- Decaderea are un caracter judiciar : incalcarea unei norme procedurale nu poate fi
sanctionata decat prin intervantia instantei
- Decaderea are un caracter judiciar : incalcarea unei norme procedurale nu poate fi
sanctionata decat prin intervantia instantei
- Asupra exceptiei instanta se pronunta prin incheiere, care nu poate fi atacata
Efectele decaderii :
- Stingerea oricarei posibilitati de punere in valoare a dreptului procedural neexercitat in
termen
- Decaderea se extinde si asupra actelor de procedura , actul tardiv va fi anulat
Repunerea in termen : cand partea care a pierdut termenul procedural, dovedeste ca intarzierea
se datoreaza unor motive temeinic justificate, poate solicita repunerea in termen de 15 zile de la
incetarea motivelor care au dus la impiedicarea respectarii termenului si sa indeplineasca actul de
procedura in termen de 15 zile pentru faza de fond si in termenul prevazut de lege pentru caile de
atac. Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de catre instanta competent sa solutioneze
cererea privitoare la dreptul neexercitat la termen.
 42. Exceptia de necompetenta
Notiune : nerespectarea normelor procedurale in materie de competenta atrage stare de
necompetenta – acea situatie in care o instanta judecatoresca a fost sesizata cu o cerere pe care nu
este indreptatit sa o solutioneze.
Mijlocul procedural prin care se poate contesta competenta instantei de judecata este exceptia
de necompetenta.
Feluri de necompetenta :
- Necompetenta de ordine publica (absoluta) : in cazul incalcarii competentei generale – cand
procesul nu este de competenta instatelor judectaoresti ; in cazul incalcarii competentei materiale –
cand procesul este de competenta unei instante de alt grad ; in cazul incalcari competentei teritoriale
exclusive – cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot
inlatura
- Necompetenta de ordine privata
Procedura invocarii exceptiei :
- Necompetenta generala a instantelor judecatoresti : poate fi invocata de parti ori de catre
judecator in orice stare a pricini
- Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica : trebuie invocata de catre parti sau
de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante
- Necompetenta de ordine privata : poate fi invocata doar de catre parat prin intamoinare iar
daca intampinarea nu este obligatorie , cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile
sunt legal citate in fata primei instante
Modul de invocare al exceptiei:
- Judecatorul este obligat din oficiu ca la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate in fata primei instante sa verifice si sa stabilesca daca instanta sesizata este competenta sa
judece pricina
- La cererea partilor instanta este obligata sa puna in discutie competenta sa si sa stabilesca
instanta competenta ori un alt organ cu activitate jurisdictionala competent
- In cazul in care pentru stabilirea competentei sunt necesare lamuriri sau probe suplimentare,
judecatorul va acorda un singurtermen in acest scop
Solutionarea exceptiei de necompetenta :
- Respingerea cererii : prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata numai odata cu fondul
pricinii ; instanta va trece la judecarea pricinii
- Admiterea cererii : prin hotarare al carei dispozitiv va fi diferit :
- Daca litigiul este de competenta unei alte instante romane sau a unui organ cu atributii
jurisdictionale instanta sesizata initial va da o hotarare de declinare a competentei . hotararea are
dublu efect de dezinvestire a instantei sesizate initial si investirea altei instante sau organ cu
activitate jurisdictionala. Hotararea nu este supusa nici unei cai de atac. Hotararea nu obliga instanta
nou investita sa judece pricina aceasta se poate declara competenta sau necompetenta sa judece
pricina
- Daca pricina este de competenta unui prgan fara atributii jurisdictionale sau de competenta
unei jurisdictii straine : va respinge cererea ca inadmisibila. Acesta hotarare este supusa numai
recursului la instanta ierarhic superioara
Soarta actelor de procedura efectuate anterior declinarii competentei :
- Sanctiunea nulitatii va afecta toate actele indeplinite in fata instantei necompetente
- Exceptie : dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si
instanta competenta investita cu solutionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pentru
motive temeinice.

43. Interesul – conditie de exercitare a actiunii civile

Notiune : Interesul reprezinta folosul practic pe care il urmareste o parte prin folosirea mijloacelor
procesuale ce alcatuiesc actiunea.
Interesul poate fi material sau moral.
Conditii :
- Determinat : interesul de a actiona sa fie unul concret, usor de identificat
- Legitim : interesul trebuie sa aiba un suport in dreptul obiectiv, neputandu-se solicita
protejarea unor raporturi sociale care nu sunt in concordanta cu legea
- Nascut si actual : interesul sa existe la momentul introducerii actiunii si sa subziste pe tot
parcursul judecatii
- Direct si personal : trebuie sa existe o legatura imediata intre folosul urmarit si persoana
care actioneaza in justitie
- Lipsa interesului procesual atrage respingerea actiunii
 Exceptii de la conditiile interesului : (in mod exceptional se poate formula o cerere, chiar daca
interesul nu este nascut si actual sau chiar daca nu s-a implinit termenul care afecta dreptul sau
obligatia dedusa judecatii )
- Cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat
- Pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara
- Cererea pentru predarea unui bun la implinirea teemenului contractual poate fi facuta chiar
inainte de implinirea acestui termen
In mod exceptional , se recunoaste dreptul la actiune al unor institutii, organizatii sau persoane
care nu au un interes personal in cauza dar care actioneaza pentru apararea drepturilor ori
intereselor legitime ale unor persoane aflate in in situatii specifice sau dupa caz in scopul ocrotirii
unui interes general ori de grup.

44. Conflictul de competenta

Notiune : situatia in care doua sau mai multe instante se considera competente sau
necompetente sajudece aceasi cauza civila
Feluri :
- Conflict de competenta pozitiv : doua sau mai multe instante se declara concomintent sau
succesiv indreptatite sa solutioneze cauza
- Conflict de competenta negativ : doua sau mai multe instante se declara necompetente sa
solutioneze o cauza civila, declinandu-si reciproc competenta
Procedura de solutionare :
- Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de conpetenta va suspenda din oficiu judecarea
cauzei si va inainta dosarul instantei conpetente sa solutioneze conflictul
- Instanta competenta sa judece conflictul va hotara in camera de consiliu, fara citarea partilor,
printr-o hotarare de definitiva (regulator de competenta), care instanta, sectie sau complet este
competenta sa judece cauza
- Instanta desemnata nu mai are posibilitatea sa isi verifice din nou propria competenta, fiind
obligata sa respecte hotararea ( regulator de competenta)
Competenta de solutionare a conflictului :
- Pentru conflictul dintre doua instante judecatoresti : instanta imediat superioara in grad
comuna celor doua instante
- Pentru conflictul dintre o instanta judecatoresca si un alt organ cu activitate jurisdictionala :
instanta ierarhic superioara instantei aflate in conflict
- Pentru conflictul dintre sectiile sau completele specializate ale aceleiasi instante
judecatoresti : sectia instantei imediat superioare corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit
conflictul
- Pentru conflictul dintre doua sectii ale ICCJ : completul de 5 judecatori ai ICCJ
Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor,
printr-o hotarare definitiva (regulator de competenta)
Instanta astfel desemnata nu mai are posibilitatea de a-si verifica din nou competenta, fiind
obligata sa respecte cele stabilite prin regulator.

45. Elementele actiunii civile

Actiunea – ca ansamblu de mijloace procesuale – are unele elemente comune care apoi se
concretizeaza in functie de mijlocul procesula la care se recurge.
Elementele actiuni sunt : partile , obiectul , cauza .
Partile : actiunea civila este legata de dreptul subiectiv, ea nu poate fi conceputa fara existenta cel
putin a unei persoane care sa fie interesata in protectia dreptului subiectiv . aceasta persoana este,
de regula, titularul dreptului, care poate recurge la actiune. In momentul in care se exercita actiunea
civila este nevoie de cel putin doua persoane : una care pretinde si alta care se opune
Obiectul actiunii civile : il constituie protectia dreptului subiectiv civil sau a unui interes ce se
poate realiza doar pec alea justitiei. Se concretizeaza in raport cu mijlocul procesual folosit : la
cererea de chemare in judecata reprezinta pretentia concreta a reclamantului ; la caile de atac,
desfintarea hotararii atacate
Cauza actiunii reprezinta scopul catre care se indreapta vointa celui ce reclama sau se apara.
Cauza trebuie sa existe , sa fie reala, sa fie licita si morala.
 46. Care sunt exigentele stabilite de articolul 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a
Drepturilor Omului ?
Potrivit art 6 alin 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ”Orice persoana are dreptul sa-i
fie examinata cauza sa in fond in mod echitabil, de catre un tribunal independent si impartial, stabilit
prin lege, care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricarei
acuzatii in materie penala indreptata impotriva ei. Hotararea trebuie pronuntata in public, dar
accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei sau publicului in timpul inttregului sau a unei parti
din proces in interesul moralitatii, ordinii publice sau al securitatii nationale intr-o societate
democrata ,cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o cer , sau in
masura considerata strict necesara de catre tribunal ,cand datorita unor imprejurari speciale
publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
Garantiile destinate sa asigure administrarea corecta a justitiei presupun:
- Accesul la justitie (dreptul justitiabililor la un proces echitabil) : posibilitatea jurídica de a te
adresa unui tribunal
- Masuri care sa asigure accesul liber la justitie : scutirea de plata a taxelor de timbru, asistenta
jurídica gratuita, simplificarea procedurii
- Cauza sa fie examinata in mod echitabil, public si in termeni rezonabili
- Hotararea sa fie pronuntata in public
- Dreptul de a obtine executarea silita a hotararii obtinute in proces

47. Stramutarea procesului (subiectul 38)

Notiune : prin stramutare se trece o cauza, in situatii strict determinate de lege de la o instanta
competent la o alta instanta de acelasi grad.
Stramutarea permite inlaturarea suspiciunilor c ear putea sa apara cu privire la independent sau
impartialitatea unei instante .
Motive de stramutare :
- Motive de banuiala legitima : cazurile in care exista indoiel cu privire la impartialitatea
judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale
- Motive de siguranta publica : imprejurari exceptionale care presupun ca judecata procesului
la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice
Procedura de invocare :
- Pentru motiv de banuniala legitima : poate fi ceruta de partea interesata in orice faza a
procesului
- Pe motiv de siguranta publica : numai de catre procurorul general de la Parchetul pe langa
ICCJ , poate fi ceruta in orice faza a procesului
Solutionarea cererii de stramutare :
- Pe motiv de banuiala legitima este de competenta : curti de apel – daca instanta de la care se
cere stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia , ICCJ daca
stramutarea se cere de la curtea de apel
- Pe motiv de siguranta publica este de competenta ICCJ
- Cererea se depune la instanta competenta sa o solutioneze , care va instinta de indata
instanta de la care se cere stramutarea
- La solicitarea celui interesat , completul de judecata poate dispune supsendarea judecarii
procesului ,pana la solutionarea stramutarii, cu darea unei cautiunii de 1000 lei; pentru motive
temeinice suspendare poate fi dispusa in aceleasi conditii, fara citarea partilor, chiar inainte de
primul termen de judecata, prin incheiere care nu se motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac
- Cererea de stramutare se judeca de urgenta , in camera de consiliu, cu citarea partilor din
proces
- Hotararea stramutarii se da fara motivare si este definitiva
Efectele cererii de stramutare :
- Curtea de apel trimite procesul spre judecata unei alte instante de acelasi grad din
circumscriptia sa
- ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una din instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in
circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu acea curte de apel in a carei
circumscriptie se afla instanta de la care se cere stramutarea
- Hotararea de stramutare va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de
stramutare urmeaza a fi pastrate
- In cazul in care instanta de la care s-a dispus stramutarea a procedar intre timp la judecarea
cauzei, hotararea pronuntata este desfintata de drept prin efectul cereri de stramutare
- Stramutarea poate fi ceruta din nou doar daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari
necunoscutela data solutionarii cereri anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia
 48. Durata termenelor procedurale
Notiune : durata termenelor de procedura presupune stabilirea punctului de plecare a
termenului, cat si a punctului de implinire .
Momentul de la care incepe sa curga termenul :
- Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura , daca legea nu
dispune altfel ; exceptii : incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi
atacata in termen de 5 zile , care curge de la pronuntare pentru partea interesata, termenul pentru
depunerea listei de martori se socoteste de la data incunvitarii probei
- Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit copie a actului,
precum si in cazul in care ea a cerut comunicarea actului unei parti
- Termenul de apel curge si cand comunicarea hotararii a fost facuta odata cu incheierea de
incuvintare a executarii silite
- Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la
data depunerii cererii de appel
Punctul de implinire :
- Este acela in care termenul isi realizeaza efectul, incetand posibilitatea de a mai exercita
dreptul in vederea caruia termenul a fost acordat ori nascandu-se dreptul de a indeplini anumite acte
de procedura
- Actul de procedura depus inauntrul termenului legal la oficiul postal, prin scrisoare
recomandata, la unitatea militara ori la administrarea locului de detinere unde se afla partea
interesata este socotit a fi facut in termen
- Termenele procedurale curg continuu, cu anumite exceptii cand acestea pot fi intrerupte –
cat timp cel lipsit de capacitate de exercitiu procesuala sau cu capacitate de exercitiu restransa nu
are reprezentant, cand a intervenit moartea unei dintre parti, cand a intervenit moartea
reprezentantului partii.

49. Incompatibilitatea
Notiune : Situatia in care un judecator este oprit ,in cazuri strict prevazute de lege , sa participe la
solutionarea unei cauze civile concrete.
Cazurile de incompatibilitate (sunt prevazute de art 41-42 CPC) :
- Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a
solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in appel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire
si nici dupa trimiterea spre rejudecare
- Nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza
- Când judecătorul și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în caza pe care a fost
desemnat să o judece
- Când există împrejurări care fac justificată temerea că judecptorul, soțul său, ascendenții ori
descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legptură cu pricina;
- Când este rudă, soț afin până la gradul al IV lea inclusive cu avocatul ori reprezentantul unei
părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului unei dintre persoane;
- Când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusive cu vreuna
dintre părți;
- Dacă el, soțul sau rudele lor de până la gradul al IV lea inclusiv ori afini lor, sunt părți într-un
process care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător;
- Dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
- Daca el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au prmit daruri ori promisiuni de daruri ri
alte avantaje de la una dintre părți
Dispozitiile referitoare la incompatibilitate se aplica in mod corespunzator si procurorilor,
magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.

50. Abtinerea si recuzarea

Abtinerea : obligatia judecatorului care cunoaste ca exista un motiv de incompatibilitate in
privinta sa , de a se retrage de la judecarea cauzei.
Declaratia de abtinere se face in scris, de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de
incompatibilitate, sau verbal, in sedinta, finnd consemnata in incheiere.
Recuzarea : posibilitatea conferita partilor de a solicita indepartarea de la solutionarea unei cauze
civile, a judecatorului aflat intr-o situatie de incompatibilitate.
Nu se pot recuza toti judecatori unei instante sau ai unei sectii a acesteia, ci numai judecatorii
care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
Caracterul normelor :
 - Normele privind incompatibilitatea si recuzarea au, in principiu, caracter dispozitiv ( partile
interesate pot renunta la recuzare, chiard aca exista motive legale in acest sens, daca au incredere in
obiectivitatea judecatorilor)
- Exceptie : pentru cazurile prevazute la art 41 CPC, normele au caracter imperativ,
incompatibilitatea fiind absoluta ; judecatorul nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a
abtinut sau nu a fost recuzat
- Hotararea pronuntata cu nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea este lovita de
nulitate
Procedura abtinerii si recuzarii
- Cererea de recuzare : se face verbal , in sedinta de judecata sau in scris, pentru fiecare
judecator in parte.
- Este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute in art 41-42 CPC.
- Termenul in care poate fi invocata recuzarea : in orice stare a pricinii pentru cazurile de la art
41 CPC ; inainte de inceperea dezbaterilor pentru cazurile de la art 42 CPC.
- Partea va trebui sa solicite recuzarea de indata ce motivele ii sunt cunoscute, cand motivele
de incompatibilitate s-au ivit sau au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea dezbaterilor
- Neinvocarea incopatibilitatii in termen atrage decaderea partilor din dreptul de a o mai
invoca
- Judecatorul impotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine,
declaratia de abtinere se va solutiona cu prioritate ; pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu
se va face nici un act de procedura in cauza
- Competenta de a rezolva abtinerea sau recuzarea revine altui complet al instantei
respective ; cand din cauza abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata cererea
se judeca de instanta ierarhic superioara
- Solutonarea abtinerii sau recuzarii se face printr-o incheiere care se pronunta in sedinta
publica
Efectele abtinerii si recuzarii :
- Daca abtinerea sau recuzarea a fost admisa : judecatorul se va retrage de la judecarea
pricinii ; incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate ;
instanta superioara investita cu judecarea abtinerii sau recuzarii va dispune, in caz de admitere a
cererii, transmiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa
- Daca cererea este respinsa : judecata continua in acelasi complet sau pricina se inapoiaza
instantei inferioare dupa caz
Caile de atac :
- Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti , odata cu
hotararea prin care s-a solutionat cauza. Cand aceasta hotarare este definitiva, incheierea poate fi
atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea hotarari
- Daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa, reface toate actele
de procedura si daca apreciaza ca este necesar, dovezile administrate la prima instanta
- Daca instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, aceasta va casa
hotararea, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de appel sau atunci cand calea de
atac a apelului este suprimata, la prima instanta
- Incheierea prin care s-a incuvintat sau s-a respins cererea de abtinere, cea prin care s-a
incuvintat recuzarea, precum si incheierea prin care s-a respins recuzarea ca ramasa fara obiect nu
sunt supuse nici unei cai de atac
Dispozitiile referitoare la abtinere si recuzare se aplica, in mod corespunzator si procurorilor,
magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.
Daca cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna partea in cauza la
amenda si la despagubirea partii vatamate.