Cuprins Prefafa (Jacques samuel), 9 Cuvint inainte, 11 Generalitati pozitia anatomic’, 13 ~ planurile de miscare, 14 ~ scheletul, 18 ~ osul, 19 ~ articulatia, 20 ~ cartilajul, 22 — capsula, membrana sinoviala, sinovia, 23 — ligamentele, 24 — mugchiul, 25 ~ forme musculare, 26 — forme de contracyie, 31 Truncbiul morfologie, 36 ~ migcarile trunchiului, 38 ~ coloana vertebrala, vertebrele, 40 ~ ‘bazinul, 49 - osul sacru, 56 — coloana lombari, 60 ~ coloana dorsala, 64 — coloana cervicald, 71 ~ muschii posterior ai wanchiului, 29 ~ muschit anterior a gitului, 90 muschii cutie toracice, 95 ~ diafragmul, 96~-muschii laterovertebralt mbar 98 — muschii abdominal, 100 ~ cavitatea abdominal, 105 Umarul morfologie, 109 ~ migcarile umeirului, 111 ~ centura scapular’, clavicula, 116 ~ omoplatul, 118 — humerusul, 122 — articolayia seapulohumeralt, 123 ~ muschil ‘umArului scapulotoracic, 126 — muschii umarului scapulohumeral, 132 Cotul morfologie, 144 ~ migcttile de flexie-extensie, 145 ~ radius, cubitus, 146 — articulaile cotalui, 147 ~ muschii flexiet-extensiei cotului, 151 — migcatle de pronosupinatie a antebrafului, 155 — suprafejele articulare in pronosupinatie, 156— muschii pronatori, 159 Incheietura miinii si mina morfologie, 164 — dispozitivul osos al miinii, 165 — anticulasia incheieturii mini, 170 ~ metacarpiencle si falangele, 173 - muschii incheieturii mini, 178 ~ muschit extrinseci ai degetelor, 182 ~ muschii intrinseci at degetelos ©, 3, 4, 5), 186 — coloana policelui, 189 ~ muschii policelui, 192Soldul si genunchiut morfologie, 198 ~ miscarile soldului, 200 - femurul, 206 ~ articulayia goldului, 207 ~ miscarile genunchiulyi, 214 ~ femurul si tibia, 217 ~ articulajia genunchiului, 218 ~ rotula, 230 ~ muschii goldului, 234 ~ musciii soldului si ai genunchiului, 244 — muschii genunchiului, 257 — muschit soldului si ai genunchiuli in eiespul ‘mersului, 261 Glezna si laba piciorului morfologie, 264 ~ dispozitival osos al labet piciorului, 265 ~ migcarile labei Piciorului, 266 ~ tibia si peroneul, 268 ~ articulayia gleznei, 269 ~ astragalul gi calcaneul, 272 ~ regiunea mijlocie @ piciorului, 279 ~ antepiciorul, 282 ~ muschii intrinseci ai labei piciorului, 287 — mugchii extrinseci ai labei picionksi, 292 — bolta plantard, 302 ~ muschil gleznei si ai label piciorului fa cimpul mersului, 304 Bibliografie, 305 index, 307Dedic aceasta carte Marie li Patrick, Jacques. Francois, Laurent Le multumese si celor care, prin sfaturile lor, prin ajutorul pe care mi ‘-au dat, tm-au sprijinit in elaborarea acestet luerdri Elisabeth Apsit Dr. Marie-Hiéitne Barrérre Philippe Benoit Micheline Bier Dr. Jean Briend Lise Cazaentre Anne Cinent-Sarrion Jean-Claude Courtot Isabelle Detrez Régine Guillemot Evelyne Guilmatre Frangois Grimal Roger-Pierre Jouannot René Jourdain Marie-Heléne Labat Helene Legouanelle Pascal $i Ursula Meyniel Jean-Frangois Midoux Marie-Pierre Rostain Dr. Jacques Samuel Francois Sebben Ywone Ténenbaum ‘Troyen Tinena Patrick Tomatis Nuria Vives Antoine si Henriewte Vogels Giséle WollT Dr. Jean Zamsict Pentru noua edigie : Brigitte Hap Joséphine Contreras Jacqueline Hayguier Bernard CoignardPrefata Multi vreme, singura preocupare a anatomiyilor era descricrea cit mai exact a structu- rio, fiind logic 8 se aplice aparatului locomotor aceeasi regula wtilizatt in cazul viscerelor: functionarea lui fie nu era cunoscutd, fie era prezentatd independent de anatomie. {nsa treptat, la inceputul secolului XX, descrierile anatomice ale aparatului locomotor au fost completate cu actiunea muschilor si funcjionarea aticultilor; ne ala inc in domeniul fiiologieielementare analitice. Mai recent, biomecanicii s-au concentrat asupra function&rii interne a structrilor: elasticitate, presiune etc, preocupindu-se mai putin de funcionalitat, ‘Intr-un fel sau aftul, riminem in domeniul destul de restrins al laboratorului, care nu se preocupa prea mult de funcyionalitate. Aspectul functional a fost prezentat in special fn termeni de eficient Prd @ da prea mult importanya modului de functionare, incescindu-se mai ales supunerea corpului imperativelor tehnicii, pentru a face din el un instrument dvcil in slujba expresiei. Kinetoserapia a permis realizarea unei sinteze datoritl descompunerii migedilor in compo- nentele lor neurofiziologice si anatomo-mecanice, ceea ce permite o mai bund delimitare a efectelor terapeutice si tngelegerea mecanismelor lor de actiune, Numeroase persoane interesate de tehnicile corporale (dans, mim, teatru, yoga, rela- xare etc.) au abordat kinetoterapia pentmi @ descoperi aceste analize state si cinetice care faciliteaz® splicarea diferitelor tehnici: aceeasi cale & urmat-o si Blandine Calais, care a ajuns de la dans la kinetoterapie. Foarte repede, s-a convins ct dansatori ar putea avea foarte mult de clstigat dacd $i cunoaste mai bine propriul corp. Prin urmare, a creat o metoda de invitare adaptat4 nevoilor lor: reprezentarea simultank a structurilor $i migctrii pe care o asigura, fecilitind executarea gestulUi. [Namerosi dansatori si dansatoare (gi foarte repede si ati profesionisti ai expresiei cor- porale) au urmat cursurile sale ~ care nu sint cursuri de anatomie pentru anatomie, nici de ‘migcare pentru miscare, ci cursuri de ,anatomie pentru miscare”, vtlu pe care I-a ales si ‘pensru aceasti carte, deosebit de util, in care se prezintX din anatomie doar ceea ce este necesar pentru migcare, ‘Am avet plicerea deosebité de a fj martorul nasteriiacesteiidei, al demariii cursului si, fine, al apartie\acestei lucriri care materializeaza ani de reflecti si stu Era nevie de dubla experiensi de dansatoare si kinetoterapeut, de inteligentvizionara si dorinta de a le impartisi si celorlalti din propria experienti pentru ca aceastk initiativa s fie un succes. ‘Am cunoscut-o pe Blandine Calais ca student la kinetoterapie, aga incit pot spune c& fi apreciez foarte mult calititile de kinetoterapeut, inteligenta sa si aplecarea spre cercetare. fnsigi forma mesajului este deosebith: textul gi desenele (care sint toate originale) se Intrepitrund, fiind analizate exemple de posturi ide miscar 9Aceasti lucrare este deosebit de util& tuturor celor care, prin profesia lor, int preocupati dde migcarea corpului ; o lucrare de referinyd pentru neinitia i, intr-o prima faz’, pentru cei care intenfioneaz& si aprofundeze subiectul, Ti dorese din tata inima st se bucure de suecesul pe caret! merit Dr. Jacques Samuel Directorul Scolii Franceze de Ortopedie i Masaj 75015 Paris - 1984Cuvint inainte ‘Atragem atenta cititorului asupra eftorva nofiuni specifice concepyiei luerart de fata ‘Aceasti carte prezinticlementcle fundamentale de anatomie legate de observarea migcari Ese exclus studiul craniului, viscerelor, sistemelor nervos si circulator. $-a plstrat doar studiul oaselor, articulatiilor si muschilor Planul nu este riguros identic in toate capitolele, urmarindu-se evitarea repettilor gi reducerea votumulutIuerar Prin urmare, unele zone sint studiate mpreunk deoarece sint pus in migcare de aceiasi rmusehi. Uneori, totus, repetifilesint inevitable, cazuri in eare sint limita, text icin ‘rimitere la pagina unde descrierea este completa Pentru scrierea fextuluis-aufolosit douk corpuri de liter: earactere mari pentru o prima lecturi si earactere mai mici pentru detalii suplimentare. ‘Numele latinese al unei structuri este mentionat dupa denumirea ei, cu caractere italice Desenele prezint elementele din para dreaptd, pentru a permite 0 mai usoara orientare si reperae. ‘Articulate sint adeseori desenate cu ,oasele departate”, pentru 0 mai bunt vizibilitate a suprafeelor aniculare Fiecare muschi este desenat singur, ra elementele invecinate, pentru 0 mai bund intele- sere a functiei sale TInervafia sa, radiculard i troncular, este afugaté(In.>) in general dupa Actune”, Primul capitol prezint& (foarte suczint) generalitii care-lajut pe cititor si se familiaizeze cu termenii folositi in capitolele urmitoare, astfelineit este foarte util pentru debutang. CCartea poate fi itt incepindu-se cu orice capitol, desi este mai bine ca parcurgerea ei st se faed in ordine Indexul de la finalul volumului include cuvintele care apar in text cu caractere aldine, trimiterea ficindu-se a pagina unde cuvintl este explicat pentru prima dati ‘Aceasti lucrare se prezintl cao prim’ abordare @ anatomiei pentru miscare, scopul ei fiind acela de al familiaiaa pe etitor cu termenii si noyiunile de bar, astfel init acesta SA poati aborda ulterior lucr8ri mai specializate (vezi Bibliografia). n»Pozitia anatomica” Studiul anatomiet pentru inelegerea migc¥rii urm- reste In principal wei sisteme ~ oasele, elemente le scheletului, ~ legate intre ele prin articula ~ si puse In migcare de mugehi. Adescori misearile sint greu de definit, deoarece se ‘pot realiza in mai multe drei si antreneazA freevent ‘migeite mai multor articulati, ‘Asa tncit -au stabilt citeva convent ~ studiul are in vedere (cel pusin la tnceput) com ponentele fiecarei articulatt, ~ pentru fiecare componenté, miscarile sint obser: ate doar in tei planuri (vezi pagina vemitoare), ~ misedrile sint descrise pornind de Ia 0 pozitie de refering, numita porifie anatonsica”™ ‘compul este tn ortostatism, cu picioarele alaturate, paralele, miinile de-a lungul corpului, eu palmele spre inaimte. Nu este o pozitie abigauita, ci pur si simplu o pozitie de plecare pentru descrierea miscAricr. Exompu: fexareaInheisturi ose 0 migcare co peat palma Sp Iain, pomnd de ls poof anatoniedPlan sata este plan care imparte corpul in doua jumdtati, dreapta si Planurile singh In stil anatomic, Prin extense, nomi plan sagt vie pln pv ou tesa, ‘ste plana fa care se fae misctrile viibile din profil © miseare in plan sagital ce deplaseazt © regiune a corpului spre tnainte din pocigia ‘anaromica se numeste Alexie omg soul Excopt antopulsia ponttu uma © miscare in plan sagital ce deplaseazi o regiune a corpului spre inapoi din posijia anaromica se numeste extensie fiflexia dorsalé ent gioens siiaba plcorla, flex lantara pont giozd filaba pico acopt retropulsia pent amar. i“de migcare se au in vedere trei plamuri tn care se realizeazi migcarite Planul frontal este planul care imparte corpul {In corp anterior si corp posterior. Este planul in care se fac miscarite wzibile din fa ‘Q migcare in plan frontal ce deplaseaza o regiune a coxpului tertiare, separate entra unit muschi, si fimute impreuna ‘tin membrane fibroase din ce in ce mai fine ‘numite aponevroze. aponevroza se prelungexe sub forma unui cordon fibros prin care muschiul ‘se fixeazi de os. ‘Acesta este tendonul © aponevroz’ groast acoperé un ‘musehi sau un grup de muschi si permite alunecarea lor uni fat de al Fora musculara este ea inl ormata din clue foarta slnglte: miotenle Iinpartoa a corals, fecre mioTria contine element contract! props: sarcorlu [costa ar un spac sti discur intunorate tering cu dscur clare. SmucuresceStOr aos ‘pare c find formata in filaments: Xéscure Inuinceate din flamonto groase, bombate la mijoc(alestute dn mlosins varelate de proteins) disc lminaase dn flamonte eb orca lata din actin, 9 diccate ‘ing contrac muscular, ee so unasc, se racears ecg, a = ES Ponta simplificareastuivhi se considera inttdeauna ccf unul dintre cele dou’ oase este fix: ,punct fix", iar celflalt mobil: 2 1 (procesul spinal), vertebral processus spinosus. este La fiecare smbinare pedicul-lam’ apare aproximatv © Ingrosare aproape vertical: apatizele articulare (procese articulate), processus articular. La ambele extremititi (superioar’ si inferioara), fecare vertebra are 0 suprafati articulard cartilaginoasa, facies articularis, ‘Din aceeasi ont porneste 0 proeminenta lateral apofiza transversaié (proces transversal), processus transversus. vind gase fee rc pose Unica gaurilor vertebrate formeazd oul posterior vn fel de tub osos Ss si pana in pate canalul rahidian, \- 4 corpulni vertebral unde se afte elimitenz’ gaura miduya spinii ert ‘medulla spinais. foramen | ack privim din profil Ia fiecare eta, ieulele a devi vertebre suprapuse delimiteazd intre cle un spayiu: gaura de conjugare, foramen intervertebrate pe unde trece fiecare nervy ce iese din miduva, Tar aceasta gaur apare, simetric, de fiecare parte a arcului vertebral aCum se unesc vertebrele Fiecare vertebra se uneste cu urmatoarea prin tei articulati in fag, intre corputile vertebrale se afl diseul intervertebral, discus intervertebrals articulatiile interapofizare, ariculationes zigoapophyseales, cite dou, simetrc, la fecare palies ‘Acestea sint formate de suprafefele articulate situate pe apofizele articular. Suprafejele inferioare ale vertebrei de deasupra corespund siprafetelor superioare ale vertebrei de dedesubs, format din dow’ parti consttuit din lamele concentrice miei si au mai eurind Hi confer aspect une eli de cea ie sin neoperis (veri p. 45). ~ o parte central, nucteul sau miezul, ‘© zond mai hidrataci, formatl din lichid Inuregut ansamblu rath ca un amortizor al cirai rol este sa atenueze presiunile fa care sine supuse vertebrele (vezi p. 48), 1, Cu except articulated dintre atlas gi axis (vezi p. 77) a3Ligamentele coloanei vertebrale ‘Troi dintre aceste ligamente seamin’ cu niste benzi continue care unese occipitalul de osul sacra ~ ligamentul vertebral anterior (LVCA), ligamentum longitudinale anterius, SEY} situat in fata }) corpurilor vertebrale, ~ ligamenta vertebral posterior (ver), figamentum longitudinale osterius, situat exact in spatele corpurilor vertebrale ; ~ ligamentul supraspinal, ligamentum supraspinale, situat in spatele apofizelor spinale Ulimete out ligamente se opun flexiei; in Mlexie, vcr primeste un impuls de {a nucleul discal.CCelelalte ligamente sint discontinue si unese proeminengele arcelor posterioare, de la un palier la altl ns i ar ok spas spe Leiter rina, ligamentum isterspinale, jar intre dous lame, ligamentele galbene, ligamenta flava, {inure doud spofze transversale suprapuse Ina ‘se afla ligamentele intertcansversale, pont SA TS) si unite print capsulé i" Me PSL) care se atageazi ta periferia tj C lor. Aveasta este inte inition LN ae prelungici hi SD) ale tigamentatu galben, PSS) iar in spac (Nee un ligament posterior.Vertebrele in timpul migcarii Coloans vertebral poate i vizuté co suceesiune de segmente fixe (vertebrele) si segmente mobile (elementele care unese vertebrele intre ele: discurile, articulaile interapotizate), amen i KW ws) segment mobil distangat Migcirile vertebrelor se amplificd prin adiugare. in felul acesta, ansamblul are o mobilitate a curburilor ce seaming tntru eltva cu aceea a unui sarpe ‘care dia dn rune a ata, dupa ‘cum vom vedea sind an sloia coloans ‘orebata pe eg. ‘Se poate observa ce se intimpli ‘eu cele dous vertebre in timpul migedrilor, in cele ei planuri descrise la pp. 14-16 Se va presupune Age, ‘prebra de deasspra YES ——— reriebra de dedesube CS pes iin flexie, B se inclind in fay apofizele areulare superioare se deplaseaza in sus In Fai pe cele inferioare ; discul se ucieat i contact in faa, se deplaseazt ailainduse putin inapo, in spate lamele si apotizele spinale se distanteazd. ‘Toate tigamentele sSiuate in spatele corpului vertebral sint intins. fn extensie este invers B se inclina in spate spofiele anticulare se unese, b discul se ining chiar in state Gilat tn 4 comprimare ; a=) ays sise contracts in spate ; a forse ‘or nucleul se deplaseaz putin in fat \ \ apofizele spinale si lamele se apropie. ff toae eames ‘yale iC “SS vertebral Ligamentul vertebral comun 45fn iactindvite laterale: {in patea convexk se B se Incling Integistreaza o distangare a lateral apofizelor articulare cu peste A. alunecare divergent, iar i partea convex ligamentele siscul se dilats se contract nucleul se deplaseazi in partea spre partea convexi cconcava; fn partea concava Iucrurile se petree invers. La rotatit fibrele disculut sint torsionate Deoarece ditectile fibrelor se intersecteaza de fa un strat la altl, un strat dinr-o pereche este tensionat, jar celitalt~ detensionat. Caurmare a risuciri, se ealizeaz& simultan © tensionare a fibretor i 0 scideze a inal, asadar 0 usoard comprimare a nucteulu, Toate ligamentele sint intins, a7Discul intervertebral este un amortizor Forgele de presiune sint rec intermediul diseului, Nucleul tinde s repartizeze aceste forge in toate directile Astiel, fibrele anulusului siattensionate, ‘Asadar, anulusul receptioneazK fortele de presiune verticae si orizomtale. ‘Ansamblul consttuie un amortizorfibro-hidraulic care functioneaz’ perfect dact este elans.. Ins cscut ste rags tnd 28 imtrineascd promatur In condi mecanice necores- ‘unzstoro: in pou statce dary" miscaro,edesoa 9 manfest contract, prstun) {jomriman suplmentare ynate de cdtre corpul vertebral prin {In astfel de situai anulusul prezinci fisuri in cave se poate inflta lichidul nucleului tai ales n pul fetior - Cin fai): scl se compris inf he dat tnparen dn spate (veal pa). Lichidul se deplaseazd in spate', ord compra clement alate solo tenslonaeaefoncs sau brutal ligamenta! vertebral conan posterior (este vorba de ,lumbago”) ; Cenprimarts elementlor neroase ste On canal rohidion, in special a seria sete al clr rics la nivel lombar Jo. aio unde grout sin cle mal mar in aceasta eauz’, srebuie evitatt De asemenea, in toate tehnicile fexia vertebral ccorporale, avefl mare grijd ‘in timpul transportirii unor obiecte grele.... fn cazul flerilor vertebrale lombare (in efor), -caz in ear Noxia \webuo #520 face 2 rivet gla ‘a genunchlor 1. Acest fenomen poate conduce la hernia de disc ~ care este, de fapt,o ternie a nucleult 48pelvisul sau centura pelvianaBazinul (continuare) Forma casslor dolmtoaz8 un Bazin mare in partes do sue Deschideros supcioars a posts dena de stro Oasele bazinului: osul iliac (osul coxal) 0s coxae sve un 0s plat ale cru pict - superioard si inferioaré - sine risuete una fat de alta (asemenea une elice). La adult, el este format prin fuziunea ‘tei oase primare: ilionul, ischionul si pubisul ‘cesta go nese print-un catia informa de ¥ canta pe cai ‘Are dou fefe intern’ gi externa) Si patra margini (superioarg, inferioar®, anterioard si posterioara), 30Pe fata externi a iliacului se observit ‘marginea superioari sau ereasta fined, cristailiaca, \ partea superioarg concavi de jos in s este fossilined extern’, ‘fossa iliaca, partea inferioart seaman eu un arc osos desfigurat tn paves median, {in jurul unei gXuri numite o cavitate sf’, cotilul sav acetabulul, Jossa acesabuti in care se aniculeazs capul femnarului (vezi p. 208) gaurd obturatoare, foramen obturatum, J. regiunes anterioard este pubisul, ar intre cele dour regiunes posterioari ramura ischfopubian’, este isehionul, ‘Marginea anterioara prezintl 0 succesiune de incizuri si proeminente, ‘intre care amit: spina iiacd anterosuperioar, Sina iliaca anterior superior, TM parte cca mai svansat a crest ilac, spina iliac anteroinferioara, spina illaca anterior inferior, stBazinul (comtinuare) Bazinul vizut din spate prez ‘marginea posterioaré a osul care prezintd procminente in special incizuri, | osterosuperioara, Spina iliaca posterior superior, spina iliaca posterior inferior. 1M ‘marea incizurd ischis Inetsurgchadica major, 1 (3 sng, shes int tn Teter ishiadica mina, NS ‘tuberozitatea ischiadiea, 7“ tuber ischiadicum (wlerozitatea osului ischion. Este osul pe care ne aseztim 2Pe fata intern se observa fosa iliac intern’, fossa iliaca, ‘ creastt oblica linia arcuatd., linea arcuata, care constique lmmita dinere smicul bazin si marele bazin, © suprafagl articular situats In faqs pubisului, in forma de elipss, acoperitt de cartila}. ite unirea cu pubisul opus, fizar’, facies symphysialis, Aticulaya dintre cete dud pubisuri se numeste simfizd pubiané, . ‘symphysis pubica, fuse cele dovt suprafete exist un fbrocartlaj care ader’ la ‘eee artculare, Ansamblul este acoperit ‘cu un manson fibros, ‘ntést de patra ligamente anterior, posterior, superior ‘$1 inferior. Este oartculae oy mabliate acuta, are pormita doar! jocur de alunecare, i tosiae Serntnds in tmp! masta, Dermtind marta cer plan 3Forma gi proportiile bazinului difera de la o persoang la alta (rdlret se pattegi) com exon ai in Su, cre pao pone ave sav aungitt saat & in profi, s0 ede ca forma concav a osu ‘sero poate fi ma mult sauna pull fcconuat, ar pute chon sau Ions mai must sau ma: pun dezvaliate (atc esul sara a eat doua ‘ Tos pziona cu acoeag nin Vee Wy oneness ‘Aces variate explicd in prt aertele senza de reperare a bazinuki, in special ia exerci sl Creatla socrta q spines lace posterosuperosre, foane prosminent lq une perscane. pt f Sureroaeo a SoSsare, cova celensaza in carl exerchir fic pe spate Sau Ia rstogolie po el Bazinul barbatulut este diferit de cel al femeit {in principal se observa cA bazinul birbatului este mai ingust, iar celal femeii mai (at, strimiorile superioark i inferioard sint mai lagi jn eaaul fereii Aceste diferente sint determinate e rolul bazinului femeit Ia sarcind si nastere Dazinal baebatului 547 basin msi exe namie tesa pein / {in anatomi, se mumese cen ansimblurileoxouearteuare a care permit atasarea messbrelor de tranchi Cele dou’ centuri {In partea superioars a coastelor, centura seapularé este format din stera, cele dour clavicule si cei doi omoplagi a asigurd atasarea soembrelor superioare de trunchi sise caracterineari prin mobilitare Nu este legat prin articulait de coloans vertebral, cide cutia toracies, In panes inferior a trunchiul, centura pefviand (bazinud este formats in osu sora si cele dou oasetiace Ea asigura aasarea rmembrelorinferioare de trench ‘Aiculaile dave omsele sale to mobliate reds, cea cei confers stabiitace ‘Aceasti centri este legati de truncht prin aiculaiasacrolombar, Ente o atageaza de coloana vertebral Este nudint ta Bp. 49-59, 35Osul sacru Este osul median posterior al bazinului, situat inte cele dou oaseiliae. De forma aproape triunghiulara, el este format prin sudarea fa cinei vertebre ale c&ror elemente pot fl recunoscute in partea superioara, osul sacru prezinté ‘in centru, platoul sacrat, basis ossis sacri (ata supérioara a prime vertebre sacrate), pe care se sprijing discul LS/S1 Jit chen vencbr lombard in spatele platoului sacrat ccamalul sacrat, canalis sacrais, fare continua canal ranian ‘ala sacralis Faja anterioari a osului sacru este concavit; in cemtru se observ forma corpurilor vertebrate, separate de erestele orizontale (lini transverse) lineae transversae, ce reprezint’ discurite. In lateral, pe aceastl fad se a sgiurile sacrate anteriosre, foramina sacralia anteriora, prelungite in afard de eanale {acolo es ramure antvoare ale nerior sac) platoul git 56aja posterioard este convex Pe linia median’ se afla ereasta ‘sacrati (formatd prin sudarea apofielor spinale) (1), crista sacralis medians. Urmesz apoi, simetric, de fiecare parte, ccanalul sacrat (format prin sudizea lamelor) (2); sudarea apofizelor articulare care formeaz tuberculii sacrafi posteriori si internl (crestele sacrate intermediate) (3), crisia sacralis imermedia, apoi giurile sacrate dorsale (4)/ {foramina sacralis dorsalia, pe unde ies ramurile posterioare ale nervilor sacral Urmear apoi erestele saecatelaterale (5)/ clta sacralis lateralis. Fata exterioarl are © forma aproape (riunghitac’ Peea se aft ( suprafaté articular in form’ de semilund, Uusor concava: ‘facies auricularis, ‘a osului sacr. Coccisul este articulat cu osul sacru printe-o suprafat de form si flat pri tunei capsule si unor ligamente {aceastarticulatie este adesea suai). 0s coceyais. este un mic os triunghiular format prin sudarea a trei-cinci vertebre care, ins, nu pot fi abservate In mod clar,Articulatia sacroiliac uuneste cele dout feje auriculare (uri) situate pe osul iliac si osul sacru, Auriculul osulut sacra {este usor concav, auriculel SSS cosului iliac {este usor convex, Forma osoast permite mised ce implic& cele trei oase simultan — este vorba de nutajie si contranutatie. fn simul nutagii, platoul sacrat se balanseacd larisehionuie ‘a depéstears ena mend: ny stoi ste romontoeu # pase In conetuze timp uta diametral sor interioare Se marste, Invteme co dlamotul simon superioare ‘0 dminuoszd dn ala spre spat, ‘schionrio eo depeteazs, ona ce determina mares dstanel Sola un isch a casa 38Miscarea invers se numeste ceonteanutatie, Plagoul sacrat se alanseazi spre spate si in sus. Virful osului sacra se balanseazit in jos i for ‘Strimicarea superioars rp 50 marogte dn ata spre Se doparteaz8 ce nia meciana, patna cele doud [erischionunie ev aprone ‘amet se erntor: fe ina medians, Intesoare ee dminsoar Acoste vai de dnensiune inte arintoaroa superar {coe lfrioaa so produt'n spacial la nagar faza rijald corespundo une! cortanut ar 23 fa (3 impinges atara)corespunde une nla Ligamentele articulatiei sacroiliace Anticutatia este menginutt prin intermediul unei capsule sia unei reele foarte puternice ‘ igamente:

S-ar putea să vă placă și

• DIABETOLOGIE

  

  Document45 pagini

  DIABETOLOGIE

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Grile Examen 13

  

  Document10 pagini

  Grile Examen 13

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Curs TCC

  

  Document23 pagini

  Curs TCC

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Sindromul de Apnee in Somn Cursfinal

  

  Document36 pagini

  Sindromul de Apnee in Somn Cursfinal

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Carti de KINETOTERAPIE

  

  Document5 pagini

  Carti de KINETOTERAPIE

  Ruben Natarîș

  100% (2)
• Carti de Kinetoterapie

  

  Document5 pagini

  Carti de Kinetoterapie

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Caiet Cantari

  

  Document19 pagini

  Caiet Cantari

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Colin de

  

  Document19 pagini

  Colin de

  Ruben Natarîș

  Încă nu există evaluări
• Gaye Si Ed. Wheat - Viata Intima in Casnicia Crestina

  

  Document248 pagini

  Gaye Si Ed. Wheat - Viata Intima in Casnicia Crestina

  Stoica Ciprian- Ionut

  100% (1)
• Deficientele de Dezvoltare Fizica - Eugen Duma PDF

  

  Document142 pagini

  Deficientele de Dezvoltare Fizica - Eugen Duma PDF

  Ruben Natarîș

  100% (1)
• Reflexul Miotatic

  

  Document1 pagină

  Reflexul Miotatic

  Ruben Natarîș

  100% (2)